Zmeura este un fruct sărac în calorii și bogat în fibre, ceea ce o face esențială în alimentația zilnică. Este foarte sățioasă și ajută la prelungirea procesului de digestie, fiind consumată atât în stare proaspătă, cât și sub formă de compoturi, sucuri, lichioruri, dulcețuri, înghețate și o mare varietate de produse de patiserie și cofetărie. În acest articol vom încerca să analizăm o parte din produsele autohtone fabricate pe bază de zmeură sau care au în componența lor aroma sau gustul acestor fructe, caracteristice începutului, mijlocului verii, dar și lunilor septembrie, octombrie, când rodesc soiurile remontate.

Domeniul prelucrării fructelor și legumelor

Gemurile, magiunurile și dulcețurile fabricate din zmeură sunt destul de răspândite în țara noastră. Pe lângă numeroasele rețete de casă, companiile producătoare oferă și ele un mare asortiment de producție de acest gen. În acest context am putea numi dulceața de zmeură fabricată de SA Orhei-Vit sub brandul Vita, gemul de zmeură de la compania SA Alfa Nistru sau cel de la Fabrica de Conserve din Călărași. Tot aici am putea remarca Compotul asorti (vişine, zmeură) de la SA Alfa Nistru sau zmeura rapid congelată de la aceiași companie. Același produs, zmeura congelată este comercializat și de întreprinderea moldo-iordaniană Kardel.



Dulciuri și cofetărie

Spre deosbire de căpșuni sau vișine, dulciurile care utilizează arome sau adaosuri cu gust de zmeură sunt mai puține pe piața autohtonă. Cel mai mare producător de profil din țară, SA Bucuria oferă consumatorilor produse pe bază de zmeură cum ar fi Dorința (jeleu plus sufleu) bomboanele Zmeurele, caramel Frutic Zmeură sau Gloria Frutella pe bază de zmeură.  SA “Franzeluța” oferă seria ”Fantezie de fructe” compusă din turte dulci de formă rotundă, cu aromă de vișină, zmeură și lămâie.  Din categoria înghețate am putea remarca înghețata Frigo de zmeură de la Incomlac, Stick Meg de la compania Amir. Tot aici am putea să adăugăm și Brânzica dulce glazurată cu marmeladă de zmeură de la Lapmol SRL.



Produse alcoolice

La acest capitol avem o varietate mai mică de produse fabricate în Moldova din care am putea evidenția Lichiorul de desert fabricat sub brandul Perfect (produs după o rețetă elaborată de specialiștii fabricii; are un gust ușor, plăcut și fin de vișină proaspătă) sau lichiorul Tornado fabricat de compania Maurt.

Zmeurata de casă. În satele moldovenești demult există tradiția pregătirii unui lichior de vișine care se face pe același principiu ca și vișinata. Este o licoare frumos colorată, parfumată și dulce, care este destul de simplu de preparat. De obicei vișinata se face din căpşuni, zahăr şi alcool (țuică). Se poate de adăugat și apă, dacă băutura e prea tare sau poate fi aromatiză cu diverse mirodenii, gen scorțișoară, ghimbir, cuișoare, etc.




Sursă: madein.md

Comisia Națională a Pieței Financiare a înregistrat în afara pieței reglementate (MTF) vânzarea a 100% din acțiunile SA Revista economica Logos Press.

Mai exact, în urma a două tranzacți, 44,1 mii de acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei ale societății au fost vândute cu 2 mln lei. Potrivit informațiilor oficiale, publicația a trecut în proprietatea omului de afaceri alexandru Tanas (redactor și coprioprietar la agenției Infotag, a revistei Bănci și finanțe). Tanas a refuzat să confirme pentru agenția InfoMarket sau să dezmintă aceste informații. ”Экономическое обозрение Logos-Press” este cea mai veche publicație din Moldova, specializată pe informații de afaceri și economice. Prima ediție a ziarului a apărut pe 15 noiembrie 1990. Inițial, ziarul era editat pe câteva pagini, o dată la două săptămâni. Odatăcu dezvoltarea informației economice, financiare și de afaceri, publicația a început să apară săptămânal, a majorat numărul de pagini și a adăugat la denumirea inițială, Logos-Press, sintagma ”Экономическое обозрение”.

