Întreprinderea „Santino” se specializează pe producerea articolelor din plastic: ghivece pentru flori, ligheane, găleți, fărașe, ș.a. Dat fiind faptul că compania dispune și de un atelier mecanic, aceasta se ocupă și de producerea matricelor metalice care sunt utilizate pentru turnarea formelor. Totuși, producția de bază a întreprinderii constă din articole din plastic sau, mai exact, din polipropilenă. „Noi procurăm doar materie primă de calitate, - explică Ion Șeremet, managerul pe vânzări a firmei Santino. – Nu optăm pentru produse de mâna a doua sau prelucrate, deoarece sunt de o calitate mai proastă”.

Ghivecele pentru flori – în centrul atenției

Întreprindea tinde să crească calitatea produselor sale din prima zi de la fondare, adică mai bine de 10 ani. „La designul articolelor și, în particular, a ghivecelor pentru flori lucrăm eu și colegul meu, Vladimir Imbirovski, - spune directorul companiei Santino, Serghei Odobescu. – Forma lor este patentată, constituind proprietatea noastră intelectuală”.

S-a dovedit a fi faptul că ghiveciul nu este doar un vas frumos destinat plantelor de cameră. „Căldarea rămâne căldare la orice întreprindere, - explică managerul de vânzări europene, Andrei Ursu. – În cazul ei nu prea ai cum să modifici designul. În schimb, dispunem de un concept original pentru ghivece. Ideea principală, pe lângă design, constă în alimentare automată cu apă, pentru a reduce timpul necesar îngrijirii florilor. De regulă, florile sunt udate o dată la, cel puțin, 2-3 zile. După conceptul nostru, floarea poate fi udată o dată la 2-6 săptămâni”. Acum se înțelege de ce ghivecele „Santino” au devenit de interes pentru SUA. „Compania noastră are și o filială în SUA, iar producția este vândută atât direct de la depozit, cât și prin intermediul resurselor online: Amazon, Sears, Houzz. Mai mult ca atât, întreprinderea are filiale și în state ca România, Germania sau Rusia”, - precizează Ion Șeremet.



 Piața americană este complicată, dar foarte importantă

„Piața din SUA este extrem de amplă, - afirmă Serghei Odobescu, - dar și gradul de concurență este foarte ridicat. Este foarte greu să supraviețuiești fără un nume cunoscut”. De aceea, „Santino” se ocupă de explorarea treptată a pieței americane, promovându-și numele în cadrul ei. Până acum, compania a participat la expoziții comerciale de amploare. „Recent am participat la expozițiile din Chicago și Las Vegas”, - spune Sergei Odobescu. Actualmente, compania se pregătește să participe la o mare expoziție europeană în orașul german Köln.

Promovarea pe piețele occidentale este vitală pentru dezvoltarea companiei. „Dacă ne-am fi focusat doar pe piața internă, am fi dispus doar de un atelier mic, cu două utilaje și vreo zece lucrători, - continuă Serghei Odobescu. Chiar și dezvoltarea exportului în Rusia și Ucraina nu ar fi influențat prea mult creșterea întreprinderii”. În contextul extinderii exportului în SUA, suprafața de producție a firmei „Santino” în Chișinău este de 700 metri pătrați. Alți 2 mii de metri pătrați sunt ocupați de depozite. În cadrul întreprinderii lucrează 100 de persoane.

Au deschis și o sucursală în Moscova

„Santino” a continuat prin globalizarea producției, deschizând o sucursală în Moscova. „Avem o întreprindere mică acolo, are o suprafață de 700 metri pătrați, în care sunt incluse și atelierele, și depozitele”, - a spus Serghei Odobescu. Aceasta reprezintă o investiție pe termen lung, care, deocamdată, nu poate fi dezvoltată pe motiv de criză.

Deschiderea producției în Rusia a fost condiționată, pe de o parte, de creșterea popularității articolelor „Santino”. Pe de altă parte – de interesul exagerat al unor producători din Rusia pentru produsele întreprinderii moldovenești, fiind vorba despre piratarea articolelor brevetate „Santino” ©. „Unii, împreună cu forma ghiveciului nostru, au plagiat și eticheta noastră, - spune Serghei Odobescu. – Am depus deja un proces în instanța rusă”.



