Un nou spațiu de coworking destinat specialiștilor din domeniul IT a fost deschis în data de 9 martie, în Chișinău.  Amplasat în sectorul Botanica al capitalei, spațiul comun de lucru a fost creat cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și Guvernul Suediei și poartă denumirea de „404 Not Found”.

Proiectul de încadrează în activitățile desfășurate de cei doi donatori internaționali pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial tehnologic din RM care are un impact important pentru dezvoltarea industriei IT din Moldova.  Astfel, noul spațiu de coworking face parte din multitudinea de elemente ale ecosistemului antreprenorial IT și le oferă freelancerilor, specialiștilor IT și programatorilor specializați în cloud computing oportunități de cooperare cu parteneri străini, încurajează actorii pe piață să colaboreze și să creeze start-upuri ce au rolul de a exporta servicii  IT calitative.

Daniel Thomson, șeful Secției creștere economică, USAID Moldova: „Noul spațiu de coworking “404. Not found” destinat specialiștilor IT aliniază Moldova la trendurile internaționale din domeniul IT și implicit o plasează pe harta mondială a celor mai atractive destinații IT din întreaga lume. Aici tinerii specialiști și start-upurile IT vor descoperi noi oportunități de dezvoltare, iar cel mai important vor munci pe cele mai importante piețe externe, de aici, de acasă.  USAID Moldova susține domeniul IT din Moldova de mai mulți ani, deoarece  are un ritm rapid de dezvoltare și servește drept catalizator al creșterii economice a țării prin transformare tehnologică și inovație.”


Noul spațiu de coworking este o încăpere comună de birouri, care poate fi folosit de mai mulți antrepenori și profesioniști independenți, fiind însă extrem de atractiv pentru freelanceri, persoanele care călătoresc mult sau companiile care se află la început de cale.  Incinta va găzdui  3 săli de conferințe, o bucătărie dotată, 2 băi și un spațiu de coworking capabil să găzduiască  50 de persoane.  

   
Vladimir Ursu, director „404 Not Found”:  „Obiectivul nostru este de a crea o comunitate de profesioniști și start-up-uri din domeniul IT și de a le oferi o platformă unde își pot dezvolta cunoștințele și aptitudinile pentru a deveni competitivi atât la nivel local cât și la nivel global. Planificăm să organizăm diferite evenimente, training-uri și team building-uri pentru a crește calificarea membrilor comunității în tehnologiile inovatoare de Cloud Computing și programare.”

Detalii despre noul spațiu de cowoking  găsiți pe link-ul www.404.md

Despre suportul USAID în domeniul TIC

Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Guvernul Suediei, prin Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA), a susținut industria IT din RM încă din faza embrionară, creând o viziune clară pentru valorificarea potențialului său. Creșterea competitivității sectorului este abordată din patru direcții strategice: adaptarea educației IT la cerințele industriei, poziționarea Moldovei ca destinație IT în regiune, consolidarea unei viziuni comune și a unui mediu de afaceri propice, crearea unei comunități puternice de „tech startup”. Această abordare complexă, definită din necesitățile industriei, a trasat o nouă traiectorie pentru dezvoltarea domeniului IT în Republica Moldova.

Domeniul IT în Republica Moldova are un ritm rapid de dezvoltare și a înregistrat o creștere de 20 de ori a exporturilor de servicii IT în ultimii 12 ani. Având capacitatea de a influența pozitiv starea economiei, IT-ul este plasat în topul priorităților de competitivitate ale țării. Cu susținerea Proiectului de Competitivitate din Moldova, Parlamentul RM a adoptat noua Lege privind parcurile IT, introducând conceptele inovatoare de 7% impozit unic pe profit și „rezident virtual”, stimulentele fiscale fiind extinse până în anul 2020. Industria TIC constituie 7% din PIB-ul RM, angajează peste 20.000 de persoane, dintre care 10.000 – în IT, și oferă unele dintre cele mai mari salarii pe economie.

