După atâtea etichetări legate de frumusețea moldovencelor, e timpul să luptăm și pentru un loc în clasamentul frumuseții masculine! Spunem asta fiind profund inspirați de istoria lui Andrei Caras - un tânăr de la Sărata Veche (Fălești), care cucerește industria internațională a modelingului grație felului în care arată și se impune, chiar dacă nu s-a văzut niciodată model. Imaginea sa a ajuns pe paginile unor publicații celebre ca Esquire România, The Grand Magazine Romania, Esquire China, Forbes India, Maxim India, Glamour Malaezia, Luxuryvolt India ș.a., dar și în campanii ale unor branduri ca ACURA, Callino London, OFFERMANN, Charles and Keith, Cabbeen etc. În spatele acestui exterior remarcabil, am descoperit un bărbat care investește mereu în personalitatea sa, care știe să-și depășească fricile și care, după Bollywood, vrea să se filmeze și la Hollywood!

    „Mă numesc Andrei Caras, am 26 de ani. Acum sunt în China, unde am un contract cu o casă de modă. După studiile pe care le-am făcut la L.T. „Grigore Vieru” din Sărata Veche, am decis să merg în România, înscriindu-mă la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Am ales specializarea Resurse Minerale și Mediu, după care am mers la Universitatea București ca să-mi fac masteratul și anume la Facultatea de Geografie, specializarea Meteorologie și Hidrologie. Am ales să studiez în România pentu oportunitățile de acolo.

    Nici în umbra gândului nu am avut ideea să ajung să fac modeling vreodată, nu aveam nimic în comun cu această lume. Abia când am ajuns la facultate în România unii prieteni și colegi de cămin m-au întrebat de ce nu încerc să merg la castinguri, pentru că arăt bine și am și o înălțime corespunzătoare. Le spuneam că nu cred să am șanse; eram foarte pesimist din punctul acesta de vedere. După câteva castinguri, am descoperit că într-adevăr am abilitățile respective și pot să fac acest lucru. Așa am decis să continui.

    Mai întâi am cunoscut câțiva designeri locali din Maramureș, am mers la prezentări, după care am participat la Mister Maramureș, unde am luat locul 3. Am participat apoi la ședințe foto pentru designeri și concursuri. Plecând să fac masteratul la București – Orașul Posibilităților chiar și în modeling, am trimis pozele mele la agenții, ca să văd cine mă acceptă, ca să-mi încep cariera în acest domeniu. Pozele mele au ajuns și la DEJAVU Model Management; le-am plăcut, am semnat contract cu ei și de atunci tot călătoresc!

  Fac modeling de cca 4 ani. În acest răstimp am fost în Italia, Turcia, China, India, Cambodgia, Malaezia, Taiwan, iar acum urmează să plec în Thailanda, în SUA, la Miami și în Emiratele Arabe Unite, la Dubai.

    Marea mea ocazie a fost să joc într-un film indian – City. Am avut un rol secundar, însă a fost o experiență foarte frumoasă. M-am filmat timp de 4 zile, în Nordul Indiei, dar și la Bollywood. A fost una din realizările de care sunt mândru.

    În modelingul masculin e foarte important să ai o înfățișare plăcută, trăsături atrăgătoare ale feței, o înălțime cuprinsă între 184 și 191 de cm. Eu am 1.90 m, aproape de limita maximă.

    Trebuie să arăți bine, pentru că uneori pozezi și în lenjerie. Fața fără corp poate face modeling, dar nu și un corp bine făcut și „fără față”. În prim-plan e fața, după care corpul.

    Există și sacrificii în ceea ce fac eu. Nu mănânc orice, țin diete, nu mănânc grăsimi, nu consum mult zahăr, încerc că mănânc cât mai multe alimente fierte, multe legume, fructe. Nu consum carne de porc, doar carne de pui și de vită. Mai mănânc și dulciuri, nu pot să fiu atât de strict. Încerc să duc o viață sănătoasă și să evit alimentele periculoase. Așa rămân sănătos și mă mențin în formă. Merg la sala de forță de 1-2 ori pe zi, alerg sau fac exerciții fizice cu greutăți.

    Uneori trebuie să te trezești la 4 dimineața, pentru că un client are nevoie de tine la acea oră și atunci nu exită mofturi. În cariera asta trebuie să fii tot timpul pregătit. Citesc mereu articole despre cum trebuie să te menții în formă și deschid YouTube-ul pentru clipuri care se referă la pozat sau alte lucruri utile.

