Întreprinderea de cusătorie „Șarm SA” este specializată în producția de seturi de lenjerie de pat, uniforme și haine de lucru, plăpumi și perne cu umplutură din silicon.

Pernele și păturile pot fi umplute atât cu sintepon, cât și cu silicon. „Sinteponul este un material ieftin, dat fiind faptul că este produs din materiale reciclate. Siliconul trece printr-un proces de producție asemănător, dar care diferă prin complexitate și preț”, a explicat directorul întreprinderii Mihail Zaikin.

„Șarm SA” a împrumutat tehnologia „cu bile” de la partenerii germani. Principiul de bază a acesteia constă în faptul că o placă de silicon este tăiată în bile mici, albe și pufoase. Denumirea tehnologiei este destul de complicată: whiteball fiberball holofiber.

Pernele și păturile umplute cu bile din silicon sunt mai scumpe decât articolele din sintepon, dar au și un termen de utilizare mai lung. Pentru consumatori, un avantaj important al acestei tehnologii se observă la folosirea păturii sau a pernei – bilele nu se conglomerează și nu își pierd forma. Se turtesc, dar foarte puțin. Totodată, articolele pot fi spălate.



Deși au început să utilizeze tehnologia nouă de producție, „Șarm SA” nu au renunțat la păturile din sintepon. În asociație cu partenerii săi, întreprinderea produce o plapumă subțire din sintepon, de formatul „iarnă-vară”.

În Republica Moldova activează și alte patru - cinci întreprinderi, care se ocupă de coaserea păturilor cu umplutură din sintepon, printre care si compania „SC Lentexcom SRL” din Chișinău.

Clientul principal – statul

„Timp de cinci ani am încercat să le explicăm oamenilor și ei să înțeleagă ce sunt pernele și păturile cu umplutură din bile de silicon”, a explicat Mihail Zaikin. Acum, produsele „Șarm SA” – perne, pături, seturi de lenjerie de pat – sunt expuse în cadrul rețelelor de supermarketuri „Green Hills”, „Welmart”, „Bonus” și „Al 7-lea kilometru”. Compania a primit chiar și două-trei diplome din partea statului, pentru tehnologia inovatoare de „whiteballs”, în contextul în care aproximativ 80 la sută din volumul de producție a companiei „Șarm SA” este procurat de întreprinderile de stat, pe bază de licitații.

„Șarm SA” a câștigat o licitație pentru livrarea seturilor de lenjerie de pat în Spitalul Clinic de Psihiatrie „Costiujeni”. Și Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” folosește pături și seturi de lenjerie de pat produse în cadrul „Șarm SA”. Un contract similar a fost semnat și cu Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail”. „Recent am participat într-o licitație de livrare a pernelor în cazărmile carabinierilor, iar acum așteptăm rezultatele ei”, a spus directorul întreprinderii.


La finalul anului trecut, cu ajutorul intermediarilor, întreprinderea a exportat partide mari de pături și perne în România, iar acestea au fost vândute foarte repede. De ce există un interes ridicat pentru acest tip de marfă, ne-a răspuns chiar directorul întreprinderii. „Să luăm drept exemplu cea mai ieftină pernă de la noi, de dimensiune standard 50x70 cm. Prețul acesteia este de 58 lei sau 2,6 dolari. Încercați de găsiți în Europa o pernă la acest preț”, a comentat directorul. 



Prețul depinde de calitatea pânzei

Variațiile de preț sunt determinate de calitatea pânzei, utilizate pentru coaserea păturii sau a pernei și nu de bilele din silicon, folosite ca umplutură. Un „ambalaj” ieftin este cusut din poliester sintetic. Pentru segmentul mediu de preț sunt utilizate materiale mai calitative și mai scumpe, de exemplu bumbacul, iar pentru cel mai scump segment este utilizat satinul.

În mare parte, întreprinderea utilizează pânze turcești – colorate și atrăgătoare. „Este foarte comod să lucrezi cu turcii. Exact o dată la două săptămâni primim materialele de care am făcut comandă. Noi coasem 10-30 de articole din pânze scumpe, 100-200 de produse din segmentul mijlociu de preț și aproximativ 500-600 de articole ieftine. Utilizăm cinci tipuri de pânze, în funcție de calitate, și la fiecare tip există 22 de articole aferente”, a explicat Mihail Zaikin.

Principalul cumpărător – grădinițele de copii

Cele mai solicitate pături sunt cele pentru copii. Le comandă în cantități mari grădinițele de copii. Vine comitetul de părinți și pregătește comanda – numărul de articole, tipul pânzei, culorile. 

Dimensiunile standard pentru păturile „adulte” sunt de 2x2.2 metru. Dimensiunea maximă pentru pătură, care poate fi cusută în cadrul întreprinderii, este 2.3x2.4 metri.