Pe poza: Vladimir Ursu

Poze: mybusiness.md

Fiecare al zecelea tânăr din Republica Moldova este șomer. “Așa arată statisticile oficiale. În realitate, cred că numărul lor este mult mai mare. Chiar și tinerii care și-au găsit o slujbă se simt într-un fel șomeri, fiind nevoiți să muncească pentru un salariu derizoriu, în condiții precare. Eu m-am opus acestei perspective și, cu ajutorul Centrului Syslab din Comrat, finanțat de Uniunea Europeană, am reușit să-mi găsesc un loc de muncă decent, la mine acasă”, spune Olga Dudoglo, o tânără de 25 de ani din orașul Comrat.

În vara anului 2016, Olga era în căutarea unei surse de existență. Cu o diplomă de master în drept civil și nouă luni de experiență la o clinică juridică din Comrat, ea credea că va găsi ușor un loc de muncă în orașul natal. Însă au urmat mai multe luni de căutări zadarnice. „Eram gata să-mi fac valiza și să plec la muncă în străinătate, așa cum au făcut jumătate din colegii mei de facultate. Nu mă înduram însă să-l las pe tata și bunelul singuri, mai ales că aveau nevoie de mine. Norocul a făcut ca în acea perioadă să aud la radio că Centrul Syslab din Comrat, finanțat de Uniunea Europeană, oferă asistență gratuită pentru obținerea unui job”, ne povestește Olga Dudoglo.

A venit la Centru cu mari speranțe și schimbările n-au întârziat. „În cele patru săptămâni de instruire m-am redescoperit: am căpătat mai multă încredere în forțele proprii, mi-am dezvoltat abilitățile de comunicare și lucru în echipă. Mi-au fost de mare folos și lecțiile practice, la care am exersat tehnicile de prezentare în timpul interviurilor cu angajatorii. Astfel încât la finele cursului știam exact ce vreau și ce trebuie să fac pentru a obține serviciul dorit. Eram gata să cuceresc și Everestul”, ne spune Olga zâmbind. O credem, pentru că în noiembrie 2016, cu ajutorul Centrului Syslab, a fost angajată la un birou notarial din Comrat. „Am un salariu decent, condiții bune de muncă și perspective profesionale. Dar cel mai important, îmi place mult ceea ce fac, mi-am găsit nișa pentru realizare. E un mare succes, dacă ținem cont de faptul că femeile, mai ales tinerele absolvente, își găsesc mai greu un loc de muncă decât bărbații”, mai spune Olga Dudoglo. Observațiile ei sunt susținute și de datele Biroului Naţional de Statistică, care arată că pe piața muncii există diferențe pronunțate sub aspect gender. Rata de angajare în rândul femeilor este mai mică, chiar dacă acestea au un nivel de instruire mai înalt decât cel al bărbaților. Mai mult decât atât, femeile sunt remunerate mai prost decât bărbații.

Olga Dudoglo spune că pe lângă șansele de a găsi un loc de muncă, Centrul Syslab i-a oferit posibilitatea de a se socializa și de a crește profesional. “Din cei 10 colegi de-ai mei de grupă, 9 au fost angajați cu succes. Toți facem parte din rețeaua absolvenților Syslab, o comunitate de prieteni, care fac schimb de informații și anunțuri de angajare și se ajută reciproc”, ne spune Olga Dudoglo.

Centrul de dezvoltare inovativă a carierei Syslab a fost lansat la Comrat, în aprilie 2015, pentru a instrui și ajuta gratuit șomerii, absolvenții calificați și migranții reveniți acasă în obținerea unui loc de muncă sau demararea și promovarea unei afaceri. Din 2016 Centrul Syslab din Comrat este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de PNUD. Pe parcursul ultimului an, ca parte a programului SARD, Centrul Syslab a oferit instruire și consultanță individuală pentru 64 de persoane, dintre care 59 au fost angajate cu succes. Totodată, 22 de persoane au fost instruite în domeniul antreprenoriatului, iar 3 tineri au lansat propriile afaceri.

Pentru Alexandru Pușca din Comrat, Centrul Syslab înseamnă o șansă de a începe o afacere acasă. După ce a beneficiat de instruire și consultanță individuală, Alexandru a câștigat un grant în valoare de 3 mii dolari SUA, ceea ce i-a permis să deschidă un atelier de prelucrare artistică a lemnului.

