Ana Aioanei şi-a construit pri­mul proiect antreprenorial în vara anului tre­cut, când a decis să re­nunţe la sectorul de­signului de interior în care lucra şi să dea startul afacerii Annette Studio, dedicată băutorilor de ceai.
 
Ceainăria a fost inaugurată vara, iar până la sfârşitul anului a avut o cifră de afaceri de 30.000 de euro. Anul acesta Ana Aioanei esti­mează o cifră de afaceri între 70.000 şi 80.000 de euro. „Totul a în­ceput anul trecut. Îmi doream un spaţiu în care să realizez diverse obiecte de design interior. Atunci am găsit o casă din perioada interbelică, aşa m-am trezit nu numai cu un spaţiu nou, dar şi cu o nouă afacere, care a reprezentat o provocare pentru mine“, a spus fondatoarea brand-ului Annette (brandul este administrat de firma Annette Studio Design).
 
Investiţia s-a ridicat la 50.000 de euro.  „Cheltuielile importante au fost cu mobilierul, acesta fiind lucrat manual, din lemn masiv.“
 
Preţurile variază între 10 lei pentru o supă, 14 lei pentru un ceai şi 39 de lei pentru o friptură de vită.  „Clienţii noştri sunt în mare parte străinii sau oamenii care caută un colţ de linişte. Ca şi categorie de vârstă, pot spune că sunt de la mic la mare şi observăm o creştere în rândul persoanelor care preferă ceaiul în loc de cafea“, a mai spus Ana Aioanei.
 
În ceea ce priveşte legea recentă care interzice fumatul, Ana Aioanei spune că afacerea Annette nu va fi afectată deoarece încă de la des­chidere era dedi­cată clienţilor ne­fu­mători.
 
Capitala găz­duieşte peste 3.400 de restau­rante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2.5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa, în contextul în care este cel mai mare oraş din punctul de vedere al populaţiei, salariului mediu de­păşeşte cu 40% media pe ţară, rata şomajului este minimă, iar Capitala atrage şi cel mai mare număr de turişti români şi străini.

http://www.zf.ro/

Foto: facebook.com

Tamara Șchiopu este biolog, nutriționist, specialistă în marketing agricol și autoarea câtorva cărți de rețete culinare. Deși locuiește de mai mulți ani în Marea Britanie, dumneaei revine cu regularitate în Republica Moldova, unde este implicată în așa campanii ca EcoLocal și Târgul de Post Vegan Show. În cadrul rubricii Madein.md “Puncte de Vedere” am realizat un interviu-chestionar cu doamna Șchiopu pentru a afla care sunt preferințele și părerile dumneaei cu privire la produsele fabricate în Moldova.



Care este ultimul produs autohton consumat?



Chiar acum am consumat un prânz delicios, delectându-mă cu un sandwich cu rucola proaspătă, crescută aici în Moldova. Este un produs popular în toată lumea, dar care cu părere de rău nu este prezent în registrul autohton de culturi agricole.



Ce produs autohton ați recomanda unui străin?



Unui străin aș recomanda orice produs autohton care este la moment în sezon. Nu aș recomanda niciodată o roșie care nu s-a copt în natură sau carne de pui care nu corespunde perioadei date. Deoarece acum este sezonul de căpșune sau cireșe, cred că anume aceste produse le-aș recomanda unui cetățean străin care se află la moment în Moldova.



Cum ați aprecia produsele autohtone alimentare în comparație cu cele de import?



De fapt ca și în oricare țară există produse de calitate mai înaltă și așa-zisele produse de duzină. Sunt produse crescute artizanal, în cantități mai mici, cu foarte multă grijă pentru sol pentru biodiversitatea din jur și sunt produse crescute en mass, în volum, pentru câștig. Este o problemă caracteristică și altor state.



Cu referire la produsele procesate aș vrea să spun că producătorii mari au toate resursele necesare pentru a procesa și ambala calitativ produsele lor, în schimb companiile mai mici au multe neajunsuri la acest capitol: deseori produsele sunt foarte gustoase, conțin multe elemente nutritive, dar nu au prezentarea corespunzătoare, nu sunt păstrate în condițiile necesare, fapt ce deteriorează calitatea lor. Trebuie de privit calitatea ca un ansamblu vast de elemente și caracteristici.



Cum vi se pare raportul calitate/preț a produselor autohtone?



