Autorităţile sunt gata să ofere până la nouă milioane de lei pentru fiecare moldovean care vrea să-şi facă ţara mai atractivă pentru turiştii străini. Potenţialii beneficiari sunt îndemnaşi să-şi prezinte în continuare ideile la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentar. Până în prezent, doar şase pensiuni din ţara noastră au fost incluse în circuitul turistic internaţional, relatează Moldova 1.

Viorel Prisacari din satul Slobozia-Măgura, Sângerei, de doi ani are o fermă de caprine, dar nu obişnuite, ci cu rădăcini elveţiene. Bărbatul este decis să îşi dezvolte afacerea şi să ajungă să ofere brânză ecologică nu doar elveţienilor, ci şi altor turişti străini.

„Este considerată una dintre cele mai bune rase de capre de pe glob, care în mediu poate da şi șase litri de lapte pe zi, dacă este întreţinută şi hrănită corespunzător”, susține fermierul.

Viorel Prisacari este şi fondatorul unui cluster agroturistic în regiune. „Ne propunem în luna mai să scoatem pe piaţa internă lactate anume de caprină, lapte pasteurizat şi îmbuteliat, brânzeturi, caşcavaluri, iaurturi. Un produs natural sută la sută şi fără careva adausuri”, afirmă tânărul fermier.

Dar până dau năvală turiştii, fermierul mai are multe de făcut, astfel încât vizitatorii să rămână impresionaţi. Bărbatul este ghidat de specialişti cum şi cu ce să-i ademenească pe străini.

„Tinde să ofere un set de servicii agroturistice şi aici vorbim despre cazare, alimentaţie tradiţională şi specifică regiunii respective şi vorbim despre atracţii din raza a 30 de km a dealului Movila Măgura. În cadrul clusterului vor fi organizate diferite master-class-uri, la meşteşugărit, în artă populară şi în paralel la prepararea bucatelor”, a menționat coordonatoarea clusterului agroturistic, Anghelina Carțîn.

În acelaşi timp, lucrările la pensiunea agroturistică sunt în toi. „Facem reparaţie, lucrez cu electricitatea, dar dăm mâncare şi la caprine când trebuie”, a spus unul dintre muncitori.

Valorificarea potenţialului turistic al ţării noastre se află în atenţia autorităţilor, care sunt dispuse să finanţeze construcţia pensiunilor agroturistice. Solicitanţii însă trebuie să îndeplinească o condiţie esenţială: să includă în proiect şi linii de prelucrare a producţiei.

„Noi subvenţionăm pensiunile agroturistice per-total, dar asta presupune că noi subvenţionăm separat o parte din construcţii până la 50%. După care subvenţionăm dezvoltarea unui sector de procesare, nu vorbim de ceva enorm, de ceva micuţ, de mini uscătorie de procesare, o mini fermă sau o mini fabrică de procesare a unui vin, ceva ce ar fi atractiv”, explică viceministrul Agriculturii, Iurie Ușurelu.

Potrivit regulamentului aprobat de Guvern, cei care vor să iniţieze o afacere în agroturism pot beneficia iniţial de o subvenţie de patru milioane de lei din partea statului, pentru o perioadă de trei ani. Întreaga sumă pe care o poate aloca statul constituie maxim nouă milioane de lei, pe parcursul a cinci ani. Pensiunile însă trebuie să dispună de propriile gospodării şi să asigure anumite standarde.

„În cadrul pensiunii se va utiliza nu mai puţin de 70% din producţia proprie. Ele se promovează ca pensiuni, de exemplu casa unui fermier, ca localitatea unde poţi să serveşti produse naturale”, a specificat viceministrul Agriculturii.

Potrivit lui, cele mai multe solicitări de a construi pensiuni agroturistice au venit din partea de sud a ţării. În prezent, doar șase pensiuni din Republica Moldova sunt incluse într-o reţea turistică internaţională.