La început, în Marea Britanie a fost deschis un restaurant unde poți servi masa complet dezbrăcat; acum, unui antreprenor i-a venit ideea deschiderii unei cafenele unde comanda vine la pachet cu o partidă de sez oral.

La sfârșitul acestui an, în Geneva (Elveția) se va deschide o așa-numită „fellatio cafe” care va putea primi până la o sută de clienți – localul va fi exclusiv doar pentru clientela masculină, informează Metro.co.uk. Oricine dorește ceva mai mult decât degustarea unei cafele, poate beneficia și de un sex oral din partea personalului.

Bradley, antreprenorul căruia i-a venit această idee, spune că s-a inspirat din călătoria pe care a făcut-o în Pattaya (stațiune din Tailanda) unde conceptul deja există. „Avem deja câteva fete care vor să lucreze la acest nou proiect.”

Chiar dacă în Elveția prostituția este legală, nu se știe cât de sigur va fi să le angajeze pe fete întrucât deținerea unui local de acest gen –bordel - este interzisă.

Vor fi două tipuri de fete care vor lucra în această cafenea – „servitoarele sexy”, care servesc cafeaua și „gazdele” care „vor oferi sexul oral”. Singura problemă care rămâne ar fi legalitatea proiectului, dar de asta se vor ocupa avocații, iar „fellatio cafe” nu va fi deschis decât dacă e 100% legal.

„Ne confruntăm cu o reacție puternică din partea feministelor care consideră că este dezgustător și așa mai departe...dar le putem înțelege opinia. E un priiect controversat, așa că e OK să ne confruntăm cu astfel de probleme. Dar dacă grupurile de femniiste sunt îngrijorate, le vom oferi și lor ceva delicios.”

Sursă: click.ro

Complexul turistic din Vinăria Brănești “Epoca de piatră” se află în zona localității Brănești, raionul Orhei, Republica Moldova. Deocamdată turiștii nu au acces la acest hotel subteran, dar în viitorul apropiat va fi deschis publicului, - comunică madein.md.

Complexul va conține un hotel subteran unic care va fi construit în cariera de calcar din localitate. Recent această carieră a fost achiziționată de vinărie. Hotelul va avea spații de cazare, un restaurant, săli de mese, un bar, o sală de spectacole, un centru SPA, galerii subterane pentru promenadă, locuri de odihnă. Tot acolo vor putea fi organizate evenimente culturale cum ar fi spectacole, concerte, etc.

Viitorul hotel de la Brănești are aspectul unui orășel subteran cu multe străduțe, cu tuneluri și încăperi întortocheate. Pereții sunt de diferite dimensiuni în funcție de specificul încăperilor, având un design format din cercuri și linii.

În cadrul complexului vor fi depozitate o parte din vinurile Vinăriei Brănești, iar doritorii vor putea fi închiria spații (caze) pentru a păstra vinuri aici.

De la Chișinău și până la Complexul turistic din Vinăria Brănești “Epoca de piatră” din localitatea Brănești sunt 49 km.

De ce creăm conținut?


Cum să faci lumea să reacționeze mai mult la acesta?

De ce postările mele nu mai sunt atât de populare?

Se întâmplă, posibil, pentru că nu oferi publicului tău posibilitatea de a reacționa?

Reacțiile nu înseamnă doar like-uri și share-ri pe Facebook, dar implicarea publicului tău în ceea ce faci.


Fie că creezi un conținut pentru companii, fie pentru consumatori, conținutul „pasiv” nu mai este astăzi suficient. Trebuie să implici persoana la acțiune pentru a avea rezultate mai bune: întreabă-l, ia în considerare părerea acestuia și fă-l parte a poveștii brandului tău. Ajută-l să facă o acțiune profitabilă, cum ar fi achiziționarea unui produs, descărcarea unui ghid de pe site, abonarea la newsletter, să solicite o ofertă de preț și multe altele.


Astăzi, deși multe companii încearcă să producă mai mult conținut, mai puține reușesc să obțină eficiența pe care o așteaptă. Adesea articolele publicate pe blog, rapoartele, cărțile electronice, infograficele drăguțe, chiar video-urile sunt simple pentru a fi consumate de utilizatori, însă nu necesită participarea activă a acestora. Companiile trebuie să creeze un conținut interactiv. 

Ce înseamnă asta?

