Echipele ”Codex” și Geograph sunt câstigătorii primului hackathon în vizualizarea datelor statistice din Moldova - DATAVIZ Hackathon. Evenimentul a fost organizat de  Proiectului UE ”Îmbunătățirea Statisticii Regionale în Republica Moldova” în parteneriat cu Biroul Național de Statistică (BNS).

La eveniment au participat circa 30 de tineri din diverse domenii: studenți la economie, sociologie, statistică, programatori, ONG-iști, jurnaliști, designeri grafici, academicieni, activiști, pentru că noi credem că statistica poate fi valorificată prin colaborarea profesioniștilor din mai multe domenii.

Cele 9 echipe formate din 2-4 persoane, au elaborat timp de 6 ore instrumente de prezentare a datelor statistice: aplicații web, infografice, tabele grafice, hărți, imagini etc. Învingătorii au luat premii în valoare de 200 de euro. Membrii echipei ”GeoGraph” sunt angajați ai Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului  Întreprinderilor Mici şi Mijloci, cei din echipa ”Codex” sunt elevi la Liceul Teoretic. O. Ghibu din Chișinău.

Participanții au elaborat instrumente de prezentare a datelor statistice: grafice, hărți, imagini etc. Cei mai ingenioşi au fost doi elevi: Daniela-Andreea Moraru şi Alexandru Iorgov, care au format echipa câştigătoare „CODEX”. Viitorii specialişti în vizualizarea datelor au prezentat un  infografic axat pe date statistice oferite de BNS. Aceştia, utilizând softuri arhicunoscute, au reuşit să creeze ceva deosebit. Premiul obţinut de cei doi elevi a fost în sumă de 400 de euro.

De ingeniozitate şi profesionalism a dat dovadă şi echipa GeoGraph, care a utilizat hărţi interactive pentru o aplicaţie web. Cei 3 membri ai echipei Geograph au fost premiaţi cu 300 de euro. Premiile au fost oferite de către un consorțiu de companii ce implementează proiectul, și anume:  GFA (Germania), DevStat (Spania), AAM (Ungaria) și Statistica din Slovacia.

Ideea de organizare şi desfăşurare a Hackathonului a fost privită pozitiv de BNS. Directoarea generală adjunctă, Ala Negruţa a susţinut: „Asemenea evenimente, generatoare de idei, sunt binevenite deoarece aduc viziuni noi, care ulterior pot fi preluate şi multiplicate. Comunicarea statisticilor într-un format mai prietenos utilizatorilor este o prioritate pentru BNS, iar infograficele sunt o metodă modernă care poate uşura înţelegerea datelor şi eventual utilizarea lor”.

Proiectul „Îmbunătățirea Statisticii Regionale în Republica Moldova” (STATREG) au fost implementat în parteneriat cu Biroul Național de Statistică din Moldova pe parcursul a doi ani (noiembrie 2014- martie 2017 cu un buget total de 2 mln de euro.

