Consiliul Concurenței a stabilit amendă în sumă de 1 051 775,65 MDL și a prescris încetarea de către întreprinderea Supraten S.A. a actului de concurență neloială manifestat prin copierea ilegală a ambalajului produsului, ce aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB", Suedia.

Acțiunile întreprinse de întreprinderea Supraten sunt de natură să creeze o confuzie în rîndul consumătorilor. Astfel,copierea ilegală a ambalajului produsului suedez WEBER.VETONIT ar putea fi în stare să afecteze interesele legitime ale reclamantului.

Sursă:www.competition.md

Cazare mai puţin obişnuită la o agropensiune din satul Lalova, Rezina. Aici poţi să-ţi petreci noaptea în fân. Gazda dă asigurări că somnul va fi adânc, iar mirosul îmbietor de iarbă proaspăt cosită va lăsa o amintire pentru toată viaţa. Experienţa costă 20 de euro pe noapte.

Acum zece ani, în timp ce amenaja pensiunea, Sergiu Hanganu din satul Lalova, Rezina, s-a gândit să transforme mansarda unei terase rustice, într-un pat imens de fân.

"Testarea am făcut-o împreună cu soţia, am văzut că e bine, e frumos, interesant, e deosebit de odihna în încăpere. Auzi orice picătură de ploaie cum cade şi în faţă ai o perdea de apă de ploaie şi în zare Nistru. Şi atunci stai aici şi ai aşa o senzaţie că îţi pare rău că numai tu vezi şi simţi lucrurile acestea", a spus proprietarul, Sergiu Hanganu.

Pentru o noapte petrecută în fân, oaspeţii plătesc 20 de euro. În preţ este inclus şi micul dejun.

"Toată lengeria şi tot ce se dă asta e străin fâneţii, dar pentru fâneaţă cel mai aproape asta e un cojoc aruncat la repezeală. Oricine vrea să se odihnească puţin în fân se urcă aici şi primeşte plăcere de a savura natura şi vederea spre Nistru care este din fâneaţă", a menţionat proprietarul.

Anual, la agropensiunea din Lalova vin să-şi petreacă timpul sute de turişti din ţară, dar şi de peste hotare. Oaspeţii sunt cuceriţi de peisajul rustic şi frumuseţile întâlnite aici. Cei care aleg să stea mai multe zile în satul turistic nu pleacă acasă până nu trag un pui de somn în fân.

"Atât de bine mă odihnesc acolo, încât uit de toate. În primul rând acolo nu mă găseşte nimeni, în al doilea rând poţi fi cu tine însuşi. Mirosul este îmbietor, e atât de linişte şi răcoare. Ador patul din fân", a spus un bărbat.

Pe lângă cazarea în mansarda cu fân, proprietarii pun la dispoziţie şi căsuţe amenajate în stil naţional. Acolo turiştii pot dormi pe lejanca sau paturi din scânduri. Preţurile variază între 10 şi 40 euro.

"Mi-a plăcut modul în care este aranjat totul aici, totul este rustic, este pe placul meu. Mă simt ca la bunica", a spus o femeie.

Nu doar peisajul îi încântă pe oaspeţi, dar şi gustul bucatelor pregătite de gazde.

"Am gustat tot felul de bucate moldoveneşti, dar jos pălăria, fără nicio exagerare, aici mâncarea a fost cea mai bună. Ieri am fost serviţi cu mămăligă, care a fost foarte delicioasă! Chiar îmi place mămăliga! Mda, e mişto!", a spus un turist venit tocmai din SUA.

Agropensiunea din satul Lalova, Rezina, are 25 de locuri de cazare.

Sursă: publika.md

Compania Katifia Lux este cel mai mare producător de lavaș (lipie) din Moldova și reușește să își comercializeze produsele atât pe piața locală, cât și pe cele internaționale.

„În lume există numeroase dispute cu referire la dreptul unui anumit popor de „descoperire” a lavașului, - spune Karen Oganesyan, directorul companiei Katifia Lux, - dar acest lucru nu este atât de important. În întreaga lume, lavașul subțire ca o foaie de hârtie este numită „armenesc”. (În comparație cu lavașul mai gros, „georgian” – n.r.)

