În luna octombrie, expertul internațional Liliana Nichita, a efectuat un studiu privind posibilitatea de a utiliza biomasa din deșeurile menajere în R. Moldova în scopuri energetice. Expertul a fost contractat de Proiectul Energie și Biomasă și a studiat situația din mai multe localități din toate regiunile țării, printre care orașele Rezina, Cimișlia, Orhei, Hâncești și Lipcani și satele Congaz, Gura Galbenă, Peresecina și Chișcăreni. În baza raportului final elaborat de către expert, dar şi în urma consultărilor cu partenerii Proiectului, va fi luată decizia privind lansarea proiectelor pilot de producere a biocombustibilului în baza deșeurilor din biomasă. Într-un interviu pentru newsletterul Proiectului, Liliana Nichita a împărtășit constatările și recomandările pentru Republica Moldova.

Doamnă Nichita, ați vizitat 9 localități pentru a studia situația în domeniul deșeurilor menajere și potențialul de exploatare a biomasei. Care sunt principalele constatări?

În perioada 4-19 octombrie, am vizitat mai multe localități din Republica Moldova, cu obiectivul de a identifica potențialul de biomasă în deșeurile menajere, pentru a organiza eventuala lor colectare separată și utilizarea în producerea de combustibil. Populația, cu excepția zonelor rurale, unde oamenii au livezi și curăță pomii, nu generează deșeuri menajere care să conțină biomasă. Însă, în toate localitățile, în special urbane, întreprinderile municipale curăţă parcurile şi spaţiile verzi rezultând deşeuri de biomasă, crengi de la pomii pe care îi curăță și întrețin. În Orhei de aceste lucrări se ocupă o întreprindere privată. În general există interes la nivelul autorităţilor locale, iar în unele comunităţi există locații ce pot servi pentru a crea un proiect pilot împreună cu primăria și întreprinderea municipală.

Un obiectiv secundar al studiului este identificarea nivelului de dezvoltare a serviciilor de colectare a deșeurilor. Desigur, gradul de dezvoltare diferă destul de mult și cele mai dezvoltate sunt orașele, în special cele care au beneficiat de asistență în cadrul unor proiecte internaționale sau din partea Agențiilor de Dezvoltare Regională. Dotarea întreprinderilor municipale, de asemenea variază, însă se evidențiază de departe orașele Orhei și Hâncești, unde sistemul funcționează cel mai bine. În Hâncești există un depozit conform cu standardele în domeniu, iar în Orhei, chiar dacă nu este un depozit autorizat de deșeuri, locul e foarte bine întreținut și gestionat.

În rest, gunoiștile din țară sunt într-o stare ce trebuie corectată. Aici se colectează și se depozitează deșeuri foarte diferite, în amestec, şi se regăsesc mai ales materiale de construcție, deşeuri reciclabile - mase plastice (care sunt foarte vizibile) și mai puțin deşeuri organice, în special în mediul rural. Dotarea în toate localitățile lasă de dorit – unele nu au containere pentru colectarea deșeurilor, altele nu au suficiente containere sau nu au utilaje speciale pentru golirea acestora. În toate cazurile, am observat că oamenii se străduiesc să facă lucruri bune cu ce au la îndemână, improvizează, repară și suplinesc lipsa resurse prin inventivitate.

Putem vorbi de un potențial proiect pilot de utilizare a biomasei în scopuri energetice din colectarea deșeurilor menajere?

Acum, biomasa brută, provenită din curățirea copacilor din localități, oricum ajunge în curtea și în responsabilitatea întreprinderilor municipale specializate. Singurul cost pe care îl suportă acestea este cel legat de curățarea copacilor și de transport. Proiectul pilot își propune să construiască o instalație de producere a combustibilului solid din biomasă, care va încălzi întreprinderea municipală, iar surplusul să fie comercializat instituțiilor publice din localitate sau chiar mediului privat. Un alt beneficiu creat prin această inițiativă este că instituțiile publice ce se încălzesc cu biomasă nu vor trebui să-și facă stocuri, ci vor putea beneficia de livrări de la întreprinderile municipale.

Am identificat două posibile locații pentru a fi lansate asemenea proiecte pilot. În primul rând e vorba de Rezina, unde există potențial de biomasă suficient cât să asigure un flux constant de materie primă pentru funcționarea unei instalații. Și, în al doilea rând, este vorba de Cimișlia. În ambele există deschidere din partea administrației, iar dotările necesare, chiar dacă nu sunt la cel mai înalt nivel, există și pot asigura startul proiectului. În același timp, îmbunătățirea sistemului de încălzire în cele două localități este o necesitate – în Rezina, de exemplu, încăperile întreprinderii municipale se încălzesc cu lemne, iar în Cimișlia – cu energie electrică. Trecerea la încălzire pe biocombustibil solid ar eficientiza funcționarea întreprinderilor și costurile pentru încălzire. Ulterior, întreprinderile specializate din cele două localități vor putea obține venituri suplimentare din comercializarea biocombustibilului, ceea ce le-ar ajuta să se dezvolte.

Care este experiența României în acest domeniu?

În România au fost lansate mai multe proiecte în domeniu încă din anul 2000, însă acestea s-au preocupat de utilizarea deșeurilor de la gatere și fabricile de prelucrare a lemnului, la acea dată. Prin aceste proiecte, pe lângă utilizarea rumegușului în biocombustibil, s-au curățat râurile și au fost create primele centrale pe biomasă în unele localități. Astfel de proiecte sunt eficiente în special în zonele rurale, unde sunt case de vacanță ce merită încălzite pe biomasă, fără a se conecta la rețelele de gaze.

Când ar urma să se lanseze aceste proiecte pilot? Pot fi ele replicate în alte localități din țară?

Cu cât mai repede sunt lansate, cu atât mai bine. Totuși, urmează făcute calcule pentru amplasamentele cele mai potrivite pentru astfel de produceri și sper că anul viitor lucrurile vor începe. Cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, astfel de proiecte pot fi extrapolate la teritoriul întregii țări. Aș pune, totuși, accentul pe localitățile unde există o experiență în acest sens, unde există cerere pentru biocombustibil, astfel încât să se diminueze costurile de transport. După doi-trei ani de funcționare, ca un exemplu de bună practică, astfel de proiecte ar fi îmbrățișate și de alte localități.

Sursă: biomasa.md

Obiectele de dimensiuni reduse sunt astăzi în atenţia nu doar a savanţilor, dar şi a producătorilor de dispozitive electronice şi fotonice. Implementarea la scară largă a dispozitivelor de dimensiuni nanometrice a revoluţionat deja tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale, iar actualmente se lucrează intens în diverse domenii vitale pentru civilizaţie, precum sunt medicina, mediul, sursele regenerabile de energie etc.  

Academicianul Ion Tighineanu cu colegii săi de la Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei au adus o contribuţie substanțială la elaborarea  nanotuburilor din dioxid de titan şi a dispozitivelor în baza lor. Astfel, tehnologia de obţinere a nanotuburilor ordonate din TiO₂ la temperaturi scăzute, propusă în 2010, a avut o rezonanţă internaţională, fiind înalt apreciată de portalul Nanotechweb.org din Londra (http://nanotechweb.org/cws/article/tech/42313) şi plasată pe coperta revistei Physica Status Soldi - Rapid Research Letters.
(http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pssr.v4:5/6/issuetoc).

Potrivit convingerii academicianului Tighineanu, cele mai enigmatice fenomene se ascund în labirintul interacţiunilor dintre nano-obiecte. În acest context, savantul a propus şi a elaborat, în premieră, micro-submarine formate din reţele de nanotuburi din TiO₂ cu capacitaţi de a transporta în mod dirijat micro- şi nano-capsule în medii fluide.