Cred că este un raport just. Bineînțeles că sunt cazuri când produse de calitate proastă se vând la un preț mult mai înalt, iar cele de calitate înaltă se vând la prețuri mici, dar în acest caz factorul de bază îl reprezintă raportul dintre cerere și ofertă.



Ce produse moldovenești ați văzut în timpul vizitelor în alte state?



Ultima dată am văzut nuci moldovenești într-un supermarket de elită din Marea Britanie. Tot în acest magazin, cândva se vindea un tip de ciocolată engleză “Green and Black”, un produs foarte bun, una din varietățile căruia conținea cireșe de origine moldovenească. Cunoscând pe proprietarul acestei afaceri am aflat că cireșele vin de la Hâncești și au certificate Eco.



De asemenea am văzut și vinuri, dar din păcate nu erau de cea mai bună calitate: erau vinuri de duzină, fortificate, cu conținut mare de zahăr și alcool, fiind comercializate în magazinele pentru migranți. Probabil făceau parte din partida vinurilor ce înainte mergeau spre est.



Vedeți o schimbare în calitatea produselor autohtone în ultimii ani?



Da, văd o schimbare spre bine care se datorează nu neapărat faptului că producătorii au devenit mai bogați și au investit mai mult în tehnologii, dar în primul rând datorită comunicării mai intense, mai apropiate între ei și consumatori. Expozițiile și festivalurile care se organizează tot mai des, ajută producătorii să interacționeze direct cu consumatorii și să obțină un feedback direct ca pe viitor să-i ajute să-și perfecționeze produsul.



Care este vinul moldovenesc preferat?



Prefer vinurile seci și spumantele brut. Favoritele mele sunt cele din soiurile Pinot Gris sau Feteasca.



Cum credeți poate Moldova deveni un promotor important al agriculturii ecologice?



În cadrul țării da, iar peste hotare acest lucru este mult mai dificil. Am impresia că în Moldova se pun accente greșite la acest capitol, evidențiindu-se așa produse ca vinul, fructele sau legumele, care sunt supuse unei concurențe enorme pe plan internațional. Cred că ar fi oportun să creștem pe teritoriul Moldovei leguminoase Eco, cum sunt lintea, fasolele sau bostanul, culturi care sunt susținute de solurile noastre și care sunt foarte benefice pentru biodiversitate și sănătate. De asemenea ele sunt la mare căutare în Europa.



Ce produs moldovenesc vă lipsește cel mai mult în Marea Britanie?



Făina de porumb. Este un produs foarte bun și sănătos, și plus la asta îmi place foarte mult mămăliga. De câte ori vin în Moldova, întotdeauna îmi cumpăr 2-3 kg de făină de porumb ca să o iau cu mine încolo.

http://madein.md/

Începând cu data de 1 iunie anul curent în Moldova a fost lansat brandul autohton Epic Land care oferă consumatorilor la preț rezonabil lenjerie de pat pentru adulți și copii, obiecte de decor interior și accesorii. Proiectul a fost inițiat de către Ana Grecu și Iulian Jovmir.

Antreprenorii au povestit că ideea de a iniția o asemenea afacere a apărut din lipsa pe piața autohtonă a unor produse de calitate care ar satisface necesitățile consumatorului cult, educat și select.

Anișoara și Iulian au asigurat că la producerea mărfii Epic Land este utilizată doar materie primă aleasă selectiv, 100% naturală, de calitate superioară care este fabricată după un design deosebit în cantități reduse de către profesioniști în domeniu.

Pînă la lansarea afacerii Anișoara și Iulian circa un an au studiat piața locală, au vizitat expoziții europene de profil, au făcut cunoștință cu furnizorii de țesături, au interacționat cu diferiți oameni de afaceri. Ca rezultat, astăzi Epic Land poate oferi o gamă interesantă de lenjerie de pat, decorațiuni și accesorii pentru interior pe care o produce, o comercializează la prețuri competitive.

În același timp, Epic Land a introdus un serviciu nou: confecționarea lenjeriei de pat personalizate. Costul mediu al unui set de lenjerie de pat pentru copii cu marca Epic Land este de 1 100-1 250 MDL.

Sursa foto: facebook.com

Articol pregătit de MyBusiness.md

Cele mai performante întreprinderi, învingătoare ale concursurilor „Marca comercială a anului”, „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii” şi laureaţii concursului Medalia de Aur a Expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova” au fost premiaţi miercuri, 7 iunie, la Gala Businessului Moldovenesc.