Ingredientele de bază ale succesului – designul și calitatea

Elementele de calitate înaltă sunt încorporate în matricea din care sunt presate ghivecele și articolele de uz casnic – căldările, fărașele, stropitoarele de grădină etc. Și matricele au fost dezvoltate de întreprindere. Inițial, acestea erau comandate de la fabrica „Artmet”, dat fiind faptul că întreprinderile sunt vecine. Ulterior, însă, „Santino” a procurat utilajele necesare și a organizat producția de matrice în cadrul companiei.

În mare, calitatea produsului final depinde de calitatea matricei. Aceste matrice au o durată de viață de două-trei ori mai mare, decât a produselor analoage de origine chineză. Suprafața din plastic a articolelor – căldări, ligheane ș.a – este, aproape, de oglindă. „Parametrul cel mai frecvent utilizat este de 4-6 unități de lustruire, - explică Ion Șeremet. – la noi, însă, sunt aplicate 14-16 unități. Acest aspect se datorează și muncii designerilor, și calității matricei, și educației meșterilor noștri, și mâinilor de aur ale lucrătorilor”. De aceea, produsele își găsesc atât de repede cumpărătorul – nu orice producător poate garanta un astfel de grad înalt de calitate a produselor din plastic și o astfel de lustruire.



Ghiveciul pentru flori nu este chiar atât de simplu

Pentru exemplificare, Ion Șeremet i-a arătat reporterului madein.md un ghiveci special pentru florile cărora nu le place udarea la suprafață, adică ar trebui să fie alimentate cu apă la rădăcină. În acest sens, pe partea laterală a vasului există un mic orificiu, acoperit cu un capac. Odată îndepărtat capacul, se deschide canalul de intrare a apei în ghiveci. Mai jos de orificiu, aproape de fundul vasului, se află o gaură triunghiulară transparentă. Aceasta ajută la identificarea cantității de apă turnată în ghiveci și a momentului în care ar trebui adăugată o nouă cantitate de apă. Sistemul descris mai sus reprezintă acea alimentare automată cu apă, despre care spunea mai devreme Andrei Ursu. În partea de jos a vasului este amplasată o casetă rotundă specială, umplută cu un amestec de Ceramopon. Cu siguranță, astfel de ghivece bine gândite atrag atenția nu doar a cumpărătorilor locali, ci și a americanilor. Totodată, produsele „Santino” sunt și pe placul clienților din Rusia, Belarus, Ungaria, România și Ucraina.



Atenție sporită și asupra pieței interne

Întreprinderea își comercializează produsele doar angro de pe site, cataloage și prin intermediul rețelei de distribuție. La depozitul companiei se găsesc grămezi de cutii ambalate în celofan – pentru export. Marfa destinată pieței interne este ambalată în saci. „Piața internă este foarte pretențioasă la preț, de aceea împachetăm produsele în pachete de polietilen, care sunt mai ieftine. Pentru export uztilizăm cutii de carton de calitate superioară, pentru a asiugura siguranța produselor în timpul transportării.” - explică Ion Șeremet.

Pentru promovarea și comercializarea cu succes a produselor sale în Moldova, compania „Santino” a creat o rețea dezvoltată de distribuție. Minim o dată la două săptămâni, departamentul care se ocupă de piața internă organizează întâlniri cu distribuitorii în cadrul cărora este coordonată munca și sunt create strategii de atracție a clienților noi.

 Sursă: madein.md

Producatoarul de imprimante 3D ultraperformate, Symme3D, startup infiintat cu un an in urma de 5 ingineri  timisoreni, si-a anuntat intrarea pe piata din Statele Unite, prin deschiderea unei filiale in Orlando, Florida. Costurile de infiintare a unei firme in SUA au fost de circa 1.500 de dolari. Iata care au fost provocarile si ce avantaje spun cei de la  Symme3D ca vor castiga odata cu aceasta extindere.

Startup-ul din Timisoara produce imprimante multifunctionale (pe sistem Delta) si dezvolta o platforma multifunctionala pentru imprimare 3D si gravura laser. Printeaza in special parti anatomice umane, care sunt apoi folosite de chirurgi pentru a determina cu precizie pozitia unor tumori, inainte de operatie. Compania a fost fondata in luna aprilie a anului trecut de Calin Brandabur, Bogdan Ciobotea, Vucomir Ianculov, Cristi Raita si Mihai Soare.

La sase luni de la lansarea primului produs, o imprimanta 3D multifunctionala de tip desktop, Symme3D a migrat catre tehnologii de printare la scara industriala, deschizand drumul catre industria automotive si medicala. In prezent, firma furnizeaza produse si servicii pentru companii mari precum Renault, Continental, Mahle, LTHD, Valeo si altele, revolutionand procesul de prototipare al pieselor mecanice. Symme3D numara aproximativ 500 de comenzi in asteptare , doar in Europa.