Compania de business information si credit risk management KeysFin a publicat în urmă cu un an un studiu interesant despre celor mai ciudate nume de firme din tara noastră.
Să faci afaceri în România înseamnă, pe lângă mult tupeu, curaj şi un dram de inconştienţă, multă, foarte multă imaginaţie. Atunci când îşi aleg denumirile firmelor, cei mai mulţi dintre români o fac cu sufletul, cu speranţă şi, în unele cazuri, cu foarte mult umor. Dovadă studiul făcut de Keysfin care a căutat cele mai originale denumiri de firme.
Să începem cu cele sfinte. Dacă vreţi să faceţi afaceri de succes, ar fi bine să invocaţi încă din start ajutorul divin. Aşa s-au gândit, probabil, cei care au deschis firma „DUMNEZEU TRĂIEŞTE ŞI VORBEŞTE SRL” din Sibiu, specializată în creşterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, măgarilor, catârilor şi asinilor. În Dolj am întâlnit o altă firmă, „ISUS TE IUBEŞTE SRL” care se ocupă cu exploatarea forestieră, asta pe lângă firmele cu nume de sfinţi în genul„SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL SRL” sau “SFÂNTUL PATRU IMPEX SRL”, din Băileşti, specializată în fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.
Cei care n-au avut curajul să invoce sfinţii, s-au gândit la miracole şi alte evenimente creştine. Aşa au apărut „INVIEREA DOMNULUI BUCURESTI PENTRU PRESTĂRI SERVICII”, EVANGHELIA CONSTRUCT SRL din Bucureşti, „INGERUL PĂZITOR SRL” din Călăraşi, „INVIEREA LUI LAZĂR SRL” din Giurgiu, „MIRACOL – FRUCTE ŞI LEGUME SRL” din Glina, PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI din Ploieşti, „APA VIE SRL” din Tg. Jiu şi „SPIRIDUSUL CREATOR SRL-D” din Popeşti Leordeni, asta pe lângă cele şapte firme care conţin revelaţii în denumire, precum „REVELAŢII IMPEX SRL”.
Alţi oameni de afaceri au făcut apel la ajutorul Diavolului. Aşa a apărut, probabil, DIAVOLBLU SRL din Tărtăreşti. La Registrul Comerţului sunt înregistrate şi trei firme care conţin numele „Vrăjitoarea”.
Nici conaţionalii noştri de alte religii nu s-au lăsat mai prejos. Aşa au apărut „ MUSULMANU MOTORS C & L SRL” din Argeş, „MUSULMANCA SRL” din Ialomiţa, „MECCA & MEDINA SRL” din Roman, „ALLAH COMPANY IMPEX SRL” din Bucureşti, cele 5 firme cu nume de „JIHAD” şi cele 100 de firme cu numele de „ISIS”, că tot sunt la modă.
La acelaşi capitol includem şi firma de taxi din Arad „CIRCUMCIS SRL” si barul din Ineu „BOTEZ BAR IMPEX SRL”.
Si prăpastioşii au denumirile lor originale. La Registrul Comerţului este înregistrată „APOCALIPSA SERV” din Bihor şi numai puţin de 7 firme care se numesc „ARMAGHEDON”. Dintre ele, doar cea din Vaslui mai este activă.
Apropo de cataclisme. La acest capitol ar trebui să trecem şi firmele „EBOLA PLAY RO SRL” şi „CANCER DIVISION SRL” din Bucureşti.
Uneori, afacerile ţin de noroc dar şi de ghinion. Aşa a apărut, probabil, „GHINION IMPEX” din Ialomiţa. Pentru cei cu probleme în afaceri s-a inventat însă „AGENŢIA DE SPART GHINIONUL SLR” din Bucureşti, firmă aflată încă în funcţiune şi care se ocupă cu „activităţi de difuzare a programelor de radio”.
Reclama este sufletul comerţului! Un amănunt pe care probabil l-au omis cei care şi-au botezat firma „ŢEAPA SRL”, din Ocna Mureş, specializată în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale?
Tot la acest capitol includem „TEPAR & POPUTA SNC” din Cluj Napoca, HACKER SRL din Cluj, firmă specializată în activităţi de secretariat, dactilografiere, multiplicare şi traduceri, „PACALICI SRL” din Iaşi, firmă specializată intermedieri în comerţul cu produse diverse, „DRUMUL LOZĂLOR SRL” din Satu Mare, specializată în pregătirea drumurilor, cele 11 firme care conţin denumirea faliment, precum „FALIMENT IMPEX SRL”, dar şi alte firme cu denumiri oarecum asociate, de la casa de producţie TV „IDIOT FILM SRL” din Drăgăneşti-Olt la „CRIZA SRL” din Călăraşi şi „MILOGUL SRL” din Cluj Napoca.
