Unul dintre cei mai mari producători de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova “Floarea Soarelui” SA a lansat pe piață câteva produse noi: uleiuri cu mirodenii și condimente Floris Paprika și Floris Chilli.

Etichetele de pe primele produse Floris Chilli informează consumatorul, că uleiul de floarea-soarelui este rafinat, având ca adaos chilli; usturoi uscat; piper verde, roșu sau alb.

“Este un produs specific, - a povestit pentru mybusiness.md șeful departamentului de vânzări al companiei SA „Floarea Soarelui” Octavian Țurcan. – El este destinat persoanelor, care duc un mod activ de viață și celor, care nu au timp să facă mâncare. De exemplu, acest ulei poate fi folosit la prăjirea carnei sau la prepararea salatelor. E de ajuns să torni un pic de ulei pe tigaie sau în salata de legume, și mâncarea este gata.

Până și ambalajul produsului corespunde acestui mod de viață: uleiul este turnat în sticle a câte 0,5 litri. În același timp, este un produs care trezește curiozitate, însă care practic nu se vinde pe polițile magazinelor moldovenești.

Respectiv, multe rețele de supermarketuri îl abordează cu precauție. La moment, doar Gourmet și-a anunțat decizia de a plasa uleiul cu condimente pe rafturile sale.

Luând în considerare faptul, că Floris Paprika și Floris Chilli sunt mai mult destinate exportului, acestea sunt produse în conformitate cu cele mai înalte standarde. De exemplu, noi folosim doar condimente și mirodenii naturale, achiziționate de la compania germană “Fuchs”.

Prețurile angro pentru uleiul nou vor fi cu 50% mai mari decât pentru uleiul obișnuit de la “Floris”.

O întreprindere moldo-austriacă preconizează construcția mai multor sere în satul Cărpineni, raionul Hâncești. Acestea vor primi energie ternică de la cazare cu o putere instalată de 8 MW, care vor funcționa cu biomasa colectată din localitate.

Întreprinderea moldo-austriacă Nuterra SA a făcut investiții de 400 de mii de euro pentru achiziția de terenuri agricole și plantarea livezilor multianuale în satul Cărpineni, raionul Hâncești. Planurile investiționale ale întreprinderii nu se opresc aici, urmând a fi construite mai multe sere și o linie de brichetare.

„Întreprinderea moldo-austriacă a investit deja circa 250 mii de euro pentru achiziția a 120 h de terenuri agricole. De asemenea, au fost plantate livezi de prune, nuci și migdal. Am fost uimit de faptul că toate livezile au fost plantate în doar trei săptămâni. În total investiția este de circa 400 mii de euro.”, afirmă primarul satului Cărpineni, Ion Cărpineanu.

El mai spune că în prezent întreprinderea și-a propus diversificarea afacerii și crearea unor sere care vor fi încălzite de cazane alimentate cu biomasă, cu o putere totală de 8 MW. „ Întreprinderea planifică instalarea a patru cazane a câte 2 MW fiecare. De asemenea, este preconizată construcția unei linii de brichetare, iar în calitate de materie primă vor servi deșeurile agricole colectate din localitate. Bricheții produși vor fi utilizați în calitate de combustibil pentru cazanele care vor încălzi serele” afirmă primarul satului Cărpineni.

Dacă acest proiect va fi realizat, atunci el va deveni cel mai mare sistem termic cu biomasă pentru încălzirea serelor din Republica Moldova.

Primarul satului Cărpineni mai spune că astfel de proiecte sunt foarte importante pentru localitate. „Când am fost ales în funcția de primar în 2010, credeam că proiectele de infrastructură vor face ca oamenii să revină în localitate. Totuși nu a fost așa. În acest scop este necesar de a aduce și investitori care vor crea noi locuri de muncă. Atunci când a existat o astfel de posibilitate, am făcut tot ce era necesar pentru a aduce investitorul în localitate”, remarcă Ion Cărpineanu.

„Astfel de proiecte nu pot să nu bucure. Cel de la Cărpineni îl văd cu un potențial mare și sper să fie implementat. Conform studiilor noastre, în țară avem multe deșeuri agricole. Ele doar trebuie colectate și bine gestionate. Capacitatea cumulată de 8 MW a serelor, care se preconizează a fi instalată nu este de speriat, fiindcă nu va fi instalată o centrală termică, ci patru. Astfel, Moldova sunt deja instalate sere care primesc energie termică de la cazane cu o capacitate de circa 2MW”, afirmă Mihail Stratan, directorul Agenției de Eficiență Energetică.