„MARCA COMERCIALĂ A ANULUI”

Foto: mybusiness.md

Vladimir Bujac este un tânăr creator, participant al expoziției Maker Day Chișinău - eveniment dedicat tinerilor creativi din țară. Împreună cu partenerul său, Artiom Crasnoperev, a deschis în 2014 un atelier de reparație a bicicletelor pentru a strânge bani și a-și transforma visul în realitate. Tinerii și-au dorit dintotdeauna să confecționeze biciclete personalizate.

„Ne-am bucurat să vedem că atelierul de reparație are succes. Am avut multe comenzi și am putut aduna bani pe care i-am investit ulterior în echipament. Astfel, a apărut Bike Time Framebuilding, primul atelier de confecționare a bicicletelor costum din Moldova”, relatează Vladimir. Tinerii și-au propus să confecționeze cadre de biciclete personalizate, construite conform parametrilor clienților. „Când primim o comandă, în primul rând luăm mărimile. Măsurăm lungimea mâinilor, a piciorelor și calculăm mărimile exacte ale bicicletei. Considerând tipul bicicletei, calculăm lungimea țevilor”, explică Vladimir. Băieții nu doar sudează singuri bicicleta, ci și o vopsesc, o decorează după dorințele clientului. Prima bicicletă personalizată a fost realizată în iarna anului 2015. De atunci alte 4 biciclete unice au fost confecționate în atelierul Framebuilding.

Potrivit antreprenorilor, avantajul unei biciclete personalizate este că ți se potrivește ca o mănușă. „Cadrele noastre au caracteristici bune de mers, sunt rigide și trainice. Multe din țevile pe care le folosim au fost comandate din Statele Unite și sunt de bună calitate”, relatează Vladimir. Tinerii se bucură că din ce în ce mai mulți moldoveni aleg bicicleta ca mijloc de transport, iar ciclismul devine un sport îndrăgit. „În țara noastră, mulți aleg biciclete de munte, care îmi plac și mie foarte mult. În ultima vreme, bicicletele cu o singură viteză sunt tot mai căutate. Au roți subțiri, o frână sau două și nu necesită multă îngrijire”, povestește Vladimir.

În cadrul Maker Day Chișinău, a fost anunțată crearea unui atelier dedicat tuturor creatorilor din țară. Spațiul de lucru va fi construit cu ajutorul Universității Tehnice a Moldovei și dotat datorită suportului financiar oferit de către Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova. Fondatorii Bike Time Framebuilding sunt entuziasmați de ideea unui astfel de atelier, deși îl au pe al lor. „Desigur, nevoia de echipament profesionist este mare. Ne vom bucura dacă vom putea beneficia de instrumentar modern”, afirmă proprietarul. Potrivit acestuia, următorul pas în lumea bicicletelor constă în instalarea echipamentului electronic, cum ar fi a schimbătorului de viteze electronic. Iar astfel de inovații se pot face doar în incinta unui spațiu de lucru echipat, în inima unei comunități creatoare.


Sursă: Proimagine

Poliția a amendat prima persoană pentru fumatul în loc public. Ghinionistul este consilierul a Ambasadei Franței, Benoit Mayrand, care a fost prins cu țigara în parcul „Ștefan cel Mare”.

Într-o postare pe Facebook, acesta s-a arătat nemulțumit de amenda în mărime de 50 de euro.

Sursă: allmoldova.com

Specialiştii într-ale conceptelor virtuale au revenit cu o nouă realizare. E vorba de Dacia Aventurier, o maşină cu un nume care i s-ar fi potrivit mai degrabă unui SUV sau unei rulote.

Dacia Aventurier este un automobil cu două portiere şi 5 locuri, dotat cu un plafon rabatabil. Adică un hardtop care, în momentul în care este ridicat, transformă maşină într-un sport-coupe asemenator cu Audi TTm conform 4tuning.ro. Dar când automobilul este decapotat, avem în faţă ochilor un model nou, cu faruri mari şi o grilă specifică modelului autohton.

Poate, într-o bună zi, vom vedea o maşină românească de serie pusă în vânzare cu o caroserie decapotabilă, ce va semăna cu asta, susține sursa citată.

http://bani.md/