    Am văzut foarte multe femei frumoase, dar la fel ca și fiecare bărbat, am target-ul meu. Îmi place mult atunci când partenera de lângă mine este înaltă și slabă. Sunt înnebunit după fetele înalte și slabe, e o plăcere a mea.

    Cartea care mi-a schimbat viața îi aparține unui prieten foarte bun al meu, din România – Lorand Coza – „Confesiunile unui anxios”. Această carte abordează temerile vieții, problemele oamenilor și cum să le depășești. În general, sunt o persoană optimistă, dar există momente când pun la îndoială că voi reuși ceva, că mă prăbușesc, iar cartea respectivă m-a învățat să mă ridic.

    Ador cinematografia, de aceea mi-aș dori mult să am contracte și în Statele Unite ale Americii: la Miami și New York. Am fost la Bolywood, iar acum îmi doresc să ajung la Hollywood, într-un film american cunoscut, care să ruleze prin cinematografele lumii. Mai am și dorința să muncesc în campanii mari pentru branduri de rangul Dolce & Gabbana. Cred că profilul meu s-ar potrivi perfect cu hainele și parfumurile acestei mărci. Să dea Domnul să se împlinească!”, ne-a mărturisit Andrei.

ea.md

Conform henleyglobal.com, cu pașaportul moldovenesc (biometric) poți vizita 102 de țări fără viză, din 218 posibile, astfel suntem clasați pe locul 54 din 104. Vecinii noștri sunt clasați pe locul 21 și 58, astfel cu pașaportul român putem vizita 153 de țări, iar cu cel ucrainean doar 82.

Cel mai util pașaport se pare că este cel german, ei pot călători în 176 de țări, iar la sfârșitul topului este Afganistan, doar 24 de țări.

Topul a fost creat pe 1 ianuarie 2017, inclusiv cu orice reglementare privind la acea dată.

Iată clasamentul întreg:





A 2 pagină:

Sursă: altfel.md

Joburi pentru romani in Canada. O firma de transport din Canada vrea sa angajeze soferi romani de vehicule de mare tonaj, cu un salariu anual de aproximativ 50.000 de dolari canadieni (37.000 USD), informeaza Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov. Anuntul a fost plasat pe site-ul aceeasi institutii din Romania.

Firma canadiana de transport SGT 2000, unul dintre principalii transportatori din Canada, SUA si Mexic, angajeaza 10 soferi pe vehicule de mare tonaj pentru Canada, cu contracte pe perioada nedeterminata.

Potrivit Agentiei, contractul de munca incepe peste sase luni, cu o perioada de proba de trei luni. Angajatii au dreptul la 10 zile de concediu platit pe an, plus inca 8 zile legale libere. Salariul variaza in functie de distantele parcruse, dar media anuala va ajunge undeva la 50.000 de dolari canadieni (37.000 dolari americani). Persoanele interesate de aceste posturi trebuie sa fie soferi de transport marfa (categorie CE), capabili sa conduca vehicule pe distante mari (teritoriul Canadei si SUA), sa inspecteze vehiculele, sa faca raportari, sa manipuleze incarcaturile, sa transmita documente vamale, sa coordoneze operatiunile si clientii.

Anuntul a fost publicat de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov din Romania. 

Persoanele interesate pot trimite CV-ul pe adresa de e-mail: . Pentru informatii suplimentare, puteti suna la nr. de telefon: 021.332.37.08/112 – Compartimentul EURES AJOFM ILFOV.

protv.md

Europenii consumă din ce în ce mai multe produse fabricate în Moldova. Este și cazul dulciurilor, care sunt exportate în cantități tot mai mari spre statele Uniunii Europene.

Spre exemplu, Republica Moldova și-a dublat exportul de caramel în UE în ultimii 3 ani. Cel puțin, asta arată datele statistice publicate de Delegația Uniunii Europene în țara noastră.

Dacă în 2013 am exportat caramel în valoare de peste 300 de mii de euro, atunci în 2016, cantitatea exportată s-a ridicat la suma de aproape 680 de mii de euro.

Cifrele exporturilor din anul trecut arată o creștere de 37% față de 2015, 55% față de 2014 și de 121% față de 2013.

bani.md

Unitatea convențională ar putea reveni la 20 de lei. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova de către Adunarea Populară a Găgăuziei, care prevede modificarea și completarea Codului Contravențional.