Criză acută de cusătorese

În pofida unui număr mare de concurenți, inclusiv întreprinderi mici (o pătură poate fi cusută în orice atelier), „Șarm SA” are multe comenzi. Conform spuselor lui Mihail Zaikin, la mijlocul lunii februarie compania „încheia” luna decembrie. „Există mai multe comenzi, decât suntem în stare să acoperim. Primim oferte din România, Rusia, dar suntem nevoiți să le refuzăm. Să extindem întreprinderea? Dacă ai nevoie de bani, poți lua un credit. Poți cumpăra utilaje în plus, dar nu și angajați. Am încercat să mai găsim lucrători, dar cei care vin își doresc o muncă mai ușoară și un salariu mai mare. Anume criza de resurse umane reprezintă obstacolul principal pentru extinderea businessului”, a explicat directorul.


Sursă: madein.md

Autorităţile ungare susţin că marile companii obişnuiesc să comercializeze produse de o calitate inferioară pe piaţa din estul Europei, chiar dacă este utilizat acelaşi brand şi preţ ca în ţările din vestul Europei, informează money.ro.

Oficiul Naţional pentru Siguranţa Alimentelordin Ungaria a analizat un număr de 24 de produse alimentare comercializate prin supermarketurile Lidl şi Aldi. În urma analizei, s-a constatat că versiunea locală a napolitanelor Manner este mai puţin crocantă decât cea vândută în supermarketurile din Austria. De asemenea, analiza a identificat o altă diferenţă de calitate în ceea ce priveşte crema tartinabilă Nutella, care este mai puţin dulce în Ungaria decât în Austria.

„Personal, am fost consternat când am citit acest raport. Cred că vorbim de cel mai mare scandal din ultimele zile”, a declarat şeful cabinetului lui Viktor Orban, Janos Lazar. Acesta a susţinut că Guvernul va lansa o evaluare pe scară largă a produselor comercializate în ţară.

Ungaria nu este singura ţară îngrijorată de calitatea inferioară a produselor comercializate în ţările din fostul bloc comunist din centrul şi estul Europei. Autorităţiile slovace au anunţat săptămâna trecută că au descoperit diferenţe de gust, compoziţie şi aspect în aproape zece produse alimentare vândute local, prin comparaţie cu aceleaşi produse din Germania şi Austria. Administraţia Sanitară Veterinară şi pentru Alimente a dezvăluit că aproape jumătate dinntre alimentele testate au o compoziţie cu mult diferită faţă de produsele vândute de acelaşi brand în ţările din vestul Europei. „Clienţii se aşteaptă la aceeaşi calitatea de la acelaşi brand, oricare ar fi ţara de producţie sau comercializare”, a declarat ministrul slovac al Agriculturii, Gabriela Matecna.

Inspectorii au testat 22 de produse alimentare care se găsesc atât în supermarketurile din Slovacia (în special în Bratislava), cât şi în Austria (în localităţile de graniţă Kittsee şi Hainburh). Printre alimentele testate au existat lactate, produse din carne sau peşte, ciocolată, brânză, băuturi şi produse de patiserie. Inspectorii au analizat atât ambalajul, informaţiile despre compoziţie şi gramajul, cât şi culoarea, gustul şi mirosul. „Până la jumătate din produse s-au remarcat prin diferenţe semnificative ale calităţii”, a declarat Matecna. În acest sens, produsele alimentare comercializate local conţineau mai puţină carne şi mai multă grăsime, îndulcitori şi conservanţi decât în Austria. De asemenea, aveau gramaje mai mici în Slovacia, dar aceleaşi preţuri ca în Austria.

Asociaţia Consumatorilor din Slovacia a întreprins teste similare în 2011, atunci când au fost analizate o serie de produse ambalate din Germania, Austria, Cehias, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Acele teste au confirmat că mai multe companii multinaţionale comercializează produse de o calitate diferită, dar sub acelaşi brand, în anumite ţări din UE. De asemenea, inspectorii au descoperit că era păstrată calitatea doar în cazul ciocolatei Milka.

Comisia Europeană a susţinut anterior că aceste acuzaţii sunt lipsite de orice fundament, iar companiile multinaţionale sunt libere să adapteze calitatea produselor în funcţie de piaţa de comercializare.

În Regiunea de Dezvoltare Sud, a fost dat startul activităților planificate în cadrul proiectelor pentru care a fost aprobată finanțarea din Fondul Național de Dezvoltare Regională, pentru anul 2017.  În această ordine de idei, miercuri, 15 februarie curent, Maria Culeșov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud, împreună cu specialiștii Secției management proiecte, s-au deplasat la Cahul pentru a conveni, de comun acord cu administrația raionului, asupra mai multe momente importante, necesare demarării proiectului de edificare a Parcului Industrial.

La ședința de lucru cu privire la implementarea proiectului "Dezvoltarea durabilă a Parcului Industrial Cahul ca structură de sprijinire a afacerilor de importanţă regională", care a avut loc la Consiliul Raional Cahul, au participat, alături de colaboratorii ADR Sud, Ion Groza, președintele raionului Cahul, vicepreședinții Vladimir Calmîc și Vlad Cășuneanu,  șeful Direcției construcții, drumuri și dezvoltare teritorială, Sergiu Drangoi ș.a.