Micro-submarinele academicianului Tighineanu se bazează pe integrarea nanotuburilor din dioxid de titan, cu cavitatea interioară în formă de con, într-o reţea quasi-ordonată ce se auto-propulsează în soluţii apoase sub influenţa razelor ultraviolete. Auto-propulsarea este generată de ejectarea, prin capetele largi ale nanotuburilor, a bulelor de oxigen ce se formează în interiorul nanotuburilor datorită proprietăţilor fotocatalitice ale dioxidului de titan. Academicianul şi colegii săi - dr. Mihail Enachi, Vlad Ciobanu şi Vitalie Postolache, în colaborare cu echipa profesorului Oliver Schmidt din Germania (dr. Maria Guix, prof. Vladimir Fomin), au demonstrat o capacitate extraordinară a submarinei, şi anume cea de cargo, adică de „a lua la bord” şi a transporta micro-obiecte. În procesul de mişcare, micro-submarina captează particulele din calea sa şi le menţine alipite pe capetele înguste ale unor nanotuburi, în timp ce alte nanotuburi din reţea continuă să lucreze în calitate de nano-motoare, adică contribuie în continuare la propulsarea submarinei. Eliberarea particulelor captate se produce prin întreruperea iluminării submarinei cu raze ultraviolete. Fenomenul cargo, generat de interacţiunea sinergetică dintre zeci şi chiar sute de nanotuburi integrate în reţea, deschide oportunităţi enorme pentru implementarea nanotehnologiilor în biomedicină şi accelerarea dezvoltării micro-nanoroboticii pentru diverse aplicaţii în medii fluide.

Realizarea tehnologică a academicianului Ion Tighineanu şi a colegilor săi a fost înalt apreciată de portalul londonez Nanotechweb.org (http://nanotechweb.org/cws/article/tech/66446), fiind ulterior plasată pe coperta revistei internaţionale Small (Wiley) cu factorul de impact 8,3 (http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/smll.201670203/full). Este un succes strălucitor, de rezonanţă a ştiinţei autohtone, o realizare tehnologică de proporţii cu caracter multidisciplinar, precum şi o frumoasă, binemeritată promovare a imaginii ţării noastre la scară internaţională.

 

Acad. Mircea BOLOGA
Acad. Ion BOSTAN

Sursă: asm.md

Foto: aif.md

În anul 2003, în Moldova, a apărut întreprinderea individuală Î.I. „Buinovschii Veaceslav”, specializată în producția de jucării de pluș cu marca comercială „Alisa”.

„La început, eu și soția mea ne ocupam doar de comercializarea jucăriilor de pluș, - spune Veaceslav Buinovschii, directorul întreprinderii individuale cu același nume. – Acest lucru s-a întâmplat la începutul anilor 2000. Trebuia să reparăm unele jucării – să le aranjăm cusăturile, să le schimbăm ochișorii, să le coasem zâmbetele... Și soția mea a venit cu ideea să coasem jucării de la zero”. În această ordine de idei, cu o mașină de cusut închiriată, în anul 2003 a apărut întreprinderea noastră ”.

În acea perioadă, în Moldova activau, deja, patru întreprinderi de confecționare a jucăriilor moi. Două dintre ele își desfășoară activitatea și până în prezent. Acestea sunt companiile „Stip” din Bălți și „Etno-vangheli” din Dondușeni. „Întreprinderea din Dondușeni avea jucării mai simple, pentru copiii cu vârsta de până la 6 ani, - continuă Veaceslav Buinovschii. – Acest aspect se datorează faptului că la periferia țării croitoresele nu au experiență să coase jucării complexe. Iar Stip s-a dezvoltat, între timp, și a devenit cea mai mare companie din țară, din această industrie. Actualmente, ei au primit o ofertă din Ucraina. Acolo a rămas o singură fabrică de jucării, în Ivano-Frankivsk. Alte două fabrici au fost demolate în Donețk”.

Jucăriile de tip sovietic sunt vii și chiar populare

„Cine sunt cumpărătorii noștri? – întreabă Veaceslav Buinovschii. – Persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani. Sunt acei oameni care au crescut cu desenele animate de tip sovietic. Lor le plac jucăriile sovietice: Winnie Pooh, iepurași, vulpițe. Iar tinerii preferă urșii. Pentru că aproximativ 70% din jucăriile de pluș din lume sunt urși”.



Tinerii, călătorind prin Europa, dictează propriile cerințe. Ei își doresc jucării din blană chineză, așa-numita „iarbă”. Acest material este moale și plăcut, dar se potrivește jucăriilor pentru copiii mai mari de 3 ani, deoarece de la blană se desprinde puf. Copilașii mici au tendința să tragă jucăriile în gură, prin urmare acest material ar putea fi periculos. „Pentru această categorie de vârstă am început să confecționăm jucării din microfibră coreeană – poți să o și bagi în gură sau să dormi cu o astfel de jucărie, aceasta nu este dăunătoare”, - afirmă Veaceslav Buinovschii.

Belarus este un partener de încredere

„Aceste materiale le procur din Belarus, chiar dacă mă costă de două ori mai mult decât variantele chineze, importate în Chișinău, - explică Veaceslav. – De ce? Deoarece cel mai ieftin tip de transport din China este corabia. Și, respectiv, nu poate fi exclus faptul că lângă containerul cu microfibră să fie situat unul cu substanțe nocive, de exemplu cu mercur. Acest tip de material are proprietatea de a îmbiba toate gazele nocive pe o rază de 50 de metri. În Belarus, însă, aceste materiale sunt testate mult mai riguros, deoarece în țară poți să ajungi destul de ușor după gratii. De aceea pot fi liniștit cu privire la faptul că jucăriile mele, confecționate din microfibra verificată în Belarus, nu vor provoca daune copilului.

Totodată, procurăm din Belarus blană artificială, din Jlobino, acolo se găsesc în jur de 500-600 de tipuri de blană. Este un material absolut fantastic – până și italienii îl cumpără pentru producție. Materialul belarus are proprietăți pozitive – blana e pe bază de adezive naturale, cum ar fi sucul uscat de pe tulpinile de vișin sau cireș. Prin urmare, poți să te joci o zi întreagă cu această jucărie și ea nu va acumula electricitate statică. Lucru care nu se aplică în cazul materialului sintetic de producție chineză.

Am menționat deja faptul că persoanele din categoria de vârstă de mijloc cumpără jucării-personaje din desenele animate sovietice. Ne vizitează și locuitori ai Canadei, Germaniei și chiar din Danemarca, pentru a procura câte vreo 10 jucării diferite. A se remarca faptul că nu este vorba de niște pokemoni oarecare, ci de Winnie Pooh și lupul cu iepurele din „Nu, pogodi!”. Situația este clară, dat fiind faptul că este vorba despre jucării tradiționale. Dar există eșecuri în cazul unor jucării, din motive subiective și obiective.



Marketingul afacerii cu jucării

De exemplu, a lansat „Alisa” o broască țestoasă. „Venea lumea din Europa și procura partide întregi de țestoase, admirându-le. La noi, însă, această jucărie nu este cumpărată, - spune Veaceslav Buinovschii. – Nu reușeam să înțelegem cauza acestui comportament. Și știți care este răspunsul? Copilul nu poate să pronunțe „broască țestoasă”, se bâlbâie - ca rezultat, mama nu-și doreștete să procure jucăria. Aceeași situație are loc și cu hipopotamul.

Cererea pentru jucăriile de pluș sub formă de pești sau păsări este aproape nulă. Nu sunt populare nici oile, chiar dacă ar putea fi o jucărie minunată. Însă copiii au tendința să îi numească pe alții „oaie”!