Există, bineînţeles, şi firma „DRUMUL ÎNVINGĂTORILOR SRL”, iar în Orşova întâlnim restaurantul „VISUL AMERICAN SRL”.
Avem şi firme cu denumiri demne de filmele de teoria conspiraţiei – „SS&COMP” din Sibiu, „MOSAD IMPEX”, „MOSAD SRL” din Bucureşti, „CIA&NELUŢU SRL” din Alba şi „KGB SPORT CENTER SRL” din Mureş.
Dincolo de cele sfinte, de provocările crizei şi apocalipsă, patronii români se inspiră şi din filme, atunci când îşi aleg denumirile de firme.
Avem, astfel, o puzderie de firme cu numele “LAS FIERBINŢI SRL” din Suceava, “MATRIX SRL”, “AVATAR HOSTING” din Bucureşti, “SUPERMAN TOTAL” din Hunedoara, “STAR WARS SRL” din Constanţa, “HOBBIT BROKER DE ASIGURARE”, “SAURON SRL”, “CEI TREI MUŞCHETARI IMPEX”, “BRUCE LEE SRL” din Piteşti şi cele 4 firme cu denumirea “VAN DAMME”.
Dacă tot vorbim de personaje cunoscute, notăm şi „DI CAPRIO SRL” din Dolj, „AL PACINO SRL” din Timişoara, „DE NIRO SRL”, „ALBANO FOTOVOLTAICO SRL” din Timiş şi firma „DAN SPATARU JR. TRAVEL SRL” din Bucureşti.
Avem bineînţeles şi denumiri cu valenţe istorice. „GINGIS HAN” este prezent în patru firme, iar „CEAUŞESCU & PARTNERS” se ocupă de audit financiar în Constanţa. Notăm şi „OBAMA VASI SRL” din Buzău, „ PRINŢUL MARELUI PUTIN SRL” din Bucureşti, „PRINŢESA DAIANA SRL”, „PRINŢUL DRACULA SRL” dar şi „PRINŢESA ASFALTULUI SRL” din Galaţi.
Cei de la Keysfin au numărat, totodată, numai puţin de 23 de firme cu numele „BĂSESCU” şi 28 cu „PONTA”.
Că imaginaţia românilor în materie de nume de firme este de-a dreptul fabuloasă o constituie şi următoarele exemple.
În Olt este înregistrat o firmă cu denumirea „SCUIPICI COMPANY CONFECTION DE LOUX”, iar în Piteşti funcţionează societatea „EU ŞI TU PENTRU VIITOR” din Piteşti, specializată în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În Capitală sunt înregistrate firmele „STRĂLUCITORII DE MAŞINI SRL” şi „USTUROI CU MĂMĂLIGĂ PRODUCTION SRL”, în Sinaia avem „PUŢIN DIN TOT SRL”, în Călăraşi “REGELE FIARELOR SRL”, în Timiş „BESTIAL RECORDS SRL”, în Craiova „MARADONA BEAUTY”, iar în Alba Iulia „OCCIDENT MURDAR CURAT LUX SRL”.
La Registrul Comerţului găsim înregistrate şi numai puţin de 15 firme cu „OZN” în denumire, alături de “VIRGIN GALACTIC SRL” şi, bineinteles, “FANTASME COM SRL” din Bucuresti, specializată în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.
Iar atunci când nu umblă după OZN-uri, oamenii de afaceri se inspiră din casă, familie, etc. Dovadă că avem înregistrate la Registrul Comerţului 54 de firme cu numele „VĂRU”, 23 cu numele “CUMNATELE”, precum „CUMNATELE COM SRL” din Dolj si “CUMNATII PROD SRL” din Berceni, dar şi denumiri ceva mai speciale, precum “IUBIREA DE AUR SRL” din Galaţi, „VIRGINA 69 SRL” din Campina, “GIGOLO BOY” din Arad, „GIGOLO LATINO SRL” din Cţa, “TRIPLU XXX CONCEPT SRL” din Dolj, “SEXY PARTS & ACCESORIES SRL” din Constanţa, SUGERLINE SRL din Miercurea Ciuc şi, de ce nu, cele 13 firme cu numele de „POPONET”.
Nici animalele nu au fost uitate, dovadă denumirea firmelor “ELEFANTUL BIMBO COMIMPEX SRL” din Bucuresti, “ŞAPTE MAIMUŢE SRL” din Bucureşti, “PORCUŞORUL EUROPEAN SRL” din Baia Mare, “FRUMOASA BĂLŢATĂ SRL” din Botoşani, “PISICA GRASĂ TATTOO BUCUREŞTI SRL” şi “ŞOARECE ATRACTIV SRL” din Bucureşti,
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Sursă: ziuadevest.ro