Potrivit unor estimări ale Agenției pentru Eficiență Energetică, în țară există sere cu o suprafață de circa 100 de ha.

http://agora.md/

Nuntă de lux la Soroca. Prinţul Ilie, fiul unei familii înstărite de romi, s-a însurat, iar cheltuielile pentru organizarea ceremoniei ar fi ajuns la 200 de mii de euro. Potrivit tradiţiilor, familia mirelui şi cea a miresei şi-au etalat bogăţia în faţa celor peste 300 de invitaţi veniţi din 26 de ţări.

Nuntaşii s-au adunat la miezul zilei în centrul oraşului, unde au dansat şi au aruncat cu bani în stânga şi în dreapta. Apoi s-au îndreptat spre casa mirelui şi au tras câteva focuri de armă în aer.

Îmbrăcat la patru ace şi cu ochelari de soare, tânărul de 20 de ani a mers să-şi ia mireasa.

Prinţesa Victoria are 19 ani şi a purtat două rochii care au costat 15 mii de euro. Ţinutele, decorate cu pietre Swarovski şi perle naturale, au fost cusute manual.

Nunta a avut loc într-un restaurant din Soroca, acolo unde mirii au ajuns cu un Crysler decapotabil. Mesele erau doldora de bucate delicioase, printre care somon şi caviar. Tortul miresei a fost ornat cu argint comestibil.

Rudele tinerilor însurăţei le-au dăruit cele mai scumpe şi neobişnuite cadouri. Aproape fiecare invitat a oferit galbeni, pentru ca mirii să aibă noroc în viaţă. Părinţii prinţului Ilie i-au dat cheile de la o casă luxoasă. Mai multe detalii despre nunta prinţului Ilie şi a prinţesei Victoria de la Soroca urmăriţi duminică la Asfalt de Moldova.

Sursă: jurnal.md

Meseriile tradiționale moldovenești – cusutul căciulilor (din blană de oi) a opincilor (sandale din piele de porc sau de vițel), a bondițelor (haine fără mâneci din blană oi), a chimirelor (brâuri late din piele) – par să dispară din viața modernă a Moldovei. Doar datorită unor meșteri populari care continuă să se ocupe cu confecționarea căciulilor și altor veșminte de datină, în țară se mai păstrează și popularizează atributele tradiționale ale costumelor naționale moldovenești.

Tânărul meșter popular din Bălți, pe nume Dumitru Pascari, se ocupă de coaserea căciulilor, opincilor, bondițelor sau chimirelor deja de cinci ani, comercializându-le în cadrul diferitor târguri organizate pe teritoriul țării.

Fiind de profesie tehnolog în tăbăcirea pieilor și a produselor din blană, după absolvirea învățăturii, Dumitru a început să coase la comandă căciuli moderne din blană pentru bărbați, dar întotdeauna a rămas atras de arta populară. Astfel a început să coase cușme și căciuli calde și luminoase ca focul din cuptor. De-a lungul timpului, Dumitru și-a extins gama de produse - au apărut cojoacele din blană, sandalele din piele, curelele populare stilizate, căptușite cu păr de câine.

Din spusele meșterului, interesul populației pentru căciulile tradiționale din blană de oaie este în creștere. În ciuda faptului că în mare parte, cei ce poartă astfel de câciuli sunt oameni în vârstă, tineretul devine și el din ce în ce mai activ, încercând să achiziționeze astfel de căciuli: și nu doar bărbații, dar și femeile tinere. Prețul acestor produse depinde de dimensiunea, stilul și, mai important, de calitatea pieilor (ovine, caprine, Karakul), pe care meșterul le cumpără la piață de la cojocarii locali. Cele mai ieftine căciuli de oaie costă 300 de lei, iar cele cu blană dublă (din Karakul și căptușire de capră) - 600 de lei. Pentru doamne, Dumitru coase căciuli speciale, mai ușoare, de culoare albă. Prețul acestora ajunge până la 500 de lei.

Circa doi ani în urmă, meșterul a început să se ocupe de coaserea opincilor. Dumitru povestește că acestea sunt realizate în conformitate cu modele tradiționale de croitorie și de cusut. Pentru a spori durabilitatea încălțămintei, Dumitru Pascari întărește talpa cu ajutorul cauciucului. "În trecut, doar nu exista atâta asfalt la sate, oamenii se plimbau pe țărână, iar pentru condițiile din zilele de azi e nevoie de a întări opincile, ca acestea să se păstreze mai mult de un sezon" - a explicat el. Prețurile la opinci depind de mărimea lor (există o alegere mare, începând de la numere pentru copii mici și până la mărimea 47) și variază de la 300 la 500 de lei. Ele sunt cumpărate de obicei de grupuri de dans sau sunt oferite ca cadou – suvenir și nu pentru a fi purtate zi de zi. Deocamdată, Dumitru vinde nu mai mult de zece perechi pe an.