La sfârșitul anului 2016, Alexandru și-a asamblat un strung de lemn, a găsit software-urile potrivite de proiectare și s-a apucat de lucru. Și-a folosit imaginația pentru a crea icoane, jucării și obiecte de decor din lemn. Deja are o listă de clienți, iar cele mai solicitate obiecte sunt icoanele lucrate în lemn, ca de mâna unui giuvaer. Are doar câteva luni de când a lansat afacerea, dar deja a reușit să creeze 5 locuri noi de muncă. “Mereu mi-am dorit o afacere, care să-mi poată oferi independență financiară. Fără ajutorul Uniunii Europene și a Centrului Syslab n-aș fi reușit să pun pe roate acest atelier”, spune Alexandru Pușca. El consideră că orice afacere implică multă muncă și investiții intelectuale, însă răsplata este pe măsura efortului.  

Puncte de reper:

·         În 2016, în cadrul Centrului Syslab Comrat, 64 de persoane au beneficiat de instruire și consultanță individuală, dintre care 59 au fost angajate cu succes.

·         22 persoane au fost instruite în domeniul antreprenoriatului, dintre care 3 au lansat propriile afaceri.

·         Prin intermediul Centrului Syslab Comrat, în UTA Găgăuzia au fost create 11 locuri noi de muncă.

·         În cadrul programului SARD, ca urmare a unei competiții deschise, 15 antreprenori începători și cu experiență din Găgăuzia și Taraclia au fost selectați și vor beneficia de granturi și consultanță pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM-uri) din regiune, ceea ce va genera încă 90 de locuri noi de muncă.

Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Fabrica companiei Sumitomo Electric Bordnetze, construită la Orhei, ar putea fi dată în exploatare în luna noiembrie a anului curent. O declarație în acest sens a fost făcută de către directorul companiei „SE Bordnetze SRL”, Igor Corman, în cadrul unui interviu pentru Tribuna.

Fostul deputat spune că după ce a renunțat la mandatul său în octombrie 2015 la mandatul de deputat, se ocupă de implementarea unui nou proiect investițional în țara noastră.

„Gestionez afacerea Companiei SEBN, care constă în producerea cablajelor pentru industria de automobile. În decembrie 2015 am înregistrat Societatea cu Răspundere Limitată SE Bordnetze, iar apoi am selectat echipa de manageri și am pregătit toate contractele necesare pentru construcția unei fabrici noi. Am început afacerea de la zero, iar în prezent avem deja peste 300 de angajați. În septembrie 2016 am iniţiat procesul de producere într-o hală din orașul Orhei. În paralel, în august 2016, a demarat construcţia fabricii la marginea Orheiului, care va fi dată în exploatare cel târziu în noiembrie anul curent. Suprafaţa totală va fi de 27 mii m.p., ceea ce înseamnă că vor putea fi angajaţi în anii următori circa 2500 de muncitori.”

Bani.md amintește că în toamna anului 2015, compania japoneză "Sumitomo Electric Bordnetze GmbH" a anunțat că intenționează să implementeze în Republica Moldova un proiect investițional major, orientat spre export.  

Astfel, în vederea amplasării unui astfel de proiect industrial major, la Orhei a fost creată o subzonă a Zonei Economice Libere ”Bălţi”, pe un teren de 8 ha, în zona industrială a orașului.

„Sumitomo Electric Bordnetze GMBH" preconizează să investească nu mai puţin de 17 milioane de euro în fabrica de producţie a cablajului electric pentru automobile, unde vor lucra aproximativ 3.200 de persoane. În afară de aceasta, investitorul este disponibil să investească în sistemul energetic, sistemul de aprovizionare cu apă, sistemul de canalizare, gazificare.

Doar în cadrul proiectului investiţional înaintat, volumul anual al vânzărilor producţiei industriale va constitui nu mai puţin de 500 mii lei, iar toată producţia va fi exportată. În cadrul noii subzone se planifică realizarea şi altor proiecte economice.

De menționat că fostul președinte al Parlamentului, Igor Corman este director al reprezentanței companiei "Sumitomo Electric Bordnetze GMBH" în Republica Moldova - o companie transnaţională mare, membru al grupului nipon Sumitomo Electric Industries Group, care este unul dintre cei mai importanţi furnizori internaţionali din industria de automobile.