„Am lansat o jucărie – broască, foarte interesantă, - continuă Veaceslav. La noi apartamentele sunt întunecate, iar broscuța este ca o pată de culoare verde în cameră. Dar cumpărătorii au fost reticenți, spuneau că e un animal scârbos. Ne gândeam să închidem producția broscuței, dar, între timp, a apărut desenul animat românesc „Oac-oac”. Și în câteva zile au fost procurate toate jucăriile-broscuțe”.



Cu cât este mai mică întreprinderea, cu atât este mai receptivă la fluctuațiile cererii

„Suntem o întreprindere mică, de aceea ne este mai simplu să ne adaptăm la modificările modei sau la anumite evenimente. Suntem puși în situația de a ne orienta din mers. Mai demult coseam o grămadă de elefanți, iar acum a trecut această moda. Aceeași situație a avut loc cu jucăria – văcuță. Jucăria era cumpărată ca simbol al belșugului și era amplasată în bucătărie. Acum, însă, nu se mai procură. La începutul lunilor de vară erau populare cămilele. Le coseam iarna, de diverse dimensiuni. Studenții sirieni de la Universitatea de Medicină le cumpărau în moment ce plecau în vacanță. Dat fiind faptul că acum e război în Siria, nu mai vin studenți și, respectiv, nu mai coasem cămile.

Ne salvează faptul că jucăriile sunt cumpărate la nunți. Dat fiind faptul că mireasa va primi o grămadă de buchete de flori de la părinți și de la rude, mai nou - invitații obișnuiesc să cumpere jucării de pluș de 30-40 de lei și mai scumpe. Este un gest frumos. Astfel a apărut și tradiția de a dona, după nuntă, aceste jucării la casele de copii.

Vin în ajutor nunțile, cumătriile și zilele de naștere

Sunt comandate jucării pentru mașinile de nuntă, pentru a fi plasate pe radiatorul din față. De obicei sunt aleși urșii de culori diferite – este luată în calcul culoarea hainelor mirelui și a miresei – roz, mov, bej etc. Apropo, jucăriile de pluș se spală foarte ușor – arunci o jucărie într-o față de pernă și apoi în mașina de spălat, o storci, o pui la soare și peste 20 de minute se și usucă”.



„Avem parte și de perioade pustii, în timpul Postului Mare, - spune Veaceslav Buinovschii. – În această perioadă a anului nu sunt cumpărate jucării. Dedicăm această perioadă creației – în lipsa grabei de producție ne ocupăm de dezvoltarea noilor modele. Recent am lansat jucăria Yorkshire Terrier. Este o rasă de câini foarte populară, chiar și Filip Kirkorov are un astfel de câine. Și jucăriile sunt la fel de populare. Mai demult eram întrebați dacă nu avem căței de yorkshire, iar noi nu puteam să lucrăm la jucărie fără model. Și, întâmplător, am găsit într-un second-hand un breloc cu un cățeluș mic. Am lucrat mult la acest model, l-am cufundat în gelatină, pentru a-i fixa toate firele de păr. Apoi l-am tuns chel, ca să îl pot transpune pe hârtie. Și după amprente am lucrat la schițe. Și, acum, ne putem mândri cu jucăria „Bonea”, un terrier de yorkshire ce arată foarte viu!. Îl și coasem manual. Odată, am intrat într-un magazin cu jucării de pluș de import și am analizat produsele, eram curios de calitate. Și vânzătorul mi-a arătat o jucărie de aproape 600 de lei și mi-a explicat că este atât de scumpă, deoarece e lucrată manual. Lucrul meu manual costă de 8-10 ori mai puțin!”.

Copilul să își aleagă singur jucăria

90% din jucării sunt cumpărate de adulți în baza preferințelor proprii. Ca rezultat, părinții rămân mirați că copilul nu se joacă cu jucăria aleasă. „Sfatul meu pentru mame este să își lase copilul să își aleagă singur cadoul. Să nu fie de mirare faptul că ar putea alege o jucărie ciudată. În schimb se va juca cu ea cu drag și îl va ajuta să se dezvolte”, - afirmă Veaceslav Buinovschii. Amintiți-vă de copilărie, cu siguranță au existat cazuri în care vă erau dăruite jucării care le plăceau părinților voștri, și nu neapărat vouă.

Sursă: madein.md

Subiectul acestui articol este un domeniu foarte delicat în viața vânzătorilor. Cel mai mult se referă la aprobarea anumitei informații, care poate fi utilă sau nu chiar utilă personalului din departamentul de vânzări.
 
Există un principiu de lucru a intelectului uman. Dacă repeți regulat același lucru aceluiași public, atunci peste o perioadă, acest lucru devină părerea acestui public.
 
Această lege este folosită de mult timp de către companii mari și bine-cunoscute, interpreți, muzicanți, stații radio, televiziune, companii de reclamă și de mulți alții.
Această lege poate fi folosită atât pentru îmbunătățirea stării vânzărilor, cât și pentru înrăutățirea ei. Citiți până la urmă acest articol și aflați cum să majorați volumul de vânzări, utilizând această lege în compania dumneavoastră.
 
Imaginați-vă că într-o zi clienții potențiali îi vor spune de mai multe ori managerului de vânzări că produsul pe care el îl vinde este ”scump”. În primele zile vânzătorul nostru nu este de acord. Apoi îi apar niște îndoieli și el începe să verifice prețurile concurenților, comparându-le cu prețurile companiei sale. Clienții continuă să amintească vânzătorului nostru că el vinde un produs ”scump”. Acum vânzătorul nostru are și mai multe îndoieli, iar uneori el începe să fie de acord cu clienții săi. Știți ce se întâmplă mai departe? Apoi el este de acord ajunge la nivel inconștient. Vânzătorul nostru deja nu realizează că spune cuvintele clienților. Când ești de acord la nivel inconștient, atunci nu poți controla acest fapt. Acum, părerea clienților a devenit părerea inconștientă a angajatului nostru din departamentul de vânzări. Cel mai bun vânzător începe deja să creeze o poziție. Vânzările lui nu mai sunt cele mai mari, iar colegii lui încep să-l devanseze în volumul de vânzări, iar vânzătorul nostru singur nu înțelege ce se întâmplă cu el.
 
Odată noi vorbeam cu un angajat, care a scris cerere de demisie doar din cauza că a devenit de acord cu părerea clienților săi. Știți cum s-a întâmplat? Angajatul nostru, căutând noi clienți, a ales segmentul greșit de clienți. El propunea produse scumpe bătrânilor, care trăiau doar din pensie și nu-și puteau permite produsul care îl propunea vânzătorul nostru. Și iată timp de o lună acest vânzător se întâlnea cu bătrâni care în 90% din cazuri spuneau că el vinde un produs ”scump”. Astfel, peste o lună vânzătorul prezintă o cerere de demisie. Știți ce a spus? El a spus: ”Produsul nostru este prea scump și eu nu-l pot vinde”. Noi i-am arătat că timp de o lună la același preț, produsul nostru era vândut de alții, dar el era într-atât de acord cu clienții săi că părerea lor a devenit părerea lui proprie.
 
Noi întâlnim uneori astfel de angajați, care singuri nu înțelegeau că au interceptat informații false de la clienții săi. În așa mod, într-o perioadă scurtă, cei mai buni vânzători devin ordinari.
Cum să corectăm aceasta?
Cum să întoarcem forțele celor care le-au pierdut?
Cum să folosim această lege în favoarea noastră?
Cursurile de vânzări de la compania ”Maestru în Vânzări” deja au incluse anumite metode, care înlătură informațiile false din viața studenților noștri. Doar că noi vrem ca fiecare dintre voi să poată face asta înainte de a începe cursurile practice de vânzări în compania ”Maestru în Vînzări”. Anume pentru aceasta noi am scris acest articol pentru dumneavoastră și am descris în el această metodă.
 