Unii chișinăuieni au o inimă mare, demonstrează experimentul lansat de o cafenea din Chișinău. Amatorii de înghețată și brioșe găsesc bani în plus, în buzunar, ca să îi doneze nevoiașilor și oamenilor străzii. Astfel, orice trecător flămând poate găsi o brioșă, o pizza sau chiar poate servi o cafea în cafeneaua în care îi așteaptă ceva gustos, plătit anterior de către un client generos.

Ideea despre „cafeaua în așteptare” i-a fost inspirată administrației cafenelei din centrul orașului de către italieni. Administratoarea Violeta Neamțu a observat această practică în Napoli.

„Am încercat să o implementăm la noi la un an de la deschidere, dar nu prea a mers. Probabil noi am început cam stangace. Cu aproape jumătate de an în urmă am reluat practica și a luat foc. Ne-a ajutat Valentina Butnaru, soția jurnalistului Val Butnaru. Astăzi avem în așteptare brioșe, cafea, ceai.”

Nu este obligatoriu să lași bani care ar acoperi costul întreg al unei brioșe de exemplu. 

„Fiecare lasă cât poate. De obicei doamnele donează bani. Să fiți siguri că toți ajung la destinație. Avem grijă să servim gratis oamenii aflați în dificultate. De exemplu, acum o săptămână, a intrat la noi întâmplător un copil, un adolescent de vreo 14-15 ani. După cum era îmbrăcat am înțeles că nu are o viață ușoară. L-am întrebat dacă a pățit ceva, căci s-a oprit în ușă cam speriat. El mi-a zis că îi este foame. Așa am născocit pizza în așteptare, pe care copilul a devorat-o în câteva clipe. Băiatul nu cerșea, nu voia bani, nu a cerut nimic”, ne-a povestit Violeta Neamțu.

„Cafeaua în aștepare”, în italiană „Caffe sospeso”, este o tradiție care s-a născut la Napoli. A luat amploare prin 2011, când zona euro a intrat în criză. Șomajul creștea, micul business se închidea, tot mai mulți italieni nu își mai puteau permite cafeaua mult îndrăgită, cea mai bună fiind considerată licoarea preparată în Napoli. Potrivit Organizației Internaționale de Cafea, din care fac parte 44 de țări exportatoare de cafea, consumul anual de cafea scăzuse atunci până la 5,6 kilograme pe cap de locuitor, atunci cel mai mic indice din ultimii 6 ani.  Cineva și-a adus aminte de vechea tradiție napolitană, de a servi pe un altul cu o ceașcă de espresso sau capuccino. Ziua de 10 decembrie 2011 a fost declarată oficial de către primărie „Ziua cafelei în așteptare”. Practica s-a răspândit în Bulgaria, Spania, Franța. Iată că a ajuns și în Moldova.



Lăsați și voi ceva gustos pentru nevoiași sau oamenii străzii. La cafeneaua „La Dolce Italia” se pregătește o pizza italiană delicioasă, nemaivorbind despre brioșe și cafea. Pe strada Vlaicu Pârcălab 75, se coc faptele bune!

Sursă: ea.md

Când auzim expresia „cod vestimentar”, ne gândim, în primul rând, la evenimentele alese care cer respectarea unei anumite reguli în ceea ce privește îmbrăcămintea. Probabil, așa ne-a învățat industria filmelor.

Însă, un cod vestimentar reprezintă nu doar ținuta pentru un eveniment special, dar și acele uniforme pe care le poartă, de exemplu, elevii unor licee sau angajații anumitor companii. Uniforma, în majoritatea cazurilor, la fel ca ținutele speciale de seară, adaugă valoare și notorietate pentru instituția care își are propriul cod vestimentar. Totodată, o uniformă cu o siglă pe ea, este una din cele mai tradiționale metode de promovare a brandului.