Producţia de bază a companiei este reprezentată de cablajele electrice, componentele electrice şi electronice ale sistemelor de control pentru automobile.

Sumitomo Electric Bordnetze are în prezent peste 25 mii de persoane angajate în 21 de locaţii din întreaga lume. În Europa locaţiile sunt amplasate în Germania, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, România.

Sursă: bani.md

România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro.

„HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare.

Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 - 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 - 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

„Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

Sursă: businessmagazin.ro

Pentru prima dată în Republica Moldova, Primăria orașului Orhei începe construcția locuințelor sociale pentru familiile tinere și angajații din sectorul public. Planul de rezolvare a problemelor locative ale acestor categorii de persoane este inclus în programul de dezvoltare pentru 2017.

Primăria orașului, împreună cu AO „Pentru Orhei”, își propune să dea start proiectului deja în lunile aprilie - mai anul curent, Pentru construcția locuințelor vor fi utilizate cele mai noi tehnologii. Programul de finanțare va permite noilor proprietari să-și răscumpere locuința fără a aduce prejudicii bugetului familiei, achitând doar 500 lei lunar.

Acest proiect promite a fi unul de succes nu doar în oraș, dar și în toată țara.

Ținând cont de faptul că este vorba despre persoanele cu venituri reduse, Primăria orașului Orhei și-a propus să fie prima administrație locală din țară, care rezolvă astfel de probleme. Mai mult decât atât, proiectul are ca scop motivarea tinerilor de a rămâne în oraș pentru a trăi și munci, contribuind la dezvoltarea Orheiului. Acest program va permite, de asemenea, în viitorul apropiat, să atragă specialiști necesari pentru creșterea economiei orașului.

Informația privind condițiile de participare la acest proiect, precum și categoriile de cetățeni care se pot califica pentru aceste locuințe vor fi publicate pe site-ul Primăriei după aprobarea și finalizarea tuturor procedurilor.

Sursă: orhei.md

A muncit în Statele Unite ale Americii, a obținut experiența în România și odată revenit în R.Moldova și-a pus pe picioare propria afacere. Este vorba de Alexei Sotnic în vârstă de 28 de ani din Chișinău, care a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, iar de mai bine de jumătate de an este proprietarul unei covrigării. Și pentru că în capitală concurența este acerbă, a mers în sudul țării, mai exact la Cantemir.

”M-am inspirat de la proprietarii de covrigării din Chișinău. Revenit din SUA, mi-am dorit să realizez ideea mea la Cantemir. Oamenii merită să mănânce corect, sănătos și la un preț accesibil. La început mi-a fost mai greu, oamenii nu prea înțelegeau ce fel de afacere este. O pâine costă cinci lei, iar un covrig patru lei. Merită pentru patru lei să se să spună ”Poftă bună!” și în rezultat primim un zâmbit, o mirare și un mulțumesc. Îmi este mai complicat să-i conving pe oamenii de la sate că merită să te alinți o dată în săptămână sau o dată în zi, să fii deservit frumos”, spune la RFI, proprietarul patiseriei, Alexei Sotnic.

Zece mii de euro – cu această sumă și-a început afacerea cu covrigi, bani munciți în SUA, dar și din împrumuturi. Pentru a afla mai multe din culisele unei patiserii,tânărul moldovean a mers la Galați, acolo fiind ajutat de mai mulți colegi să însușească meseria de covrigar.

”Avem covrigi, tartă cu mere, brioșe și vom începe să producem gogoși, în primăvară. Tinerii, dar și angajații din sfera bugetară și cei care muncesc în instituții private, sunt clienții noștri fideli. Cu regret, nu mi-a reușit să-i conving pe cei de la sate să ne calce pragul. Vor și în continuare pateuri, ca pe timpuri, care nu sunt tocmai sănătoase. De obicei, primăvara și toamna, produsele de patiserie sunt la mare căutare. Iarna, dar și vara cumpărători sunt mai puțini. Pentru a avea un produs de calitate, optăm și pentru făină foarte bună. O cumpărăm de la Măgdăcești, unde găsim unica moară din R.Moldova care face făină de calitate superioară, conform standardelor europene”, ne explică tânărul proprietar.