Scopul ședinței a rezidat în definitivarea planului de lucru și a planului de implementare a activităților proiectului pentru anul 2017, reieșind din sursele de finanțare alocate din Fondul Național de Dezvoltare Regională pentru anul curent.
La final, părțile implicate în proiect au efectuat o vizită în teritoriu pentru a se familiaza cu amplasamentul viitorului Parc Industrial și starea actuală a obiectului predestinat acestuia.
Reamintim că proiectul " Dezvoltarea durabilă a Parcului Industrial Cahul ca structură de sprijinire a afacerilor de importanţă regională" a fost aplicat de către Consiliul Raional Cahul în cadrul Concursului propunerilor de proiecte 2017-2020 și aprobat, prin Hotărâre de Guvern,  spre finanțare din Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Costul total al proiectului care prevede construcția Parcului Industrial Cahul este de 20 861 690 lei, din FNDR fiind solicitate 20 de milioane de lei. Pentru demararea lucrărilor, în anul 2017 s-au alocat 1 332 496,19 lei.

KPI sau Indicatorii – Cheie de Performanță ajută să stabiliți și să măsurați nivelul deservirii companiei. Iar Mystery Shoping e metoda cu ajutorul căreia colectați datele necesare pentru a stabili dacă așteptările corespund cu realitatea. Aici vă propunem 6 KPI pe care vă recomandăm să-i includeți în strategia de dezvoltare.

KPI 1 – Abordare

E uimitor cât de important este pentru clienți acest aspect. Modul în care suntem întâmpinați, ni se zâmbește sau nu, momentul în care se întâmplă acest lucru sau dacă suntem în genere luați în seamă, influențează semnificativ satisfacția clientului și durata relației cu el.

KPI 2 – Dezvoltarea relației cu clientul

Adresând întrebări, manifestând empatie, aveți posibilitatea să creșteți valoarea tranzacției, propunând produse asociate cumpărăturii, și să construiți o relație de durată cu clienții, bazată pe încredere. Cât de dispus veți fi să cumpărați un telefon, de exemplu, în cazul în care consultantul vă va întreba detaliat pentru ce-l folosiți cel mai des, ce aplicații doriți și vă va propune o opțiune economică, potrivită necesităților Dvs.?

KPI 3 – Cunoașterea produsului

Clienții sunt mai dispuși să cumpere atunci când consultantul este informat și entuziasmat de serviciul sau produsul pe care le oferă. Prin testarea lacunelor de cunoaștere a produselor, veți fi în măsură să planificați programe de formare a consultanților.

KPI 4 – Încheierea vânzării

Cât de des, după ce interacționează cu un consultant, clienții sunt dispuși să încheie tranzacția? Mystery Shopping vă ajută să descoperiți cât de bine sunt pregătiți angajații Dvs. în a stabili un raport de încredere cu clientul și să-i prezinte produsele potrivite.

 
KPI 5 – Net Promoter Score

Clienții care sunt foarte mulțumiți de serviciile Dvs. sunt susceptibili de a merge chiar mai departe și de a recomanda compania Dvs. altora. Net Promoter Score măsoară rata persoanelor care ar recomanda afacerea altora și este un bun indicator al standardelor de deservire.

KPI 6 – Concurenții susceptibili

În timp ce metodele de mai sus sunt bune pentru a măsura potențialul de succes, este important să vedeți și poziția companiei față de concurenți. Cu ajutorul Mystery Shopping puteți “spiona” care sunt punctele forte și cele slabe ale concurenților, pentru a le folosi în favoarea voastră.

Să fim sinceri până la capăt. KPI nu sunt comuni pentru fiecare companie, ci diferă în funcție de specificul ei. Solicitați Mystery Shopping și noi vă vom ajuta să stabiliți indicatori de performanță realiști și măsurabili.

Sursă: mysteryshopping.md

Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova, Domnul Mihai Bîlba, împreună cu Doamna Galina Codiță, președintele CCI, filiala Bălți, însoțiți de Directorul regional pentru Europa de Sud-Est, Doamna Anja Quiring, și Doamna Lisa Immenstock, manager de proiecte internaționale pentru Europa de Sud, au efectuat o vizită în zona de Nord a țării, inclusiv la ZEL ”Bălți”, - comunică mybusiness.md.

În cadrul vizitei, domnul Vasile Șoldan, administratorul principal al ZEL ”Bălți”, le-a făcut o prezentare amplă asupra facilităților investiționale în regim de zonă liberă, precum și cu referire la avantajele și posibilitățile oferite în particular de adminstrația ZEL ”Bălți” actualilor și potențialilor investitori. Oaspeții au fost plăcut surprinși de proiectele economice în dezvoltare în cadrul ZEL ”Bălți”, precum și de măsurile întreprinse de administrația zonei cu privire la atragerea noilor proiecte investiționale.

În acest sens un interes deoosebit a prezentat conceptul Colegiului de Inginerie, proiect ce are ca scop pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu cerințele și necesitățile angajatorului. Colegiul de Inginerie își va deschide ușile pentru primii studenți începînd cu anul de studii 2017-2018 și urmează să fie primul proiect – pilot ce va prelua, adapta şi implementa practicile sistemului dual de pregătire profesională, sistem care funcţionează cu succes în Germania de mai multe decenii.

Participarea la concursurile „Marca comercială a anului 2016” şi „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii bunurilor și serviciilor a anului 2016” va fi mai accesibilă pentru antreprenori, deoarece va fi mai ieftină, - comunică INFOTAG.