Iată ce trebuie să faceți pentru a elimina informația falsă și cea inutilă pentru vânzări cu care managerul în vânzări devine de acord:
Vedeți domeniile din vânzările dumneavoastră, unde singur ați observat rezultate înrăutățite sau scăzute. Luați o foaie și un pix. Pe această foaie scrieți toate datele care s-au dovedit a fi false după o examinare detaliată. Ele pot fi cuvintele și frazele spuse de clienții dumneavoastră. Ele pot fi ideile exprimate de colegii sau șefii dumneavoastră. De asemenea, posibil că aceste date false le-ați văzut sau auzit la televizor, radio, internet, ziare sau jurnale. Cel mai des, acestea sunt fraze des repetate în viața dumneavoastră. Continuați să scrieți până nu veți simți o ușurare sau indiferență față de aceste cuvinte. Recunoscând și scriind aceste date, noi le transferăm la nivelul conștient și le putem controla. Acum, trebuie doar să recunoașteți că aceste date vă încurcă să atingeți rezultate mai mari. Luați singur o decizie cu privire la datele transcrise de dumneavoastră. Nimeni nu are dreptul să decidă pentru dumneavoastră. Dumneavoastră sunteți stăpân asupra vânzărilor dvs. și nimeni nu poate să le gestioneze așa cum puteți dumneavoastră. Este la discreția dumneavoastră – ce să credeți și ce nu.
 
Această lege poate fi folosită în favoarea personală atât în vânzări, cât și în lucrul cu personalul. La fel și în multe alte domenii. Ea funcționează atunci când este folosit în scopuri bune și binevoitoare pentru îmbunătățirea anturajului și creșterea pe plan rațional a clienților și angajaților.
 
De exemplu:

Dacă amintiți încontinuu și regulat despre produsul dumneavoastră publicului interesat, atunci creșterea vânzărilor este garantată.
Administratorii care la fiecare adunare amintesc că scopul companiei este benefic și util societății, ridică astfel spiritul entuziaști al angajaților.
 
Concluzia finală. Amintiți anturajului dumneavoastră că aveți grijă de ei, că produsele și serviciile vândute de dumneavoastră sunt create pentru a îmbunătăți viața lor. Nu vă dați bătut și continuați să repetați aceasta cât mai des, când scade cererea, când nu e sezonul sau criză.

Succesul dumneavoastră este garantat, când dvs. personal sunteți de acord cu aceasta și mereu întreprindeți multe măsuri pentru ca această idee să fie cunoscută de cât mai mulți clienți potențiali.

Veaceslav Bogdanov,

Director "Maestru în vînzāri" S.R.L.

Ramona Manea a început acum șase ani să facă borsete. Pe vremea aceea nu erau un obiect atât de popular, dar în 2016 dacă vrei să fii “fashion”, ai cu tine o borsetă. Am vorbit cu Ramona despre crearea și dezvoltarea brandului BumbagR și borsetele ei personalizate.

Ramona lucra acum șase ani într-un bar, iar ideea de a face o borsetă a venit dintr-o necesitate proprie. Nu așa încep, de altfel, mare parte din afaceri? “Mi-am adus aminte că tata avea o borsetă plină de unelte și era accesoriul lui de bază. Atunci mi-am dat seama ce utilă mi-ar fi o borsetă”, povestește Ramona. Era absolventă a Universității Naționale de Arte din București, la secția modă, așa că știa să fie croitor.

Și-a pus talentul la treabă și a creat o borsetă pe gustul ei. A început să dezvolte lucrurile, dar abia în 2014 a trecut la pasul următor. Atunci și-a făcut PFA și a pornit un magazin online. Când începuse ea, lumea nu se uita cu încredere la artiști, atunci când venea vorba de afaceri.

    Lumea avea ideea preconcepută că artiștii mor de foame. A fost greu să mă dezvolt neavând educație antreprenorială. Acum, în schimb, auzi la fiecare pas de industrii creative

“Acum șase ani nu se punea accent pe îmbinarea fericită a calității de artist și de om de afaceri. Lumea avea ideea preconcepută că artiștii mor de foame. A fost greu să mă dezvolt neavând educație antreprenorială. Acum, în schimb, auzi la fiecare pas de industrii creative”, povestește Ramona.

Magazinul online

Pe bumaagr.com găsești borsete pentru toate gusturile, colorate, cu desene interesante. O borsetă normală costă 100 de lei, dar conceptul Ramonei s-a extins și la ghiozdane. Un astfel de produs costă 200 de lei. Borsetele nu țin cont de vârstă sau de gen, pentru că pot fi purtate de oricine, trebuie doar să știi să le asortezi. De asemenea, au buzunar interior și compartimentul principal este rezistent la apă.

“Le produc singură în propriul atelier. Eu răspund la mail-uri, eu mă ocup de comenzi, promovare, producție, creație, research, livrare. Tot ce înseamnă BumbagR. În curând voi avea nevoie de o mână de ajutor”, explică Ramona Manea. De când a pornit în 2014, borsetele îi ocupă toată viața, e jobul ei full time.

Ramona nu crede că se încadrează într-un stil anume, dar urmărește toate trendurile de streetwear, streetstyle și streetart. Momentan are doar borsete și genți, dar lucrează și la alte produse. Recunoaște însă că “mă mișc cu viteza melcului”.

O afacere de peste o mie de euro pe lună

Cât poți câștiga din borsete? Am vorbit cu Ramona și despre zona financiară a unui asemenea business. Spune că a vândut cam 600 de bucăți în 2016, acesta fiind și cel mai bun an al ei. Vânzările au crescut mereu. În medie, BumbagR aduce între 4.000 și 6.000 de lei pe lună, dar e un business, după cum am aflat, dependent de soare.

    Cum apare soarele, moralul crește, ne înveselim, ne gândim la vacanță, dintr-o dată viața e mai colorată și, uite așa, vânzările cresc

“Cu toții suferim când afară e urât, nu avem chef de nimic, nici măcar de shopping. Cum apare soarele, moralul crește, ne înveselim, ne gândim la vacanță, dintr-o dată viața e mai colorată și, uite așa, vânzările cresc”, explică Ramona.

80% din comenzi se duc către clienți din țară, iar restul în străinătate. Mereu Ramona vine cu modele noi pe care le pune pe site, iar extinderea e treptată. Anul acesta a fost unul mai special, pentru că borseta e în trend.

“S-a introdus borseta ca accesoriu în mai multe colecții ale marilor case de modă, cum ar fi Kenzo, Chanel, Valentino, Celine, Michael Kors, Pentagone sau Moschino. 2016 a fost un boom al borsetelor, dar sunt sigură că ne vom mai întâlni cu ele în viitorul apropiat. Nu ai cum să te saturi de ceva care-ți este util”. spune Ramona.

http://start-up.ro/

Întreprinderea individuală Melnic Valentin se ocupă de confecționarea mascotelor, a jucăriilor de pluș, a costumelor de carnaval și altor produse similare.

„Ne-am lansat pe piață la începutul anilor 2000, când ne ocupam de confecționarea jucăriilor de pluș, - explică Marina Bobicova, directorul artistic al întreprinderii individuale Melnic Valentin. – Apoi, ne-am ocupat de costumele de carnaval. Iar, mai târziu, am primit o comandă din partea fabricii Bucuria, ei aveau nevoie urgent de mascote și nu știau la cine să se adreseze”. Prima încercare de a realiza comanda a fost una reușită și, actualmente, „Melnic Valentin” este singura întreprindere din Moldova care se ocupă de confecționarea mascotelor. Restul produselor de acest tip sunt de import: în mare din România sau din Rusia.

Ce înseamnă „mascotă”?