Până acum, au fost scoase de sub tipar peste 1143 de ediții ale ziarului. Anterior, proprietari ai SA Revista economica Logos Press au fost Victor Grigoriev și Sergiu Mișin, cel din urmă fiind și redactor-șef al  ziarului. // 24.06.2016 – InfoMarket.

Moldovenii pot ajunge acum în Grecia şi cu trenul. Pe perioada verii, o garnitură pleacă săptămânal din gara centrală a capitalei României spre Salonic. Trenul va pleca din Bucureşti în fiecare vineri şi se va întoarce duminică.

Preţul unui bilet pentru o călătorie într-o direcţie este de 45 de euro la clasa a doua şi de aproximativ 52 de euro la cușetă. Reprezentanţii de la Căile Ferate Române susţin că o călătorie cu trenul durează mai mult decât cu automobilul, însă este mai comodă.

CFR a mai anunţat că traseul garniturii trece prin munţi şi drept măsură de securitate toate uşile cu excepţia uneia din primul vagon vor fi blocate.

Sursă: publika.md

Foto: gorodamira.info

Un utilizator Facebook a postat o imagine în care se indică contribuția Guvernului României pentru renovarea grădiniței din satul Nișcani, raionul Călărași, dar și cea a autorităților locale.

Așadar, valoarea totală a proiectului este de 150.794 de lei, dintre care 150.000 au fost oferiți de Guvernul României, iar 794 de administrația satului Nișcani. Aceste cifre au fost imortalizate pe o placă de descriere a proiectului.

Grădinița din satul Nișcani, raionul Călărași, a beneficiat de un proiect pentru asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova.

Sursă: agora.md

În Moldova există în jur de 100 de întreprinderi care asigură marea parte din exportul țării și alte cca 300 de întreprinderi care ar fi „gata de export”, constată un studiu efectuat de GatewayBaltic și CPM Consulting privind piețele prioritare de export și instrumentele de promovare a exportului Republicii Moldova. Pentru a exporta, o companie trebuie să posede o serie de elemente esențiale. În primul rând, e nevoie de un produs pentru export; în al doilea – de competențe și resurse umane pregătite; cunoștințe de piață și planificare; instrumente de marketing B2B; activități de vânzări la export și, nu în ultimul rând, alocarea unui buget pentru aceste activități.

Mulți oameni de afaceri consideră că știu totul despre produsul propriu și preferințele clientului, pentru că activează în domeniu de mulți ani. Însă, potrivit lui Alexandr Fridman, renumit consultant de business, acestea sunt „cunoștințele unui crap”. Cine cunoaște mai bine situația într-un lac, peștele care înoată toată viața în apă sau un ihtiolog, savant specializat în pești? Desigur, peștele care e în interiorul lacului, are mai multă informație. Însă savantul are informații structurate și analizate cu metode specifice, care vor sta la baza unei decizii de business în privința acelui lac.

Tocmai de aceea, Proiectul Ameliorarea Competitivității II (PAC II), finanțat de Banca Mondială, își propune să sprijine, prin acordarea de granturi, serviciile de consultanță în domeniul îmbunătățirii managementului de afaceri și creșterii capacității de export a produselor și serviciilor moldovenești. „Avem resurse pentru cca 250 de granturi, care acoperă 50% din valoarea serviciilor de consultanță, fiecare companie beneficiar urmând să primească nu mai mult de 200 de mii de lei”, spune șeful Unității de implementare a PAC II, Aureliu Casian. Ajutând 250 de companii să înceapă să exporte sau să-și găsească noi piețe de desfacere, vom contribui la creșterea valorii adăugate produse în țară, a veniturilor operatorilor economici și bunăstării populației, precizează Aureliu Casian.

