Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE) și Mobiasbanca - Groupe Société Générale lansează astăzi prima linie de creditare din Republica Moldova ce își propune să ajute companiile moldovenești să valorifice oportunitățile Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzătoar cu UE (DCFTA).  

Aceasta va susține integrarea economiei Moldovei în piețele europene. Noul concept de tranziție a BERD susține că o economie de piață pe deplin funcțională ar trebui să fie integrată, competitivă, inclusivă, bine guvernată, ecologică și rezilientă.

Linia de creditare EU4Business-EBRD vine să ofere suport investițional întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM-uri) locale pentru a îmbunătăți calitatea produselor și a moderniza serviciile întru alinierea la standardele UE.
La sfârșitul anului 2016, BERD a oferit un împrumut de 10 milioane de euro pentru Mobiasbanca - Groupe Société Générale. În cadrul inițiativei EU4Business, UE susține linia de creditare prin intermediul granturilor pentru ÎMM-urile eligibile și prin finanțarea consultațiilor tehnice din partea experților locali și internaționali.

Dimitri Gvindadze, Șeful biroului BERD la Chişinău, a menționat: „Un sector privat de succes reprezintă piatra de temelie a dezvoltării economice a Moldovei și cu această nouă linie de creditare, BERD continuă să susțină întreprinderile locale. Această linie de creditare, cât și suportul mult apreciat din partea UE, va ajuta la perfecționarea standardelor și serviciilor, astfel încât întreprinderile să poată valorifica oportunități noi oferite de către DCFTA. Aceasta este în beneficiul tuturor: beneficiază sectorul privat, consumatorii locali și cei europeni, și întreaga populație a Moldovei – toți au de câștigat ca rezultat al impulsionării comerțului regional și a integrării investiționale, care la rândul lor stimulează creșterea economică și ocuparea forței de muncă.”

Pirkka Tapiola, Ambasadorul UE în Republica Moldova, a comentat: „Împreună cu partenerii noștri de la BERD, vă ajutăm să implementați reformele indispensabile și să valorificați la maxim oportunitățile oferite de către DCFTA pentru succesul economic al Republicii Moldova. Suntem împreună pentru a schimba spre bine viețile oamenilor, prin suport concret oferit pentru dezvoltarea afacerilor în țară.”

Elena Guzun, Director comercial pentru Corporate Banking la Mobiasbanca - Groupe Société Générale, a adăugat: “Strategia Mobiasbancă este de a oferi întreprinderilor mici şi mijlocii produse de finanţare accesibile şi avantajoase, împreună cu expertiza pentru dezvoltarea durabilă și modernă a afacerilor. Din acest considerent, dezvoltăm parteneriate cu instituţii financiare europene pe axa atragerii fondurilor internaţionale în cele mai favorabile condiţii de finanţare pentru clientii nostrii, inclusiv cu componenta de grant, şi sprijinim ÎMM-urile să-şi fortifice capacitatea de dezvoltare și competitivitatea. Consideram, că prin acest efort noi contribuim direct la dezvoltarea businessului mic si mijlociu, ceea ce la rindul său va impulsiona creșterea economiei naționale.”

Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE a intrat în vigoare în anul 2016 și stimulează implementarea unor reforme importante. Stabilirea unei zone de liber schimb creează noi oportunități  comerciale, oferind acces la piața unică a UE – cea mai mare piață de desfacere din lume.

Linia de creditare EU4Business-EBRD face parte dintr-un program de acțiuni ce susțin întreprinderile în valorificarea accesului la piața nouă de desfacere. BERD și UE, de asemenea, susțin întreprinderile din Moldova prin creditare directă, consultanță specializată menită să ajute companiilor să crească și prin dialogul la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți climatul investițional.

Împrumutul către Mobiasbanca - Groupe Société Générale este parte componentă a unui program mai larg ce constă din 380 milioane de euro sub formă de credite și garanții ale BERD oferite instituțiilor financiare pentru creditarea întreprinderilor din Moldova, Georgia și Ucraina, în timp ce UE oferă 19 milioane de euro pentru asistență tehnică, granturi și partajare a riscurilor.

BERD este cel mai mare investitor instutuțional în Republica Moldova. De la începerea activității sale în țară, Banca a investit peste 1.1 miliarde de euro în peste 110 proiecte în sectorul financiar, industrie agroalimentară,  infrastructură, sectorul energetic și cel de producere.

In perioada Pastelui, traficul si conversiile inregistrate de magazinele online scad in comparatie cu media lunara din perioadele normale din an. Tocmai de aceea, dupa astfel de perioade, cand vanzarile stagneaza, este de dorit o revenire rapida, astfel incat sansele pentru rezultate bune sa fie mai mari. Aici te poate ajuta inteligenta artificiala.

Potrivit datelor colectate de RTB House pentru martie 2016 arata ca in weekendul extins cu ocazia Pastelui (sambata, duminica si luni), magazinele online au inregistrat o scadere cu 37% a  traficului si 72% a numarului de conversii fata de media lunara.

