Înființarea unei plantații de goji este destul de rentabilă datorită valorii deosebite a fructelor, a frunzelor și nu în ultimul rând, a butașilor. Aceasta a fost și ideea fermierului Constantin Munteanu din Chișinău, care a decis să planteze pe o suprafață de 0, 7 hectare, aceste pomușoare cu o valoarea energetică deosebită și cu multiple beneficii pentru sănătate.

Ideea i-a venit lui Constantin în timp ce se afla în Grecia. Fiind stabilit acolo de mai mulți ani, tânărul antreprenor a avut oportunitatea de a studia procesul de cultivare al acestor pomușoare, ca apoi revenind în țară, să încerce o afacere inedită pentru Republica Moldova.

Cu trei în urmă, Constantin a procurat 800 de puieți de goji din Bulgaria și i-a sădit pe o plantație în apropierea satului Bacioi. Astfel, a pornit afacerea de familie a companiei C.A.N. Munteanu SRL, care pe parcursul a trei ani a progresat și s-a dezvoltat, devenind membră a Asociației Obștești „Pomușoarele Moldovei”, iar produsele au ajuns pe rafturile celor mai mari rețele de supermarket-uri din Chișinău. Fructele sunt comercializate doar în stare proaspătă.

Pomușoarele Goji se caracterizează printr-o roadă multianuală, care începe din lina iulie și durează până la primele înghețuri. De aceea, fermierul nu a putut încă evalua roada din acest an, însă în mod normal, după anul 3 de cultură, arbustul de Goji poate produce peste 3-4 kg de fructe proaspete.

Deoarece provin din regiuni cu condiții climaterice dificile, fructele goji nu sunt pretențioase la mediu, la sol, pot crește productiv fără vreun sistem de irigare și fără a fi tratate sau stropite cu substanțe chimice și fertilizanți. Roada din anul acesta nu a fost supusă nici unui proces de tratare, fructele nu au fost stropite cu nimic, nici macar cu tradiționala zeamă bordoleză.

Deși tufele sunt încă destul de mici și au nevoie de suport, Constantin Munteanu ne-a povestit că arbuștii de goji pot ajunge până la 2-2,5 metri în înălțime, fiind și foarte longevivi. Au existat arbuști care au ajuns la vârsta de 150 de ani.

În prezent, fructele sunt comercializate doar în stare proaspătă, ajungând în supermarketurile din Chișinău la un preț de 250-260 de lei.

Deși încă nu și-a scos investițiile inițiale, Constantin Munteanu crede în perspectiva acestei afaceri și consideră că în anii ce urmează plantația se va extinde, iar volumul de producție va crește considerabil. Cu atât mai mult că pomușoarele goji pot fi utilizate nu doar în stare naturală, ele pot fi uscate, procesate și folosite pe larg în industria alimentară și farmaceutică, iar din frunzele de goji se face ceai, care este de asemenea foarte benefic pentru sănătate.

Sursă: madein.md

 

În Rusia muncesc aproape jumătate de milion de moldoveni. Ei sunt pe al patrulea loc la salarii printre migranții din CSI și Georgia, iar majoritatea dintre ei nu vor să se întoarcă acasă. O arată un sondaj realizat în Rusia pe un eșantion de 8.700 de migranți, scrie Kommersant. Din textul de mai jos aflați cât câștigă un moldovean în patria lui Pușkin în raport cu alți cetățeni din CSI.

Potrivit Kommersant, numărul migranților din R. Moldova în Federația Rusă s-a redus cam cu 60.000 de oameni, față de anul 2016. Dacă anul trecut în Rusia erau 497.000 de moldoveni, anul acesta au rămas 430.000. Totodată, se înregistrează o creștere a numărului de femei printre migranți, dar și o ascensiune a statisticii de munci sezoniere.