Mascota este un costum-păpușă mare, în formă de un personaj din povești sau din desene animate, de oameni sau de alte obiecte, care este purtat de către o persoană. Acest costum este utilizat pentru piese de teatru sau, conform spuselor Marinei Bobicovoi, oamenii de marketing îl utilizează pentru promovarea de produse.

De exemplu, poate fi vorba despre un costum în formă de Mickey Mouse, o sticlă de vin sau de ambalaj de chips-uri. Pe moment, compania realizează o comandă mare – 6 mascote de zebră, hipopotam și alte animale africane pentru spectacolul „Madagascar”, bazat pe popularul desen animat.



Clientul se ocupă de schiță, iar de restul...

„Clientul vine cu schița, iar noi ne ocupăm de dezvoltarea modelului și a construcției”, - a spus directorul artistic.

Este nevoie de construcție, deoarece confecționarea mascotei este o muncă destul de complicată. Dat fiind faptul că nu este vorba despre un simplu costum de bal mascat, cusut în baza unor schițe existente, intervin anumite dificultăți. Astfel, de exemplu, pentru mascota confecționată în formă de sticlă de șampanie a fost nevoie de realizarea unei carcase metalice. Mascota în formă de pachet de lapte a avut nevoie de o carcasă din aluminiu. Cu toate acestea, majoritatea mascotelor sunt confecționate din pânze și spumă de cauciuc.

„Primul sfat pe care îl oferim clientului constă în modificările care ar trebui realizate în costum, pentru ca acesta să poată fi confortabil pentru persoana care îl va îmbrăca, - continuă Marina Bobicova. Căci este destul de complicat să te miști în acest tip de costum, în special dacă este vorba despre o acțiune de promovare care are o durată mare. În mod normal, este interzisă purtarea mascotei mai mult de două ore. Noi, însă, recomandăm ca acestea să fie purtate maxim 30 de minute”. Interdicția este legată de greutatea pe care o are capul-mască și presiunea pe care o exercită asupra vertebrelor cervicale.

Capul mascotei nu trebuie să depășească 1-1.5 kilograme. „Gâtul reprezintă cea mai slabă parte a corpului nostru și nu ar putea suporta o greutate mai mare de 2 kilograme, - explică directorul artistic al întreprinderii. Din acest motiv, ar trebui limitată presiunea exercitată pe gât. Noi încercăm să o deplasăm pe umeri. De aceea, noi recomandăm ca o dată la 30 de minute să fie schimbată persoana care poartă costumul, dat fiind faptul că ele oricum nu se văd. În realitate, însă, unul și același promotor (din păcate, de cele mai multe ori este vorba de fete), poartă mascota timp de 3-4 ore. Această situație este creată din cauza cheltuielilor suplimentare pe care le-ar implica angajarea de personal în plus”.



Cerințe înalte pentru calitatea materialelor

„Eu nu optez pentru utilizarea materialelor ieftine, - continuă directorul artistic. – Prețul costumului-mascotă este de 200 de dolari – este un preț mediu la nivel mondial. Prin urmare, la acest preț nu are sens să economisești pe țesături. Cu materialele ieftine este dificil să lucrezi, acestea nu sunt comode și se deteriozează rapid. Mascota are o durată de viață de cinci ani, fiind utilizată intens de 3-4 ori pe an. În plus, costumul de mascotă necesită o îngrijire aparte. În primul rând, din cauza faptului că este foarte dificilă spălarea acestuia – nu se știe cum se va comporta spuma de cauciuc. Au existat cazuri în care am primit comenzi de reparare a costumelor de mascotă după ce acestea au fost spălate – în principiu, era vroba despre o muncă de la zero.

Pentru a-mi dezvolta abilitățile de coasere a costumelor de mascotă, am analizat articolele care ajung la noi în țară. Mi-au plăcut mult cele din Odesa. Întotdeauna mi se pare curios să observ cum sunt cusute diferite mascote, să analizez tehnologia de lucru, dat fiind faptul că, pentru mine, este vorba despre o muncă creativă. Cu toate că suntem singurii producători de pe piață din această nișă, trebuie să menținem calitatea articolelor – produsul cu defect este întors pentru a fi refăcut”.



Nu doar să coși, sa și gândești

Per ansamblu, realizarea costumelor de mascotă este o afacere complexă și necesită mult timp. Este imposibil să lucrezi după un șablon anume. Persoanele care au tangențe cu industria de coasere rămân uimite: „Chiar pentru fiecare costum nou este nevoie de alte tipare?! E îngrozitor!”. Iar odată cu mirarea, trecea și dorința de a coase mascote. În plus, costumul de mascotă necesită aplicarea abilităților tehnice și a celor de creație. Marina Bobicova mi-a arătat capul de zebră, destinat spectacolului „Madagascar” – de exemplu, a fost nevoie să se gândească cu atenție la forma și structura dinților, dat fiind faptul că zebra zâmbește din plin. „Costumul de mascotă nu trebuie doar cusut cu atenție, ci și gândit din punct de vedere tehnic”.

Contează și unde anume vor fi purtate mascotele. Dacă costumele sunt pentru exterior, atunci trebuie să atragă privirea de la o distanță mară. Dacă mascotele sunt pentru interior, există o cerință de bază – odată îmbrăcată pe om, ar trebui să încapă pe ușă.

Pentru realizarea unui costum calitativ de mascotă sunt necesare 10 zile lucrătoare, două săptămâni calendaristice – de la primirea schiței de lucru și dezvoltarea tehnică, alegerea de materiale și până la realizarea articolului din țesături și spumă de cauciuc.

Sursă: madein.md

Fiecare capitală din lume deține al său magazin universal legendar: Harrods în Londra, galeria Lafayette din Paris, Macy’s în New York, GUM în Moscova sau ȚUM în Kiev și în fiecare dintre acestea, pe parcursul istoriei, au fost vândute haine de producție locală. Al nostru UNIC, anterior cel mai important magazin universal din țară, renaște acum, datorită celor mai bune mărci autohtone unite sub brandul „DININIMĂ”, ce pot fi găsite la etajul al treilea.

Pășind în viitor, vă putem spune că pe data de 25 octombrie, în ziua deschiderii etajului mărcilor locale, fiecare client care va efectua o cumpărătură în suma de 200 de lei și mai mult va obține un card de reducere de 5%.

Anume aici, la un singur etaj se pot descoperi noile colecții semnate de 40 de branduri locale, printre care EHO, Ionel, Ludmila Storojuc, Shram, Georgette, Alina Bradu, Vistline, Gloria, Olsa, Special Baby, Crème Brulee, Lia Fia și multe altele.

Vă spunem despre totul la rândul lor. În primul rând, este un magazin universal adevărat, astfel încât cei 2000 de metri pătrați utilizați de către „DININIMĂ” pentru comercializare sunt un spațiu deschis.

În al doilea rând, etajul trei al magazinului UNIC este nu doar un spațiu comercial mare și confortabil, dar și o platformă care va uni în sfârșit producătorii autohtoni cu potențialii cumpărători locali și va oferi unui investitor străin o imagine clară despre industria ușoară din Moldova.

La acest etaj este amenajat, de asemenea, un teren de joc pentru copii.

Urcând cu escalatorul, ajungeți într-o sală spațioasă. Deplasându-vă spre stânga, veți putea face shopping de vestimentație pentru dame și bărbați, iar spre stânga – haine pentru copii.

Motivele naționale interpretate modern pot fi descoperite în colecția semnată de Alina Bradu, paltoanele pentru femei – Vistline, rochiile și hainele pentru tinere de la Brio, EHO, Georgette, Portavita, Premiera Dona, Shram, Stis, Ludmila Storojuc. Obiectele vestimentare de bază și lenjeria pot fi găsite la Croitor, Tricot, Vasconi, Ponti și Ravetti. Gențile sunt prezentate de mărcile Arillu, Maalex și Vitalie Burlacu. Hainele pentru copii sunt create de Bombonici, Lenicris Miss Vivien Vivi Art Boutique, Magvi, Creme Brulee, Lia Fia și accesorii pentru copii de la Perna Mea, Special Baby, Baby Co. Blănurile — Artizana și Milabrega. Încălțăminte – Olsa Shoes, Floare, IscoPrim, Tiras și Tabita. Costume pentru bărbați – secția Ionel.