Compoziția lavașului

Este cât se poate de simplă: făină de grâu, sare și apă. În mod tradițional acesta se coace într-un cuptor special – tandoor. Până în prezent, lavașul sau lipia armenească se utilizează în alimentație la fel ca și multe secole în urmă – în el sunt înfășurate carnea fiartă sau prăjită, legumele și alte ingrediente, - obținându-se o clătită cu umplutură.

„Inițial lavașul, la fel ca și pizza, era considerat un produs al celor săraci. O bucată de aluat era întinsă atât de subțire, încât să îndestuleze toată familia, - continuă Karen Oganesyan. – Atunci când, venind din Armenia, în anul 1996 am început să producem lavașul, îl preparam în mod tradițional – femeile întindeau aluatul, apoi îl puneau în cuptor. Ulterior, am automatizat puțin procesul, procurând utilaje italiene. Cu toate acestea, finalizarea procesului se producea manual. Acum însă, producția de lavaș este totalmente automatizată. Avem o încăpere închiriată în Durlești, unde lucrează 12-15 persoane”.

Astăzi produsele „Katifia Lux” sunt comercializate în întreaga Moldova

Inițial compania producea lavaș pentru restaurantele caucaziene și pentru shaormerii. Doar apoi acest produs a început să fie livrat și în supermarketuri și magazine. „Mulți cumpărători au perceput și încă percep lavașul ca fiind un produs semipreparat, ca un aluat ce necesită o prelucrare suplimentară, - continuă directorul „Katifia Lux”. – Ba nu, este un produs final, dar unul specific. Noi livrăm în magazine lavaș copt mediu. În cazul în care cumpărătorul preferă lavaș bine prăjit, el o poate face personal, utilizând cuptorul propriu”.

Utilizarea lavașului în bucătăria moldovenească

Primul lucru inedit, pe care l-au observat producătorii, a fost că cumpărătorii au început să utilizeze lavașul în bucătăria tradițională moldovenească. Acesta este utilizat pentru prepararea mai rapidă a plăcintelor și a învârtitelor – bucatele tradiționale din Moldova. „Noi am reacționat instant, - continuă Karen Oganesyan, - publicând pe site-ul nostru rețete de preparare a bucatelor, utilizând lavașul. Au răspuns și cumpărătorii. Am început să primim apeluri, în mare parte, de mulțumire. Au existat și obiecții, sfaturi. Am luat în calcul unele recomandări ale cumpărătorilor și le-am utilizat în producție”.

Lavașul „Katifia Lux” a atras alți producători

Succesul companiei „Katifia Lux” a fost observat și de alții. Au început să se înființeze și alte companii de producție a lavașului. Actualmente, dacă nu greșesc, în Moldova activează 8 brutării, care se ocupă de producția lipiei armenești. „O jumătate dintre acestea sunt gestionate de către armeni. Iar celelalte – de către alți locuitori ai Moldovei”, - continuă Karen Oganesyan.

Cu puțin timp în urmă, asociația de producție „Moldagro” a lansat o linie de producție a lavașului cu brandul „Admirație”. De asemenea, cunoscutul producător de ulei de floarea soarelui, „Aliment-ulei”, livrează în rețelele de comercializare lipii armenești, produse de companie. În principiu, lavașul este comercializat de către supermarketurile și magazinele de produse de panificație. Astfel în câteva gherete ale fabricii „Franzeluța” pot fi procurate lavașuri ale companiei „BK-Building”. Și producătorii de pe malul stâng al Nistrului aleg piața din Chișinău – în supermarketurile „Green Hills” pot fi procurate lavașurile „Tiraston”, coapte în satul Doroțcaia.

„Niciodată nu mi-a fost frică de concurență, - continuă discuția Karen Oganesyan, - ci din contra, aceasta mă motivează să merg înainte, să îmi extind afacerea în continuare. Astăzi lucrez în două direcții – exportul lavașului în România și lansarea noilor produse de panificație”.