Dupa acesta scadere accentuata, ziua de marti aduce o crestere semnificativa fata de weekend, 195% crestere a traficului si 197% crestere a numarului de conversii. Actuala analiza RTB House e concentrata pe strategiile pe care retailerii online le pot folosi pentru a-si maximiza vanzarile intr-o perioada cu fluctuatii mari.

Desi Pastele este o provocare pentru magazinele online, este important ca pentru a inregistra rezultate pozitive in vanzari, sa fie planificate activitati de advertising ajustate la specificul perioadei. Astfel, in zilele cand interesul pentru cumparaturi scade, nu vor fi afectate rezultatele finale.

"Constientizarea unui posibil declin si analiza tendintelor pe care cumparatorii le manifesta in aceste perioade pot ajuta in pregatirea unei campanii prin care sa fie incurajate cumparaturile din prima vacanta de primavara. De exemplu, bannerele special create pentru retargetare, cu oferte unice, ar trebui sa fie adresate direct utilizatorilor. In egala masura, comunicarea in mod explicit a perioadei in care vor fi promotii este o solutie eficienta", a declarat Catalin Emilian, country manager RTB House Romania si Bulgaria

Totodata, informatia obtinuta de magazinele online este un flux inimaginabil de date care, fara instrumentele potrivite, nu poate fi valorizata. In cazul campaniilor de advertising destinate obtinerii unui raspuns rapid de la un potential client, este in mod particular importanta cunoasterea nevoilor si a preferintelor de achizitie ale consumatorilor.

Algoritmii deep learning, una dintre cele mai promitatoare arii de cercetare din domeniul inteligentei artificiale, colecteaza si interpreteaza nu doar datele privind click-urile pe bannere, ci si informatii despre cele mai vizualizate oferte, categorii de produse preferate, metode de finalizare a tranzactiilor si tactici de cautare pentru produsele preferate.

Chiar daca toate variabilele sunt analizate automat, fara interventia oamenilor, publicitatea pregatita in acest fel este adaptata nevoilor specifice ale clientilor. Astfel, creste interesul potentialilor cumparatori si face in asa fel incat planul de vanzari pentru Paste sa poata fi atins. Oferindu-le consumatorilor recomandari potrivite nevoilor lor, magazinele se asigura ca isi maximeaza rata de conversie si scaderea din weekend nu are efecte negative.

Sursă: startupcafe.ro

Foto: mybusiness.md

Proiectul privind modificarea şi completarea legii comerţului electronic, votat în lectură finală, are drept scop asigurarea unui cadru normativ favorabil pentru prestarea serviciilor societăţii informaţionale.

Documentul stabileşte condiţiile de furnizare a serviciilor electronice, principiile de reglementare a comerţului electronic, stabilirea răspunderii de servicii şi intermediarilor, crearea permiselor pentru prevenirea litigiilor şi susţinerea cooperării Republicii Moldova şi alte state în procesele de prestare a serviciilor informaţionale.

Autorii au propus în proiectul dat şi ajustarea noţiunilor utilizate, cum ar fi agent al comerţului electronic, care se substituie cu furnizor de servicii sau noţiunea de consumator, care deja va fi destinatar al serviciului.

Proiectul conţine şi prevederi referitoare la datele cu caracter personal. La prelucrarea acestora, furnizorii de servicii sunt obligaţi să respecte regimul de confidenţialitate a datelor, să întreprindă măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva accesului ilicit. Furnizorii de servicii trebuie să facă public termenele şi condiţiile de prelucrare a datelor cu caracter personal, care să conţină informaţii despre:

• numărul de înregistrare în calitate de operator de date cu caracter personal
• categoriile informaţiilor colectate de la consumator
• scopul colectării informaţiilor şi modul de prelucrare a datelor cu caracter personal
• drepturile de care dispune consumatorul în calitate de subiect de date cu caracter personal
• mecanismele şi modul de monitorizare a activităţilor online ale consumatorului în scopuri de marketing, procedura de obţinere a consimţământului
• dreptul de a refuza colectarea datelor cu caracter personal de către furnizorul de servicii.

Proiectul prevede că destinatarii poartă răspundere pentru conţinutul informaţiilor transmise şi stocate prin intermediul reţelelor de comunicaţii, la solicitarea lor de către furnizorii de servicii a societăţii informaţionale.

Totodată, proiectul conţine prevederi referitoare la plasarea comenzii. Astfel, în cazul în care destinatarul plasează comanda prin mijloace electronice, furnizorul va confirma, fără amânări justificate, prin intermediu mijloacelor electronice, recepţionarea privind comanda, inclusiv acceptarea sau respingerea comenzii.

Informaţia privind comanda, inclusiv confirmarea recepţionării acesteia, se consideră accesate atunci când părţile, cărora le sunt adresate, au făcut schimb de informaţii afirmative.