"Compania a luat aceasta decizie in urma cresterii accelerate a cererii potentialilor clienti de origine americana. Mai exact, Symme3D are o lista de asteptare care insumeaza aproape 200 de comenzi (in State), vanzarea produselor fiind conditionata de prezenta companiei in SUA pentru facilitarea platilor si, implicit, a colaborarilor", spun reprezentantii companiei.

Ce presupune extinderea unui startup romanesc in SUA

Obtinerea actelor de constituire a durat circa o saptamana, potrivit reprezentantilor Symme3D. Iar costurile relativ mici si simplitatea birocratiei americane a favorizat concretizarea rapida a planului de extindere, mai subliniaza ei. Pentru inceput, firma a investit:

    140 de dolari pentru depunerea actelor,
    500 de dolari pentru deschiderea unui cont bancar,
    900 de dolari, un cost lunar de pentru inchirierea unui birou dedicat intr-un spatiu de coworking din Orlando, Florida.


Forma juridica a companiei din SUA este de Limited Liability Company, un fel de echivalent al SRL-ului romanesc, cu avantajul posibilitatii de a accesa capitalul oricand. "Astfel, desi taxele fiscale sunt mai mari in comparatie cu alte forme juridice, aceasta miscare este benefica datorita volumului mare de vanzari", explica fondatorii Symme3D.

Rolul companiei de peste hotare va fi de a facilita vanzarile catre clientii americani, activand ca un pod de legatura intre departamentul de Cercetare si Dezvoltare din Timisoara si clientii B2B din SUA. Insa, pe viitor, compania isi propune sa dezvolte acolo chiar si o linie de productie.


"Nivelul scazut al taxelor statale si, implicit, mediul propice pentru business a jucat un rol important in deschiderea filialei in Orlando, Florida. In plus, Symme3D LLC profita de existenta unui  sistem transport marfa mai dezvoltat in SUA, comparativ cu Europa. Mai exact, perceperea unor costuri mai mici de shipping si garantia de livrare a produselor in maxim 24h oriunde in tara, in conditii de siguranta face diferenta cand vine vorba de a livra un asemenea produs", spun fondatorii Symme3D.

Startup-ul isi propune sa intre pe piata din SUA cu doua dintre cele cinci imprimante pe care le produce. Pentru inceput, firma va comercializa imprimanta 3D Junior, la pretul de 850 de dolari, respectiv Original Plus, la pretul de 1500 de dolari.

Startup-ul Symme3D a reprezentat Romania in cadrul competitiei dedicate startup-urilor Get in The Ring, de la Sofia si este castigatorul premiului pentru inovatia, in valoare de 5.000 dolari, in cadrul editiei de anul trecut a competitiei Startup Spotlight de la How To Web.

http://www.startupcafe.ro/

Pavel Golovin a crescut timp de patru ani ideea de deschidere a unei brutării georgiene în Chișinău. Ideea a răsărit în ziua în care a gustat lavașul georgian shoti, în Odesa. În acel moment, Pavel a realizat faptul că și-ar dori să înființeze o brutărie georgiană. Totodată, situația i-a permis acest lucru, dat fiind faptul că piața locală nu este supraîncărcată cu acest tip de produse – în Chișinău doar o singură companie, „Mimino”, se ocupă de producția lavașul georgian.

Așa a apărut „Bulka”

Lavașul georgian, spre deosebire de cea armenesc, se coace pe bază de drojdie în cantitate mică – doar 0.3 grame pe unitate de produs. Această cantitate este de 12-13 ori mai mică decât în pâinea albă. Dar Pavel Golovin nu și-a dorit doar să coacă lavașul georgian pentru a-l vinde prin magazine, ci el opta pentru deschiderea unei brutării georgiene, care ar permite comercializarea pe loc a produselor de panificație calde. Astfel, în 14 iulie 2016, după numeroase dificultăți întâlnite, pe bulevardul Decebal s-a deschis brutăria georgiană „Bulka Brutărie” sau, pur și simplu, „Bulka”.