Conținutul interactiv  sau interactive content este conținutul care antrenează publicul, îl implică în subiect, îi cere părerea și îi dă posibilitatea să influențeze finalul poveștii.

Cum poți crea conținut interactiv?

• Teste și chestionare (îți propunem platforma qzzr.com. În răspuns îți sugerăm să creezi un buton CTA)
  
• Sondaje de opinie (le poți crea chiar și pe Facebook în grupuri sau poți utiliza Google Formes)
  
• Forme de evaluare  - amintește-ți de sondajele BATI pe site-urile de știri accesate
• Calculatoare online (cum ar fi calculatoarele de credit de pe site-urile băncilor)
• Concursuri și jocuri (Idee pentru o companie producătoare de înghețată: „Pune cât mai multe bile de înghețată în cornet și câștigă puncte pentru a primi o înghețată gratuită! Completează chestionarul pentru a te înregistra printre participanți.”)
  
• Galerii vizuale interactive
• Grafice și hărți interactive
• Filmulețe interactive – povestea e întreruptă și necesită acțiunea user-ului pentru a continua. Pe YouTube poți crea filmulețe care să aibă un final diferit, în funcție de alegerea celui care urmărește filmulețul, iar pe zaption.com poți introduce pe parcursul filmulețului tău întrebări la care să răspundă consumatorii, să vii cu istorii suplimentare să oferi posibilitatea consumatorului de informație să mărească viteza și multe altele. Exemplu AICI.
  

De ce să creezi conținut interactiv pentru site-ul tău și să îl distribui pe rețelele de socializare? 

1. Conținutul interactiv tinde să convertească de două ori mai bine, întrucât implică vizitatorul în procesul de cumpărare din stadiile inițiale ale interacțiunii cu brandul.
   
2. Dacă soliciți informații despre preferințele lor în cadrul unui chestionar sau joc, ai șanse mai mari să le obții, așadar poți crea profiluri mai complete ale cumpărătorilor.
3. După mai multe zile de la publicare, conținutul tău, la fel, va fi interesant consumatorilor.
   
4. Dacă publici mereu același tip de conținut poți fi perceput plictisitor.
   

Sursă: imarketing.md

A fost pur si simplu un moment de "beculet" aprins. Asa rezuma Oana Titica inceputul unei afaceri care lipsea din piata - farfurii cu mesaje amuzante, directe si realiste – si in care fostul editor coordonator al revistei Good Food Romania a investit 1.000 de euro.

Oana Titica are 29 de ani si este deja un nume popular in mediul online. A fost editor coordonator al revistei BBC Good Food Romania (care s-a inchis), iar inainte de acest job a lucrat pentru Fashionup.ro. Numele ei se confunda insa cu cel al blogului culinar pe care Oana l-a lansat in anul 2011 – Chicineta – numit asa pentru ca a invatat sa gateasca singura, intr-o chicineta de trei metri patrati (atat avea bucataria apartamentului in care statea la vremea respectiva), in care incapea ea si o tigaie.

”Cand am lansat farfuriile si ma intrebam cum sa le numesc, mi-am dat seama ca numele Chicineta e o denumire foarte misto pentru un brand de obiecte de bucatarie. Am cunoscut-o in vara lui 2015 pe Ioana Stanescu, un artist plastic care picta manual obiecte din portelan, printre care si farfurii cu diverse decoruri. A fost pur si simplu un moment de beculet aprins. Atunci mi-am dat seama ca ceea ce lipseste complet din piata sunt farfuriile cu mesaje funny, directe si realiste, asa ca i-am propus sa le facem noi: eu sa creez mesajele, iar ea sa realizeze grafica primelor modele”, povesteste Oana, pentru wall-street.ro.

Acesta este si primul ei business si reprezinta, in continuare, un proiect mic, usor de gestionat. Mai ales in contextul in care ea se defineste ca fiind mai degraba analitica decat artistica.

”Mi-a facut foarte mare placere sa pornesc o afacere, de la partea de tabele si proiectii la strategie si impachetat colete. Prima decizie pe care am luat-o a fost ca, daca vreau sa transform Chicineta intr-un business durabil, care sa creasca in timp, va trebui sa fac volume (adica farfurii in serii mari, cu preturi accesibile) la o fabrica, nu doar cateva modele pictate manual. Asta mi-a oferit posibilitatea de a le vinde la un pret rezonabil si de a avea o calitate foarte buna a produsului”, mai spune Oana.