Companiile care vor dori să aplice pentru finanțare pot procura servicii ce vor îmbunătăți unul sau mai multe din elementele esențiale pentru exportatori. Printre acestea se numără, la nivel de produs, implementarea sistemelor de management a calității, elaborarea strategiei de preț, a ambalajelor și etichetelor; la nivelul proceselor de producție: reorganizarea procesului de producție, management logistic, analize de industrie sau studii tehnice, dezvoltarea infrastructurii IT, selectarea mașinilor/echipamentelor industriale, crearea unor sisteme informaționale computerizate, sisteme de producție computerizate. La nivel de servicii de îmbunătățire a managementului pot fi procurate servicii de planificare strategică, instruirea personalului pentru a obține abilități de vânzări la export, cum ar fi instruiri în organizarea prezentărilor, comunicare și tehnici de organizare a vânzărilor.

Alte servicii pot fi studii de piață sau strategii de export și de promovare. De asemenea, Proiectul finanțează procurarea unor instrumente de marketing și promovare, cum ar fi dezvoltarea strategiei de marketing, elaborarea mărcii comerciale și identității corporative, brand-lui de produs, a catalog-lui de produse, portofoliul-lui întreprinderii, paginii web, crearea unui magazin on-line etc. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul www.uipac.md.

Ludmila Castraveț, consultant în management strategic la Stildin Grup SRL, care oferă servicii de certificare a managementului calității unui beneficiar în cadrul PAC II, împarte întreprinderile autohtone în două categorii. Prima, care au efectuat exporturi, cunosc complexitatea piețelor externe și sunt conștiente că nu pot cu forțe proprii să producă toate cercetările. Din a doua categorie fac parte întreprinderile care nu nu conștientizează necesitatea serviciilor de consultanță și, respectiv, nu alocă bani pentru aceasta. Or, un consultant extern, specializat, este mult mai obiectiv și poate veni cu propuneri mai radicale de îmbunătățire a proceselor într-o întreprindere, precizează Ludmila Castraveț.


„Serviciile de consulting pot fi comparate cu o examinare medicală. Înainte de prescrierea unui tratament adecvat, medicul trebuie să efectueze investigațiile necesare. Atunci când lansezi un produs, trebuie să te orientezi la ceea ce vrea consumatorul și să oferi produsul dorit, nu să-l convingi prin publicitate că are nevoie de produsul tău”, spune Dumitru Slonovschi, manager Magenta Consulting, care oferă cercetări de marketing și servicii de dezvoltare a afacerii…

Anatolie Palade, managing director la ProConsulting, recomandă producătorilor, atunci când aleg o companie de consultanță, să se uite în primul rând la portofoliul acesteia, recomandările altor clienți și calitatea serviciilor și abia după aceasta la preț. Prețul, de obicei reflectă nivelul de calificare al consultanților. Ar fi de dorit cât mai multe întreprinderi să înțeleagă necesitatea planificării în afaceri, că un business plan îi este necesar în primul rând managerului și nu băncii care acordă un credit sau donatorului care oferă un grant, precizează Anatolie Palade.

Companiile de consultanță oferă o gamă largă de servicii și specializări, în această categorie înscriindu-se cca 800 de întreprinderi, iar beneficiarii au la dispoziție diverse opțiuni de preț și calitate. Însă o bază de date unică, din care să-ți alegi un prestator de servicii, nu există. Organizația pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM), a înregistrat pe site-ul său www.odimm.md peste 90 de prestatori de servicii de consultanță, însă mulți dintre aceștia sunt întreprinderi mici, specializate într-un domeniu îngust.