Potrivit agenţiei, despre aceasta a anunţat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Octavian Apostol.

Potrivit lui, în anii trecuţi antreprenorii susţineau că taxa de participare la concurs este prea mare, fiind nevoiţi să achite 6 mii lei. De aceea a fost luată decizia ca taxa pentru întreprinderile mari să fie de 3 mii lei, iar pentru cele mici – 1,5 mii lei.

„La concursul „Marca comercială a anului 2016” pot participa întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate, persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, precum şi persoane fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării. La concurs pot participa doar întreprinderile a căror marcă a fost înregistrată şi este valabilă la momentul depunerii cererii de participare”, a subliniat Apostol.

Participanții înscriși la concurs beneficiază de un set de facilități din partea AGEPI și anume: organizarea seminarelor/trainingurilor în domeniul proprietății intelectuale pentru angajații participanților la concurs, promovarea mărcilor laureate ale concursului în publicațiile AGEPI, consultanță gratuită la înregistrarea mărcilor și servicii de prediagnoză a proprietății intelectuale.

Preşedintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), Sergiu Harea, a spus că laureaţii vor fi promovaţi la expoziţiile pe care le organizează CCI pentru sporirea potenţialului de export al întreprinderilor.

„Din componenţa juriului vor face parte experţi independenţi din diferite domenii, în special sociologi şi specialişti în marketing. Regulamentul concursului este publicat pe site-urile CCI şi AGEPI. Toate aceste măsuri sunt necesare pentru ca face concursul mai transparent”, a spus el.

Mărcile se depun la concurs şi se examinează la următoarele nominalizări: Conform criteriilor de consum: Marca comercială „Aprecierea consumatorilor", Marca comercială „Marcă locală”. Conform criteriilor de profesionalism: „Debutul anului”, Marca comercială „Export", Marca comercială „Inter", Marca comercială „Favorita anului", „Marca comercială responsabilă social", ”Marcă consacrată”, Nominalizarea „Rebranding”, Nominalizarea închisă „Reputaţie şi încredere”

INFOTAG precizează: Cererile la concurs pot fi depuse până la 31 martie, la CCI. Câștigătorii vor fi premiați pe 8 iunie 2017, în cadrul Galei Businessului Moldovenesc.

Principala direcție de activitate a companiei „Crono-art” constă în comercializarea pietrei decorative și utilizarea acesteia în căptușirea gardurilor masive, a caselor, a cărărilor și în designul interior. Dar afacerea care s-a dezvoltat mult în ultimii ani este organizarea vinotecilor și căptușirea lor cu piatră decorativă.

„La noi în țară cultura vinificației are o istorie ce se întinde pe milenii, - a spus directorul executiv al micii întreprinderi Crono-art, Pavel Calincovschii. – Însă, din cauza perturbărilor istorice, cultura păstrării vinurilor a fost puțin uitată”. În prezent, suntem în acea perioadă în care cultura renaște: oamenii cu venituri peste medie construiesc la casele lor vinoteci private. Conform spuselor lui Pavel Calincovschii, „oamenii își dezvoltă cultura propriului beci”.



Vinotecile sunt în vogă

Vinoteca este un beci amenajat pentru păstrarea vinului. Acesta poate fi mic sau mare. Pavel Calincovschii a lucrat la vinoteci cu suprafața totală egală și mai mare de 100 metri pătrați. O vinotecă atât de mare este formată din 4-5 camere, dintre care principalele sunt încăperile de păstrare a vinurilor și sala de degustare. Majoritatea clienților optează pentru vinoteci formate din 2-3 camere.

Beciul (viitoarea vinotecă), precum și restul casei, sunt construite de o echipă de constructori. „Noi ne ocupăm doar de amenajarea unei vinoteci în acel beci și căptușirea pereților cu piatră decorativă”, - a explicat Pavel Calincovschii. Beciurile sunt construite din cărămidă, beton și cotileț. Condiția de bază a construcției constă într-o impermeabilizare bună. „Uneori, înainte de a începe lucrul, ne ocupăm de o impermeabilizare suplimentară a beciurilor”, - a spus Pavel. Odată asigurată protecția împotriva pătrunderii apei, beciul este pregătit pentru amenajarea vinotecii.



A doua condiție – ventilația

Ventilația este un element foarte important în amenajarea beciului și a vinotecii. Aerația asigură eliminarea surplusului de umezeală. O ventilație simplă constă dintr-o țeavă-hotă amplasată pe tavan, prin care pătrunde aerul proaspăt și este eliminat aerul umezit din beci. Unii proprietari optează pentru instalarea unor climatizatoare speciale. Acestea asigură păstrarea temperaturii optime pentru păstrarea vinului – în intervalul 14-18ºC.

Uneori, podeaua beciului este acoperită cu beton. „Se preferă acoperirea podelei cu nisip și pietriș, iar stratul de deasupra să fie din faianță artificială sau din piatră naturală, - a continuat Pavel Calincovschii. – Podeaua realizată în acest mod respiră, absoarbe umezeala”.