Sondajul arată că salariul mediu al unui migrant moldovean în Rusia e de 35.300 de ruble în cazul muncii legale și cu peste 2000 de ruble mai puțin în cazul unei activități ilegale - 32.200 de ruble. Moldovenii, care apar în clasament alături de muncitorii din alte țări CSI și Georgia, au printre cele mai mari salarii, cedând belarușilor (41.000 de ruble), azerilor și georgienilor (câte 35.900 de ruble). Totuși, salariul mediu al unui migrant e 84% din salariul mediu al unui rus, scrie publicația.

60% dintre toți migranții care muncesc în Federația Rusă spun că au lucrat acasă la un job cu o calificare mai înaltă, iar 2/3 spun că muncesc în Rusia în comerț sau drept muncitori necalificați.

Limba vorbită

Datele sociologice arată că moldovenii mai puțin utilizează rusa ca limbă de bază la lucru, față de anul 2011. Dacă acum șase ani moldovenii vorbeau în 90% de cazuri în rusă la locul de muncă, acum procentul a coborât la 83%. Acasă, respondenții moldoveni vorbesc rusește doar în 39% din cazuri.

„Va trece timpul și tabloul limbii se va schimba total, dacă nu vom întreprinde nimic . Noi nu avem programe de învățare a limbii ruse, iar între timp rusa „pleacă” din republici”, spune șeful Centrului de Cercetări Migraționiste din Rusia, Dmitri Poletaev.

Planurile moldovenilor

Între timp, sondajul relevă că mai mult de jumătate dintre moldovenii din Rusia nu au de gând să revină acasă - 52,9% vor să rămână în Rusia. 25,4% au de gând să facă o navetă permanentă între Rusia și R. Moldova și doar 8,4% vor să lucreze un an sau doi în Rusia și să se întoarcă acasă.

agora.md

 

Fermierul din Italia, Roberto Guardigli, construiește la Dubăsari un elevator pentru cereale cu o capacitate de 32 de mii tone. Italianul s-a mutat în regiunea transnistreană acum zece ani și a pornit propria afacere, arendând un teren de 9,3 mii hectare.

Potrivit agenției INFOTAG, cu referire la mass-media locală, proiectul cu un buget de circa 2,5 mil. euro este prevăzut pentru o perioadă de doi ani. Construcția a început în luna mai. Până în septembrie este planificată instalarea a patru din cele opt turnuri. Echipamentul pentru curățare și uscare a grâului și două turnuri cu o capacitate de 4 mii tone fiecare deja au fost instalate. Datorită mecanizării, procesul de uscare va fi mai rapid.

Fermierul italian crește grâu, orz, floarea soarelui, porumb, in. Acesta a angajat circa 100 persoane. Produsele cultivate sunt vândute prin portul „Giurgiulești”, precum și porturile ucrainene Odessa și Reni. Dar, transportarea și, în special, vămuirea este costisitoare, deoarece este necesară întocmirea documentelor și în Transnistria și în Moldova.

bani.md

 

"Dincolo de noi", "Nouă vieţi", "Fântânile" şi "Spectru". Sunt doar câteva filme autohtone, care vor fi finanţate de Guvern, - comunică publika.md.

Până la sfârșitul anului 2018, pe sticlă vor apărea 16 pelicule. Peliculele vor fi de diferite genuri, inclusiv de ficţiune, documentare, vor fi şi două filme de animaţe.

Bugetul alocat pentru producţii depăşeşte cinci milioane de lei.

Pentru a participa la concurs, casele de producţie au depus un dosar care conţinea scenariul şi echipa care va realiza filmul. Concursul a durat două luni, iar dosarele au fost securizate. Cei mai mulți bani, peste un milion de lei au fost alocați filmului "Dincolo de noi". Pelicula va fi filmată în Moldova și în Franța.

"Genul este o dramă a noastră. Cu elemente de toate, toate cele simțuri, toate cele emoții pe care le avem : ură, dragoste, invidie. E o muncă enormă care urmează să fie făcută", a spus producătorul filmului "Dincolo de noi", Nicu, Tarnă.