„Reieşind din legea în vigoare unitatea convenţională pe baza căreia se calculau amenzile, a fost majorată de două ori şi jumătate. Adică de la 20 de lei la 50 de lei. Cu toate acestea, a existat o creştere nu numai a unităţii convenţionale, dar şi dimensiunea maximă a amenzii atât pentru persoanele fizice cât şi juridice. Respectiv, au crescut şi sumele amenzilor”, se spune în document.

Autorii proiectului argumentează necesitatea revenirii la 20 de lei a valorii unității convenționale prin faptul că salariile cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a UTA Găgăuzia, sunt mici.

„Cu actualele tarife mari pentru serviciile comunale, gaz, energie electrică, precum şi preţurilor mari la benzină, motorină etc., populaţia practic supravieţuieşte din contul mijloacelor băneşti cîştigate peste hotarele Republicii Moldova. Creşterea mărimii amenzii, fără creşterea mărimii unităţii convenţionale, deja, în sine, este o avertizare drastică pentru contravenienţi”, menționează documentul.

Proiectul a fost elaborat cu scopul de a aduce unitatea amenzilor în concordanță cu situația socio-economică din țară.

Proiectul de lege respectiv urmează a fi dezbătut în cadrul comisiilor parlamentare, după care va fi inclus pe ordinea de zi a Parlamentului.

Bani.md amintește că la 29 iulie 2016, Parlamentul a decis ca unitatea convențională în Codul Penal din Republica Moldova, să fie majorată de la 20 de lei până la 50 de lei, iar la 27 octombrie 2016 modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial.

La 16 martie 2017 a intrat în vigoare și modificarea unității convenționale în Codul Contravențional, aceasta fiind egalată cu cea din Codul Penal, adică la valoarea de 50 de lei.

bani.md

Actrița, prezentatoarea, bloggerița și designerul din România, Dana Rogoz, în aceste zile se bucură de frumusețea Coastei de Azur, dar și de atenția fotografilor prezenți la Festivalul de Film de la Cannes.

Să fie sclipitoare pe covorul roșu, pe Dana a ajutat-o creația unui designer vestimentar din Republica Moldova. Este vorba de Ludmila Corlăteanu care a creat o rochie de un verde aprins, în cooncordanță cu recomandările Institutului Pantone ce, în acest an, a desemnat culoarea anului drept „greenery”.

zugo.md

De ziua Internațională a Muzeelor, Serviciul Vamal lansează în premieră un proiect inedit, intitulat generic  ”Piese din Colecție_Exponatul săptămânii”, în cadrul căruia,  în fiecare săptămână, vom posta pe pagina de Facebook a instituției o imagine cu câte o piesă din cele mai renumite colecții ale Muzeului Serviciului Vamal.

Muzeul Serviciului Vamal a fost fondat în anul 2007 și face parte din comunitatea mondială a muzeelor vamale. Fondatorul Muzeului este colecționarul Petru Costin, angajat al Serviciului Vamal și deţinător al recordului Guinness pentru cea mai numeroasă colecție de potcoave din lume – 3200 bucăți.

Este impresionantă și varietatea colecțiilor vernisate în sălile Muzeului, vizitatorii  având ocazia să vadă obiecte din arheologie, etnologie, filatelie, istorie, numismatică, tehnologie, heraldică etc. Astfel, la Muzeu pot fi văzute arme de foc, săbii orientale și europene, pumnale, cuțite de vânătoare, baionete din oțel și unelte de muncă sau icoane  - obiecte de valoare istorică și culturală ce datează din epoca de piatră până în sec. XX.

De asemenea,  muzeul deține o vastă colecţie de chipiuri, berete și uniforme ale diferitor instituții vamale și de forță din întreaga lume, care numără, în total, peste 1  200 de exemplare.

O altă colecție renumită este compusă din steaguri de luptă istorice, fiind deținute 35 de drapele ce reprezintă stindarde din perioada unor domnitori precum Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Mihai Viteazul. Grație conlucrării avute cu mai mulți istorici și oameni de știință, dar și datorită diferitor materiale de arhivă și cărți pe care le-a studiat, acesta a reușit să recompună o colecție autentică și valorosă de steaguri istorice, cel mai vechi – drapelul geto-dacic,  datând din secolul al II-lea î.Hr.