As putea sa scad dramatic costul de productie daca le-as realiza in China, sa zicem, dar nu cred ca m-ar lasa sufletul vreodata sa fac asta. Vreau sa le fac aici, nu doar datorita calitatii portelanului romanesc, ci si pentru ca e o dovada ca putem face produse foarte misto si cool in Romania.

Investitie de 1.000 de euro - "cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu"

Astfel, in octombrie 2015 lansa magazinul online cu o investitie de circa 1.000 de euro, ”cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu”, isi aminteste, razand, Oana. Toti banii au fost alocati productiei de farfurii. Produsele sunt realizate la fabrica de portelan din Alba Iulia.

”Am realizat la fabrica doar cateva bucati din fiecare model, sa testam piata, apoi am crescut volumul treptat. Cand am lansat, nu stiam daca o sa vindem doua sau 10 sau 2000 de farfurii. Orice scenariu era posibil. (…) Nu aveam cum sa le facem in alta parte, fiindca sunt singurii care au tehnologia si utilajele care iti permit sa decorezi farfurii. (La print shop-urile alea de colt de bloc pe care le stie toata lumea ca fac <<cani personalizate>>, de exemplu, nu poti face asta.) Farfuriile Chicineta sunt farfurii exact ca oricare altele din magazine, adica se poate manca din ele, se baga la microunde, se spala la masina, sunt extrem de rezistente”, spune Oana.

Pentru realizarea desenelor a lucrat pana acum cu Ioana Stanescu, de la Colorate.ro si Marina Moldovan de la Skin Deep.

Pretul, o alta decizie complicata

Pe langa farfurii in fabrica din Alba Iulia sunt realizate si platouri, boluri sau cani. Farfuriile inregistreaza insa cele mai mari vanzari, pretul unui astfel de produs fiind de 39 de lei.

”Pretul a fost alta decizie complicata. Am ales in cele din urma sa imi asum eu o marja mai mica, ca sa nu le vand la un pret intangibil. Stabilirea pretului s-a redus pana la urma la <<frate, cat as da eu, personal, pe o farfurie din asta?>>. Si am ajuns la 39 lei. N-am vrut sa fiu ca gagicile care picteaza o cana foarte misto, apoi o vand cu 100 lei si apoi spun ca lumea nu le apreciaza munca si ca piata nu intelege. Evident ca respectiva cana merita toti banii, chiar si mai mult, pentru ca e enorm de multa munca la mijloc, in special la produsele pictate manual, dar trebuie sa te identifici cu clientul. Intotdeauna”, crede Oana.

Media lunara a comenzilor se situeaza in jurul a 400 de farfurii. 80% din clienti sunt femei, cu varste de la 18 la 60 de ani, iar restul de 20% sunt barbati care cumpara farfurii pentru a le oferi cadou.

”Bine, exista si exceptii, cativa barbati au cumparat farfurii pentru ei insisi, dar acelea sunt vreo 3 comenzi pe luna. Mi-a fost clar de la inceput ca produsele Chicineta sunt de nisa, iar nisa se adreseaza femeilor ca mine - o descriere a lor ar fi <<gagici carora nu le pasa ce parere are lumea despre ele>>. Si, desigur, carora le place mancarea”, completeaza Oana.

Exporturi in Cehia, Bulgaria, Marea Britanie si.....o linie de textile pentru bucatarie

Fondatoarea Chicineta intentioneaza sa testeze produsele si pe pietele din Cehia, Bulgaria si Marea Britanie, iar in toamna pregateste lansarea unei linii de textile pentru bucatarie, tot sub acelasi brand.

”Textilele vor fi realizate la un atelier din Bucuresti. Vor fi servete de bucatarie, placemats, fete de masa si altele din serie”, spune Oana.

Doi tineri din Moldova, soț și soție, au creat o platformă care ajută pacienții să se informeze despre instituțiile medicale internaționale din toată lumea prin intermediul recenziilor lăsate de pacienții care deja au avut experiență și comunicare directă cu reprezentanții instituției medicale, informează ZUGO.

Lucrările durează de un an, iar în curând serviciul va fi lansat public. Platforma se numeste „Medical Tourism” și a fost realizată de către Sergiu și Nicoleta Nagailâc. El – specialist IT, ea – specializată în turism.