Autoritatea care va supraveghea respectarea normelor privind protecţia consumatorilor în procesele de comercializare a bunurilor şi serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice este Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, iar controlul legalităţii prelucrărilor de date cu caracter personal în domeniul comerţului electronic va fi exercitat de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

Potrivit documentului, proiectul va condiţiona stimularea creşterii economice a întreprinderilor, sporirea investiţiilor în inovaţii, consolidarea competitivităţii întreprinderilor.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Doi producători autohtoni de lactate, ÎI Met Sa Produse Impex (Drochia) și Fabrica Oloi Pak SRL (Comrat), au decis să comercializeze untul într-un nou tip de ambalaj ce se deosebește radical de tot ce există pe piața locală, începând cu anul 2017. Companiile însă au avut o abordare diferită în alegerea acestuia.

În mod tradițional, în Moldova untul este comercializat în vrac, la cântar sau în pachete a câte 200 g, 125 g și 400 (ultimele două tipuri fiind importate). După achiziționare, consumatorii de obicei păstrează untul în untiere sau alte vase speciale care trebuiesc apoi spălate.

Însă fabricile menționate mai sus au decis să aibă o abordare fundamental nouă a acestei probleme. Ambalajele oferite de acești producători de fapt reprezintă untiere de unică folosință. După ce conținutul acestora se termină, ambalajele sunt aruncate.

Și dacă fabrica din Comrat oferă un ambalaj care până acum era utilizat și la comercializarea brânzei topite, întreprinderea din Drochia vine cu o soluție absolut originală, o cutie pentru unt de formă cilindrică, foarte comodă pentru utilizatori.

Această abordare este, în principiu, inovatoare chiar și la nivel global. Doar câțiva producători din străinătate produc unt în astfel de „untiere de unică folosință.“ Aici ne referim la brandurile President la Motte, Beurre Tendre, Lurpac Tendre, Lurpac, Cвитлогорье și alții.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Traducere: Madein.md

Autorităţile sunt gata să ofere până la nouă milioane de lei pentru fiecare moldovean care vrea să-şi facă ţara mai atractivă pentru turiştii străini. Potenţialii beneficiari sunt îndemnaşi să-şi prezinte în continuare ideile la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentar. Până în prezent, doar şase pensiuni din ţara noastră au fost incluse în circuitul turistic internaţional, relatează Moldova 1.

Viorel Prisacari din satul Slobozia-Măgura, Sângerei, de doi ani are o fermă de caprine, dar nu obişnuite, ci cu rădăcini elveţiene. Bărbatul este decis să îşi dezvolte afacerea şi să ajungă să ofere brânză ecologică nu doar elveţienilor, ci şi altor turişti străini.

„Este considerată una dintre cele mai bune rase de capre de pe glob, care în mediu poate da şi șase litri de lapte pe zi, dacă este întreţinută şi hrănită corespunzător”, susține fermierul.

Viorel Prisacari este şi fondatorul unui cluster agroturistic în regiune. „Ne propunem în luna mai să scoatem pe piaţa internă lactate anume de caprină, lapte pasteurizat şi îmbuteliat, brânzeturi, caşcavaluri, iaurturi. Un produs natural sută la sută şi fără careva adausuri”, afirmă tânărul fermier.

Dar până dau năvală turiştii, fermierul mai are multe de făcut, astfel încât vizitatorii să rămână impresionaţi. Bărbatul este ghidat de specialişti cum şi cu ce să-i ademenească pe străini.

„Tinde să ofere un set de servicii agroturistice şi aici vorbim despre cazare, alimentaţie tradiţională şi specifică regiunii respective şi vorbim despre atracţii din raza a 30 de km a dealului Movila Măgura. În cadrul clusterului vor fi organizate diferite master-class-uri, la meşteşugărit, în artă populară şi în paralel la prepararea bucatelor”, a menționat coordonatoarea clusterului agroturistic, Anghelina Carțîn.

În acelaşi timp, lucrările la pensiunea agroturistică sunt în toi. „Facem reparaţie, lucrez cu electricitatea, dar dăm mâncare şi la caprine când trebuie”, a spus unul dintre muncitori.

Valorificarea potenţialului turistic al ţării noastre se află în atenţia autorităţilor, care sunt dispuse să finanţeze construcţia pensiunilor agroturistice. Solicitanţii însă trebuie să îndeplinească o condiţie esenţială: să includă în proiect şi linii de prelucrare a producţiei.

„Noi subvenţionăm pensiunile agroturistice per-total, dar asta presupune că noi subvenţionăm separat o parte din construcţii până la 50%. După care subvenţionăm dezvoltarea unui sector de procesare, nu vorbim de ceva enorm, de ceva micuţ, de mini uscătorie de procesare, o mini fermă sau o mini fabrică de procesare a unui vin, ceva ce ar fi atractiv”, explică viceministrul Agriculturii, Iurie Ușurelu.

Potrivit regulamentului aprobat de Guvern, cei care vor să iniţieze o afacere în agroturism pot beneficia iniţial de o subvenţie de patru milioane de lei din partea statului, pentru o perioadă de trei ani. Întreaga sumă pe care o poate aloca statul constituie maxim nouă milioane de lei, pe parcursul a cinci ani. Pensiunile însă trebuie să dispună de propriile gospodării şi să asigure anumite standarde.