Deschiderea brutăriei a fost precedată de numeroase obstacole. Pentru început, era nevoie de o încăpere potrivită. Deși în oraș există multe spații propuse pentru închiriat, brutăria necesită un spațiu aparte, care să fie asigurat cu o capacitate ridicată de alimentare cu energie electrică – cuptoarele pentru copt sunt electrice și consumă multă energie. „Cantitatea de energie electrică pe care o folosim ar fi putut fi destulă pentru alimentarea unui sătuc”, - spune Pavel Golovin. Mai târziu s-a dovedit a fi faptul că spațiul de activitate nu este principalul element din brutărie. Încearcă să coci produse de panificație georgiene fără un brutar iscusit! Riști să îți bați joc de bucătăria georgiană.

Brutarul este elementul principal

Doar un brutar originar din Georgia ar putea prepara khachapuri, shoti, achmu sau kubdari veridice. Pavel Golovin a încercat să găsească un brutar talentat în Odesa. Dat fiind faptul că acolo există numeroase brutării georgiene, cu siguranță sunt și brutari. Însă, oriunde nu s-a adresat viitorul director al brutăriei „Bulka”, primea doar refuzuri. Până când proprietarul unei brutării i-a sugerat să viziteze Georgia pentru căutări.

Matsi Mikadze este un brutar ereditar, iar neamul lui de brutari se trage din istoria georgiană de sute de ani în urmă. Este un adevărat angajat de vis. Memoria lui păstrează zeci de rețete culinare, lăsate drept moștenire de câtre bunici și străbunici. Acum Matsi lucrează în Chișinău, la „Bulka”. El și-a dorit de mult timp să încerce să lucreze în afara Georgiei.

A existat o problemă cu produsele

S-a dovedit a fi faptul că făina moldovenească nu este potrivită pentru panificația georgiană. Nu dispune de parametrii necesari. Pavel Golovin și Matsi Mikadze au încercat kilograme întregi de fănă, până când au găsit făina potrivită în Ucraina. Ideea este că aluatul din care se prepară shoti trebuie să fie gustos și trebuie să se lipească bine de peretele intern al tandoorului. Dacă făina nu este potrivită, aluatul nu se ține de pereții cuptorului și munca se dovedește a fi în zadar.

Despre tandoor

O astfel de producție are două „capete”: brutarul și tandoorul. Sunt două elemente indispensabile. Tandoorul (despre el am scris și în articolul despre lavașul armenesc) – este un cuptor oriental tradițional destinat copturilor fără adaos de drojdie. El are înălțimea de aproximativ un metru și seamănă cu o cupolă fără acoperiș. Inițial, Pavel Golovin preconiza să comande realizarea tandoorului unui specialist local de cuptoare, însă Matsi Mikadze nu a permis acest lucru. „Doar un meșter georgian poate confecționa un tandoor veridic”, - îl îndruma el pe Pavel Golovin. Astfel, fondatorul brutăriei „Bulka” a fost pus în situația căutării unui meșter în străinătate. Alegerea materiei prime pentru tandoor semăna cu alegerea făinei de către Matsi Mikadze: a studiat toate cărămizile moldovenești, dar nu a găsit un tip potrivit. Și a adus cărămida de șamotă potrivită din Ucraina. Realizarea tanoorului a durat mai bine de o lună și jumătate și rezultatul a fost uimitor. Tandoorul poate fi urmărit prin peretele de sticlă din spatele magazinului-brutărie. În acest cuptor sunt preparate minunatele shoti georgiene.

Bucătărie caldă caucaziană

Au început activitatea cu coacerea de kubdari – turtă cu carne de pui. Se adaugă și puțină ceapă și mult piper și alte condimente. Consumatorii noștri, după ce mușcau din kubdari, se aruncau peste sticla cu apă minerală, pentru a stinge  iuțeala piperului georgian. Atunci cei de la „Bulka” au început să experimenteze: turta trebuie să rămână kudbari, dar să și satisfacă gusturile consumatorilor locali. Într-un final, au găsit proporția ideală de condimente, pentru un gust saturat.

Dar rețeta de khachapuri nu poate fi modificată. Georgia a înregistrat-o în patrimoniul național și orice deviere de la rețetă nu mai poate fi numită khachapuri. De aceea, în restaurantele cu bucătărie georgiană din diferite colțuri ale lumii gustul de khachapuri este identic. Oricum, nu este un produs iute. Este o turtă cu brânză suluguni. În meniul de la „Bulka”  sunt două tipuri de acest produs: unul copt în stil adjar și altul în stil mengrel.