Doar piatră naturală, preferabil din Moldova

Vinotecile se căptușesc cu piatră naturală, datorită proprietăților ei de absorbție a umezelii, care se acumulează în beci, urmând să fie mai apoi degajată în proporții mici, iar ventilația elimină acea umezeală din beci.

Pentru fațada vinotecilor sunt utilizate 2 tipuri de piatră naturală: calcarul de natură biogenă din Moldova și gresia cu elemente de nisip cuarțos din Bulgaria. Gresia din Bulgaria vine într-o gamă largă de culori și este des utilizată ca element decorativ suplimentar al căptușelii. Căptușelile realizate exclusiv din gresie din Bulgaria sunt rare. Piatra de bază folosită pentru căptușeala beciurilor în Moldova este calcarul autohton. Este un material aproape perfect pentru căptușeli. „Avem zeci de cariere, din care se extrag acest tip de piatră, - spune Pavel Calinovschii. – Se întâlnește o gamă largă de culori, de la galben-deschis și nuanțe de gri, până la maro-închis”. După structura pietrei se întâlnește calcar ce are în compoziția sa atât cochilii mici, cât și mari. Au mai rămas și stocuri de calcar din Crimeea. Acesta este mai moale decât analogul său din Modova, din acest motiv calcarul din Crimeea este folosit la crearea elementelor decorative, care sunt tăiate manual. În cazul calcarului autohton, sunt necesare utilaje speciale pentru a crea astfel de elemente de decor.



Designul și structura beciului-vinotecă din Moldova

Dat fiind faptul că, pe lângă vinuri, în beciuri se păstrează și produse alimentare – conserve de casă, fructe și legume – vinotecile sunt de regulă împărțite în 3 încăperi. Aceste camere sunt: vinoteca în sine, unde se păstrează vinurile și coniacurile de casă și cele de marcă; sala de degustare și camera de depozitare a produselor alimentare. O altă variantă de organizare a spațiului este: vinoteca cu vinuri și în cealaltă parte a încăperii – rafturi cu conserve, plus sala de degustare. Uneori beciul este, pur și simplu, separat în două părți.

Deși niciun beci, dintre cele amenajate de meșterii „Crono-art”, nu se aseamănă cu altul, de regulă clienții le aleg în același stil – de beciuri vechi, din epoca medievală. Acest stil se caracterizează prin tavane arcuite, căptușite cu piatră, nișe din piatră, rastele din piatră și elemente din lemn – uși, rafturi, suporturi pentru torțe. Evident, torțele sunt moderne – electrice. De elementele din lemn se ocupă firma parteneră a companiei „Crono-art”.

Uneori sunt comandate decoruri ale vinotecii în stil minimalist sau modern. Acești clienți deseori aleg pentru căptușeală gresia din Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea comenzilor fac parte din stilul medieval cu elemente clasice – coloane, cornișe, nișe.

Ce fel de vinuri sunt păstrate în vinoteci

Vinoteca nu este destinată doar vinurilor de casă. Aici se găsesc și vinuri de colecție. Vinul de casă se găsește în fiecare beci moldovenesc. În timp ce vinurile de colecție reprezintă o sursă de mândrie pentru proprietar și sunt arătate oaspeților. Pentru a servi musafirii cu un vin de calitate, într-o atmosferă veridică de beci de vin, nu este necesară efectuarea unei vizite în beciurile Cricova sau Mileștii Mici. Toate aceste vinuri pot fi găsite într-o vinotecă de casă. Cumpărând o ladă de vinuri de colecție, proprietarul poate să savureze anual o sticlă nouă, delectându-se de fiecare dată cu un gust nou.



Beciul trebuie căptușit iarna

În pofida existenței cererii, deocamdată „Crono-art” nu are concurenți pe piața din Moldova. Poate că acest lucru se datorează specificului muncii, care necesită o abordare aparte și implicarea unor meșteri calificați.

De regulă, beciurile sunt căptușite iarna. Vara meșterii sunt ocupați – sunt multe lucrări de căptușire internă și externă a clădirilor. Iarna, atunci când există mai puțin lucru, vine rândul beciurilor. Acest context este prielnic pentru client – e mai ușor să negociezi prețul. Totodată, iarna sunt mai mici și prețurile pentru piatra decorativă.

O vinotecă bine făcută reprezintă fața companiei. Respectiv, meșterii sunt cei mai buni. Timp de două luni sunt amenajate vinoteci ce surprind prin splendoare. „Dacă fac un beci bun, primesc trei noi clienți – a spus directorul companiei. – Dacă nu fac o treabă bună, pierd zece clienți odată. De aceea este foarte importantă calitatea lucrărilor și colaborarea cu meșteri calificați”.


Sursă: madein.md

Skin Novels s-a lansat in octombrie 2016. Nisa lor: sapunurile artizanale premium. Sunt produse manual in Oradea, din ingrediente naturale ce provin din mai multe tari. Provocarea lor a fost sa comunice non-traditional un produs artizanal. Asa au aparut elementele-cheie pentru identitatea lor: minimalism, contemporan, omnisex. S-au declinat si in produs, inclusiv ambalajul, dar si in felul in care e comunicat - de la site la social media.