„În cadrul pensiunii se va utiliza nu mai puţin de 70% din producţia proprie. Ele se promovează ca pensiuni, de exemplu casa unui fermier, ca localitatea unde poţi să serveşti produse naturale”, a specificat viceministrul Agriculturii.

Potrivit lui, cele mai multe solicitări de a construi pensiuni agroturistice au venit din partea de sud a ţării. În prezent, doar șase pensiuni din Republica Moldova sunt incluse într-o reţea turistică internaţională.

Întreprinderea «System Capital Management» S.R.L. (TM "Capital Tour") a fost sancționată cu 1,6 mil. lei pentru refuzul de a se supune inspecţiei efectuate de către colaboratorii Consiliului Concurenței, în urma deciziei adoptate de către Plenul Consiliului Concurenței.

La 22.03.2017, angajații Consiliului Concurenței au desfășurat inspecția la sediul întreprinderii „System Capital Management", de unde au fost ridicate doar o parte din documentele contabile, alte informații urmau a fi solicitate și ridicate în cadrul inspecției în următoarele zile.

La 23.03.2017, echipa de inspecție s-a prezentat la sediul SRL „System Capital Management" pentru continuarea inspecției, însă conducerea întreprinderii au împiedicat efectuarea acesteia, motivând că contabilitatea este ocupată cu întocmirea raportului financiar anual și pentru a efectuarea inspecției, angajații Consiliului Concurenței urmează să se prezinte după data de 30.03.2017.

Totodată, reprezentantului întreprinderii „System Capital Management" SRL i-a fost explicat, că întreprinderea are obligația să se supune inspecției Consiliului Concurenței, iar refuzul de a se supune inspecției constituie o încălcare a normelor de procedură ale legislației concurențiale și atrage aplicarea unei amenzi pentru obstrucționarea inspecției.

Chiar și după ce au fost informați în mod repetat despre obligația întreprinderii de a se supune inspecției, reprezentantul întreprinderii „System Capital Management" SRL a refuzat categoric de a se supune inspecției.

Urmare a evenimentelor petrecute la sediul întreprinderii „System Capital Management" SRL, angajații Consiliului Concurenței au efectuat inspecția și la SRL «Trapeza-Tour», la care angajat în funcția de contabil-șef activează aceiași persoană care activează în funcția de contabil-șef și la „System Capital Management" SRL.

Fiind invitat de angajații Consiliului Concurenței de a se prezenta la sediul SRL «Trapeza-Tour», contabilul-șef s-a deplasat la întreprinderea în cauză, ceia ce denotă faptul, că motivul real invocat de conducerea întreprinderii nu a fost perfectarea dărilor de seamă anuale, ci o acțiune intenționată de a nu permite efectuarea inspecției la sediul SRL „System Capital Management".

La 24.03.2017, Plenul Consiliului Concurenței, în baza deciziei nr.7 a constatat încălcarea normelor de procedură prevăzute de legislația concurențială de către întreprinderea „System Capital Management" SRL prin refuzul de a se supune inspecţiei desfăşurate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenţei nr. 183 din 11.07.2012, fiind aplicată o amendă calculată din cifra totală de afaceri realizată în anul 2016, în sumă de 1.603.602 lei.

Suma urmează a fi achita în bugetul de stat timp de 60 de zile lucrătoare de la data comunicării prezentei decizii.

Astfel, Consiliul Concurenței atenționează reprezentanții mediului de afaceri asupra faptului că angajaţii CC cu abilitaţi să desfăşoare o inspecţie au dreptul să intre în încăperi, pe terenuri sau în mijloace de transport aflate în proprietatea sau în folosinţa întreprinderii, asociaţiei de întreprinderi sau autorităţilor administraţiei publice, să examineze registre şi orice documente aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate, să ridice sau să obţină copii sau extrase, sub orice formă, din registre şi documente, să ridice registrele şi documentele, să sigileze încăperile destinate activităţii întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi, să solicite oricărui reprezentant sau angajat al întreprinderii, al asociaţiei de întreprinderi sau al autorităţii administraţiei publice explicaţii asupra faptelor sau documentelor aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei şi să înregistreze răspunsurile acestora, să ceară ca informaţia aflată în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei, păstrată pe calculator şi accesibilă din încăpere, să fie prezentată într-o formă care ar permite ridicarea, precum şi să fie vizibilă şi lizibilă.

În cazul în care angajaţii Consiliului Concurenţei cer explicaţii reprezentanţilor sau angajaţilor unei întreprinderi sau ai unei asociaţii de întreprinderi, explicaţiile vizate pot fi înregistrate sub orice formă. Totodată, întreprinderea, asociaţia de întreprinderi, autoritatea administraţiei publice au obligaţia să se supună inspecţiei Consiliului Concurenţei, în caz contrar vor fi aplicate sancțiuni în conformitate cu prevederile legale.