Un alt câștigător este și regizorul Sergiu Ciorescu. Pentru pelicula „Filmul de ieri și de astăzi”, un documentar de lung metraj, casa de producție a primit peste 70 de mii de lei.

"Documentarul va oglindi realitatea din trecut și din prezent a istoriei cinematografiei de succes. Un documentar care va fi în primul rând pentru tineri", a spus regizorul, Sergiu Chiorescu.

Directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, Valeriu Jereghi, a menţionat că scopul concursului a fost de a reanima şi relansa industria filmului din Moldova.

"Au fost recepționate 22 de dosare dintre care 16 au trecut baremul de șase puncte necesare. Noi vom ajuta cu participarea la festivaluri internaționale, cu alte relații pentru dezvoltarea în principiu a relațiilor în domeniu", a spus directorul Centrului Național de Cinematografie, Valeriu Jereghi.

Reprezentanții Ministerului Culturii speră că anul viitor suma alocată proiectelor cinematografice va fi mai mare.

"Mizăm foarte mult ca acele filme care vor fi, care au obținut finanțare și care vor demara sper în curând lucrul asupra filmului să poată fi demonstrate publicului și să poată fi promovate și pe piața externă", a spus secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol.

În acest an, industria cinematografică va beneficia, în total, de opt milioane de lei. Este pentru prima dată în ultimii zece ani, când statul investește în asemenea proporții, în acest domeniu.

Combinatul de vinuri „Cricova” SA și Centrul de turism și afaceri „Cricova-Vin” SA au comis o serie de încălcări în administrarea proprietății publice, arată auditul pentru anii 2015-2016, efectuat de Curtea de conturi a Republicii Moldova, - comunică mybusiness.md.

Urmare a verificărilor, Curtea a decis să transmită materialele auditului Procuraturii generale pentru examinare conform competențelor. Este vorba despre înstrăinarea a 11 active pe termen lung, acordarea dreptului de proprietate asupra mărcii comerciale „Cricova” unei persoane fizice din altă țară, construcția unui restaurant în orașul subteran unde se produc vinurile „Cricova”, precum și acordarea unui împrumut către un agent economic de către Centrul de turism și afaceri „Cricova-vin” SA.

Câte companii din Moldova sunt prezente în spațiul on-line cu logo și site și când au început acestea să se promoveze pe internet?  

Era internetului a transferat piețele, iar cu ele - publicitatea și marketingul în spațiul virtual. Fără identitate pe web, începând cu un site elementar și continuând cu magazine on-line, bloguri, aplicații, în zielele noastre e cam greu de imaginat o companie. 

Nu și în Moldova. 47% din companiile din regiunile țării nu au logo, nici site și consideră că nici nu au mare nevoie de ele. Regula promovării “prin recomandare” sau “cunoscuți” e încă în plină floare. Spre viitor privește în cea mai mare parte doar Chișinăul.

Constatarea a fost făcută prin intermediul unui sondaj realizat de Magenta Consulting, care a decis să vadă câte dintre companii de la noi din țară și-au asigurat prezența în spațiul on-line și de când. Cercetarea a inclus 402 companii, cărora li s-a adresat următoarea întrebare:

“Când ați realizat pentru prima dată designul la următoarele elemente corporative:  

Logotipul companiei (sigla);

Site-ul companiei?” 

On-line companiile mari dictează trendul

Debutul e-commerce sau a magazinelor on-line a fost marcat în 2001, când Amazon a lansat serviciile mobile și a raportat primele profituri pe vânzări on-line. De atunci, lucrurile în spațiul virtual s-au mișcat cu pași gigantici. În doar 7 ani, un studiu realizat în SUA a demonstrat că 81% dintre americani, înainte de a procura un produs, l-au căutat on-line, iar 66% au și făcut cumpărături pe net.