Dupa 12 ani de televiziune, din care aproape sase la DIGI24 Oradea, Oana Mudura e project manager-ul Skin Novels. De la ea aflam ca echipa e formata din trei oameni care-si impart productia, customer service-ul si managementul, plus colaboratori externi, toti din Oradea.

Au planuri de extindere in offline la nivel national, dar si o serie de produse noi, cu parfumuri create de un parfumier in devenire.

 
Testarea pietei si pozitionarea

Piata de sapunuri naturale romanesti este inca o nisa, dar una in plina extindere accelerata de o intoarcere la firesc si natural, la tot ceea ce este sanatos, la felul in care se faceau lucrurile din cele mai vechi timpuri.

Inainte de a incepe, ne-am uitat la felul in care se pozitioneaza fiecare brand in parte, iar aici am descoperit ca exista o categorie neexploatata, si anume cea premium. Sapunul natural in sine este un produs de lux doar prin ceea ce ofera pielii, iar cei care aleg sa foloseasca sapun natural sunt constienti de acest lucru. Noi vrem sa ducem lucrurile si mai departe spre zona premium.

 
Decizia lansarii

Ideea s-a nascut la inceputul lui 2016. Proprietarii afacerii si-au propus sa aduca pe piata un produs romanesc 100% natural de inalta calitate, care sa fie folosit cu incredere in primul rand de catre ei si pentru bebelusul lor. Nu a fost conceput ca un business din care sa se imbogateasca peste noapte, ci mai degraba o educare sustinuta a consumatorilor cu privire la beneficiile utilizarii sapunurilor naturale.

 
Echipa actuala

Suntem un atelier mic, iar echipa este si ea foarte mica. In momentul de fata, suntem trei care lucram la acest proiect: Ioana, care face sapunurile, are experienta in fabricarea sapunului natural de casa, Miruna, care tine legatura cu clientii si este omul de baza pentru tot ceea ce inseamna office management. Ea are background in HR si client relations.

Iar eu ma ocup de concept, implementare, dezvoltare, practic intregul management de proiect. Vin din zona de televiziune, project management si concept, asa ca experienta este una extrem de provocatoare pentru mine.

Mai avem colaboratori pe partea de social media, fotografie, design si visuals.

 
Pregatirea lansarii

Am iesit in fata in octombrie 2016, insa munca din spate a inceput in primavara. Cristalizarea conceptului a fost partea cea mai simpla, punerea lui in practica a fost cel mai provocator.

Intregul proces a durat cinci luni, timp in care am inceput cu alegerea numelui, analiza pietei din Romania, dar si din afara tarii, stabilirea directiei de abordare in functie de aceste coordonate, a strategiei de marketing, alegerea tonului de brand, selectia colaboratorilor, a designului de packaging, constructia website-ului, fotografiile de story si de produs.

O gramada de aspecte ce trebuiau asezate in linia conceptului si, in acelasi timp, explicat conceptul si strategia pe termen lung fiecarui colaborator in parte pentru a toata lumea sa inteleaga directia spre care ne indreptam.

 
Magazinul online

Simplitatea, functionalitatea si estetica au fost singurele lucruri care au primat in alegerea felului in care arata magazinul online. N-as putea spune ca am avut parte de un proces laborios in realizarea website-ului tocmai pentru ca am stiut din start ce ne dorim si pentru ca m-am ocupat personal de realizarea lui. Ne-a interesat sa fie curat, frumos si extrem de simplu de utilizat, sa arate bine pe toate device-urile.

Colaborez cu un fost coleg din televiziune care s-a specializat de multi ani pe partea de website si ecommerce, imi cunoaste stilul de lucru, asa ca mi-a fost convenabil sa lucram in tandem: eu pe partea de continut si estetica, el pe partea de programare.

 
Ingredientele

Ingredientele 100% naturale provin de pe tot globul, de la Germania, Grecia, Romania, Franta, Austria, pana la India sau Malaezia. Ioana le alege doar in functie de calitate, se uita la timpul presarii la rece si la beneficiile lor pentru piele.

In plus, tinem foarte mult la aspectul responsabilitatii fata de mediu pe care si noi il promovam prin actiunile noastre de CSR.

 
Productia

Productia de sapunuri se realizeaza manual in atelierul nostru. Ioana are experienta bogata in productia de sapunuri naturale si are retetele ei indelung testate prin care transforma uleiurile vegetale si esentiale lichide in sapun solid.

Eu am intervenit doar la aspect, forma, culoare si miros, la experienta senzoriala, mai exact.

 
Identitatea vizuala

Fiind la inceput si cu buget restrans, am subcontractat doar partea de packaging. Suntem in cautarea unei agentii care sa preia partea de comunicare de brand si identitate vizuala, sa le integreze sub aceeasi umbrela si sa avem o directie unitara de comunicare.

 
Trei elemente pentru identitatea de brand

Curat, contemporan, unisex sau omnisex, cum se poarta mai nou in nisa de parfumerie. Am tinut mult la aspectul curat, aerisit, contemporan al ambalajelor deoarece am vrut sa scoatem produsul din zona traditionala de handmade. Chiar daca e un produs artizanal natural, nu inseamna ca nu poate beneficia de un design contemporan, de aceea am ales negru pe fond alb, curat.