Activitatea întreprinderilor supuse inspecției nu este perturbată în cazul în care cei vizați sunt cooperanți. Împiedicarea sau refuzul de a vă supune inspecției sunt sancționate.

Sursă: bani.md

Echipele ”Codex” și Geograph sunt câstigătorii primului hackathon în vizualizarea datelor statistice din Moldova - DATAVIZ Hackathon. Evenimentul a fost organizat de  Proiectului UE ”Îmbunătățirea Statisticii Regionale în Republica Moldova” în parteneriat cu Biroul Național de Statistică (BNS).

La eveniment au participat circa 30 de tineri din diverse domenii: studenți la economie, sociologie, statistică, programatori, ONG-iști, jurnaliști, designeri grafici, academicieni, activiști, pentru că noi credem că statistica poate fi valorificată prin colaborarea profesioniștilor din mai multe domenii.

Cele 9 echipe formate din 2-4 persoane, au elaborat timp de 6 ore instrumente de prezentare a datelor statistice: aplicații web, infografice, tabele grafice, hărți, imagini etc. Învingătorii au luat premii în valoare de 200 de euro. Membrii echipei ”GeoGraph” sunt angajați ai Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului  Întreprinderilor Mici şi Mijloci, cei din echipa ”Codex” sunt elevi la Liceul Teoretic. O. Ghibu din Chișinău.

Participanții au elaborat instrumente de prezentare a datelor statistice: grafice, hărți, imagini etc. Cei mai ingenioşi au fost doi elevi: Daniela-Andreea Moraru şi Alexandru Iorgov, care au format echipa câştigătoare „CODEX”. Viitorii specialişti în vizualizarea datelor au prezentat un  infografic axat pe date statistice oferite de BNS. Aceştia, utilizând softuri arhicunoscute, au reuşit să creeze ceva deosebit. Premiul obţinut de cei doi elevi a fost în sumă de 400 de euro.

De ingeniozitate şi profesionalism a dat dovadă şi echipa GeoGraph, care a utilizat hărţi interactive pentru o aplicaţie web. Cei 3 membri ai echipei Geograph au fost premiaţi cu 300 de euro. Premiile au fost oferite de către un consorțiu de companii ce implementează proiectul, și anume:  GFA (Germania), DevStat (Spania), AAM (Ungaria) și Statistica din Slovacia.

Ideea de organizare şi desfăşurare a Hackathonului a fost privită pozitiv de BNS. Directoarea generală adjunctă, Ala Negruţa a susţinut: „Asemenea evenimente, generatoare de idei, sunt binevenite deoarece aduc viziuni noi, care ulterior pot fi preluate şi multiplicate. Comunicarea statisticilor într-un format mai prietenos utilizatorilor este o prioritate pentru BNS, iar infograficele sunt o metodă modernă care poate uşura înţelegerea datelor şi eventual utilizarea lor”.

Proiectul „Îmbunătățirea Statisticii Regionale în Republica Moldova” (STATREG) au fost implementat în parteneriat cu Biroul Național de Statistică din Moldova pe parcursul a doi ani (noiembrie 2014- martie 2017 cu un buget total de 2 mln de euro.