Jumătate din companii nu au un cod vestimentar

Acest prestigiu, bineînțeles, care vine o dată cu un cod vestimentar ales, este creat tot de mâinele omului sau, mai cu seamă, de mâinele celor ce lucrează în industria textilă. În Republica Moldova, în prezent conform datelor Biroului Național de Statistică, activează 269 de întreprinderi de fabricare a produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, la care muncesc peste 20 de mii de angajați.

Așadar, echipa Magenta Consulting  i-a întrebat pe managerii companiilor din RM în ce haine vin îmbrăcați la serviciu angajații lor. Peste jumătate din respondenți, 56%, susțin că nu au un cod vestimentar impus pentru salariații lor. Doi din zece manageri, de asemenea, nu obligă angajații să poarte o uniformă la locul de muncă, însă  le sugerează să se îmbrace decent, nu neapărat în haine de oficiu.

Pe de altă parte, 9% dintre managerii intervievați, au menționat că doar anumiți angajați se prezintă la locul de muncă purtând uniforma cusută la comandă cu logoul la vedere. Circa 6% dintre companii solicită personalului lor, fără excepții, să poarte uniforma cu logoul firmei la care muncesc, Totodată, în Moldova nu lipsește un cod vestimentar de oficiu pentru moldovenii care muncesc la birou. La 8% dintre companii, angajații poartă zilnic îmbrăcăminte de oficiu fără logoul companiei, care presupune combinația dintr-un costum cu cravată pentru bărbați și o fustă cu bluză pentru femei.

Uniforma e apreciată de companiile cu angajații la vedereCompaniile care nu impun un cod vestimentar, în marea lor majoritate, sunt cele din Chișinău, dar și din nordul Republicii Moldova, micro-întreprinderile și întreprinderile mici (dat fiind faptul că numărul întreprinderilor micro și mici îl depășește pe cel al întreprinderilor mari), cu investiții locale și cele care vin din domeniul comerțului, serviciilor sau consultanței. Aceleași criterii corespund și companiilor care preferă ca angajații lor să se prezinte la locul de muncă într-o ținută decentă. De menționat e faptul că pentru firmele ce activează în domeniul agricol sau cel al industriei alimentare nu respectă un cod vestimentar, rareori, o parte din salariați au uniforme cu logo de purtat. 

Uniformele cusute la comandă cu logo pe ele sunt mai populare în zona capitalei, dar și în sudul Moldovei și printre companiile medii și mari. Majoritatea sunt importatori în Moldova, oferă servicii, consultanță sau activează în domeniul producerii. Uniformele ce sunt purtate absolut de personalul în cadrul unei firme, cu logoul la vedere, sunt mai des întâlnite printre moldovenii ce muncesc pentru companiile cu investiții ce vin din străinătate, fac comerț sau oferă diverse servicii și consultanță.

Astfel, Magenta a aflat că mai bine de jumătate din companiile din Moldova  nu impun angajații să respecte un cod vestimentar la locul de muncă. Cei ce poartă uniforme, de obicei, sunt companiile mari sau medii, cele ce oferă servicii sau cele din domeniul comerțului – adică cei ce sunt cu haina la vederea clientului lor. Vă mai amintiți ce v-am povestit noi despre marketing? Orice acțiune publică a unei persoane fizice sau juridice reprezintă o acțiune de marketing.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 402 de companii, cu o marjă de eroare de +/-4.88% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 10 august – 22 septembrie, 2016. Datele au fost adunate din chestionarele ce au fost colectate prin intermediul interviurilor telefonice.

Sursă: consulting.md

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familei a publicat în Monitorul Oficial, nr 78-84 din 17 martie curent informaţia cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie, realizat în anul 2016.

Potrivit informaţiei, salariul mediu lunar a constituit 5084,0 lei.