Partea de gender bender se poate regasi atat in aspectul ambalajelor, cat si in partea de mirosuri. Nu am facut un sapun pentru barbati sau pentru femei, credem ca fiecare este liber sa decida pe ce parte a paletei oflactive se situeaza. Ati fi surprinsi sa constatati cati barbati prefera mirosurile mai dulci si cate femei prefera mirosuri usor masculine.

 
Ambalajul

Am decis sa colaboram cu Melinda Angi din Oradea. De fapt, toti colaboratorii nostri sunt din Oradea. A inteles foarte bine conceptul: contemporan, elemente vegetale, dar in acelasi timp curat spre minimalist.

  
Procesul a durat mult pentru ca am incercat o gramada de variante inainte sa decidem colaborarea cu Melinda. Daca e sa cunatificam in timp, cinci luni. Cel mai mult ne-am dorit sa fie o unitate, sa fie ceva iesit din peisajul traditional al sapunurilor naturale si chiar al sapunurilor chimice.

 
Directia de comunicare

Nu avem inca o echipa dedicata, asa ca dezvoltam o comunicare naturala, ca de la persoana la persoana.

Nu am vrut sa facem cum face toata lumea, de aceea nu veti gasi la noi pe site sfaturi despre cum sa ne inrigijim pielea. Acelea vor fi date de catre experti, medici dermatologi in sesiunile noastre live pe Facebook, acolo unde prietenii nostri pot pune intrebari in timp real. Deci, nu am vrut sa abordam o zona deja supraexploatata.

Vrem in schimb sa scriem literatura, sa promovam arta si scriitura romaneasca. Vrem ca tonul nostru sa ramana cald, autentic, sa nu obosim publicul nostru din social media, ci sa le dam in schimb literatura si fotografie de cea mai buna calitate care sa exprime emotie pura.

Asta e esenta Skin Novels: experienta intalnirii cu sine, emotia intalnirii unul cu celalalt. Directia s-a cristalizat in mare la designul conceptului, dar mai mult pe parcurs, dupa ce fiecare a simtit in ce directie se indreapta brandul in mod organic.

 
Canalele de comunicare si rezultatele

In aceasta etapa folosim Facebook, Instagram si Adwords. In primele luni vrem sa vedem cum evolueaza lucrurile in mod natural ca sa ne putem aseza la masa peste 3 luni si sa stabilim atunci care sunt cele mai eficiente instrumente si ce putem face in plus.

Exista deja discutii avansate cu o echipa de profesionisti de la Smartware cu care punem la cale o intreaga campanie de paid advertising, insa pana atunci vrem sa ne ocupam foarte atent de partea de continut.

Din ceea ce folosim si din ce am vazut, cele mai bune rezultate pana acum sunt boost-urile de pe Facebook. Fiind la inceput, putem spera in aceasta faza cel mult la brand awareness, cresterea naturala a comunitatii online, customer satisfaction & retention.

 
Intalnirile offline

Persoanele care cumpara sapun natural sunt preocupate de sanatate, cauta mereu informatii despre beneficiile ingredientelor naturale in contact cu pielea. Insa exista si o categorie de persoane care sunt nevoite sa apeleze la sapunuri naturale deoarece sufera de tot felul de iritatii, eczeme, alergii sau pur si simplu nu suporta parfumul sintetic.

A devenit a doua noastra natura sa cautam pe Google informatii relevante atunci cand ne confruntam cu o problema medicala, asa ca ne-am gandit ca ar fi foarte util sa avem medici dermatologi care sa raspunda intrebarilor de orice fel legate de piele si ingrijirea corecta a acesteia. Practic, este un serviciu de specialitate oferit gratuit prietenilor nostri de pe Facebook.

Si, daca tot suntem un public majoritar feminin, vrem sa stim si care sunt cele mai sanatoase modalitati de a ne pastra tineretea si vitalitatea tenului in mod natural. Abordam si subiecte ce tin de estetica medicala, cum ar fi PRP, insa ramanem intotdeauna in sfera frumusetii naturale.

Nu ne-am gandit la beneficii, ne-am gandit ca noua ne-ar placea foarte mult daca cineva ar organiza astfel de intalniri educative. Bonusul vine de la sine: ajungem sa ne cunoastem mai bine prietenii din comunitatea noastra de pe Facebook fata in fata la un pahar de prosseco.

 
Comunicarea in offline

Vom fi nevoiti cat de curand, deoarece ambitiile noastre de dezvoltare se extind la nivel national in primii ani. Nu avem o data concreta, atentia noastra este indreptata acum exclusiv spre designul diplay-ului in magazine si farmacii si pe evenimentul de lansare.

 
Investitia

Nu este un business care sa urmareasca recuperarea investitiei cat mai repede posibil. Este o afacere gandita sa educe consumatorul traditional de sapun chimic spre alegerea naturala, sigura si benefica.

Putem totusi sa ne bucuram daca ajunge la un break-even in cel mai scurt timp. Asta e idealul acum.

 
Clientul si obiceiurile lui

Clientul de sapun natural este in primul rand o persoana foarte bine informata si stie exact ce fel de probleme vrea sa rezolve, in plus e dispus sa incerce branduri noi.