Alexei Sotnic s-a arătat surprins de deschiderea autorităților locale când a venit vorba de lansarea afacerii la Cantemir.”Cred că am fost printre puținii norocoși cu care autoritățile din Cantemir au colaborat. Am fost susținut. Mi-a reușit, zic eu, să-i conving că vreau să fac un lucru bun și ei au venit în întâmpinarea mea și pentru asta le sunt recunoscător”.

”Cea mai mare problemă, totuși, am avut-o cu salariații. Credeam de la bun început că dacă ofer un salariu bun, cetățeanul trebuie să muncească. Dar a fost cea mai mare dezamăgire. Am muncit luni întregi până am găsit persoane de încredere. Chiar dacă oferi un salariu mediu pe economie, este puțin și oamenii chiar nu vor să muncească pentru acești bani. Mi-a reușit totuși să atrag oameni, bazându-ne pe o relație de prietenie. Și atunci când e vorba de covrigăria mea, niciodată nu le spun clienților și colegilor că e doar meritul meu. Suntem o echipă. Vorbim de produsul comun pe care îl facem”, continuă tânărul moldovean.

Proprietarul de covrigărie își dorește să-și extindă afacerea și la Chișinău. Recunoaște însă că are de muncit, împreună cu echipa sa, ”la aspectul produselor, chiar dacă sunt foarte bune”.”Mi-ar plăcea ca într-o bună zi tinerii care învață în oraș să zică - noi pe acest covrigar îl cunoaștem și îl recomandăm”.

”Clientul din R.Moldova este mai sofisticat. Noi avem nevoie de educație pentru a frecventa un local unde se servește ceva bun și acest lucru poate fi transmis din generație în generație. Poate nu avem nici istoria unor localuri cu anumite tradiții pentru că la fiecare patru-cinci ani se face un rebranding”.”Noi producem în funcție de fluxul de cumpărători pe care îl avem. Dacă nu se vând, nu rămân pentru a doua zi. Sunt zile în care ieșim în stradă și împărțim covrigii rămași mamelor cu copii, elevilor, șoferilor, bătrânilor. Ieșim cu coșurile în stradă și oferim gratis produsele noastre. Este o plăcere și pentru cei din jur”, ne spune Alexei Sotnic.

Potrivit  unui sondaj, realizat la comanda fondatorilor Acceleratorului de Inovații și Antreprenoriat DreamUps, tot mai mulți tineri din Moldova vor să se implice în afaceri, însă lipsa banilor și corupția din sistem, le taie din elan, scrie realitatea.md. Sunt câteva dintre concluziile studiului național în rândul tinerilor antreprenori și celor potențiali, care au determinat provocările și viziunea lor despre afaceri. Astfel, cel mai mare impediment în dezvoltarea unei afaceri de către tineri este lipsa banilor, dar în același timp și situația politico-economică din R.Moldova.

Cu toate acestea, 56% dintre respondenți doresc să-și deschidă o afacere sau au asemenea intenții. În același timp se observă că ponderea bărbaților în afaceri este mai mare decât cea a femeilor. În urma cercetării s-a constatat că domeniile care trezesc cel mai mare interes în rândul tinerilor pentru deschiderea unei afaceri sunt cele tradiționale – agricultura (22%), comerțul (20%) și prestarea serviciilor (17%).

Sursă: rfi.ro

Opt persoane cu vârste cuprinse între 26 și 59 de ani au fost arestate după ce inspectorii Ministerului de Finanțe din Olanda și poliția locală au închis o fabrică ilegală de țigări amplasată în localitatea Oirschot, transmite bani.md, referitor la DutchNews.nl.

Potrivit poliției, printre persoanele reținute erau cetățeni din Lituania, Letonia, dar și Moldova, cetățeanul moldovean aflându-se ilegal în Olanda.

În urma descinderilor, au fost depistate 8,9 milioane de țigări, 20.000 de kilograme de tutun, filtre și alte materiale destinate pentru a produce încă 20 milioane de țigări.

Ancheta a fost inițiată după ce oamenii legii au înregistrat cheltuieli substanțiale la energia electrică a clădirii în care activa gruparea.

De menționat că dacă țigările contrafăcute ajungeau pe piață, statul ar fi fost prejudiciat cu 3,2 milioane de euro.