Informaţia a fost publicată în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări sale sănătăţii în timpul obligaţiilor de serviciu şi ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Menţionăm că salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 a fost propus în sumă de 5050 lei. Această sumă a fost stabilită în conformitate cu prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2018.

În acelaşi timp, reamintim că pentru anul 2015 salariul mediu lunar pe economie prognozat a constituit 4500 lei.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Acest lucru este prevăzut de amendamentele legislative aprobate de parlament în prima lectură pentru atragerea în zonele economice libere a noilor investiții și asigurarea implementării proiectelor economice actuale. Prelungirea termenului de activitate ale acestor două ZEL-uri va permite realizarea în cadrul lor a unor mari proiecte investiționale actuale și de perspectivă, care necesită mai mult timp pentru recuperarea investițiilor și nu pot fi realizate în cazul termenului actual de funcționare a zonelor nominalizate. Autorii documentului au menționat că, în ultimul timp, în ZEL Expo-Business-Chisinau au fost înregistrați mai mulți rezidenți noi, care planifică să implementeze, în perspectivă, proiecte investiționale mari. Printre aceștia sunt companiile Industrial Parc Centre, Nanocut, Wood International Traiding. Astfel, proiectul investițional al Industrial Parc Centre prevede construcția unor obiective imobiliare cu suprafața de peste 7 mii de m.p., care ulterior vor fi date în chirie potențialilor investitori pentru activități antreprenoriale. Proiectul investițional al companiei Nanocut prevede fabricarea formelor din detalii metalice pentru export. Compania Wood International Traiding planifică să realizeze proiectul investițional de producere a articolelor din lemn pentru export. Iar n ZEL Taraclia, rezidentul Ispan-LUX a finalizat reconstrucția fabricii de producere a gresiei și faianței Santeк și trebuie să lanseze producția. Acest proiect este important atât pentru regiune, cât și pentru toată țara. În el au fost investite peste $1,5 mln. Aici urmează să fie produse 1,2 mln m.p. de gresie și faianță pe an și să fie create 250 de locuri de muncă. La a doua etapă urmează să fie dublat volumul producției. Un alt rezident al ZEL Taraclia, compania Fres-Tehnolux planifică să realizeze proiectul investițional de producere a energiei electrice cu ajutorul panourilor solare. Investițiile în acest proiect vor fi de aproximativ 6 mln euro. Administrația acestei ZEL a primit și alte propuneri de realizare a proiectelor investiționale în domeniul industriei, pentru exportul producției finite.

Sursă: InfoMarket

Chişinău, 17 mar. /MOLDPRES/. Vinul a fost declarat produs alimentar și va putea fi comercializat după ora 22:00, potrivit unor modificări legislative adoptate astăzi de Parlament în lectură finală, informează MOLDPRES.

Conform modificărilor, vinul este produs alimentar obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială a strugurilor proaspeți sau înghețați, presați sau nu, sau a mustului de struguri proaspăt.

Totodată, noile prevederi vor permite şi publicitatea produselor vitivinicole. „Spre deosebire de majoritatea altor băuturi alcoolice, magazinele alimentare vor putea comercializa vin după ora 22.00. De asemenea, vinurile nu vor nimeri sub incidența articolului referitor la limitarea publicităţii de băuturi alcoolice la televiziune şi în presa scrisă”, a menţionat anterior autorul proiectului, deputatul Ion Balan.

De asemenea, potrivit legii, modificările vor crea premise pentru dezvoltarea sectorului vinicol în R. Moldova.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2015, în Republica Moldova au fost produse aproximativ 134 milioane litri de vin.

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Camera de Comerţ și Industrie Prahova și Consiliul Județean Prahova organizează în premieră Expoziția ”Republica Moldova Prezintă” la Ploiești, România, în perioada 27-29 aprilie 2017.