Compania de business information si credit risk management KeysFin a publicat în urmă cu un an un studiu interesant despre celor mai ciudate nume de firme din tara noastră.
Să faci afaceri în România înseamnă, pe lângă mult tupeu, curaj şi un dram de inconştienţă, multă, foarte multă imaginaţie. Atunci când îşi aleg denumirile firmelor, cei mai mulţi dintre români o fac cu sufletul, cu speranţă şi, în unele cazuri, cu foarte mult umor. Dovadă studiul făcut de Keysfin care a căutat cele mai originale denumiri de firme.
Să începem cu cele sfinte. Dacă vreţi să faceţi afaceri de succes, ar fi bine să invocaţi încă din start ajutorul divin. Aşa s-au gândit, probabil, cei care au deschis firma „DUMNEZEU TRĂIEŞTE ŞI VORBEŞTE SRL” din Sibiu, specializată în creşterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, măgarilor, catârilor şi asinilor. În Dolj am întâlnit o altă firmă, „ISUS TE IUBEŞTE SRL” care se ocupă cu exploatarea forestieră, asta pe lângă firmele cu nume de sfinţi în genul„SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL SRL” sau “SFÂNTUL PATRU IMPEX SRL”, din Băileşti, specializată în fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.
Cei care n-au avut curajul să invoce sfinţii, s-au gândit la miracole şi alte evenimente creştine. Aşa au apărut „INVIEREA DOMNULUI BUCURESTI PENTRU PRESTĂRI SERVICII”, EVANGHELIA CONSTRUCT SRL din Bucureşti, „INGERUL PĂZITOR SRL” din Călăraşi, „INVIEREA LUI LAZĂR SRL” din Giurgiu, „MIRACOL – FRUCTE ŞI LEGUME SRL” din Glina, PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI din Ploieşti, „APA VIE SRL” din Tg. Jiu şi „SPIRIDUSUL CREATOR SRL-D” din Popeşti Leordeni, asta pe lângă cele şapte firme care conţin revelaţii în denumire, precum „REVELAŢII IMPEX SRL”.
Alţi oameni de afaceri au făcut apel la ajutorul Diavolului. Aşa a apărut, probabil, DIAVOLBLU SRL din Tărtăreşti. La Registrul Comerţului sunt înregistrate şi trei firme care conţin numele „Vrăjitoarea”.
Nici conaţionalii noştri de alte religii nu s-au lăsat mai prejos. Aşa au apărut „ MUSULMANU MOTORS C & L SRL” din Argeş, „MUSULMANCA SRL” din Ialomiţa, „MECCA & MEDINA SRL” din Roman, „ALLAH COMPANY IMPEX SRL” din Bucureşti, cele 5 firme cu nume de „JIHAD” şi cele 100 de firme cu numele de „ISIS”, că tot sunt la modă.
La acelaşi capitol includem şi firma de taxi din Arad „CIRCUMCIS SRL” si barul din Ineu „BOTEZ BAR IMPEX SRL”.
Si prăpastioşii au denumirile lor originale. La Registrul Comerţului este înregistrată „APOCALIPSA SERV” din Bihor şi numai puţin de 7 firme care se numesc „ARMAGHEDON”. Dintre ele, doar cea din Vaslui mai este activă.
Apropo de cataclisme. La acest capitol ar trebui să trecem şi firmele „EBOLA PLAY RO SRL” şi „CANCER DIVISION SRL” din Bucureşti.
Uneori, afacerile ţin de noroc dar şi de ghinion. Aşa a apărut, probabil, „GHINION IMPEX” din Ialomiţa. Pentru cei cu probleme în afaceri s-a inventat însă „AGENŢIA DE SPART GHINIONUL SLR” din Bucureşti, firmă aflată încă în funcţiune şi care se ocupă cu „activităţi de difuzare a programelor de radio”.
Reclama este sufletul comerţului! Un amănunt pe care probabil l-au omis cei care şi-au botezat firma „ŢEAPA SRL”, din Ocna Mureş, specializată în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale?
Tot la acest capitol includem „TEPAR & POPUTA SNC” din Cluj Napoca, HACKER SRL din Cluj, firmă specializată în activităţi de secretariat, dactilografiere, multiplicare şi traduceri, „PACALICI SRL” din Iaşi, firmă specializată intermedieri în comerţul cu produse diverse, „DRUMUL LOZĂLOR SRL” din Satu Mare, specializată în pregătirea drumurilor, cele 11 firme care conţin denumirea faliment, precum „FALIMENT IMPEX SRL”, dar şi alte firme cu denumiri oarecum asociate, de la casa de producţie TV „IDIOT FILM SRL” din Drăgăneşti-Olt la „CRIZA SRL” din Călăraşi şi „MILOGUL SRL” din Cluj Napoca.
Există, bineînţeles, şi firma „DRUMUL ÎNVINGĂTORILOR SRL”, iar în Orşova întâlnim restaurantul „VISUL AMERICAN SRL”.
Avem şi firme cu denumiri demne de filmele de teoria conspiraţiei – „SS&COMP” din Sibiu, „MOSAD IMPEX”, „MOSAD SRL” din Bucureşti, „CIA&NELUŢU SRL” din Alba şi „KGB SPORT CENTER SRL” din Mureş.
Dincolo de cele sfinte, de provocările crizei şi apocalipsă, patronii români se inspiră şi din filme, atunci când îşi aleg denumirile de firme.
Avem, astfel, o puzderie de firme cu numele “LAS FIERBINŢI SRL” din Suceava, “MATRIX SRL”, “AVATAR HOSTING” din Bucureşti, “SUPERMAN TOTAL” din Hunedoara, “STAR WARS SRL” din Constanţa, “HOBBIT BROKER DE ASIGURARE”, “SAURON SRL”, “CEI TREI MUŞCHETARI IMPEX”, “BRUCE LEE SRL” din Piteşti şi cele 4 firme cu denumirea “VAN DAMME”.
Dacă tot vorbim de personaje cunoscute, notăm şi „DI CAPRIO SRL” din Dolj, „AL PACINO SRL” din Timişoara, „DE NIRO SRL”, „ALBANO FOTOVOLTAICO SRL” din Timiş şi firma „DAN SPATARU JR. TRAVEL SRL” din Bucureşti.
Avem bineînţeles şi denumiri cu valenţe istorice. „GINGIS HAN” este prezent în patru firme, iar „CEAUŞESCU & PARTNERS” se ocupă de audit financiar în Constanţa. Notăm şi „OBAMA VASI SRL” din Buzău, „ PRINŢUL MARELUI PUTIN SRL” din Bucureşti, „PRINŢESA DAIANA SRL”, „PRINŢUL DRACULA SRL” dar şi „PRINŢESA ASFALTULUI SRL” din Galaţi.
Cei de la Keysfin au numărat, totodată, numai puţin de 23 de firme cu numele „BĂSESCU” şi 28 cu „PONTA”.
Că imaginaţia românilor în materie de nume de firme este de-a dreptul fabuloasă o constituie şi următoarele exemple.
În Olt este înregistrat o firmă cu denumirea „SCUIPICI COMPANY CONFECTION DE LOUX”, iar în Piteşti funcţionează societatea „EU ŞI TU PENTRU VIITOR” din Piteşti, specializată în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În Capitală sunt înregistrate firmele „STRĂLUCITORII DE MAŞINI SRL” şi „USTUROI CU MĂMĂLIGĂ PRODUCTION SRL”, în Sinaia avem „PUŢIN DIN TOT SRL”, în Călăraşi “REGELE FIARELOR SRL”, în Timiş „BESTIAL RECORDS SRL”, în Craiova „MARADONA BEAUTY”, iar în Alba Iulia „OCCIDENT MURDAR CURAT LUX SRL”.
La Registrul Comerţului găsim înregistrate şi numai puţin de 15 firme cu „OZN” în denumire, alături de “VIRGIN GALACTIC SRL” şi, bineinteles, “FANTASME COM SRL” din Bucuresti, specializată în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.
Iar atunci când nu umblă după OZN-uri, oamenii de afaceri se inspiră din casă, familie, etc. Dovadă că avem înregistrate la Registrul Comerţului 54 de firme cu numele „VĂRU”, 23 cu numele “CUMNATELE”, precum „CUMNATELE COM SRL” din Dolj si “CUMNATII PROD SRL” din Berceni, dar şi denumiri ceva mai speciale, precum “IUBIREA DE AUR SRL” din Galaţi, „VIRGINA 69 SRL” din Campina, “GIGOLO BOY” din Arad, „GIGOLO LATINO SRL” din Cţa, “TRIPLU XXX CONCEPT SRL” din Dolj, “SEXY PARTS & ACCESORIES SRL” din Constanţa, SUGERLINE SRL din Miercurea Ciuc şi, de ce nu, cele 13 firme cu numele de „POPONET”.
Nici animalele nu au fost uitate, dovadă denumirea firmelor “ELEFANTUL BIMBO COMIMPEX SRL” din Bucuresti, “ŞAPTE MAIMUŢE SRL” din Bucureşti, “PORCUŞORUL EUROPEAN SRL” din Baia Mare, “FRUMOASA BĂLŢATĂ SRL” din Botoşani, “PISICA GRASĂ TATTOO BUCUREŞTI SRL” şi “ŞOARECE ATRACTIV SRL” din Bucureşti,
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Sursă: ziuadevest.ro