Sortimentul brutăriei georgiene „Bulka”

Am scris mai sus despre kudbari. Și despre două tipuri de khachapuri. În „Bulka” sunt coapte două tipuri de shoti: unul rotund și altul în formă de romb.

Achma – este un produs din aluat foietaj. Brutăria propune trei tipuri de achma: dulce cu stafide și caise uscate, brânză de vacă și urmează să apară cu ciuperci și carne de pui.

Iar frigăruiul georgian în aluat poate fi considerat o adevărată capodoperă culinară. O creează doar Matsi Mikadze personal, iar restul doar îl ajută (în procesul de producție, în „Bulka”, împreună cu brutarul, lucrează 6 persoane). Acest frigărui este preparat din carne de pui. Bucățelele de pui puse pe bețisoare se prepară în tandoor. Apoi sunt scoase din cuptor și brutarul le îmbracă într-un strat subțire de aluat. Și iar le plasează în tandoor. Gustul frigăruiului este minunat și, un aspect important, produsul este dietetic, dat fiind faptul că nu este prăjit, ci preparat în cuptor.

În sotrimentul de la „Bulka” se găsesc și două tipuri de croasante și ștrudele, precum și melci cu vișină – un produs foarte popular. Sortimentul se încheie cu omniprezentele crenvurști în aluat.

Viziuni pe termen scurt

Într-o lună și jumătate de activitate, „Bulka” a devenit populară. În permanență există un flux de clienți. Iar Pavel Golovin se gândește la extinderea sortimentului. „Actualmente căutăm un furnizor de carne de miel de calitate – pentru frigărui și kudbari. Deocamdată, aceste produse sunt preparate doar cu carne de pui. Ne dorim să lansăm khachapuri „4 brânzeturi”. Unul cu suluguni, altul cu brânză de vacă, al treilea cu brânză Imeteri, iar cu al patrulea tip nu ne-am hotărât, deocamdată. Preconizăm că va fi un cașcaval special dulce, cu o aromă plăcută”.

„Utilizăm doar produse calitative, - spune Pavel Golovin. – Nu aș vrea să risc, dat fiind faptul că în Moldova au existat numeroase cazuri de intoxicații alimentare. De aceea, produsele pe care le coacem astăzi – le vindem tot astăzi. Iar produsele care au rămas după ora nouă seara le împărțim”.

Și în final

În general, în „Bulka”, în locul sacru al brutăriei – bucătăria este interzis accesul străinilor. Însă a fost făcută o excepție pentru autorul articolului. Pavel Golovin i-a oferit ocazia să urmărească modul artistic de preparate a bucatelor al lui Matsi Mikadze. Reporterul chiar a reușit să își facă o poză lângă legendarul tandoor, cu un mănunchi de frigărui într-o mână și un teanc de khachapuri în altă mână. Apropo, ați avut deja ocazia să gustați khachapuri de la „Bulka”? În caz negativ, vă îndemn să vă grăbiți.

Sursă: madein.md

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” a aprobat 34 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,8 milioane de lei, - comunică mybusiness.md. 

Potrivit directorului general al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, din totalul cererilor recepționate, 20 afaceri sunt create de lucrătorii migranţi, care s-au întors de peste hotare, iar 14 întreprinderi fiind constituite de rudele de gradul I al acestora. Sursa citată a mai specificat că circa 30 la sută din afaceri sunt create și administrate de către femei, iar 59% sunt create și administrate de  tineri.

Analizele ODIMM mai indică că peste 76 la sută din întreprinderile beneficiare de finanțare nerambursabilă sunt în faza extinderii afacerii, iar 23% în faza de lansare. Din totalul solicitărilor de finanțare nerambursabilă, 23 afaceri sunt demarate în  agricultură și orientate spre diferite tipuri de activitate: cultivarea cerealelor și viței-de-vie, creșterea plantelor și animalelor, acordarea serviciilor mecanizate. Alte 8 întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor (servicii de transport și depozitare, servicii de recreere și agrement, sănătate și asistență socială) și 3 întreprinderi  în industria prelucrătoare (fabricarea produselor textile, industria alimentară, prelucrarea şi ambalarea cerealelor).

După locul amplasării,  întreprinderile sunt localizate în 17 raioane ale republicii, dintre care 20% își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău, iar 80% în mediul rural.

Iulia Iabanji, director general al ODIMM, a mai menționat că instituția desfășoară un amplu program de promovare a Programului PARE 1+1, inclusiv prin intermediul misiunilor diplomatice, diasporei, partenerilor de dezvoltare, etc.