În sectorul privat trebuie cultivată cultura serviciilor consultanță. Practic toți managerii au nevoie de informații și cunoștințe care să-i ghideze în realitățile în schimbare, având în vedere și noile condiții de piață, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană, spune fostul ministru al Economiei și președintele boardului companiei de consultanță Business Intelligence Service, Valeriu Lazăr. Pe de altă parte, pentru a asigura o calitate înaltă a serviciilor, este nevoie de consolidat sistemul de comunicare între consultanți și beneficiari, atât la nivel de industrii, cât și la nivel individual. La rândul lor, consultanții trebuie să cunoască necesitățile și așteptările întreprinderilor și să ofere un produs foarte aplicativ, or asta ar însemna o foarte înaltă calitate. Iar aceasta s-ar putea întâmpla dacă ar apărea o platformă unde să se discute și coordoneze problemele sectorului, este de părere Valeriu Lazăr.

SRL ”Fujikura Automotive MLD”, selectată în rezultatul unui concurs public drept rezident al Zonei Antreprenoriatului Liber ”Expo-Business-Chișinău”, va investi circa 3,2 milioane de  euro în deschiderea unei linii de producere a cablajelor pentru sectorul automotive. Conform planului, procesul de producție va începe în trimestrul III al anului 2016.

Conform proiectului, spre sfârșitul primului an de activitate întreprinderea va crea circa 700 noi locuri de muncă, cu o majorare ulterioară a acestora până la 900 de persoane. Pentru asigurarea calității adecvate a producției, compania SRL ”Fujikura Automotive MLD” planifică efectuarea unui program de instruire a personalului angajat în câmpul muncii atât în cadrul unui ciclu intern, cât și în cadrul întreprinderilor ”Fujukura Automotive” de peste hotare.  Toată producția întreprinderii este destinată clienților din Uniunea Europeană, comunică mybusiness.md.

Compania Fujikura  a fost fondată în anul 1885, cu sediul principal la Tokyo, iar la moment are deschise subdiviziuni în mai multe țări ale lumii. Vânzările efectuate de către Grupul Fujikura în anul 2015 au constituit 6,326 miliarde de dolari SUA, iar numărul angajaților ajungând la cifra de circa 54 mii de persoane.

Gigantul IT Microsoft îşi diversifică operaţiunile într-un mod cel puţin inedit. Firma fondată de Bill Gates este interesată de vânzările de marijuana, în scopuri medicale, - comunică money.ro.

Intenţiile celor de la Microsoft au fost făcute publice după ce consumul de droguri uşoare în scopuri medicale şi recreaţionale a fost legalizat în mai multe state americane.

Firma lui Bill Gates a încheiat deja un parteneriat cu o altă companie de software care oferă programe privind inventarul produselor obţinute din marijuana, plus consiliere juridică privind consumul şi distribuirea de droguri uşoare.

Potrivit unui comunicat al Microsoft, compania este dispusă să investească în vânzarea drogurilor uşoare, pentru că este o piaţă în plină dezvoltare.

Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede scutirea de taxe de import a materialelor din pavilionul Republicii Moldova în cadrul Expoziției Mondiale „Milano 2015”, - comunică agora.md.

În 2015, Republica Moldova a participat la expoziția internațională Milano Expo. Pentru prima dată țara noastră a avut propriul pavilion. În perioada 1 mai — 31 noiembrie expoziția internațională a fost vizitată de circa 20 de milioane de vizitatori, iar pavilionul țării noastre a avut 10 mii de vizitatori.

În total pentru această expoziție s-au cheltuit 47 milioane de lei din bugetul statului, dintre care circa 30 de milioane au fost cheltuiți pentru construcția pavilionului.

În prezent pavilionul Republicii Moldova a fost demontat și se decide care va fi soarta acestuia. Valoarea bunului respectiv constituie circa 22 milioane de lei (aproape 1 milion de euro), iar conform unor estimări ale Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) transportarea acestuia va costa circa 731 mii de lei.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor /MTID/, Agenția Națională Transport Auto (ANTA), în parteneriat cu Inspectoratul Național de Patrulare (INP) și Inspectoratul Național de Investigații (INI), au demarat astăzi o operațiune de verificare, dar și sancționare a taximetriștilor care transportă persoane fără licență de activitate, informează MOLDPRES.

