Cu toate acestea, dacă un consumator este înșelat într-o piață sau, de exemplu, într-un restaurant, daunele nu sunt de regulă substanțiale. Nicio fatalitate. O altă situație este însă cea în care un Sistem îți distruge afacerea.
De fapt, acest articol și-a propus să vorbească despre o poveste de succes. Un antreprenor din Moldova a primit un grant de la un proiect internațional în vederea îmbunătățirii competitivității, care a acoperit parțial cheltuielile pentru serviciile de consultanță. Proprietarul companiei a invitat un consultant din străinătate, specializat în optimizarea costurilor de producere.
„Noi obișnuim să fluturăm pe la toate colțurile avantajul competitiv al Republicii Moldova – salariile mici, - explică Andrei (antreprenorul a solicitat să nu-i fie divulgat numele, pentru a nu se crede că intenționează să-și promoveze produsele). – Mie, însă, nu-mi place să ofer salarii mici angajaților mei. Și, mai ales, mă nemulțumește situația în care un lucrător calificat și care nu abuzează de alcool, vineri după lucru pleacă acasă și luni dimineața nu mai revine. Aceasta pentru că a fost sunat sâmbătă și invitat la muncă la Moscova, iar duminică dimineața omul a sărit în tren și a plecat, fără măcar să-și ia cartea de muncă”.
De ce a fost nevoie de un consultant din străinătate? „În Moldova se găsesc foarte puțini specialiști în domeniul costurilor, a explicat antreprenorul. Iar cei existenți sunt sau contabili sau auditori. Eu, însă, aveam nevoie de un expert cu experiență în industria noastră”.
În decurs de șase luni, consultantul din Germania vizita lunar Moldova și studia în detaliu toate etapele procesului de producție.
„Nu voi repeta, desigur, tot ce am învățat de la el, în primul rând, fiind vorba despre un volum mare de informație, spune omul de afaceri. În al doilea rând (și, în mod special), consider că această informație reprezintă un secret de producție. Voi împărtăși, însă, o concluzie generală: în țara noastră costurile și, respectiv, prețul producției, pot fi reduse prin nenumărate metode. Dar! Va trebui să înțelegeți în profunzime orice detaliu. Acest lucru va fi mai ușor dacă veți conștientiza faptul că, practic, în toate costurile voastre suplimentare se găsește profitul cuiva, însă nu și al vostru.
Să vă descriu un exemplu. Noi exportăm produsele noastre. Le depozităm pe palete și le ambalăm. Uneori, pelicula se rupe, produsele ambalate cad, iar noi avem pierderi substanțiale. Am început să studiem procesele de sortare, montare a colțarilor de protecție, ambalare. Aparent, lucrurile decurgeau în mod normal. „Poate ar trebui să utilizăm mai multă folie stretch?”, - am continuat. „Nu, - a răspuns consultantul. – În fiecare etapă de producție trebuie să știi cu siguranță cantitatea de materiale necesare pentru această lună din anul în curs și din anul viitor. De exemplu, dacă tehnologia presupune ambalarea în patru straturi, atunci ar trebui aplicate patru straturi, nu trei sau șapte”.
Ne-am axat pe folie și au început să se întâmple lucruri magice.
În Moldova poate fi procurată folie stretch fie de import, fie de producție locală. Întotdeauna am fost adeptul susținerii producătorilor autohtoni, cel puțin din considerentul că și eu fac parte din această categorie. În plus, de regulă, produsul local este mai ieftin decât cel de import.
În această ordine de idei, am început să le împărțim angajaților un număr stabil de rulouri de folie pentru ambalare. Atunci când am început să primim plângeri de la lucrători că nu le sunt suficiente rulourile alocate (diferența fiind extrem de mare), am fost puși în situația de a apela la servicii metrologice.
Evident, nu am măsurat lungimea ruloului, cum obișnuiesc să facă bunicuțele cu hârtia igienică. Există un standard. Ruloul de folie pe care o folosim, cu grosimea de 17 microni, trebuie să cântărească 1.9 kilograme (1.7 kg – folia în sine și 200 de grame – bobina din carton). În Moldova, însă, ele nu se comercializează pe bază de greutate, ci la bucată. Cântărind rulourile am observat că la unii producători greutatea lor este mai mică. Acest aspect poate fi explicat prin faptul că întreprinderile locale procură de la producători folie în bobine de câte 50 kg și le ambalează în rulouri de dimensiuni mai mici: pentru bobinajul manual și pentru paletizare. De multe ori, acest proces are loc utilizând echipamente improvizate. Iar utilajele home-made nu permit respectarea normei de greutate și, de regulă, aceste greșeli sunt comise în favoarea companiilor care se ocupă de rebobinare.