Programul PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranţi şi beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi lucrători emigranți, cetățeni ai Republicii Moldova şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

La început, în Marea Britanie a fost deschis un restaurant unde poți servi masa complet dezbrăcat; acum, unui antreprenor i-a venit ideea deschiderii unei cafenele unde comanda vine la pachet cu o partidă de sez oral.

La sfârșitul acestui an, în Geneva (Elveția) se va deschide o așa-numită „fellatio cafe” care va putea primi până la o sută de clienți – localul va fi exclusiv doar pentru clientela masculină, informează Metro.co.uk. Oricine dorește ceva mai mult decât degustarea unei cafele, poate beneficia și de un sex oral din partea personalului.

Bradley, antreprenorul căruia i-a venit această idee, spune că s-a inspirat din călătoria pe care a făcut-o în Pattaya (stațiune din Tailanda) unde conceptul deja există. „Avem deja câteva fete care vor să lucreze la acest nou proiect.”

Chiar dacă în Elveția prostituția este legală, nu se știe cât de sigur va fi să le angajeze pe fete întrucât deținerea unui local de acest gen –bordel - este interzisă.

Vor fi două tipuri de fete care vor lucra în această cafenea – „servitoarele sexy”, care servesc cafeaua și „gazdele” care „vor oferi sexul oral”. Singura problemă care rămâne ar fi legalitatea proiectului, dar de asta se vor ocupa avocații, iar „fellatio cafe” nu va fi deschis decât dacă e 100% legal.

„Ne confruntăm cu o reacție puternică din partea feministelor care consideră că este dezgustător și așa mai departe...dar le putem înțelege opinia. E un priiect controversat, așa că e OK să ne confruntăm cu astfel de probleme. Dar dacă grupurile de femniiste sunt îngrijorate, le vom oferi și lor ceva delicios.”

Sursă: click.ro

Complexul turistic din Vinăria Brănești “Epoca de piatră” se află în zona localității Brănești, raionul Orhei, Republica Moldova. Deocamdată turiștii nu au acces la acest hotel subteran, dar în viitorul apropiat va fi deschis publicului, - comunică madein.md.

Complexul va conține un hotel subteran unic care va fi construit în cariera de calcar din localitate. Recent această carieră a fost achiziționată de vinărie. Hotelul va avea spații de cazare, un restaurant, săli de mese, un bar, o sală de spectacole, un centru SPA, galerii subterane pentru promenadă, locuri de odihnă. Tot acolo vor putea fi organizate evenimente culturale cum ar fi spectacole, concerte, etc.

Viitorul hotel de la Brănești are aspectul unui orășel subteran cu multe străduțe, cu tuneluri și încăperi întortocheate. Pereții sunt de diferite dimensiuni în funcție de specificul încăperilor, având un design format din cercuri și linii.

În cadrul complexului vor fi depozitate o parte din vinurile Vinăriei Brănești, iar doritorii vor putea fi închiria spații (caze) pentru a păstra vinuri aici.

De la Chișinău și până la Complexul turistic din Vinăria Brănești “Epoca de piatră” din localitatea Brănești sunt 49 km.

De ce creăm conținut?

• Teste și chestionare (îți propunem platforma qzzr.com. În răspuns îți sugerăm să creezi un buton CTA)
  
• Sondaje de opinie (le poți crea chiar și pe Facebook în grupuri sau poți utiliza Google Formes)
  
• Forme de evaluare  - amintește-ți de sondajele BATI pe site-urile de știri accesate
• Calculatoare online (cum ar fi calculatoarele de credit de pe site-urile băncilor)
• Concursuri și jocuri (Idee pentru o companie producătoare de înghețată: „Pune cât mai multe bile de înghețată în cornet și câștigă puncte pentru a primi o înghețată gratuită! Completează chestionarul pentru a te înregistra printre participanți.”)
  
• Galerii vizuale interactive
• Grafice și hărți interactive
• Filmulețe interactive – povestea e întreruptă și necesită acțiunea user-ului pentru a continua. Pe YouTube poți crea filmulețe care să aibă un final diferit, în funcție de alegerea celui care urmărește filmulețul, iar pe zaption.com poți introduce pe parcursul filmulețului tău întrebări la care să răspundă consumatorii, să vii cu istorii suplimentare să oferi posibilitatea consumatorului de informație să mărească viteza și multe altele. Exemplu AICI.
  