În Moldova, vânzările on-line abia acum își iau avântul. 8% dintre companii s-au dovedit a fi vizionare în privința șanselor ce le oferă internetul și au dat de știre pe net că există. Acestea se promovează cu primul logo și pagină web a companiei între anii 2001-2010. Se poate presupune că acestea aveau și un profit bun, pentru că, în acest interval de timp, o pagină web era destul de costisitoare.

Circa 24% dintre companii și-au făcut apariția pe internet între anii 2010-2016. Rebranding al logo-ului în ultimii 6 ani și-au făcut 12% dintre companii.

Figura 1: Ponderea companiilor ce dețin site și logotip în perioada 1990-2016, %

Ponderea companiilor mici și mijlocii care au site-uri e mai mică  decât cea a întreprinderilor mari (mai mult de 249 de angajați). 52% de micro-întreprinderi, și 43% de companii mici încă nu dispun de un site. 

Figura 2: Ponderile per tip de companii ce dețin site 1990-2016, %

Chiar  și on-line centrul economic al țării este Chișinăul

Cea mai mare pondere a companiilor care au logo și site web în prezent se află în Chișinău (peste 20%), aproape aceeași pondere au obținut și companiile din centrul țării. Companiile din nord au într-o măsură mai mare logotip (13%), decât site (9%). Totodată, la moment, ponderea companiile din sud ce dețin site și logotip e mai mică față de companiile din alte regiuni (4%).

Majoritatea companiilor din regiuni încă mai preferă modalitatea clasică de promovare - prin publicitate TV, radio, ziare sau la vedere. Circa 40 % dintre întreprinderile din nord și cele exportatoare declară că nu au un logotip. 47% de companii din centrul țării și 24% - din nordul țării nici nu consideră că ar avea nevoie de a se promova pe net cu un logo sau site web.  

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 402 companii, cu o marjă de eroare de +/-4.88%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 10 august – 22 septembrie, 2016 la telefon prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Sursă: consulting.md

Compania belgiană Anheuser-Busch InBev (AB InBev) și cea turcească Anadolu Efes au ajuns la un acord privind fuziunea afacerilor pe teritoriul Rusiei și Ucrainei, informează mybusiness.md.

Noua companie se va numi AB InBev-Efes, ambii investitori vor avea cote-părți egale și vor avea același număr de locuri în Consiliul Director. Pentru funcția de președinte va fi propus Tuncay Özilhan, președintele consiliului directorilor Anadolu Group и Anadolu Efes.

Tranzacția ar putea fi finalizată până la sfârșitul primului semestru al anului 2018, însă până atunci AB InBev și Anadolu Efes vor continua să activeze ca producători independenți.

Reprezentanții companiei AB InBev au declarat că decizia de a fuziona a fost rezultatul unui acord istoric de a cumpăra, în anul 2016, – SABMiller, un concurent britanic al AB InBev – o tranzacție în valoare de 106 miliarde dolari. Astfel, corporația belgiană a devenit proprietarul a 24% din acțiunile Efes, pe care SABMiller le-a primit după fuziunea din 2011, în schimbul activelor sale.

Fuziunea AB InBev și Anadolu Efes va permite ambelor companii să-și îmbunătățească starea financiară, dar și de a deveni un concurent pentru Carlsberg, care este considerat cel mai important producător în Europa. Analiștii financiari ai ziarului rus „Vedomosti” susțin că fuziunea ar putea să fie extinsă în toate țările CSI, unde este prezent cel puțin unul dintre participanții la tranzacție.

AB InBev produce mai mult de 200 de mărci de bere, inclusiv Budweiser, Corona, Stella Artois, Beck, Hoegaarden, Klinskoe și „Sibirskaya Korona”, iar Anadolu Efes produce Efes Pilsener, „Starîî Melnik”, Bavaria, Chișinău, ș.a..