Lavaș moldovenesc pentru România

„Cu referire la exportul în România, am rezolvat aproape totul, - spune directorul Katifia Lux, - inițial, vom începe comercializarea lavașului în Iași. Dar spun „aprope”, deoarece a intervenit o mică problemă – românii au nevoie de lavaș cu termen mare de valabilitate, iar produsul nostru este absolut natural, fără adaosuri alimentare care ar prelungi termenul de valabilitate. Cu ajutorul tehnologului nostru am găsit un mic compromis – îl comercializăm într-un ambalaj ermetic cu un gaz conservant alimentar și produsul nu conține adaosuri, iar termenul de valabilitate este prelungit”.

Alte produse „Katifia Lux”

A doua direcție de activitate constă în extinderea sortimentului. Pe lângă lavaș, întreprinderea planifică să producă și pâine armenească – matnakash, deja este pregătită tehnologia de producție. Această pâine este foarte populară în Armenia, are culoare aurie, este cu drojdie, e elastică, cu pori mari. Ulterior planificăm să lansăm o ediție de test a pitei – o chiflă mică, arabă, care, la coacere, devine goală în interior. Fiind preparată, este tăiată și umplută cu fructe, dulciuri, carne – orice tip de umplutură. Aceste chifle sunt foarte populare si se utilizează în fast-food.

Marketingul și promovarea lavașului

Lavașul produs de către alte întreprinderi nu este foarte diferit de cel cea produs de „Katifia Lux”. „Dat fiind faptul că multe companii s-au lansat mai târziu pe piață, acestea au împrumutat multe lucruri de la noi, - spune directorul firmei, - compania noastră reprezentând un punct de reper pentru ei. Dar conducătorii acestor companii sunt persoane trecute de vârsta mijlocie și nu prea înțeleg importanța publicității și a metodelor de promovare moderne. Mulți dintre ei au un cerc format de cumpărători și clienți și sunt cât se poate de mulțumiți. Eu, însă, încerc să popularizez produsul meu în Moldova. Site-ul nostru este bogat în informații și sfaturi, realizăm campanii de marketing de piață, iar eu, după cum am menționat anterior, discut cu cumpărătorii și să știți că aceste metode dau rezultate.

O rudă de-a mea s-a îmbolnăvit de diabet. Medicul m-a chemat și a început să-mi explice: „Nu are voie să mai mănânce pâine, ci doar așa ceva” și scoate din sertar un ambalaj plat cu un lavaș produsă de mine. Și a întrebat „Știți ce fel de pâine este aceasta? Vă explic imediat de unde puteți să o procurați...

Dacă chiar și medicii recomandă lavașul, se pare că noi am realizat destul de multe pentru popularizarea acestui produs în Moldova”.

Sursă: madein.md

Gillette, Dollar Shave Club, Mornin‘ Glory. Ce au aceste firme in comun? Lama de ras. Un produs mic si indispensabil, care aduce anual vanzari de miliarde. Gillette isi perfectioneaza produsul de parca ar fi o racheta, cu variante ca Fusion sau MACH3. Ca orice produs de marca, e scump. Din spate vin startup-uri promitatoare, care vand mai ieftin si pe baza de abonament, vrand sa acapareze o cat mai mare cota de piata. Dollar Shave Club-ul american a fost achizitionat saptamana trecuta de Unilever pentru prezumtiv un miliard de dolari, Mornin‘ Glory-ul german este si el in discutii cu investitorii, pentru inca o importanta infuzie de capital.

3,2 milioane de membri are Dollar Shave Club (DSC), un startup din California fondat in 2012. Acestia primesc regulat de la DSC, pe baza de abonament, lame de ras si produse cosmetice pentru barbati. Concernul olandezo-britanic Unilever, specializat in bunuri de consum, a decis saptamana trecuta ca piata DSC este interesanta pentru afacerea sa si a perfectat un contract de achizitie a startup-ului american.

Desi pretul de cumparare nu a fost facut public de catre concernul care fabrica, printre altele, produsele Knorr, Dove si inghetata Magnum , revista Fortune (citata de Handelsblatt.de) a obtinut informatii de la insideri, care apreciaza tranzactia la un miliard de dolari. Unilever spera ca distribuitorul de lame de ras sa depaseasaca anul acesta, pentru prima data, pragul cifrei de afaceri de 200 milioane de dolari.