De ce să creezi conținut interactiv pentru site-ul tău și să îl distribui pe rețelele de socializare? 

1. Conținutul interactiv tinde să convertească de două ori mai bine, întrucât implică vizitatorul în procesul de cumpărare din stadiile inițiale ale interacțiunii cu brandul.
   
2. Dacă soliciți informații despre preferințele lor în cadrul unui chestionar sau joc, ai șanse mai mari să le obții, așadar poți crea profiluri mai complete ale cumpărătorilor.
3. După mai multe zile de la publicare, conținutul tău, la fel, va fi interesant consumatorilor.
   
4. Dacă publici mereu același tip de conținut poți fi perceput plictisitor.
   

Sursă: imarketing.md

A fost pur si simplu un moment de "beculet" aprins. Asa rezuma Oana Titica inceputul unei afaceri care lipsea din piata - farfurii cu mesaje amuzante, directe si realiste – si in care fostul editor coordonator al revistei Good Food Romania a investit 1.000 de euro.

Oana Titica are 29 de ani si este deja un nume popular in mediul online. A fost editor coordonator al revistei BBC Good Food Romania (care s-a inchis), iar inainte de acest job a lucrat pentru Fashionup.ro. Numele ei se confunda insa cu cel al blogului culinar pe care Oana l-a lansat in anul 2011 – Chicineta – numit asa pentru ca a invatat sa gateasca singura, intr-o chicineta de trei metri patrati (atat avea bucataria apartamentului in care statea la vremea respectiva), in care incapea ea si o tigaie.

”Cand am lansat farfuriile si ma intrebam cum sa le numesc, mi-am dat seama ca numele Chicineta e o denumire foarte misto pentru un brand de obiecte de bucatarie. Am cunoscut-o in vara lui 2015 pe Ioana Stanescu, un artist plastic care picta manual obiecte din portelan, printre care si farfurii cu diverse decoruri. A fost pur si simplu un moment de beculet aprins. Atunci mi-am dat seama ca ceea ce lipseste complet din piata sunt farfuriile cu mesaje funny, directe si realiste, asa ca i-am propus sa le facem noi: eu sa creez mesajele, iar ea sa realizeze grafica primelor modele”, povesteste Oana, pentru wall-street.ro.

Acesta este si primul ei business si reprezinta, in continuare, un proiect mic, usor de gestionat. Mai ales in contextul in care ea se defineste ca fiind mai degraba analitica decat artistica.

”Mi-a facut foarte mare placere sa pornesc o afacere, de la partea de tabele si proiectii la strategie si impachetat colete. Prima decizie pe care am luat-o a fost ca, daca vreau sa transform Chicineta intr-un business durabil, care sa creasca in timp, va trebui sa fac volume (adica farfurii in serii mari, cu preturi accesibile) la o fabrica, nu doar cateva modele pictate manual. Asta mi-a oferit posibilitatea de a le vinde la un pret rezonabil si de a avea o calitate foarte buna a produsului”, mai spune Oana.

As putea sa scad dramatic costul de productie daca le-as realiza in China, sa zicem, dar nu cred ca m-ar lasa sufletul vreodata sa fac asta. Vreau sa le fac aici, nu doar datorita calitatii portelanului romanesc, ci si pentru ca e o dovada ca putem face produse foarte misto si cool in Romania.

Investitie de 1.000 de euro - "cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu"

Astfel, in octombrie 2015 lansa magazinul online cu o investitie de circa 1.000 de euro, ”cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu”, isi aminteste, razand, Oana. Toti banii au fost alocati productiei de farfurii. Produsele sunt realizate la fabrica de portelan din Alba Iulia.

”Am realizat la fabrica doar cateva bucati din fiecare model, sa testam piata, apoi am crescut volumul treptat. Cand am lansat, nu stiam daca o sa vindem doua sau 10 sau 2000 de farfurii. Orice scenariu era posibil. (…) Nu aveam cum sa le facem in alta parte, fiindca sunt singurii care au tehnologia si utilajele care iti permit sa decorezi farfurii. (La print shop-urile alea de colt de bloc pe care le stie toata lumea ca fac <<cani personalizate>>, de exemplu, nu poti face asta.) Farfuriile Chicineta sunt farfurii exact ca oricare altele din magazine, adica se poate manca din ele, se baga la microunde, se spala la masina, sunt extrem de rezistente”, spune Oana.

Pentru realizarea desenelor a lucrat pana acum cu Ioana Stanescu, de la Colorate.ro si Marina Moldovan de la Skin Deep.