Clientii Skin Novels sunt exclusiv din Romania sau romani stabiliti in strainatate, persoane care nu sunt la prima experienta cu un sapun natural, asa ca isi aleg produsele in functie de problemele pe care vor sa le rezolve, tipologia tenului sau mirosurile pe care le prefera.

Marea majoritate a clientilor nostri provin de pe Facebook, deoarece acolo am observat ca isi petrec romanii cea mai mare parte a timpului dedicat mediilor sociale.

 
Provocarile si rezolvarea lor

Suntem abia la inceput de drum, cele mai mari provocari de-abia acum urmeaza. Insa daca e sa ne uitam in spate, cea mai mare provocare a fost sa implementam conceptul, sa il comunicam corect atat colaboratorilor nostri, ca sa inteleaga incotro ne indreptam, sa mentinem linia brandului, cat si publicului caruia sa ii dezvaluim putin cate putin ce doreste de fapt Skin Novels sa comunice.

 
Urmatorul milestone

Am dorit 1.000 likes pe Facebook in mod natural si am sarbatorit like-ul nr. 1.000. De fapt, sarbatorim si fiecare review in parte. Urmatorul e 10.000 si, nu, nu ne-am propus o data concreta pentru ca asta ar insemna sa ne dam peste cap doar ca sa-l atingem. Nu ne grabim nicaieri, suntem de-abia la inceput.

Urmatorul milestone este dezvoltarea unor produse premium la care am inceput deja sa lucram si pentru care cream parfumuri absolut spectaculoase in colaborare cu un parfumier in devenire.

Sursă: smark.ro

Nicoleta Hriţcu, o tânără de 33 de ani din Republica Moldova, a decis să renunţe la joburile de zi cu zi şi să o ia pe calea dulce a antreprenoriatului. În urmă cu aproape cinci ani, a deschis prima cofetărie Cuptorul Moldovencei, afacere ajunsă acum la un laborator şi trei spaţii de vânzare. Planurile pentru anul în curs vizează vânzări mai mari cu 30% faţă de cele din 2016, dar şi deschiderea unei noi cofetării şi a unui alt laborator.
Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut, - scrie businessmagazin.ro.

„Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.

Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa - mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

Poza: Republica.ro

Centrul de Excelență și Accelerare în Design și Tehnologii „ZIPhouse”, în parteneriat cu Fashion Technology Accelerator Milan și Asociația Patronală a Industriei Ușoare (APIUS), cu suportul proiectului USAID „Creșterea Competitivității” și a guvernului Suediei, au lansat proiectul de accelerare în domeniul modei – Fashion Acceleration Program.

„La acest proiect au fost invitate start-upurile din industria modei, - a spus pentru madein.md managerul proiectului „Creșterea competitivității”, Olesea Galușca. – Am primit 50 de cereri de participare, iar juriul a selectat 32 de start-upuri pentru prima etapă a proiectului”.

Primul training pentru participanții proiectului, cu tema „Pregătirea unei prezentări”, a fost realizat de business trainer-ul din Moldova, Alina Schițco.

Apoi a avut loc selecția start-upurilor.

Dar, înainte de aceasta, directorul proiectului USAID, Doina Nistor, a spus: „Să nu vă demoralizați în cazul în care nu veți trece în etapa următoare. Întotdeauna rămâne deschisă oportunitatea de a deveni membru al ZIPhouse”.

Centrul „ZIPhouse” oferă designerilor începători oportunitatea de a-și realiza cele mai năstrușnice idei. Centrul dispune de birouri, spații de producție și săli de prezentări.

Ca urmare a selecției, au rămas 20 de start-upuri. Timp de cinci zile, participanții vor beneficia de ajutorul specialiștilor și a coachilor din Technology Accelerator Milan. Timp de 40 de ore academice se vor desfășura cursuri și training-uri pe următoarele tematici: Design și Branding; Customer Development și Product Development; Business Modeling; Finance și Management. La finalul cursului, participanții vor trebui să prezinte modelul de business pentru viitoarea lor întreprindere.

După această etapă va exista încă o selecție a participanților și cei opt finaliști vor trece prin câteva luni de mentorat cu personalități cunoscute din industria fashion autohtonă.
„Rolul meu este să ajut, să ghidez, să dau sfaturi”, - a spus membrul juriului și mentorul Julia Allert.

„În industria noastră există o criză acută de resurse umane, inclusiv designeri, - a adăugat Natalia Coșulean (brandul Ponti). – Noi vom fi bucuroși și să contribuim la lansarea unui proiect interesant, și să ajutăm să se angajeze un tânăr profesionist talentat”.

În perioada martie-septembrie se vor desfășura lucrările de realizare a unui produs real, a unor colecții concrete, care vor fi prezentate în cadrul evenimentului „Grand Finale”.

La finalul proiectului, start-upurile de succes vor beneficia de suport suplimentar în lansarea propriei afaceri. În particular, câștigătorii vor fi invitați la Moldova Fashion Days 2017.

Anul trecut, acest eveniment s-a desfășurat în mijlocul lunii septembrie.

Sursă: madein.md