Inceputurile startup-ului DSC sunt legate de un video provocator ca titlu, postat pe Youtube in martie 2012: “DollarShaveClub.com - Our Blades Are F***ing Great”. Fondatorul Michael Dubin promite ca, pentru un dolar pe luna, trimite clientilor acasa lame de ras de calitate. Urmeaza un tur dezinvolt prin depozitele Dollar Shave Club, cateva remarci glumete si un urs costumat. Video-ul a devenit viral pe retelele de socializare si a atras 12.000 de comenzi in primele 48 de ore. Recordul a fost un cutit in coasta liderului de piata Gillette.

Modelul de afacere al DSC e structurat pe comertul pe baza de abonament, un model inovator. La termene prestabilite, clientilor li se livreaza si apoi li se factureaza comanda periodica, ce functioneaza automat. La inceputul anului 2015, Dollar Shave Club trimitea lunar 62 de milioane de lame de ras unui numar de cca 1,7 milioane de abonati.

Anul trecut, cifra sa de afaceri a fost de 65 de milioane de dolari si, potrivit declaratiilor fondatorului Dubin, startup-ul se afla pe un trend ascendent. Revista Bloomberg Business evalua la 10% cota DSC pe piata lamelor de ras. Dupa cateva runde de finantare, valoarea sa de piata era evaluata, in 2015, la 615 milioane de dolari. In continuare, reclama start-upului ramane glumeata, imbiind printr-un joc de cuvinte: "Shave time. Shave money".

Insa nu doar Dollar Shave Club e un David care se lupta cu Goliatii de pe piata lamelor de ras, Gillette si Wilkinson. Startup-ul Harry's a ajuns notoriu prin faptul ca, in anul 2014, a cumparat cu 100 de milioane de dolari o fabrica de lame de ras din Turingia (Germania), veche de 93 de ani. Astfel voia Harry's sa isi asigure productia aparatelor sale de ras cu cinci lame. In principiu, Harry's nici nu prea avea de ales, caci restul de fabrici de profil, si asa putine in lume, erau deja in proprietatea Wilkinson-Sword sau Gillette.

Iar fiindca Germania a avut traditie in acest sens, nu se putea ca pe piata lamelor de ras sa nu apara si startup-uri germane. Mornin' Glory e un startup din Berlin fondat in 2012, de Nicolas Stoetter si Fabio Paltenghi. Firma are 16 angajati si a reusit sa atraga, potrivit propriilor sale declaratii, 25.000 de clienti.

Cu investitii in trecut care numara sase cifre (printre care cele de la Christophe Maire, societatea müncheneza de investitii Astutia si Banca de Investitii a landului Brandenburg), Mornin' Glory a declarat, saptamana trecuta, ca poarta discutii pentru o noua finantare. Aceasta ar urma sa sustina financiar planurile de expansiune ale firmei si marketingul pentru un nou produs. "Viziunea noastra este sa cream o marca europeana de cosmetica pentru barbati", a explicat co-fondatorul Paltenghi.

Concurenta e insa acerba pe piata germana, unde nu doar uriasii Gillette si Wilkinson "fac legea", ci lupta se da si cu marcile proprii ale unor lanturi de drogherii ca DM, Rossmann sau Müller. Mornin' Glory foloseste si ea conceptul livrarii pe baza de abonament, insa nu exclusiv. Iar pentru ca nu doar capitala Germaniei, ci si cea a Bavariei vrea sa fie in topul "gazdelor" de firme inovative online, si la München functioneaza un startup, Shave Lab, care ofera "calitate germana" la ras, pentru femei si barbati.

Sursă: startupcafe.ro

Cafeina este interzisă de Comitetul Olimpic Internațional. Sportivul va fi descalificat din joc, în cazul în care în sângele acestuia se găsesc cel puțin 12 micrograme de substanță. Un astfel de nivel poate fi obținut doar în urma consumării a doar cinci căni de cafea.
 