Pretul, o alta decizie complicata

Pe langa farfurii in fabrica din Alba Iulia sunt realizate si platouri, boluri sau cani. Farfuriile inregistreaza insa cele mai mari vanzari, pretul unui astfel de produs fiind de 39 de lei.

”Pretul a fost alta decizie complicata. Am ales in cele din urma sa imi asum eu o marja mai mica, ca sa nu le vand la un pret intangibil. Stabilirea pretului s-a redus pana la urma la <<frate, cat as da eu, personal, pe o farfurie din asta?>>. Si am ajuns la 39 lei. N-am vrut sa fiu ca gagicile care picteaza o cana foarte misto, apoi o vand cu 100 lei si apoi spun ca lumea nu le apreciaza munca si ca piata nu intelege. Evident ca respectiva cana merita toti banii, chiar si mai mult, pentru ca e enorm de multa munca la mijloc, in special la produsele pictate manual, dar trebuie sa te identifici cu clientul. Intotdeauna”, crede Oana.

Media lunara a comenzilor se situeaza in jurul a 400 de farfurii. 80% din clienti sunt femei, cu varste de la 18 la 60 de ani, iar restul de 20% sunt barbati care cumpara farfurii pentru a le oferi cadou.

”Bine, exista si exceptii, cativa barbati au cumparat farfurii pentru ei insisi, dar acelea sunt vreo 3 comenzi pe luna. Mi-a fost clar de la inceput ca produsele Chicineta sunt de nisa, iar nisa se adreseaza femeilor ca mine - o descriere a lor ar fi <<gagici carora nu le pasa ce parere are lumea despre ele>>. Si, desigur, carora le place mancarea”, completeaza Oana.

Exporturi in Cehia, Bulgaria, Marea Britanie si.....o linie de textile pentru bucatarie

Fondatoarea Chicineta intentioneaza sa testeze produsele si pe pietele din Cehia, Bulgaria si Marea Britanie, iar in toamna pregateste lansarea unei linii de textile pentru bucatarie, tot sub acelasi brand.

”Textilele vor fi realizate la un atelier din Bucuresti. Vor fi servete de bucatarie, placemats, fete de masa si altele din serie”, spune Oana.

Doi tineri din Moldova, soț și soție, au creat o platformă care ajută pacienții să se informeze despre instituțiile medicale internaționale din toată lumea prin intermediul recenziilor lăsate de pacienții care deja au avut experiență și comunicare directă cu reprezentanții instituției medicale, informează ZUGO.

Lucrările durează de un an, iar în curând serviciul va fi lansat public. Platforma se numeste „Medical Tourism” și a fost realizată de către Sergiu și Nicoleta Nagailâc. El – specialist IT, ea – specializată în turism.

Ideea le-a venit din necesitate și oportunități. Nicoleta a călătorit timp de cinci ani în aproximativ 30 de țări de pe mai multe continente și deseori a avut ocazia să viziteze spitale din diferite colțuri ale lumii.

„Experiența mea mi-a spus că deseori prestigiul și prețul nu garantează că așteptările vor fi împlinite. Cu toate acestea, am avut și experiențe pozitive acolo, unde nu mă așteptam”, a povestit, pentru ZUGO, Nicoleta.

Tinerii doresc ca prin platforma creată de ei profesionișii noștri să nu fie nevoiți să plece peste hotare ca să câștige mai mulți bani, dar să se dezvolte acasă.

Ținta lor principală este să creeze o comunitate care va face mai deschisă piața turismului medical de peste tot, astfel încât oricine să poată beneficia de informație obiectivă.

„Visul nostru este să facilităm o comunitate globală de pacienți și profesioniști care vor beneficia de informație obiectivă și susținere de la alți pacienți. Noi vrem prin intermediul platformei să atragem atenția atât instituțiilor medicale, cât și a pacienților că noi existăm pe hartă. Dar actualmente, la noi turismul medical nu este consolidat și nu poate să deservească un număr stabil de pacienți”, a mai spus Nicoleta.

Dacă la început erau doar ei doi în echipă, văzând că startup-ul este unul care ar putea avea succes, Nicoleta și Sergiu și-au extins echipa, iar acum, la implementarea acestei idei, s-au mai alăturat încă cinci persoane.

Aplicația va putea fi accestată atât de pe calculator, cât și de pe telefonul mobil. Aceasta va fi pentru început în limba engleză și va fi gratuită.