Potrivit Serviciului de presă al MTID, în dimineaţa zilei de azi, viceministrul Sergiu Bucataru, colaboratori ai ANTA, precum și ai INP și INI, au mers într-o razie, care s-a desfășurat în mai multe locații din municipiul Chișinău. În timpul operațiunii au fost depistați mai mulți șoferi care transportau persoane fără a avea actele care le-ar permite să efectueze astfel de activități. Șoferii au fost amendați cu 120 de unități contravenționale și le-au fost retrase plăcuțele de înmatriculare ale autoturismelor.

“Acest fenomen pune în pericol siguranța traficului rutier, viața și sănătatea pasagerilor, dar și siguranța altor participanți la trafic, care se deplasează pe traseele din Republica Moldova“, a mai declarat viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Reprezentanții ANTA desfășoară frecvent astfel de verificări în parteneriat cu INP și INI pentru a combate acest fenomen. Controalele vor dura și în următoarele zile și se vor extinde în afara municipiului Chișinău.

Foto: mybusiness.md

Industria ușoară din Republica Moldova, fiind una din industriile de bază ale țării, se confruntă cu nevoia urgentă de a-și regândi strategia pentru a-și spori competitivitatea și a deveni un sector cu o dezvoltare durabilă al economiei naționale.

Aceasta este opinia expertului internaţional Heikki Mattila, specialist internațional în domeniul textilelor și a confecțiilor care a analizat împreună cu doi experți locali situația industriei ușoare din Moldova și au formulat o serie de recomandări pentru Asociația Patronală din Industria Uşoară (APIUS) precum și pentru Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO). Studiul a fost realizat cu suportul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova și a fost prezentat recent în incinta Centrului de Excelență și Accelerare în Design și Tehnologii din Industria Ușoară ZIPHouse.

Potrivit expertului Heikki Matilla, industria ușoară din Moldova se confruntă cu o serie de probleme stringente: dotarea insuficientă a întreprinderilor cu echipamente performante, ceea ce cauzează nivel redus al eficienței, lipsa lucrătorilor calificați, precum și prevalarea producerii articolelor cu valoare adăugată scăzută. Mai mult decât atât, Moldova nu dispune de materii prime de bază și utilaje pentru industria ușoară, acestea fiind doar importate. Astfel, în momentul efectuării operațiunilor vamale, companiile plătesc TVA integral pentru materiile prime și utilajele importate. Aceste cheltuieli suplimentare încetinesc capacitatea întreprinderilor de a trece la scheme de lucru cu valoare adăugată mai înaltă, care ar asigura un nivel mai înalt al profitului și surse proprii pentru o dotarea tehnică necesară. „Din păcate, Moldova nu este cunoscută în calitate de furnizor de textile. Din cauza instabilității financiare, țara nu este nici foarte atractivă. Cu toate acestea, Moldova are un avantaj competitiv clar și anume proximitatea față de țările Uniunii Europene - mare piață de desfacere și Turcia- mare furnizor de materii prime”, explică expertul.

„Studiul a fost realizat pentru a identifica problemele din sector și a oferi autorităților expertiza și recomandările necesare în vederea elaborării unei foi de parcurs pentru dezvoltarea competitivă a industriei ușoare a Republicii Moldova. Documentul va servi drept suport de bază pentru elaborarea unei politici – Cartea Albă a industriei ușoare. Aceasta va include acțiunile-cheie de îmbunătățire a mediului de afaceri, implementarea cărora va favoriza dezvoltarea durabilă și competitivă pe termen mediu și lung a acestui sector și va poziționa Moldova în tendințele regionale și globale de dezvoltare”, a declarat Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova.

Viziunea de dezvoltare a industriei ușoare

Scopul pe termen lung al actorilor din domeniul industriei ușoare este de a internaționaliza brandurile moldovenești. Producătorii din acest sector dispun de un potențial enorm. Astfel, viziunea de dezvoltare a industriei ușoare din Republica Moldova se bazează pe 3 piloni:

• Producerea articolelor de îmbrăcăminte, articole de încălțăminte din piele cu valoare adăugată mai înaltă prin trecerea la scheme de producere: Produse Complete (FOB), Mărci Private (Private Label) și producerea și comercializarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte sub marcă proprie (Own Label).
• Creșterea cotei de piață a mărcilor proprii pe piața internă și ieșirea la export.
• Îmbunătățirea imaginii industriei ușoare a RM, care va atrage valoare adăugată de la noi clienți.