 
Sursă: madein.md

Adriana Hîncu şi Vasile Turculeţ au deschis în 2009, anul în care economia locală a început să simtă puternic efec­te­le crizei globale, o unitate de producţie în oraşul Suceava în care au început să fabrice articole din sticlă pentru menaj, su­flate şi prelucrate manual.

În fabrica Stil Glass 150 de angajaţi produc lunar peste 50.000 de pahare, sfeşnice, vaze, bomboniere sau articole de ilu­minat din sticlă. Anul trecut, producţia realizată de ei a ge­ne­rat vânzări de aproape 1,6 mil. euro, în uşoară creştere faţă de nivelul din 2014.

„Produsele pe care compania le realizează în zona indus­tri­ală a oraşului Suceava sunt comercializate în proporţie re­du­să pe piaţa locală, respectiv de 5%, restul producţiei fiind ex­portată. Principalele pieţe de desfacere la export sunt SUA, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Bulgaria, Marea Bri­ta­nie, dar şi Olanda“, spune Adriana Hîncu, director eco­nomic al Stil Glass.

Produsele din portofoliul companiei sunt executate şi decorate manual cu aur şi platină, designul fiind realizat atât în atelierul propriu de creaţie, cât şi de clienţii Stil Glass.

Sursă: zf.ro

În Moldova se pregătește lansarea primei combine de recoltare a strugurilor. Aceasta urmează a fi testată pe parcursul lunii septembrie și lansată în luna octombrie în cadrul expoziției Moldagroteh ce va avea loc în perioada 19.10.2016 - 22.10.2016 la Moldexpo. 

Informații în acest sens a fost oferită de Botnaru Ghenadie, vicepreşedinte al Comitetului de conducere “DAAC-Hermes grup” S.A., responsabil de întreprinderile constructoare de maşini, sectorul agrar, comercializarea tehnicii agricole şi a pieselor de schimb pentru ea, în cadrul unei întâlniri cu membrii JCI.

Potrivit acestuia, compania se orientează nu doar pe livrarea acestora pe piața internă, dar și pe exportul uitilajelor, așa cum ele sunt produse doar în câteva puncte ale lumii. Botnaru nu zis care va și fi prețul mașinii agricole.


Sursă: bani.md

Foto simbol: click.ro

Anul 2016 este unul marcant în aviația din Republica Moldova. Este anul de înființare a companiei Fly One, comunică mybusiness.md.  

Concepută încă în 2015, având specialişti cu experiență în domeniu de mai mulți ani, compania Fly One vine cu un capital sută la sută privat şi vizează în principal transportul de pasageri.   Inițial, Fly One presta servicii Cabin Crew și Flight Crew la bordul aeronavelor pentru ca mai apoi, să fie luată o decizie de fondare a unei companii aeriene. Astfel, Fly One vine pe piață cu o alternativă de zbor sigură, confortabilă şi accesibilă ca preț, către cele mai importante destinații din Europa și Rusia, fapt asigurat de către personalul operational, tehnic şi financiar-comercial calificat.  

Pentru desfășurarea activității de transport aerian a pasagerilor, FLY ONE dispune de 2 aeronave moderne de tip Airbus A320, iar în caz de necesitate, se poate apela și la o navă de rezervă.  Începînd cu luna aprilie 2016, Fly One operează curse charter, iar din luna iunie va opera curse regulate spre 12 destinații din Europa și Rusia.

Potrivit art. 68 alin. (1) Codul muncii al R.M., “Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.”

Conform art. 68 alin. (2) Codul muncii al R.M., ,,Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice modificare sau completare care vizează cel puţin una dintre clauzele prevăzute la art. 49 alin. (1).” Printre clauzele prevăzute la art. 49 alin. (1) Codul muncii al R.M. se numără şi locul de muncă.

Specialiştii Legal Solutions atenţionează că, potrivit art. 69 alin. (1) Codul muncii al Republicii Moldova, „Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (1), locul de muncă al salariatului poate fi schimbat temporar de către angajator, fără efectuarea modificărilor în contractul individual de muncă, în cazul deplasării sau detaşării conform art. 70 şi 71.”


Sursa: Codul muncii al Republicii Moldova cu modificările şi completările ulterioare publicat în Monitorul Oficial nr. 159-162 din 29.07.2003.