Ideea le-a venit din necesitate și oportunități. Nicoleta a călătorit timp de cinci ani în aproximativ 30 de țări de pe mai multe continente și deseori a avut ocazia să viziteze spitale din diferite colțuri ale lumii.

„Experiența mea mi-a spus că deseori prestigiul și prețul nu garantează că așteptările vor fi împlinite. Cu toate acestea, am avut și experiențe pozitive acolo, unde nu mă așteptam”, a povestit, pentru ZUGO, Nicoleta.

Tinerii doresc ca prin platforma creată de ei profesionișii noștri să nu fie nevoiți să plece peste hotare ca să câștige mai mulți bani, dar să se dezvolte acasă.

Ținta lor principală este să creeze o comunitate care va face mai deschisă piața turismului medical de peste tot, astfel încât oricine să poată beneficia de informație obiectivă.

„Visul nostru este să facilităm o comunitate globală de pacienți și profesioniști care vor beneficia de informație obiectivă și susținere de la alți pacienți. Noi vrem prin intermediul platformei să atragem atenția atât instituțiilor medicale, cât și a pacienților că noi existăm pe hartă. Dar actualmente, la noi turismul medical nu este consolidat și nu poate să deservească un număr stabil de pacienți”, a mai spus Nicoleta.

Dacă la început erau doar ei doi în echipă, văzând că startup-ul este unul care ar putea avea succes, Nicoleta și Sergiu și-au extins echipa, iar acum, la implementarea acestei idei, s-au mai alăturat încă cinci persoane.

Aplicația va putea fi accestată atât de pe calculator, cât și de pe telefonul mobil. Aceasta va fi pentru început în limba engleză și va fi gratuită.

În ajunul alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene MAEIE a publicat datele oficiale despre numărul de cetăţeni ai Moldovei aflaţi peste hotare, Astfel, în străinătate se află 805 509 moldoveni.

Potrivit agenţiei INFOTAG, în răspunsul la solicitarea liderului Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, se menţionează că aceste date au fost culese în baza datelor din paşapoarte şi nu includ persoanele care locuiesc peste hotare cu actele altor state.

În document se menţionează că 29 101 moldoveni se află la evidenţa consulară a misiunilor RM de peste hotare.

Potrivit datelor MAEIE, cei mai mulţi cetăţeni moldoveni se află în Rusia – 477 949, Italia – 142 266 şi SUA – 47 754. De asemenea, cele mai mari diaspore moldovene sunt în Canada – 17 565 persoane, Ucraina – 17 237, Spania – 16 202, Germania – 14 815, Israel – 13 005. În listă sunt incluse în total 45 de ţări.

Foto: ipn

Angen-plus SRL este singura întreprindere din Moldova care se ocupă de producția veselei de unică folosință de categorie superioară. Articolele nu se îndoaie, nu se rup, pot fi spălate, rezistă la temperatura de fierbere a apei și pot fi plasate în cuptorul cu microunde.

Fondatorii companiei „Angen-plus”, Ghenadii și Angelina, s-au inspirat din articolele de unică folosință ale companiei italiene „Bibo”, cu care au făcut cunoștință în anul 1998. „Am descoperit faptul că vesela din plastic poate fi și rezistentă, și calitativă și frumoasă, - spune Angelina Homenco, directorul de vânzări al companiei Angen-plus, - și ne-am gândit să producem astfel de articole și în Moldova”.

Chiar rezistă

Angelina Homenco ne-a demonstrat rezistența produselor sale, comparându-le cu cele chinezești. A luat o furculiță ieftină, de producție chineză, și a apăsat-o pe masă – dinții furculiței s-au rupt și au zburat în toate părțile. „Iar acum încercați să realizați același lucru cu furculița noastră”, - a propus Angelina reporterului Madein.md. Reporterul a încercat să apese și să forțeze furculița, dar aceasta nu se rupea, ci doar se arcuia. Nici nu s-a zgâriat. Acestea sunt articolele din plastic de tip Premium – rezistente, calitative și frumoase.

Din ce este confecționată vesela de categorie superioară

Articolele sunt produse din polimer comestibil. El este un material rezistent: în caz de necesitate, un cuțit confecționat din polimer poate fi utilizat pentru a tăia carnea moale.