Unii chișinăuieni au o inimă mare, demonstrează experimentul lansat de o cafenea din Chișinău. Amatorii de înghețată și brioșe găsesc bani în plus, în buzunar, ca să îi doneze nevoiașilor și oamenilor străzii. Astfel, orice trecător flămând poate găsi o brioșă, o pizza sau chiar poate servi o cafea în cafeneaua în care îi așteaptă ceva gustos, plătit anterior de către un client generos.

Ideea despre „cafeaua în așteptare” i-a fost inspirată administrației cafenelei din centrul orașului de către italieni. Administratoarea Violeta Neamțu a observat această practică în Napoli.

„Am încercat să o implementăm la noi la un an de la deschidere, dar nu prea a mers. Probabil noi am început cam stangace. Cu aproape jumătate de an în urmă am reluat practica și a luat foc. Ne-a ajutat Valentina Butnaru, soția jurnalistului Val Butnaru. Astăzi avem în așteptare brioșe, cafea, ceai.”

„Fiecare lasă cât poate. De obicei doamnele donează bani. Să fiți siguri că toți ajung la destinație. Avem grijă să servim gratis oamenii aflați în dificultate. De exemplu, acum o săptămână, a intrat la noi întâmplător un copil, un adolescent de vreo 14-15 ani. După cum era îmbrăcat am înțeles că nu are o viață ușoară. L-am întrebat dacă a pățit ceva, căci s-a oprit în ușă cam speriat. El mi-a zis că îi este foame. Așa am născocit pizza în așteptare, pe care copilul a devorat-o în câteva clipe. Băiatul nu cerșea, nu voia bani, nu a cerut nimic”, ne-a povestit Violeta Neamțu.

„Cafeaua în aștepare”, în italiană „Caffe sospeso”, este o tradiție care s-a născut la Napoli. A luat amploare prin 2011, când zona euro a intrat în criză. Șomajul creștea, micul business se închidea, tot mai mulți italieni nu își mai puteau permite cafeaua mult îndrăgită, cea mai bună fiind considerată licoarea preparată în Napoli. Potrivit Organizației Internaționale de Cafea, din care fac parte 44 de țări exportatoare de cafea, consumul anual de cafea scăzuse atunci până la 5,6 kilograme pe cap de locuitor, atunci cel mai mic indice din ultimii 6 ani.  Cineva și-a adus aminte de vechea tradiție napolitană, de a servi pe un altul cu o ceașcă de espresso sau capuccino. Ziua de 10 decembrie 2011 a fost declarată oficial de către primărie „Ziua cafelei în așteptare”. Practica s-a răspândit în Bulgaria, Spania, Franța. Iată că a ajuns și în Moldova.