Tatiana Covalciuc a revenit în R. Moldova pentru a pune pe picioare propria sa afacere, dar s-a confruntat cu corupția. Astăzi, ea își propune să creeze structuri de sprijin pentru reîntoarcerea moldovenilor migranți.
„Autoritățile locale s-au uitat la noi, de parcă eram saci de bani, nu oameni, atunci când eu și soțul meu am încercat să înregistrăm afacerea noastră în orașul natal Soroca. De la inspecții nesolicitate la raidurile poliției, nu au existat limite ale corupției.

Eu și soțul meu am muncit 16 ani în Spania și am visat întotdeauna să ne întoarcem în Moldova și să avem propria noastră afacere. Am reușit să economisim destui bani pentru a începe construirea unui atelier de reparații auto.

Sătui de hărțuirea din partea autorităților, am apelat la presă. Povestea mea a câștigat atenție națională și am primit chiar și un apel telefonic de la biroul prim-ministrului, împreună cu mesaje de susținere din partea diasporei moldovenești. Imediat, autoritățile locale au eliminat cu promptitudine toate blocajele și am fost în stare să înregistrăm și să lansăm afacerea.

„Nu vreau ca alții să se lupte așa cum am făcut-o noi pentru a putea munci decent. De aceea, am decis să devin consilieră locală în Soroca pentru a contribui la creșterea economică a orașului meu. Prioritatea mea numărul unu este să sprijin dezvoltarea unor organizații care i-ar ajuta pe migranții ce se reîntorc în țară să se reintegreze în viața economică și culturală. Cei mai mulți dintre migranți se simt neajutorați atunci când se întorc acasă, din cauza lipsei organizațiilor de sprijin. Sunt hotărâtă să folosesc experiența și puterea mea pentru a schimba acest lucru”.

Tatiana Covalciuc de 39 de ani deține un atelier de reparații auto în orașul Soroca, R. Moldova. Ea a participat în cadrul unui program de instruire, menit să consolideze abilitățile de conducere ale femeilor din grupuri subreprezentate, în cazul în care decid să se implice în procesele de luare a deciziilor la nivel local și național. Instruirea a fost susținută de programul „Femeile în politică”, implementat în comun de UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor) și PNUD Moldova (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) finanțat de guvernul Suediei. Tatiana Covalciuc își dorește să devină consilieră locală la următoarele alegeri locale. Povestea ei este legată de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 8, care promovează o creștere economică incluzivă și sustenabilă, angajare deplină și productivă și muncă decentă pentru toți și, de asemenea, ODD 5, care promovează egalitatea de gen și abilitarea femeilor, inclusiv în toate domeniile de luare a deciziilor.

Foto: Tatiana Covalciuc. Credit: UN Women

Nu dispuneți de bani  pentru instruire;

 

Ați  înțeles că nu aveți  cunoștințe și abilități suficiente;

 

Ați observat că rezultatele dorite nu pot fi atinse;

 

Doriți să schimbați ceva, dar nu știți de unde să începeți.

 

E necesar să citiți până la sfârșit acest articol scurt. Aici sunt răspunsurile la întrebările dumneavoastră.

 

De-a lungul vieții, fiecare dintre noi capătă o experiență. Și, ceia ce este foarte important, nu întotdeauna аceastă experiența este pozitivă. Sub experiența pozitivă presupunem, cunoștințe, aptitudini și situații de viață pe care le căpătați pe tot parcursul vieții, și care vă ajuta să vă aranjați mai bine și mai ușor viața

 

D-ră și viața celor apropiați. De exemplu, dacă sunteți contabil și sunteți capabil de a înmulți în gănd  numere din trei cifre, cu siguranță aceasta vă ajută să faceți mai repede treaba, iar consecința va fi o creștere rapidă a venitului. Deci, Dumneavoastră va fi mai ușor să supraviețuiți în această societate. Veți fi capabil să obțineți ceva mai mult decât alți contabili care nu au abilitatea de a înmulți numere din trei cifre în gînd.