Pe data de 25 octombrie va avea loc deschiderea oficială a etajului mărcilor locale, unite sub brandul „DININIMĂ”. Este important de reținut că oaspeții sunt așteptați de la ora 15:00 până la 20:00. În această perioadă, pe tot etajul trei vor fi reduceri de până la 20% la colecțiile noi, iar pentru a alege vestimenația potrivită, cumpărătorii vor fi ajutați de stiliștii personali Natalia Mitireva, Irina Novikova și Iuliana Danko. Unele mărci pregătesc pentru UNIC colecții capsulă cu prețuri mai mici, care se vor comercializa doar la etajul „DININIMĂ”.

Magazinul „DININIMĂ”, situat în centrul comercial UNIC, a adunat 40 de branduri autohtone, 36 dintre care s-au extins pe piața internațională, unite sub brandul național „DININIMĂ – Branduri de Moldova”. Printre aceste mărci sunt: Alina Bradu, Arillu, Artizana, Bombonici, Brio, Croitor Tricot, EHO, Georgette, Ionel, Isco-Prim, Lenicris, Lia Fia, Magvi, Maalex Bags, Milabrega, Miss Vivien, Olsa Shoes, Ponti, Portavita, Premiera Dona, Ravetti, Shram, Stîș, Storojuc, Tabita & Floare, Tiras, Vitalie Burlacu, Vasconi, Creme Brulee, Vestiti, Vistline, Vivi Artbutic, Gloria, Artizana Factory și NAAN.

Noi am aflat că în noul magazin vor fi prezentate patru companii noi, care așteaptă cu nerăbare cumpărători pentru a „testa” producția lor: Mily Mia, Special Baby, Daos și Baby Co. Ei vor aprecia orice feedback, de aceea vă îndemnăm să îi găsiți și să evaluați produsele pe care le creează.

Proiectul a fost realizat datorită investițiilor comune ale companiilor locale din industria modei, membrilor Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS) și a partenerilor strategici – Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova.

Sursă: locals.md

Romanii plecati in strainatate, care se intorc in tara, vor putea primi fonduri europene de pana la 40.000 Euro, pentru a-si deschide o afacere in Romania, in linia de finantare Diaspora Start-up, pentru care miercuri s-a deschis apelul de proiecte. Viitorii antreprenori nu vor primi banii direct, ci prin intermediul unor organizatii si institutii care deruleaza proiecte si administreaza banii din schema de finantare.

Ministerul Fondurilor Europene, impreuna cu Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a anuntat, miercuri, 12 octombrie 2016, deschiderea apelului de proiecte pentru Programul "Diaspora Start-up".

In perioada 12 octombrie, ora 16.00 - 29 noiembrie 2016, ora 16.00, pot sa depuna online in sistemul MySMIS propuneri de proiecte solicitantii care vor sa fie administratori de schema de antreprenoriat.

Alocarea totala a schemei de finantare Diaspora Start-up este de 30 milioane euro din Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din acesti bani vor fi finantate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului in valoare de maximum 5 milioane euro fiecare. In cadrul acestor proiecte, autoritatile spera sa fie inclusi in programe de formare antreprenoriala cel putin 3.000 de romani care se intorc in tara. De asmenea, cel putin 300 de mici afaceri ar urma sa fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul spera sa se creeze minimum 600 de locuri de munca noi.

Lungul drum al banilor europeni catre romanii plecati in strainatate si intorsi in tara:

In prima faza, administratorii de schema de antreprenoriat depun propunerile de proiecte in valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajeaza sa pregateasca viitori antreprenori si sa le acorde acestora subventii pentru lansarea afacerilor in tara.

Conform Ghidului solicitantului, administratorii schemei de antreprenoriat au calitatea de solicitanti:

• furnizori de formare profesionala continua autorizati, publici si privati;
• organizatii sindicale si patronate;
• membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;
• autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);
• asociatii profesionale;
• camere de comert si industrie;
• ONG-uri;
• universitati;
• Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si institutii/ agentii/ organizatii subordonate/ coordonate de acesta;
• parteneriate intre categoriile mai sus mentionate.

Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni din MAE sustine ca este o "conditia obligatorie existenta unui parteneriat cu o entitate a romanilor din diaspora".

In ghidul oficial, insa, nu se specifica expres ca entitatea sa fie o entiate a romanilor din diaspora, ci una care sa fi avut anterior proiecte de sprijinire a romanilor din strainatate.

"Demonstreaza desfasurarea, in perioada cuprinsa intre 1.01.2012 si data lansarii acestui apel, de activitati de promovare si sustinere a drepturilor romanilor din Diaspora prin intermediul unor activitati derulate in alte state si in Romania, activitati de facilitare privind crearea de retele profesionale ale romanilor din Diaspora si/ sau activitati de promovare a conectarii cu Romania si de prietenie cu tara gazda pe domenii specifice de colaborare, activitati de formare antreprenoriala sau consiliere privind implementarea unor planuri de afaceri specifice IMM" - este una dintre conditiile puse administratorului.

Ulterior, solicitantilor mari (organizatiile care administreaza proiectul) le sunt aprobate proiectele si ei semneaza contracte de finantare cu statul.

Abia apoi, in cadrul derularii proiectelor, administratorii selecteaza si accepta in proiect asa-numitele grupuri-tinta: romanii care au fost plecati in strainatate si se intorc in Romania sa faca afaceri.

Atentie! In alte programe asemanatoare (Romania Start-up Plus, de exemplu), sunt organizatii (solicitanti) care au inceput deja sa recruteze membri ai grupurilor-tinta (viitori antreprenori) inca de dinainte de aprobarea proiectelor mari (de pana la 5 milioane Euro), intr-o asa-numita procedura de pre-inscreire in proiect.

Aceasta faza in care viitorul antreprenor se afla deja in proiectul derulat de organizatii-solicitante in program cuprinde 3 etape:

Etapa I - Formare antreprenoriala - antreprenorii-aspiranti sunt inclusi in programe de educatie antreprenoriala si traininguri. La aceste cursuri se insusesc anumite cunostinte teoretice de management al afacerilor, marketing si promovare, dezvoltarea afacerii etc. Mai imporant, vor fi si elemente practice de instruire antreprenoriala, printre care si elaborarea planului de afaceri. Aici un prl imporant il va avea e-learningul, comunicarea fiind pe internet.

Etapa a II-a - Implementarea planurilor de afaceri finantate din fonduri FSE. Planurile de afaceri selectate pentru a primi cei pana la 40.000 Euro vor fi implementate de catre viitorii antreprenori cu ajutorul administratorilor de schema de granturi. 

La finalul acestei etape, administratorul de grant ii va deconta antreprenorului, pe noua firma infiintata de acesta din urma, grantul de maximum 40.000 Euro din fonduri europene, in functie de implementarea planului de afaceri.

Acest ajutor de minimis se va acorda proaspatului om de afaceri in doua transe, dupa cum urmeaza:

• a. O transa initiala de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, asa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri si prevazut in contractul de subventie incheiat.

• b. O transa finala reprezentand diferenta pana la valoarea totala a ajutorului de minimis, dupa ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada ca a realizat din activitatea curenta, in termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentand minimum 30% din valoarea transei initiale. In cazul in care acest termen nu este respectat, transa finala nu se mai acorda.