În al doilea rând, există situații în care într-o singură partidă de produse se găsesc rulouri înfășurate pe bobine diferite. Iar unele bobine pot fi de mâna a doua. (Și noi obișnuim să predăm cartușele folosite cumpărătorilor de maculatură).
Ne-am adresat Institutului „Intercon” cerând o expertiză. De la ei am aflat că aceste bobine, aflându-se în aer liber, absorb până la 100 de grame de umezeală, fapt care le mărește greutatea totală. Iar verificările au arătat că două din patru mostre prezentate (procurate de la furnizori diferiți) cântăresc cu 17-18% mai puțin decât standardul, adică 1445 de grame în loc de 1700g.
Al treilea aspect, semnalat la examinare, se referă la lungimea ruloului. Ruloul standard are lungimea de 218 metri. Dar folia stretch are proprietatea de a se întinde până la 150%. De aceea, în timpul procesului de înfășurare, multe companii cresc gradul de întindere a foliei și, în această ordine de idei, cu o greutate mai mică, lungimea ruloului rămâne să corespundă standardului.
Un alt aspect, sesizat și explicat de Institut, a fost că folia stretch este un produs de unică folosință. Adică, pelicula, care a fost înfășurată și întinsă o dată, și-a pierdut parțial din rezistență și elasticitate. De aceea, nu este surprinzător faptul că această peliculă nu rezistă sub greutatea mărfii”.
Cui să ne plângem? „În urma acestei discuții, am înțeles mai clar sensul din spatele cerințelor de armonizare a reglementărilor pentru țările care își doresc să adere la orbita economică a Uniunii Europene (de ex. Bulgaria, România și, acum, Moldova). Implementarea standardelor europene și respectarea lor presupune o muncă enormă, dar și un mare beneficiu. În supermarketurile noastre a fost introdus deja prețul pe kilogram al produselor, ca rând separat de pe eticheta de preț. La toate produsele este indicat termenul de valabilitate și sunt specificate garanțiile necesare. La fel și omul de afaceri trebuie să fie sigur de faptul că, de exemplu, cumpără un rulou de folie stretch și acesta va corespunde standardelor acceptate de greutate și calitate”.
„În mediul de afaceri din care fac parte, un producător mijlociu cumpără lunar între 50 și 100 de rulouri de peliculă stretch, iar un producător mare – 300-500, - a spus Andrei. – La prețul de 73-80 de lei per rulou și lungimea mai mică cu 15% a acestuia, pierderile (suma cu care este înșelat clientul) producătorului mediu sunt de 500-750 lei, iar a celui mare de 5500. În unele cazuri suma poate ajunge și la 10 000 lei pe lună.
Pentru unii, suma poate părea nesemnificativă. Dar cel care gândește în acest mod nu va putea ajunge în lumea afacerilor mari. Lucrând cu clienți mari, de exemplu IKEA, fluxul de marfă este extrem de mare, iar rentabilitatea e de maxim 2-2.5%. Și anume aceste detalii sunt cruciale în situația în care fie obții profit, fie ești în pierdere”.
„Axel (acesta este numele consultantului) ne-a împărtășit exemple din experiența sa reală, - și-a continuat povestirea antreprenorul. – Inclusiv și fragmentul din interviul lui Timur Goryaev, fost președinte al concernului rusesc Kalina. Potrivit lui, întreprinderea a procurat tehnologia de producție a scutecelor Huggies. Au construit o fabrică, au lansat-o. Și au și închis-o după un an, fiindcă producerea scutecelor rusești costa mai mult decât prețul angro de import, inclusiv taxele vamale, de la Huggies. Situația a fost cauzată anume de acele „detalii”, aparent nesemnificative.
Investigația interlocutorului nostru a avut drept rezultat introducerea în lista de responsabilități ale managerului de achiziții a unor specificații noi, care vizează cumpărarea de folie stretch. Și anume:
- Identificarea locului de înfășurare a foliei – la fabrică sau la un depozit din Chișinău;
- A nu se procura o partidă dacă conține bobine diferite;
- A nu se procura rulourile, dacă nu există eticheta de la fabrică, care indică greutatea acestora;
- A nu se procura produsele, dacă pe factură nu este indicată greutatea ruloului.
Voi cu cât sunteți mințiți lunar? Încercați să faceți un calcul!
Autor: Oleg Lucașevici