Potrivit președintelui CCI Sergiu Harea, evenimentul ,,Republica Moldova Prezintă” este o continuare a succesului expoziției din noiembrie 2016, ,,Fabricat în Moldova” la Iași și o proiectare a expoziției naționale și are ca scop facilitarea schimbului de experiență și bune practici, crearea celor mai favorabile condiții de interacțiune și colaborare necesare susținerii producătorilor autohtoni, promovării imaginii Republicii Moldova, amplificării relațiilor comercial - economice cu România dar și cu restul Europei, toate acestea contribuind într-un final la creșterea cifrei de export.

Programul dedicat mediului de afaceri va include: For bilateral moldo-român, sesiuni B2B și de informare privind accesul pe piața UE a companiilor din republică și beneficiile colaborării dintre Republica Moldova și România.

Republica Moldova prezintă la Prahova - deoarece acest județ este unul din cele mai puternice motoare a economiei românești, produsul intern brut fiind de 8,75 mld. Euro, cu alte cuvinte putem spune că PIB-ul din Prahova este cât cel al Republicii Moldova, doar că la un număr de locuitori de 3 ori mai mic.
  
Din cele aproximativ 22.000 societăţi comerciale din judeţul Prahova, cca 2.000 au capital mixt sau integral străin, reprezentând 70 de țări. Mai mult de 50% din investiţia străină din judeţ este făcută de firme ale Uniunii Europene.

La expoziție sunt invitați agenții economici din toate domeniile de activitate, indiferent de regiunea țării.

Carmen Murzea, 30 de ani, şi Robert Eisler, 34 de ani, doi prieteni care împărtăşesc de câţiva ani pasiunea pentru prăjituri, au înfiinţat anul trecut Cuptorul lui Robert, un mic laborator de prăjituri din Braşov în care au investit 20.000 de euro.

„Povestea noastră a început în 2013. Împărtăşind acelaşi hobby, am în­ceput să testăm reţete noi de pră­ji­turi, brioşe şi torturi pentru prieteni şi cunoştinţe. Totul a început ca o joacă, nu ne gândeam pe atunci că vom ajunge să ne deschidem laboratorul de cofetărie“, povesteşte Carmen Murzea, de profesie sociolog. Ea a lucrat într-o agenţie de recrutare locală ca referent re­surse umane până în mai 2014, atunci când activitatea fir­mei a fost suspendată. Robert Eisler, ce­lălalt fondator al afa­cerii, este de profesie tehni­cian IT, iar în prezent lucrează ca trai­ner într-un call center din Braşov.

În prezent, produsele reali­zate de cei doi în laboratorul din Bra­şov, care are o suprafaţă de 40 de metri pătraţi, sunt comer­cia­lizate online. Astfel, clienţii accesează site-ul sau pagina de Facebook a Cuptorului lui Robert, văd produsele, îi con­tac­tează pe cei doi antreprenori, iar după ce comanda este pre­luată şi, mai apoi, finalizată, clientul vine la laborator pentru a-şi ridica tortul, brioşele sau cheesecake-urile co­mandate.

De asemenea, Cuptorul lui Robert realizează torturi pentru nunţi sau botezuri, dar şi candy bar-uri pentru astfel de evenimente.

„Cea mai mare comandă a fost tot pentru o nuntă, cu 400 invitaţi. Am realizat cheesecake-uri cu caramel sărat şi nuci, cake-pops, mousse-uri cu trei ciocolate, panna cotta sau mini-brioşe cu cremă merrengue butter“, mai spune Carmen Murzea, care împreună cu Robert Eisler administrează Cuptorul lui Robert SRL-D. Din noiembrie până în prezent, cei doi antreprenori au investit circa 20.000 de euro în această afacere. Cei doi îşi promovează afacerea prin intermediul reţelelor de socializare, însă Carmen spune că nu au neapărat o politică de marketing bine pusă la punct, ci clienţii noi vin la recomandarea clienţilor fideli.

Cei doi sunt în căutatea unui coleg care să îi ajute în laborator, însă deocamdată, până când vor găsi o persoană potrivită pentru postul de cofetar, de prăjituri se ocupă doar fondatorii afacerii.