Etapa a III-a - Program de monitorizare a functionarii si dezvoltarii afacerilor finantate. In aceasta etapa administratorul schemei de antreprenoriat desfasoara actiuni care au ca scop final monitorizarea activitatii intreprinderilor infiintate in cadrul celor 12 luni de functionare din cadrul etapei a II-a (a se vedea mai jos). Metodologia de realizare a monitorizarii va fi prezentata in cadrul cererii de finantare.
 

Ce conditii trebuie sa indeplineasca romanul care primeste ajutor de pana la 40.000 Euro

Potrivit ghidului oficial, in cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte, grupul tinta este format din persoane fizice (someri, persoane inactive, persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca) care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

• a. intentioneaza sa infiinteze o afacere nonagricola in mediul urban;

• b. isi au resedinta sau domiciliul in mediul rural sau in cel urban, in regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia. Asadar, NU vor putea aplica cei din Bucuresti si judetul Ilfov.

• c. au varsta de minimum 18 ani

• d. poseda cetatenia romana

• e. fac dovada domiciliului sau rezidentei in strainatate in ultimele 12 luni pana la momentul incrierii in grupul tinta

• f. demonstreaza experienta antreprenoriala prin documente de infiintare a unei societati comerciale in strainatate, precum si prin documente care sa ateste experienta specifica in domeniul in care doreste sa initieze o afacere prin intermediul programului,

sau

• demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala printr-un contract de munca sau de colaborare ori alt document similar, in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului,

sau

• demonstreaza cunostintele de specialitate prin documente recunoscute de statul roman, care sa ateste absolvirea de studii de specialitate in cadrul unor institutii de invatamant superior din strainatate, ori prin alte documente ce certifica absolvirea unor cursuri de scurta durata in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului.

NU pot intra in program tinerii care nu urmeaza nicio forma de invatamant si nici nu au un loc de munca, cu varste intre 16 ￢ 24 ani (asa-numitii NEET's).

In intelesul prezentului ghid, persoanele inactive sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani care nu se incadreaza nici in populatia ocupata si nici in cea aflata in somaj (de ex. studenti, persoane casnice). Pensionarii NU fac parte din grupul tinta al prezentului apel.

Categoria "persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca" include si persoanele care desfasoara o activitate independenta (persoane fizice autorizate, titulari ai intreprinderilor individuale si membri ai intreprinderilor familiale).

O situatie aparte pare sa fie cea a cetatenilor romani din Republica Moldova. Potrivit unor explicatii oferite StartupCafe de catre ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, pot sa intre in aceasta schema si cetatenii din Republica Moldova, care au cetatenie romana si care au trait o perioada in Republica Moldova si o perioada in Romania, respectand conditiile de mai sus.

Conditiile pentru viitoarele afaceri

Firmele nou infiintate de catre romanii care se intorc in tara vor trebui sa aiba sediul social si, dupa caz, punctul/ punctele de lucru in mediul urban, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate.

Asta inseamna ca firma nu trebuie sa aiba sediul social si nici punctul de lucru in Bucuresti sau judetul Ilfov.

Fiecare antreprenor care a luat cei pana la 40.000 Euro va trebui sa angajeze, la cel tarziu 6 luni de la semnarea contractului de ajutor de minimis, cel putin 2 persoane. Persoanele angajate in cadrul intreprinderilor nou infiintate vor avea, in mod obligatoriu, domiciliul sau resedinta in mediul urban sau rural, oriunde in tara, cu exceptia judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului Romania Start-up Plus si alte documente necesare in program

Sursă: startupcafe.ro

Odată cu inițierea unei afaceri, o primă întrebare este alegerea celei mai potrivite forme organizatorico-juridice a întreprinderii pentru a putea începe activitatea de antreprenoriat. Or, această activitate poate fi practicată doar sub formele organizatorico-juridice prevăzute de lege.

Conform statisticii Camerei Înregistrării de Stat, din peste 170 de mii de persoane juridice și întreprinzători individuali înregistrați la etapa actuală, aproape 94 de mii sunt societăți cu răspundere limitată (S.R.L.), ceea ce reprezintă 55%, și aproape 62 de mii sunt întreprinderi individuale (Î.I.), care la rândul lor reprezintă 36%.

Astfel, ne-am propus să efectuăm o analiză comparativă între dispozițiile legale care reglementează S.R.L. și Î.I..

Înregistrarea

Pentru ambele forme organizatorico-juridice, înregistrarea întreprinderii se efectuează de către Camera Înregistrării de Stat, excepție în acest sens sunt gospodăriile țărănești (tot Î.I.), care sunt înregistrate de către primăriile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Pentru înregistrarea unei Î.I. este necesară doar depunerea unei cereri de înregistrare (conform modelului aprobat de Camera Înregistrării de Stat) și a documentului ce confirmă achitarea taxei de înregistrare, cu excepția gospodăriilor țărănești pentru înregistrarea cărora este necesară depunerea unor acte adiționale (declarația de constituire; copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor; copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate de secretarul primăriei).

În cazul S.R.L., pe lângă actele de bază menționate mai sus, legea solicită prezentarea actului de constituire (contract de constituire/statut), care se prezintă în două exemplare și sunt oferite și de Camera Înregistrării de Stat. Pot fi necesare și alte acte, în funcție de activitatea aleasă (de exemplu, avizul Comisiei Naționala a Pieței Financiare în cazul companiilor de asigurare).

Referindu-ne la termenul de înregistrare atât a Î.I., cât și a S.R.L., peste o zi lucrătoare veți putea deja să participați la procedura de înregistrare în fața registratorului de stat și, respectiv, să primiți actele aferente înregistrării efectuate. Totodată, înregistrarea poate fi efectuată în regim de urgență, în termen de 24 ore sau, respectiv, 4 ore de la depunerea actelor.

Legea prevede posibilitatea de a perfecta și depune actele necesare înregistrării unei Î.I. sau S.R.L. în regim online, facilitând procedura de înregistrare pentru viitorii antreprenori, însă la moment Camera Înregistrării de Stat nu dispune de posibilitatea tehnică de a asigura executarea acestei înlesniri.

Taxa de înregistrare

Pentru înregistrarea S.R.L. urmează să achitați 1149 lei, iar pentru înregistrarea Î.I. – 364 lei. Pentru a înregistra Î.I. sau S.R.L. în zi de odihnă, sărbătoare sau timp de 24 ore, urmează să achitați o taxă dublă, iar pentru înregistrare în termen de 4 ore, veți achita de 4 ori mai mult.

Suplimentar, puteți solicita servicii de asistență precum verificarea și rezervarea denumirii, inclusiv prin intermediul internetului, pe un termen de până la 6 luni.

Legea nu prevede existența unui capital social minim obligatoriu, pentru societatea cu răspundere limitată sau întreprinderea individuală.

Contabilitatea

Organizarea și ținerea unei contabilități este indispensabilă activității de întreprinzător. S.R.L. este obligată, conform legii, să organizeze și să țină contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare simplificate, pe când Î.I. este obligată să organizeze și să țină contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situațiilor financiare, până la înregistrarea acestora ca plătitori de TVA.

Răspunderea

În cadrul S.R.L., asociații poartă răspundere pentru obligațiile societății doar în limitele valorii părții sociale care le aparțin. Astfel, societatea va răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile sale, iar asociații suportă riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele participaţiunii lor la capitalul social.

Este relevant faptul că asociații unei S.R.L., în caz de insolvabilitate, vor purta răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor pentru insolvabilitate intenționată, fictivă sau insolvabilitatea imputabilă unei persoane. În plus, legea nu exclude faptul că față de persoanele cărora le este imputabilă starea de insolvabilitate poate fi aplicată și o sancțiune contravențională sau o pedeapsă penală.