Recomandări pentru crearea foii de parcurs a industriei ușoare

• Menţinerea numărului de companii şi a numărului de angajaţi în industrie;
• Creşterea investițiilor în dezvoltarea tehnologiilor, creșterea productivității, promovarea inovațiilor și a marketingului;
• Căutarea unor noi clienți pentru orientarea către Produse Complete și Mărci Private;
• Promovarea mai intensă a articolelor produse în Moldova pe piața internă, pentru a crește cota de piață, dar și penetrarea piețelor din vecinătate;
• Îmbunătăţirea imaginii Moldovei pentru a avea condiţii avantajoase la procurarea materiei prime;
• Încurajarea sectorului bancar în vederea oferirii unor credite mai atractive pentru companiile din industrie;
• Creșterea cotei de piață a articolelor produse și comercializate pentru a atrage forță de muncă calificată; 
• Creşterea nivelului de flexibilitate în ceea ce privește necesitățile producției pentru a oferi capacitate de producție companiilor de Fast Fashion și producerea articolelor personalizate din UE.

•    Industria ușoară din Republica Moldova (fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și a produselor și încălțămintei din piele) are în prezent 22 640 de angajați.
•    Cifra de afaceri a întreprinderilor industriei ușoare a constituit 4,0 miliarde lei în 2014. Pe când cifra de afaceri per persoană angajată a fost de doar 178,000 lei, datorită faptului că ponderea serviciilor CM (croit-cusut) cu valoare adăugată mică în exporturi a fost de 92% - în îmbrăcăminte, 84% - în încălțăminte, 99% - articole din piele și bunuri de călătorie.
•    Marja netă medie a companiilor din industria ușoară variază între 1.5% în textile și 10.6% - în bunuri și încălțăminte din piele.
•    În Moldova, în prezent, există 552 de companii înregistrate în sectorul industriei ușoare: 356 dintre acestea fabrică îmbrăcăminte, 76 - produc încălțăminte și articole din piele, iar 120 se specializează în textile. Actualmente nu toate întreprinderile înregistrate funcționează.
•    În anul 2015, industria ușoară (fabricarea produselor textile, a îmbrăcămintei și a produselor și încălțămintei din piele) a reprezentat peste 10.3% din producția industrială a Moldovei.
•    Ponderea industriei ușoare în exporturi a fost de 16.4% în 2015, plasând industria în topul exportului.
•    Industria ușoară are un mare impact social, deoarece oferă locuri de muncă în special pentru femei (90%), inclusiv din zone rurale, menținându-le acasă, în familii.
•    Au apărut peste 70 de branduri locale noi, care reprezintă piatra de temelie a industriei fashion în RM.
•    Cei mai importanți factori ce determină competitivitatea în sectorul industriei ușoare sunt: competențele profesionale, infrastructura, inovația, respectarea standardelor de calitate și accesul la finanțe.
•    Republica Moldova este un actor avantajos în domeniul industriei ușoare, deoarece oferă prețuri de producere competitive, termeni de livrare reduși,  dispune de proceduri vamale simplificate și este destul de flexibilă în ceea ce privește mărimea comenzilor.

Despre Heikki Matilla, unul din autorii studiului

Heikki Matilla este expert în sectorul industriei ușoare cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu. Originar din Finlanda, specialistul a cercetat îndeaproape piețele din Portugalia, Finlanda, Italia, China, India, Hong Kong și altele. În calitate de consultant, a colaborat cu Banca Mondială și cu ministerele țărilor pe care le-a vizitat. Drept rezultat, a efectuat studii de fezabilitate, a dezvoltat strategii de business, a livrat seminare și cursuri pentru specialiștii din industria ușoară.