Sursă: Mass media online

Foto: Bistretto

Vameșii de la Sculeni au reușit să oprească scoaterea ilegală din țară a unei cărți bisericești vechi, de la începutul secolului al XVIII-lea, care reprezintă valoare patrimonială.

Cazul a fost înregistrat în seara zilei de 27 iulie a.c., în cadrul efectuării controlului vamal al bagajelor pasagerilor unui autocar de pe ruta Republica Moldova  - Franța. În rezultatul verificărilor, inspectorii vamali au depistat  o carte cu coperta de culoare bordo, cu inscripția ”Missale Romanum”, nedeclarată organului vamal. Bunul se afla într-un colet, însoțit de către un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 36 de ani.

Cartea a fost ridicată și transmisă pentru expertiză Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Cercetările pe acest caz sunt continuate de către structurile specializate ale Serviciului Vamal, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Sursă: customs.gov.md

Încă mai ieri părea un articol demodat, astăzi a devenit o piesă must-have în dulapul multor doamne și domnișoare din țara noastră. Ia - a căpătat o multitudine de forme, transformându-se dintr-un element vestimentar tradițional în unul stilizat și modern.

Mai nou, pe piața autohtonă a apărut un nou tip de produs, care ar permite doritorilor să poarte o ie brodată de sine stătător. Dacă dispui de perseverență, imaginație și dorință atunci o soluție ar fi seturile de brodat de la compania Broderie-Art.

În cadrul unei discuții cu artista Elena Lupașcu, echipa Madein.md a descoperit această afacere inovațională care propune o gamă variată de seturi de brodat pentru orice gust.

Cum ați decis să vă ocupați de producerea și comercializarea acestor seturilor de brodat?

Inițial cream seturi pentru brodat tablouri, iar apoi am decis să ne ocupăm și de seturile de brodat ii care în scurt timp au devenit întrebate îndeosebi de domnișoare și mămici tinere. A devenit deja o tradiție de a coase cu mâinile proprii, datorită tendinței de a fi mereu originală, de a te mândri cu ceea ce ai făcut prin propriile forțe. Mulți au posibilitatea să-și procure singuri ii, chiar dacă sunt costisitoare, dar pofta de a coase cu mâinile proprii, senzațiile ce le simți în timpul brodatului și rezultatul final trezesc anumite semntimente de mândrie față de propria persoană.

Ce conține un astfel de set?

Compania Broderie-Art propune seturi de brodat executate atât în punct de cruciuliță, cât și în punct de goblen. Setul conține ața mulineu, pânza Aida 14, schema și instrucțiunile. Seturile prelucrate în punct de goblen sunt completate cu pânză specială (Zweigart), împărțită în pătrate a câte 10x10 puncte, pentru a simplifica procesul de muncă. Pentru un rezultat pe măsură, ajutăm doritorii în alegerea pânzei, a ornamentului. Am creat astfel de seturi care să fie pe potrivă tuturor: de la cele cu mărimi mici și cu un număr minim de culori la cele de mărimi mai mari care necesită mai multă sârguință.  

Cum se elaborează aceste seturi de brodat ii?

Avem programe speciale cu ajutorul cărora elaborăm seturile de brodat. Aceste programe traduc în semne grafice desenul, îl prelucrează ca rezultatul final să fie posibil de brodat. Ornamentele pot fi descifrate de pe poze sau pot servi ca exemplu și modele vechi de ii de muzeu sau de colecție.

Prin ce deosebim o ie personalizata de una originala?

Ia tradițională păstrează elementele de bază a unei ii vechi. Croșetarea altiței, râurile, mai sunt elemente care trebuie respectate. Astăzi se coase diferit, se pledează pentru formele stilizate. În dependență de doleanțele celui care vrea să coase se alege modelul, sunt persoane începătoare care solicită ceva nu prea complicat, după care prind gustul, intră în această febră, se molipsesc, le place acest proces și atunci nu mai sunt de oprit. Cei care s-au îndrăgostit de acest meșteșug se documentează și vin deja cu modele din zona de în care locuiesc.