Pasiunea de colecționar se pare însă că i-a fost predestinată colegului nostru, care astăzi își sărbătorește și ziua de naștere. Cu această ocazie, colectivul Serviciului Vamal îi urează sincere felicitări de sănătate, succes și prosperitate.

Am decis să demarăm proiectul prin prezentarea uneia dintre cele mai vernisate piese din colecție – Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, care, împreună cu Drapelul Domnesc al Voievodului au deschis parada militară de anul trecut, consacrată celebrării a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Steagul reprezintă o replică identică a celui original, executat minuțios, recompus cu mari eforturi timp de 12 ani de către fondatorul Muzeului Serviciului Vamal, colecționarul Petru Costin, după toate rigorile științifice.

Acest preţios însemn vexilologic reprezintă o pagină din istoria noastră şi anume epoca cea mai glorioasă a neamului nostru, fiind cel de-al doilea steag dăruit de către Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu. Steagul are forma prapurilor bisericeşti, cu dimensiunile de 168x100cm, iar în partea de jos – trei colţuri. Câmpul pânzei este fiind confecţionat din atlas roşu, pe faţă fiind reprezentat sfântul protector al mănăstirii – Sf. Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu suliţa balaurul. Icoana este încadrată cu următoarea inscripţie, cu litere de aur, în limba slavonă: „Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci apărător, neputincioşilor doctor, împăraţilor ajutor, purtătorule de biruinţă, mare mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”.

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.

Legea este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în RM, şi nu se aplică băncilor.

În urma monitorizării s-au depistat mai multe cauze de inaplicabilitate a Legii.
Astfel, în art. 96 se stipulează că în cazul în care contractul colectiv de muncă prevede anumite acţiuni a căror efectuare afectează masa debitoare, administratorul trebuie să adopte măsuri de reducere a acestor acţiuni. Pentru soluţionarea divergenţelor, părţile pot solicita, de comun acord, intermediere din partea oficiului teritorial al forţei de muncă. Contractul prevăzut poate fi desfăcut cu condiţia avizării celeilalte părţi cu cel puţin 2 luni înainte, chiar dacă acest contract prevede un termen mai lung. Prevederile acestui articol contravin dispoziţiei art. 33, alin. (3) din Codul muncii şi art. 43, alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, care statuează că dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Autorii Raportului propun expunerea art.96 alin. 1) din Legea insolvabilităţii într-o nouă redacţie, care ar exclude normele imperative privind modificarea Contractului colectiv, şi ar permite părţilor la dorinţă să iniţieze negocieri pe marginea modificării acestuia pe principii reciproc acceptabile.

Art. 27 prevede că în cazul înlăturării debitorului de la administrarea întreprinderii, administratorul provizoriu este obligat să vândă bunurile perisabile sau bunurile supuse deprecierii iminente şi să depună la bancă în contul debitorului sumele realizate din aceste vânzări, informând instanţa de insolvabilitate şi debitorul. Autorii au identificat că obţinerea actelor întreprinderii de la fosta conducere a debitorului nu doreşte să conlucreze cu administratorul insolvabilităţii. Se atestă lipsa unui mecanism de constrângere a fostei conduceri la predarea actelor de evidenţă contabilă, ştampila întreprinderii, documente ale activităţii economice şi alte bunuri ale debitorului, şi este propusă crearea acestuia.

O altă prevedere pe care autorii au constatat-o inaplicabilă se găsește în art.35 și se referă la dispozitivul hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, care se remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării. Contrar prevederilor, unele dispozitive se publică cu întârziere în MO, chiar există şi hotărâri care sunt publicate după expirarea termenului de depunerea a cererilor de validare a creanţelor.
Deşi este o problemă de respectare a legii şi nu de inaplicabilitate, totuşi, se propune fie de revăzut termenul de publicare în sensul extinderii acestuia sau de prevăzut sancţionarea în cazul nepublicării în termen.

Art.134 alin.(3), în care este prevăzută noţiunea „actului de carenţă”, dar nu este clar regimul juridic şi efectul „actului de carenţă” în cadrul procedurii falimentului simplificat, acesta nefiind reglementat şi în cadrul altor proceduri de insolvabilitate, şi se propune explicarea sensului noţiunii drept un act de constatare lipsei de bunuri sau fără a recurge la explicarea acestui termen. Art.142 alin.(3) ţine de termenul de verificare a creanţelor şi de consemnare în tabelul creanţelor, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare, cu posibiliatea extinderii acestuia, fapt care intră în contradicţie cu prevederile art.143 alin.(5) şi (6): la expirarea termenului de verificare, administratorul depune imediat tabelul definitiv în instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanţelor şi pot face contestaţii faţă de creanţele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate.