Pe de altă parte, Î.I. are statut de persoană fizică și răspunderea fondatorului Î.I. pentru obligațiile acesteia este nelimitată. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile personale ale antreprenorului. Prin urmare, antreprenorul va răspunde cu întreg patrimoniul său, exceptându-se acele bunuri care, conform legislației în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

Concluzii

Î.I. este o afacere care poate fi ușor gestionată, unde, de regulă, întreaga activitate este realizată de către fondatorul acesteia. S.R.L. este cea mai răspândită formă organizatorico-juridică a unei întreprinderi în Republica Moldova, datorită separării patrimoniilor societății și asociaților, dar și datorită reglementării legale flexibile.

Prin urmare, Î.I. are avantajul simplității, care se manifestă prin numărul minim de acte necesare pentru înregistrare, taxa mai mică de înregistrare, organizarea și ținerea evidenței contabile într-o formă mai simplă. S.R.L. beneficiază de avantajul răspunderii asociaților doar în limita valorii părții sociale care le aparțin.

Autor: Valeriu Cernei

Biroul asociat de avocați „Gladei și Partenerii”

Sursă: bizlaw.md

În Moldova, se produce hârtie igienică de două tipuri. Primul tip – hârtie din celuloză: produsul final este moale, fin, dar la un preț mai ridicat. Aspectul exterior este asemănător cu cel al șervețelelor de hârtie.

Al doilea tip – hârtie din maculatură: produsul final nu este la fel de moale și fin, în schimb prețul acestuia este destul de mic. „Hârtia igienică din maculatură este destinată țărilor sau regiunilor sărace”, - explică Roman Todorița, directorul de vânzări al companiei „JT Rosas Grup”, care se ocupă de producția hârtiei igienice din maculatură.

Aparent, este simplu

Ar fi mult prea complicat să încercăm să intuim numărul exact de producători ai acestei categorii de produse, dat fiind faptul că producția de hârtie igienică din maculatură pare a fi o afacere simplă și tentează multă lume. Materia primă este ieftină, utilajele nu sunt complexe și nici nu costă mult. Dificultățile apar pe parcurs, la nivel de organizare a producției, stabilire a strategiei de comercializare etc. Chiar și designul etichetei ar putea crea bătăi de cap la început. În moment ce întâmpină dificultăți, unii producători decid să abandoneze cursa, în timp ce alții abia încep să apară pe piață. „Am urmărit cum același echipament a trecut de câteva ori din mână în mână”, - spune Roman Todorița. Cu aproximație, pe piața din Moldova activează cam 15-20 de producători de hârtie igienică realizată din maculatură. Cel mai mare și mai cunoscut producător este „Salcioara Vascan”. Se poziționează ferm pe piața internă „Valema-plus”. Alți producători de hârtie igienică din maculatură sunt „Azbest”, „Compan-service”, „Ameliprod”, „Chelaru” ș.a.



Aproape toate companiile sunt derulatoare

„Derulatorii” sunt cei care produc hârtie igienică prin tăierea acesteia din rulouri mari de hârtie și o bobinează în rulouri mici.

Compania „Rosas” activează pe piața locală timp de 6 ani. Primii doi ani au contribuit la acumularea de experiență după o serie de eșecuri și, astfel, la poziționarea pe piață și identificarea cumpărătorului (a publicului țintă). „JT Rosas Grup”, la fel ca și majoritatea derulatorilor, procură hârtie de la compania „Vascan”, care se ocupă cu prelucrarea de maculatură și producția de hârtie din ea.

„La început, am procurat hârtie ucraineană, apoi am trecut la cea moldovenească, dat fiind faptul că este mai ieftină”, - spune Roman Todorița. O altă diferență dintre hârtia moldovenească și cea ucraineană constă în faptul că hârtia noastră are o suprafață mai creponată - se numește „crep”. Hârtia ucraineană, însă, este netedă. Datorită suprafeței netede, în timpul rulării, aceasta are o structură mai densă și ruloul cântărește 500 de kilograme. Ruloul moldovenesc, din hârtie creponată, este mai ușor și cântărește doar 150 de kilograme.



„Roz”, - nu înseamnă „adevărat”

35% din producție o reprezintă hârtia igienică roz. În urmă cu 5-10 ani, acest tip de hârtie era produs de circa 60% din întreprinderi. Din anumite motive, consumatorul nostru considera că hârtia igienică trebuie să aibă o nuanță roz. Acum, însă, consumatorii au început să conștientizeze faptul că acea culoare roz este datorată prezenței unui colorant. Chiar dacă colorantul nu este toxic și corespunde standardelor alimentare, actualmente cumpărătorii optează pentru hârtia igienică gri, ce nu conține coloranți.



Utilaje adaptate

De regulă, companiile care se ocupă de producția de hârtie igienică din maculatură, nu se complică și cumpără echipamente finisate de la fabrică, care sunt destul de ieftine. Pentru producția de hârtie din celuloză sunt necesare alte tipuri de echipamente.

Compania „Rosas” utilizează un echipament proiectat și realizat pe cont propriu. „Utilajul nostru are o construcție cât se poate de simplă. Noi am studiat echipamentele utilizate de alți producători, am remarcat plusurile și minusurile fiecărui utilaj și le-am luat în calcul pentru proiectarea și realizarea unui echipament propriu”, - continuă Roman Todorița.

Alt utilaj – cel de tăiere a hârtiei în rulouri finale, a fost creat din utilajul de tăiere de lemne. „Anume acest utilaj avea un preț atractiv și, în urma calculelor efectuate, am ajuns la concluzia că, odată refăcut, acest utilaj va fi mai ieftin decât unul special de hârtie”, - a adăugat directorul de vânzări. Aceste două utilaje constituie setul de bază necesar pentru producția de hârtie igienică din maculatură.
Totodată, liderii companiei „Rosas” iau în considerare posibilitatea organizării producției sale de hârtie din maculatură. „Odată în Sîngera (la compania ce a dat faliment, SA Moldcarton), se vindea un cazan pentru prelucrarea maculaturii – continuă Roman Todorița. Am fost să îl vedem, dar nu ne-am decis să îl procurăm. Cumpărătura ar implica o serie de griji suplimentare – recrutarea de noi angajați, organizarea colectării de maculatură etc. Iar calculele au demonstrat faptul că profitul mic făcea față cheltuielilor – prețul cazanului era de 50 mii euro”.



Lungimea contează

Companiile de curățenie și cele din industria alimentară solicită o anumită lungime a hârtiei igienice, diferită de cea destinată cumpărătorului casnic (pentru cel din urmă, lungimea este mai mică). De regulă, companiile produc câteva tipuri de hârtie igienică cu lungimi diferite. Marca comercială a companiei „Rosas” este „Rossa”. Sub acest brand sunt produse câteva titluri de produse – „Regal” sau „Maestro”. Pentru consumatorii casnici, compania produce hârtie igienică de 35-60 metri. În timp ce pentru persoanele juridice lungimea hârtiei igienice este de 100-120 metri. Ei au nevoie de rulouri mari, dat fiind faptul că în toaletele publice consumul de hârtie este ridicat.

Contează și numărul de rulouri în ambalaj

„La început, eram destul de conservativi și lansam doar ambalaje de câte 8 rulouri, - a spus la finalul discuției Roman Todorița. – Apoi, cumpărătorii angro ne-au convins să trecem la ambalaje de 4 și 6 rulouri. Mai târziu, la fel conform solicitării lor, am creat ambalaje de 12 și 15 rulouri. S-a dovedit a fi faptul că ne-am limitat mult prea mult timp la ambalajul cu 8 rulouri. Se pare că ambalajele cu 12 rulouri se vând mai bine. Este profitabil și pentru noi, și pentru comercianții angro”.

Sursă: madein.md