AUTOR: Nicoleta Cupcea, Asociat LEGAL SOLUTIONS

O fabrică de vinuri din nordul țării, singura care produce în prezent vinuri din struguri, fără alcool, și care își comercializează produsele doar pe piața de afară, este interesată să livreze acest produs și pe piața internă. Este vorba despre Societatea pe Acțiuni "MOLD-NORD" din Fălești.

Reprezentanții fabricii au expediat ministrului Agriculturii, Eduard Grama, un document prin care solicită permisiunea de a certifica și comercializa pe piața internă vinuri speciale din struguri, fără alcool, albe, roz și roșii.

Ludmila Netreba, consultant "MOLD-NORD", susține că fabrica își dorește să intre și piața autohtonă cu aceste produse, deoarece există solicitare din partea consumatorilor.

"Oamenii le-au gustat pe la expoziții sau alte evenimente, le-au plăcut și își doresc să le găsească și în vânzare", a specificat Netreba.

Solicitat de Bani.md, ministrul Eduard Grama a pecizat că urmează să dea curs solicitării companiei "MOLD-NORD". Totuși, s-a arătat sceptic privind un potențial succes înregistrat de un asemenea vin pe piață.

"Un vin slab alcoolic ar putea avea mai mult succes. Vinurile fără alcool sunt niște vinuri specifice, sunt mai potrivite pentru piața arabă, acolo unde din cauza religiei, oamenii nu consumă alcool", a spus Grama.

"MOLD-NORD" produce vinuri fără alcool din anul 2010, prin metoda dealcoolizării sub vid la temperaturi scăzute. Până în anul 2015, compania doar a prestat servicii, iar din anul 2015, exportă vinuri fără alcool pe piața din Kazahstan, China și SUA.

Prima companie din Republica Moldova care a produs vinuri fără alcool a fost Acorex Wine. Compania a lansat pe piață primele vinuri non-alcoolice în urmă cu aproximativ 10 ani. Ceva mai târziu, a renunțat însă la acest produs, din cauza lipsei cererii.

http://bani.md/

Despre acest lucru i-a spus reporterului agenţiei InfoMarket, preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, Eugen Roşcovanu. În cadrul conferinţei de presă din 17 mai, el a declarat că peste 40 de mii de întreprinderi mici îşi vor înceta activitatea din cauza legislaţiei care intră în vigoare privind activitatea întreprinderilor în bază de patentă.

Acest lucru, în opinia preşedintelui asociaţiei, doar va întrăutăţi situaţia şi aşa proastă a micului business. Eugen Roşcovanu a anunţat că asocianţia a trimis de mai multe ori scrisori cu solicitări şi recomandări la adresa Guvernului, Parlamentului şi prim-ministrului, dar nu a primit răspunsuri concrete, ci doar promisiuni că, posibil, în locul patentelor va fi inclus un anume impozit sau va fi simplificată procedura de înregistrare a unei întreprinderi etc. Eugen Roşcovanu a povestit despre cerinţele asociaţiei: introdcuerea unui impozit special, care, va fi, de fapt, aceeaşi patentă; anularea prevederilor din legislaţie care prevăd interdicţia pentru activitate a peste 40 de mii de întreprinderi; simplificarea procedurii înregistrării afacerilor etc. În prezent, potrivit lui, în Moldova activează ilegal (fără autorizaţii şi patente) peste 100 de mii de întreprinderi mici şi micro, ceea ce aduce pagube bugetului de stat în sumă de aproximativ 80 mln lei. Reprezentanţii asociaţiei au menţionat că fenomenul întreprinderilor care activează ilegal, precum şi interdicţia pentru activitate din 1 ianuarie 2017 reprezintă încercări de a monopoliza piaţa. Reprezentanţii asociaţiei au spus că în cazul în care solicitările lor nu vor fi luate în calcul de autorităţi, atunci vor fi organizat proteste. Eugen Roşcovanu a făcut apel către autorităţi să ţină cont de Acordul de Asociere şi practicile europene. El a subliniat că în UE cota întreprinderilor mici în PIB-ul ţării constituie aproximativ 55%, iar la noi - până la 30%. El a subliniat, de asemenea, că veniturile din businessul mic şi mijlociu scad pe an ce trece.

Potrivit Biroului Naţional de Statitică, în Moldova activează aproximativ 52 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii. Aproximativ 39% din ÎMM activează în domeniul comerţului cu ridicate, 18,4% - în domeniul afacerilor imobiliare, 9,1% - în industria prelucrătoare, 6,7% - în sfera transporturilor şi comunicaţiilor, 5,5% - în domeniul agrar, 5,4% - în construcţii, 3,3% - în afacerile hoteliere.