Cum se calculează prețul unei ii? De ce este un produs atât de scump?

Ia costă scump pentru că crearea unei astfel de opere de artă necesită o muncă titanică. Iile tradiționale sunt cusute cu multă migală, presupun ore în șir de muncă și ochi obosiți, ele merită toată admirația noastă și desigur pentru a le achiziționa trebuie să plătim o mică avere. Din păcate lucrul manual nu este prețuit la justa lui valoare, fapt care întristează meșterii populari, însă nu potolește dragostea față de îndeletnicire.

Ce spune ia despre cel care o poarta?

Cu părere de rău în prezent cunoaștem mai puțin despre semnificația acestor ornamente pe care ni le-au transmis străbunii. În trecut o ie reprezenta istoria, destinul codificat al persoanei pe care o purta. Astăzi iile se aleg nu după valoarea simbolică, ci după aspectul estetic. Varietatea ne permite să fim selectivi, alegând seturile de brodat sau ia după preferințele cromatice, țesătură și model.

Sursă: madein.md

Singura companie din Moldova care se ocupă de producția costumelor de baie, Mantimex SRL, produsele căreia au brandul „Dammex”, săptămâna trecută a deschis al treilea magazin în Chișinău. De această dată, locația aleasă este pe strada pietonală Eugen Doga.

„Aceasta este noua noastră strategie de comerț, - a spus pentru madein.md cofondatoarea companiei, Diana Enachi. – Ne-am început activitatea acum 10 ani, timp în care ne-am ocupat mai mult de procesul de producție, comercializând produsele în formă angro. Ulterior, costumele noastre de baie erau vândute în buticurile diverselor centre comerciale din Moldova.

În urmă cu doi ani am decis să ne dezvoltăm propria rețea de vânzare cu amănuntul. Deocamdata, decizia este justificată”.

„Mantimex” este o întreprindere de familie, fiind fondată de către Diana, licențiată în științe economice și soțul ei, Marian, absolvent al Universității Tehnice din Moldova.
În vremurile dificile, familia se ocupa de comerțul de transfer. Era vorba inclusiv și despre costumele de baie. Iar odată ce au acumulat suficientă experiență, au decis să își deschidă propria afacere, luând în calcul faptul că Marian avea capacități de design.

„Astăzi avem propriul atelier unde lucrează 15 persoane care primesc un salariu cât se poate de „curat”, - spune Diana Enachi. – Dar și acum, în caz de necesitate, soțul se așează la mașina de cusut, iar eu mă ocup de comerț și contabilitate”.

Actualmente, sortimentul „Dammex” include aproximativ 90 de modele proprii de costume de baie pentru doamne și domnișoare. Dintre acestea aproximativ 40-50 de modele se află tot timpul în comerț.

„Moda costumelor de baie se schimbă, - explică Diana. – În acest sezon este populară cupa „bandeau”, bretelele detașabile și slipuri în stil brazilian – mediu deschiși”.
Pentru a fi mereu în vogă, cuplul Enachi vizitează anual cea mai mare expoziție din Europa care se desfășoară în orașul francez Cannes și este focusată pe costume de baie și materia primă pentru acestea. La această expoziție oamenii de afaceri din Moldova procură toate materialele necesare pentru producție: țesături (poliamidă cu elastan) doar italiene, ațe, furnitură ș.a.

„Am decis din start că nu vom lucra cu materie primă ieftină, - își amintește Diana, căci rezistența și durata de viață a costumui de baie este nemijlocit legată de materialul textil și anume de densitatea acestuia. Restul componentelor produsului final trebuie să fie la fel de calitative”.

Acum, când costumele de baie „Dammex” sunt purtate de către doamnele înstărite și de către starurile autohtone, Diana Enachi poate vorbi cu zâmbetul pe buze despre primii ani de activitate. Cu toate acestea, dumneaei remarcă faptul că încă există o lipsă de încredere a cumpărătorilor față de produsele locale și cel mai eficient canal de promovare rămâne a fi „din gură în gură”.