S-a constatat practicarea neuniformă a termenelor dintre depunerea raportului administratorului/tabelului definitiv si şedinţa de validare, deşi existenţa unui termen rezonabil este o precondiţie pentru respectarea dreptului la contestare a tabelului definitiv, iar unele hotărâri de intentare a procesului de insolvabilitate nu oferă termen pentru contestarea informaţiei. Astfel, se impune necesitatea respectării termenului unic (maxim de 10 zile) pentru a asigura dreptul la contestaţie a participanţilor.

Art.188 stipulează categoriile de persoane care pot propune un plan al procedurii de restructurare, dar este omis creditorul în calitate de subiect al acesteia. Ca soluție se propune extinderea listei subiecţilor cu: comitetul creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoare creanţelor validate și autorităţile publice centrale vizate.

Concomitent urmează a se ţine cont de necesitatea clarificării momentelor:
— referitor la creditorii care deţin mai mult de 50 % din valoarea creanţelor – nu este clar, dacă se are în vedere doar creditorul care are peste 50 % şi care poate fi doar unul sau se au în vedere creditorii care, împreună, au peste 50 % din valoarea creanţelor validate.
— referitor la autorităţile publice centrale vizate – este neclar care autorităţi se au în vedere – totodată, autorităţile administraţiei publice centrale sunt deja prevăzute de art.188 alin.(1) lit. c).

Conform art.8 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în terment de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. În același timp, în art.48 şi art.115 din Legea insolvabilităţii nu se menţionază posibilitatea atacării cu recurs a încheierilor adoptate pe asemenea chestiuni. Aici se propune completarea articolului cu un alineat nou, în următoarea redacţie: “În toate cauzele instanţa de judecată se expune printr-o hotărâre, care poate fi atacată cu recurs”.

Pentru evitarea interpretărilor eronate şi concretizarea normei legale, necesită a fi reconsiderat şi art.132 alin.(1) din Lege, unde este propus după sintagma “10% din valoarea bunurilor grevate” de incorporat sintagma “cu prezentarea calculului”.

S-au identificat carențe și la art. 63, care creează premize ca la etapa intentării procedurii insolvabilităţii să apară, în mod nejustificat, un alt administrator decât cel care şi-a exercitat atribuţiile în perioada provizorie. Acest fapt pune sub pericol atât continuitatea procesului, cît şi celeritatea acestuia.

În concluzie s-a stabilit că Legea insolvabilităţii reflectă prevederi clare privind asigurarea respectării principiului celerităţii procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii administratorilor şi lichidatorilor în procesul de insolvabilitate.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Lista întreprinderilor din industria uşoară şi a tipurilor de servicii prestate de către acestea pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero, se majorează cu 15 agenți economici, potrivit completărilor Ministerului Economiei din 28 aprilie 2017 în anexa la ordinul nr. 46 din 04.05. 2010.

Completările au fost publicate în Monitorul Oficial din 5 mai 2017.

Contractele încheiate de aceste întreprinderi cu solicitanții plasării mărfurilor în regim de perfecționare activă, care sunt companii cunoscute din Europa, au fost semnate în perioada anului curent sau la finele lui 2016. Tipul serviciilor prestate ține de confecționarea articolelor de vestimentație, accesoriilor, vopsirea materialelor utilizate pentru acestea.

Serviciile prestate de către întreprinderile industriei ușoare pe teritoriul RM în cadrul contractelor de prelucrare în regim vamal de perfecționare activă, în conformitate cu art.104, lit.g al Codului fiscal sunt impozitate la cota 0 a TVA. Tipul serviciilor care cad sub incidența acestei prevederi, precum și modul de administrare a acestor servicii, sunt stabilite de Guvern. Livrarea mărfurilor legate de serviciile oferite se consideră parte de livrare a serviciilor.

În prezent Lista întreprinderilor industrie ușoare, care activează regimul vamal nominalizat, include peste 700 de agenți economici.

Sursă:https://monitorul.fisc.md/

Foto: mybusiness.md