„Angen-plus” a început producția de articole de unica folosință cu diverse modele și culori – galben, roșu, albastru ș.a. „Am ajuns la concluzia că piața noastră este mult prea mică pentru o ofertă atât de largă, - explică Angelina Homenco. Unele tipuri de veselă se vindeau foarte greu, iar diversitatea de culori nu influența pozitiv cererea. Ca rezultat, ne-am oprit la culoarea optimă – albul, iar în sortiment am păstrat: o farfurie plată, o lingură mică și una mare, un cuțit, o furculiță, un pahar și un pahar pentru înghețată”.

Cele mai populare modele din sortiment

Se observă o cerere mai mare pentru furculițe, farfurii și pahare. Sunt ustensilele luate la grătare, picnicuri sau drumeții. „De aceea, noi producem și seturi de produse, destinate acestor tipuri de evenimente, - spune directorul de vânzări al companiei Angen-plus. – Un set conține câte patru farfurii, furculițe și pahare”.

Unde se vinde și cine cumpără

Este evident faptul că nimeni nu va folosi acasă vesela din plastic. Astfel de produse sunt procurate pentru bufete, evenimente de marketing și alte tipuri de evenimente în aer liber. Astăzi, deseori la natură sunt organizate diverse evenimente de familie: zile de naștere, botezuri, chiar și nunți. În astfel de situații vine în ajutor vesela calitativă de categorie superioară.

O categorie importantă de clienți ai companiei „Angen-plus” sunt persoanele juridice – întreprinderile mari și mici. De exemplu, firmele care oferă servicii de catering – în acest domeniu ustensilele din plastic sunt de neînlocuit. Clienții tradiționali ai veselei de unică folosință de categorie superioară sunt companiile aeriene. Ustensilele sunt folosite pentru servirea mâncării și a băuturilor în timpul zborului.

Consumatorii casnici pot procura produsele „Angen-plus” în cadrul rețelelor de supermarketuri „Pegas”, „Nr.1”, „KVIN” – aici este prezent întregul sortiment. Pe lângă aceasta, în unele supermarketuri mari, sunt utilizate paharele de unica folosință de înghețată pentru comercializarea deserturilor.

Iar, actualmente, „Angen-plus” produce veselă colorată doar la comenzi individuale. Astfel, recent, una dintre bănci a comandat ustensile de culoarea albastră – culoarea brandului. Deseori, clienții solicită și imprimarea logo-ului pe veselă. „Dar volumele acestor comenzi sunt prea mici – 50-100 de bucăți, - spune Angelina Homenco. – De aceea, le recomandăm clienților să utilizeze stickere cu logo”. Este o alternativă mai simplă atât pentru client, cât și pentru producător.

Străinilor le place vesela de categorie superioară din Moldova

Se pare că „Angen-plus” este singurul reprezentant al veselei de categorie superioară de pe piața din Moldova. Aici nu există alți producători de acest tip de produs, iar importarea veselei nu este rentabilă – și angro, și cu amănuntul, prețul ustensilelor va fi mare. Cu toate acestea, vesela de unică folosință de categorie superioară din Moldova poate deveni obiect de export. Produsele „Angen-plus” le-au plăcut oamenilor de afaceri din Israel și deja există discuții în direcția unei potențiale colaborări. Cine știe, poate că în curând, ustensilele din plastic produse în Moldova vor fi comercializate în supermarketurile din străinătate.

Sursă: madein.md

În primele șase luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în sumă de peste 905 milioane dolari SUA, dintre care peste 63 la sută sunt mărfuri de producție autohtonă. Comparativ cu perioada similară a anului 2015, volumul exporturilor de mărfuri a scăzut cu 8,8%, - comunică mybusiness.md.

În primul semestru al anului curent, peste 63% din exporturile de mărfuri au fost orientate spre piețele Uniunii Europene, 20,7% - CSI, iar 15,9% spre piețele altor țări. În perioada de referință, principalii parteneri comerciali, în desfășurarea exporturilor Republicii Moldova au fost România (23,8%0, Federația Rusă (10,8%), Italia (10%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (6,5%), Germania (6,5%), Belarus (6%), etc.