Compania soților Enachi participă demult la proiectul „Din inimă – branduri de Moldova”, cu toate că deocamdată nu își prezintă colecțiile la defilările anuale de modă. Costumele de baie nu prea se înscriu în formatul defilărilor vestimentare.

Cu toate acestea, profilul companiei de pe rețelele de socializare este plin cu fotografii ale clientelor mulțumite care au reușit să defileze în costumuri de baie Made in Moldova pe diverse litoraluri mondiale.

Prețurile pentru costumele de baie „Dammex” sunt următoarele: seturile pentru copii – de la 100 la 150 lei; pentru adulți – de la 210 la 800 lei.

Sursă: madein.md

Universitatea Tehnică din Moldova a fost desemnată drept cîștigător al Concursului de idei şi proiecte pentru utilizarea proprietății publice rămase după demontarea pavilionului Republicii Moldova de la Expoziția Mondială ”Milano-2015”. O decizie în acest sens a fost luată astăzi,  de o comisie specială, după analiza ofertelor prezentate pentru concurs, informează MOLDPRES.

În context, Serviciul de presă al Ministerului  Economiei a precizat că, prezentînd  oferta UTM, rectorul Universității, Viorel Bostan, a accentuat că pavilionul va fi amplasat în campusul instituției din sectorul Rîșcani al capitalei, unde zilnic se află circa 6 mii de studenți şi va fi folosit atît în scopuri educaționale, inclusiv ca un poligon pentru testarea ideilor studenților în diferite domenii, cît și drept un centru expozițional pentru evenimente de rang instituțional, local  și național.

Conform estimărilor specialiștilor UTM, pentru reinstalarea pavilionului și punerea lui în valoare va fi nevoie de circa 3 milioane de lei, care vor fi alocați atît din bugetul instituției, cît și de partenerii de dezvoltare ai Universității Tehnice din Moldova.

Făcînd o analiză a ofertelor de idei prezentate pentru concurs, viceprim-ministrul Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a accentuat că proiectul prezentat de Universitatea Tehnică din Moldova este cel mai eficient atît din punct de vedere financiar, cît și funcțional, deoarece oferă posibilitatea încadrării pavilionului în circuitul educațional şi ştiințific. ”Scopul concursului a fost selectarea celei mai interesante idei sau celui mai original proiect de utilizare eficientă a patrimoniului rămas în urma participării Republicii Moldova la Expoziția Mondială ”Milano-2015. Cred că ne-a reușit acest lucru, deoarece proiectul UTM întrunește o serie de idei, care permit exploatarea pavilionului din punct de vedere funcțional la maxim, precum şi oferă accesibilitate pentru publicul larg”, a accentuat ministrul Octavian Calmîc.

În anul 2015 Republica Moldova a participat, pentru prima dată cu pavilion propriu, la Expoziția Mondială EXPO 2015, care a avut loc în orașul Milano, Italia. Pavilionul țării noastre a ajuns în lista celor 11 țări cu cele mai originale pavilioane, fiind plasat în rînd cu pavilioanele Austriei, Estoniei, Israelului, Italiei etc.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, în timp ce fostul sindicalist Liviu Luca a primit o pedeaspă de şase ani, decizia Curţii de Apel Bucureşti fiind definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri condamnarea definitivă a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi două luni de închisoare, în timp ce fostul sindicalist Liviu Luca a fost condamnat la şase ani. De asemenea, omul de afaceri Octavian Ţurcan [originar din Trușeni, municipiul Chișinău] a fost condamnat la cinci ani şi zece luni iar un fost director al Petromservice, Gheorghe Şupeală, a fost condamnat la şase ani de detenţie.

Potrivit deciziei Curţii de Apel, alte opt persoane au primit pedepse cuprinse între un an de închisoare cu suspendare şi patru ani de detenţie.

Pe latură civilă, inculpaţii au fost obligaţi "la plata despăgubirilor acordate părţii civile SC PSV COMPANY SA prin sentinţa penală apelată, în limita sumei de 36.430.127,92 euro (în echivalent în lei la cursul BNR de la data efectuării plăţii)", se arată în decizia instanţei.

Sursă: mediafax.ro

Pe poza: Octavian Țurcan, foto Agerpres