„Robert lucrează după terminarea programului de la job, iar eu lucrez de dimineaţă până când reuşesc să termin comenzile.“

Antreprenorii încearcă să încheie colaborări cu baruri şi bistrouri din Braşov cărora să le livreze deserturi, dar speră să poată să deschidă şi propriul magazin „fizic“.

„Într-un an ne dorim să deschidem un magazin de desfacere în centrul Braşovului, unde clienţii nostri vor putea servi la bucată produsele noastre. Momentan, comenzile le facem pentru minim un kilogram din orice sortiment – tort, prajitură“, adaugă Carmen.

Ea povesteşte că antreprenorii mici se confruntă în general cu o serie de provocări.

În general cerinţele şi condiţiile cerute de autorităţi sunt gândite direct pentru afaceri mari, neexistând un cadru care să motiveze oamenii să îşi deschidă mici centre de productie şi să facă producţie locală la nivel mic, consideră cei doi antreprenori.

Un alt impediment pe care îl văd cei doi braşoveni este accesul dificil/ complicat la finanţare, lucru ce le limitează şi le îngreunează dorinţa de creştere şi dezvoltare a companiei.

„Un tânăr care ar dori să-şi facă o mică afacere în acest domeniu trebuie să pună calitatea produselor pe primul loc. Să se înarmeze cu răbdare, să se aştepte la evenimente neprevăzute şi să îşi facă curaj să continue. Şi să fie optimist“.

Sursă: zf.ro

Trei oraşe (Ialoveni, Edineţ, Străşeni) şi trei sate (Colibaşi, Cărpineni, Selemet) au primit granturi de câte 20 de mii de dolari de la Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, pentru a impulsiona dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local.

Beneficiari direcți ai proiectelor vor fi circa 200 de întreprinderi mici și mijlocii, producători agricoli, întreprinderi de procesare, din industria textilă, comerț, produse industriale, precum și rezidenți ai parcurilor industriale din municipiul Edineț și orașul Strășeni. Beneficiarii indirecți ai proiectelor implementate vor fi peste 1200 gospodării de fermier din localitățile rurale direct beneficiare și din cele din imediata vecinătate.  Ca urmare a desfășurării acestor proiecte, vor fi create 1000 de locuri noi de muncă, dintre care jumătate vor fi ocupate de femei.

„Dezvoltarea localităților depinde de viabilitatea mediului de afaceri local. Acesta este motivul pentru care Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare susține autoritățile publice locale în modernizarea infrastructurii economice pentru atragerea investitorilor în satele și orașele din Moldova. Dezvoltarea economică locală și crearea locurilor de muncă bine plătite acasă este cea mai bună soluție pentru provocările pe care le pune migrația în fața Moldovei”, susține Simone Giger, Directoarea Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.

Din valoarea totală de 176 mii USD a proiectelor, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare oferă şase granturi în sumă totală de 120 mii USD, autorităţile locale cofinanţează cu suma de 20 mii USD, iar mediul de afaceri contribuie cu peste 36 mii USD.

„Primăria este principalul liant dintre business şi dezvoltarea comunităţii în ansamblu. În rezultatul acestui proiect, în Cărpineni va fi extinsă reţeaua de gaze naturale, va fi crescută capacitatea reţelei de energie electrică. Astfel ca agenţii economici care activează deja, să-şi poată dubla capacitatea de producţie. În rezultat, populaţia va putea beneficia de 200 locuri noi de muncă”, susţine Ion Cărpineanu, primar de Cărpineni.

Graţie acestor 6 proiecte, va fi îmbunătățită infrastructura de suport a afacerilor (extinderea, construcția de rețele de aprovizionare cu apă, canalizare, energie electrică), vor fi create condiții pentru procesarea producției agricole, oportunități pentru producerea de resurse energetice alternative, condiții pentru atragerea de noi investitori în parcurile industriale, pentru promovarea potențialului local și a oportunităților de investiții.

În total, în cele 6 localități, numărul de locuri noi de muncă ar putea crește cu încă 2000, după finalizarea proiectelor.