Datele statistice denotă că în ianuarie-iunie 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a fost atestată o creștere a exporturilor de fire, țesături și articole textile de 1,7 ori, mobilă și părțile ei cu 27,4%, articole prelucrate de metal de 1,8 ori, produse chimice de 6,8 ori, etc. Totodată, în perioada respectivă de timp  s-au micșorat exporturile de legume și fructe cu peste 37%, grăsimi și uleiuri vegetale cu circa 49 la sută, semințe și fructe oleaginoase cu peste 17%, zahăr și miere cu 21,5%, etc.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în primul semestru 2016, s-au majorat semnificativ exporturile de produse agricole vegetale. Astfel, în primele șapte luni ale anului curent au fost exportate 87 mii de tone de mere, față de 52 mii de tone în aceeași perioadă a anului trecut; 2,8 mii de tone de piersici, care anul trecut practic nu au fost exportați. În aceeași perioadă a anului curent, s-au exportat 956 tone de zmeură, față de 478 tone în primele șapte luni din 2015. A crescut şi cantitatea de căpșune exportate: 360 de tone față de 80 de tone. Au fost exportate şi nuci în coajă, aproximativ 600 de tone, cantități mari de mure şi rădăcini de hrean. Ținem să comunicăm că lista firmelor exportatoare de produse agricole depășește  cifra de o mie.

În primele 6 luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în valoare de circa 1,9 miliarde dolari SUA, cu 5,9% mai puțin, comparativ cu primul semestru al anului 2015. Circa 50 la sută din mărfurile importate au venit în țara noastră de pe piețele UE, câte 25% - din statele CSI  sau alte state ale lumii.

Principalii parteneri comerciali în desfășurarea importurilor au fost Federația Rusă (13,5%), România (12,9%Î, Ucraina (9,2%), China (9%), Germania (8%), Italia (7,4%), Turcia (7,2%), etc. Comparativ cu primele 6 luni ale anului 2015, în primul semestru al anului curent, s-au redus importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz cu circa 40 la sută, petrol cu 24,3%, legume și fructe cu peste 17%, produse medicale și farmaceutice cu 12,4%, etc. Totodată, au sporit importurile de fire, țesături și articole textile cu circa 25%, îmbrăcăminte și accesorii cu 21,4%, pește, crustacee și moluște cu circa 23%, băuturi alcoolice și nealcoolice cu peste 35 la sută, etc.

Datele statistice denotă că comparativ cu anii precedenți, în expresie cantitativă, Republica Moldova exportă mai multe produse agroalimentare și industriale, dar în expresie valorică se atestă o reducere a exporturilor datorită conjuncturii regionale de prețuri și reducerilor semnificative atestate pe plan internațional la resursele energetice, care au o pondere considerabilă în costuri. Mai mult, oferta Republicii Moldova de export este limitată și datorită reducerii volumului de producție agricolă în termeni reali în anii 2015 și 2016 urmare a condițiilor climaterice.

Se observă consolidarea tendințelor de reorientare a exporturilor de pe piețele țărilor CSI spre cele din UE. Cu toate acestea, se impun eforturi consolidate orientate spre sustenabilitatea livrărilor și conformității produselor la cerințele internaționale.

În căutarea unui trai mai bun, deseori, mulţi moldoveni sunt nevoiți să aleagă calea străinătății. În timp ce unii pleacă doar temporar la muncă peste hotare, alții se stabilesc definitiv împreună cu familia într-o altă țară.

Un exemplu în acest sens este și tânărul originar din Chișinău, Dumitru Șlapac, care a plecat din țară acum opt ani cu doar 100 de dolari în buzunar. În prezent, acesta deține propria rețea hotelieră la Moscova. În cadrul emisiunii „Moscova cu accent”, difuzată de postul rusesc „Moscova 24”, Dumitru a relatat în detalii cum a început povestea sa de succes.

În cadrul reportajului, se spune că moldovenii sunt cei mai muncitori străini din Moscova. În special, aceștia sunt remarcați în domeniul construcțiilor. Totodată, eroul emisiunii a vorbit despre tradițiile și obiceiurile noastre, iar la final a fredonat melodia „Să-mi cânți, cobzar”.

Urmăriți emisiunea integral mai jos:

https://www.youtube.com/watch?time_continue=175&v=BlX9yptRjCo

Sursă: diez.md

Primul job te poate ajuta enorm în formarea ta. Unii dintre cei mai importanti oameni de pe planeta au vândut peruși, servit înghețată și au lucrat în benzinării, iar acum au miliarde de dolari în conturi.

Iată ce joburi au avut o serie de personalități ale lumii, potrivit Businessinsider.