 

Un alt exemplu. În cazul în care sunteți vânzător și cunoașteți cum să atrageți mai rapid și ușor lumea, atunci abilitatea aceasta vă va ajuta mai rapid și cu succes să faceți  afacerile. Rezultatul va fi un venit mai mare decât а acelor vânzători care nu au această abilitate. Desigur, că mai bine o să trăiască și familia vânzătorului, care are abilitățile de a găsi un limbaj comun cu orice persoană.

 

Ce este o experiență negativă?  Toate cunoștințe, deprinderi, situații de viață care conțin durere, pierderile și date false. De exemplu, la noi veneau  pentru instruire mulți studenți care credeau că clientul are întotdeauna dreptate.

Noi i-am întrebat - "Dacă un client nu este expert în domeniul dumneavoastră de activitate, acesta poate avea date false, sau inventate despre produsul D-ră?". Mulți studenți cu greu recunoșteau  că se întâmplă. In acest caz, clientul nu are întotdeauna dreptate. Așa că aceasta este o informație falsă.

Într-un mod simplu, o experiență negativă ne face mai puțin puternici și mai puțin productivi și, experiență pozitivă, cunoștințe și abilități, fac viața noastră mai fericită.

 

Iar la nivelul de conștientizare,  înțelegem că trebuie să învățăm datele corecte, ceea ce va face viața noastră mai bună, dar o experiență negativă trăită ne spune: "Trebuie sa strangem bani pentru a plăti serviciile comunale, astfel încât să nu ne taie energia electrică sau  Internetul", "Banii nu trebuie să-i cheltuim", " Fără bani nu supraviețuiești în această lume", și o mulțime de alte informații care ne stopează, ne concentrează pe neputințele, pe experiențele negative, care nu ne permit să fim mai capabili, mai puternici și mai bine să supravietuim.

 

Apropo, vă propunem să citiți articolul nostru cu privire la modul de a face față informațiilor false: "CUM INFLUENȚEAZĂ FALSUL ASUPRA REZULTATELOR VÂNZĂRILOR"

Și acum ne confruntăm cu o alegere: training eficient costă bani, iar banii nu sunt de ajuns, sau pur și simplu noi nu dorim  să-i cheltuim. Dar acum știm că pentru o viață mai bună, trebuie să învățăm. De unde puteți obține banii? Ce să faceți?

 

Procedați în felul următor:

 

1. Luați propria decizie cu privire la aceea că veți învăța cu siguranță.

 

2. Găsiți centrele de formare sau școli  care vă vor oferi instruirea necesară.

 

3. Telefonați cel puțin 10-20 de oameni sau mai mulți care au terminat studiile, pe care doriți să aveți. Obțineți mai multe COMENTARII POZITIVE asupra rezultatelor instruirii.

 

4. Urmăriți un videoclip despre modul de alegere a cursurilor.

 

5. Aflați costul cursurilor de instruire.

 

6. Aflați programul de instruire.

 

7. Planificați timpul pentru această instruire.

 

8. Fiți de acord cu faptul că, din fiecare venit trebuie să retrageți aproximativ 5-10% pentru această instruire.

 

9. Înțelegeți-vă cu centrul de instruire, că veți plăti în rate pentru instruire, și, îndată, ce veți aduna suma necesară, veți începe cursurile de instruire. Nu păstrați banii în locuri disponibile pentru D-ră.

 

10. De fiecare dată când primiți banii, achitați suma necesară în centrul de instruire. Creați un flux regulat de bani pentru plata cursurilor de instruire. Plătiți cît puteți, și asigurați-vă că plătiți la timp.

 

11. Îndată ce sumă necesară va fi colectată, începeți instruirea.

 

12. Dacă în timpul cursului veți întîlni greutăți, nu renunțați.

 

13. Finalizați procesul de instruire, în ciuda dificultăților asociate cu procesul de învățare.

 

14. Aflați în ce domeniu nu dispuneți de cunoștințe și abilități suficiente.

 

15. Începeți această listă din nou.

 

Dacă observați că nu reușiți, atunci faceți un test de analiză a personalității în "Master în Vânzări" și obțineți rezultatele testului. Noi putem să vă ajutăm cu sfaturi despre ceia ce trebuie să faceți, unde trebuie să mai lucrați și vă vom recomanda un specialist, care vă poate ajuta să faceți față dificultăților.

Veaceslav Bogdanov

director "Master în Vânzări" SRL