Lăsați și voi ceva gustos pentru nevoiași sau oamenii străzii. La cafeneaua „La Dolce Italia” se pregătește o pizza italiană delicioasă, nemaivorbind despre brioșe și cafea. Pe strada Vlaicu Pârcălab 75, se coc faptele bune!

Sursă: ea.md

Când auzim expresia „cod vestimentar”, ne gândim, în primul rând, la evenimentele alese care cer respectarea unei anumite reguli în ceea ce privește îmbrăcămintea. Probabil, așa ne-a învățat industria filmelor.

Însă, un cod vestimentar reprezintă nu doar ținuta pentru un eveniment special, dar și acele uniforme pe care le poartă, de exemplu, elevii unor licee sau angajații anumitor companii. Uniforma, în majoritatea cazurilor, la fel ca ținutele speciale de seară, adaugă valoare și notorietate pentru instituția care își are propriul cod vestimentar. Totodată, o uniformă cu o siglă pe ea, este una din cele mai tradiționale metode de promovare a brandului.

Jumătate din companii nu au un cod vestimentar

Acest prestigiu, bineînțeles, care vine o dată cu un cod vestimentar ales, este creat tot de mâinele omului sau, mai cu seamă, de mâinele celor ce lucrează în industria textilă. În Republica Moldova, în prezent conform datelor Biroului Național de Statistică, activează 269 de întreprinderi de fabricare a produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, la care muncesc peste 20 de mii de angajați.

Așadar, echipa Magenta Consulting  i-a întrebat pe managerii companiilor din RM în ce haine vin îmbrăcați la serviciu angajații lor. Peste jumătate din respondenți, 56%, susțin că nu au un cod vestimentar impus pentru salariații lor. Doi din zece manageri, de asemenea, nu obligă angajații să poarte o uniformă la locul de muncă, însă  le sugerează să se îmbrace decent, nu neapărat în haine de oficiu.

Pe de altă parte, 9% dintre managerii intervievați, au menționat că doar anumiți angajați se prezintă la locul de muncă purtând uniforma cusută la comandă cu logoul la vedere. Circa 6% dintre companii solicită personalului lor, fără excepții, să poarte uniforma cu logoul firmei la care muncesc, Totodată, în Moldova nu lipsește un cod vestimentar de oficiu pentru moldovenii care muncesc la birou. La 8% dintre companii, angajații poartă zilnic îmbrăcăminte de oficiu fără logoul companiei, care presupune combinația dintr-un costum cu cravată pentru bărbați și o fustă cu bluză pentru femei.

Uniforma e apreciată de companiile cu angajații la vedereCompaniile care nu impun un cod vestimentar, în marea lor majoritate, sunt cele din Chișinău, dar și din nordul Republicii Moldova, micro-întreprinderile și întreprinderile mici (dat fiind faptul că numărul întreprinderilor micro și mici îl depășește pe cel al întreprinderilor mari), cu investiții locale și cele care vin din domeniul comerțului, serviciilor sau consultanței. Aceleași criterii corespund și companiilor care preferă ca angajații lor să se prezinte la locul de muncă într-o ținută decentă. De menționat e faptul că pentru firmele ce activează în domeniul agricol sau cel al industriei alimentare nu respectă un cod vestimentar, rareori, o parte din salariați au uniforme cu logo de purtat. 

Uniformele cusute la comandă cu logo pe ele sunt mai populare în zona capitalei, dar și în sudul Moldovei și printre companiile medii și mari. Majoritatea sunt importatori în Moldova, oferă servicii, consultanță sau activează în domeniul producerii. Uniformele ce sunt purtate absolut de personalul în cadrul unei firme, cu logoul la vedere, sunt mai des întâlnite printre moldovenii ce muncesc pentru companiile cu investiții ce vin din străinătate, fac comerț sau oferă diverse servicii și consultanță.

Astfel, Magenta a aflat că mai bine de jumătate din companiile din Moldova  nu impun angajații să respecte un cod vestimentar la locul de muncă. Cei ce poartă uniforme, de obicei, sunt companiile mari sau medii, cele ce oferă servicii sau cele din domeniul comerțului – adică cei ce sunt cu haina la vederea clientului lor. Vă mai amintiți ce v-am povestit noi despre marketing? Orice acțiune publică a unei persoane fizice sau juridice reprezintă o acțiune de marketing.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 402 de companii, cu o marjă de eroare de +/-4.88% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 10 august – 22 septembrie, 2016. Datele au fost adunate din chestionarele ce au fost colectate prin intermediul interviurilor telefonice.

Sursă: consulting.md