Barack Obama

Cel mai puternic om de pe planetă, președintele Statelor Unite ale Americii și-a petrecut o parte din adolescență în Honolulu. Acesta își câștiga banii de buzunar lucrând la o gelaterie, unde servea înghețată.


Hillary Clinton

Prima slujbă pe care a avut-o candidata la fotoliul de președinte al Statelor Unite ale Americii a fost aceea de a supraveghea un parc din apropierea casei sale. Hillary declara că familia sa punea foarte mult accent pe dezvoltarea personala și pe ideea de a munci.

Donald Trump

Candidatul republicanilor pentru postul de președinte al SUA, cunoscut pentru averea sa și drept un adevarat mogul al imobiliarelor, Donald Trump a crescut într-un mediu bogat, însă tatăl său a dorit ca acesta sa învețe valoarea banilor încă de mic. Trump a povestit ca în copilărie, tatăl lor îi ducea pe șantiere și îi punea să strângă sticlele goale pentru care primeau bani când le duceau la reciclat. Acesta a declarat că nu câștiga cine știe ce, dar l-a învățat cât de important este să fie independent și să lucreze pentru banii săi, scrie Wall-street.ro.

Richard Branson

Branson declara, într-un post pe LinkedIn, că la vârsta de 11 ani, el și cel mai bun prieten al său, Nik Poweel, au început sa crească peruși pentru a-i vinde colegilor săi. Păsările s-au înmulțit mai mult decât s-au așteptat și decât ar fi putut ei vinde, așa că s-au reorientat către altă "afacere".

În apropierea Craciuniului, acestia s-au gandit sa faca o afacere cu brazi, asa ca au cumparat cativa puieti pe care i-au plantat, insa afacerea lor a fost compromisa de catre iepuri.

Warren Buffett

Warren Buffett a fost interesat de a face si a economisi bani inca de cand era un copil, Astazi, presedintele si CEO-ul Berkshire Hathaway are o afacere estimala la 61,2 miliarde, conform Forbers, avere ce il face unul dintre cei mai bogati oameni de pe planeta.

La varsta de 13 ani, Warren Buffett isi petrecea diminetile vanzand copii ale ziarului The Washington Post, conform biografiei sale. In acelasi an, acesta a investit 1,200$ din economiile sale in terenuri agricole.

Michael Dell

Ca si fondator si CEO al Dell Inc, acesta a cunoscut prosperitatea in perioada de boom a industriei PC. Astazi, Dell are o avere estimata la 18,7 miliarde $, conform Forbes. Prima sa slujba a avut-o la 12 ani, spaland vase intr-un restaurant, conform biografiei.

David Murdock

David Murdock are 91 de ani și este președintele si CEO-ul Dole Foods. Acesta a tranformat aceasta companie în cel mai mare producator si vânzator de fructe și legume. Astăzi are o avere estimata la 2,9 miliarde $, conform Forbes. În copilarie, acesta a fost foarte sarac și a abandonat liceul. Prima sa slujba a fost la o stație de gaz, unde a lucrat pana a fost inrolat in armata in 1943, relateaza Forbes.

Jeff Bezos

Fondatorul si CEO-ul Amazon s-a lansat pe piața muncii lucrând pentru McDonald"s. Acesta lucra pe perioada verii în perioada adolescenței.

Jeff Bezos a declarat ca cea mai mare provocare pentru el, în perioada în care lucra la McDonald"s, a fost de a reuși să facă totul bine în momentele aglomerate. Acesta a mai declarat că a avut un manager priceput care reușea să îi păstreze mereu concentrați.

Winfrey Oprah

Cariera din media a făcut-o pe Oprah prima femeie, de culoare, miliardară. Aceasta are o avere estimata la 3 miliarde $, potrivit Forbes. Înainte de a cunoaște prosperitatea financiară, aceasta s-a confruntat cu o copilarie încarcata de greutăți

În perioada adolescentei, ea a lucrat vânzatoare la un magazin situat lângă frizeria tatalui ei.

Marissa Mayer

Marissa Mayer, CEO-ul Yahoo, a declarat că prima ei slujba a avut-o la vârstă de 16 ani, vânzătoare într-un market. Această slujbă a ajutat-o să devină mai responsabilă, să realizeze importanța pe care o are munca în formarea unei persoane.

Sursă: bani.md