 

Un bloc nou de locuit de pe strada Trandafirilor din sectorul Botanica al Capitalei se ruinează. Tencuiala decorativă a fațadei cade pe automobile parcate și prezintă pericol pentru trecători, - scrie diez.md.

„Dezgustător. Întreaga fațadă a blocului de locuit de pe strada Trandafirilor se ruinează. Scara blocului arată într-o stare deplorabilă, ușile liftului sunt ruginite. Vântul puternic din ultimele zile a provocat daune mari. Mai multe bucăți din faianță au căzut pe automobilele din curte și pe terenul de joacă a copiilor. Administratorul „Kirsan Com”, Anatolie Novac, are o atitudine nepoliticoasă în raport cu locuitorii și evită să clarifice situația”, a precizat una din locuitoarele din acest bloc, a cărei automobil a fost afectat, notează ru.diez.md.

Blocul de locuit a fost în exploatare în 2012 și mai sunt apartamente expuse în vânzare la prețul de 690 euro metru pătrat.

Aproximativ 290 de vânzători de vechituri din adiacentul Gării Feroviare au fost redirecționați în piața Agrovista. Potrivit pretorului interimar al Preturii sectorului Centru, Pavel Rusu, prima lună acestora li s-a oferit locuri de comerț gratuit, iar ulterior pensionarilor și persoanelor social-vulnerabile li se va percepe o taxă de cinci lei. Zeci de comercianți însă, se împotrivesc deciziei.

„Aproximativ 290 de persoane au fost redirecționate să comercializeze în piața Agrovista, fapt pentru care nu plătesc nicio taxă în prima lună. Pentru viitor administrația pieței va percepe o taxă de cinci lei pentru persoanele vulnerabile și pensionari. Sunt create toate condițiile pentru comercializare, depozitare, apă, veceu, toți sunt satisfăcuți, în afară de un grup de vreo 20-30 de persoane care nu vor să se conformeze”, a declarat pretorul interimar al Preturii sectorului Centru, Pavel Rusu, în cadrul ședinței de astăzi, a primăriei Chișinău, - comunică unimedia.info.

Zeci de comercianți se împotrivesc însă, deciziei autorităților. Aceștia au protestat de dimineață în fața primăriei Chișinău, nemulțumiți de faptul că aleșii locali le interzic să-și vândă marfa în piața improvizată din bulevardul Gagarin.

Menționăm că, acum trei săptămâni, autoritățile municipale, împreună cu polițiștii au întreprins măsuri de evacuare a comercianților stradali din piața de vechituri de lângă Gara Feroviară.

Gigantul american Apple a primit refuz din partea Comisiei de Contestații de la AGEPI în privința înregistrării brandului iwatch în R. Moldova. Decizia este motivate de opoziția unui grup de companii, care produc ceasuri elvețiene de lux, - scrie Agora.

Compania americană Apple a depus în decembrie 2013 o cerere de înregistrare a brandului iwatch pe teritoriul R. Moldova, însă acestei decizii s-a opus Swatch Group, care deține mai multe branduri populare de ceasuri elvețiene. Astfel, gigantul american a primit un refuz provizoriu de înregistrarea a mărcii comerciale pentru ceasurile sale inteligente.

Swatch Group este un producător elvețian de ceasuri și bijuterii care a fost fondat în 1983, având angajați peste 36 000 de persoane în circa 50 de țări. În 2015, Swatch Group a avut un profit net de1.119 miliarde de franci elvețieni (circa 1,1 miliarde de dolari americani). Gigantul elvețian deține branduri precum Omega, Breguet, Longines, Hamilton, Tissot, Calvin Klein watches și altele.

Compania elvețiană își argumenta poziția prin faptul că a înregistrat anterior pe teritoriul țării noastre branduri precum Swatch, iswatch și eswatch. Astfel, dacă Apple ar înregistra marca iwatch există riscul ca aceasta să fie confundată cu cele ale producătorului de ceasuri elvețiene.

Cazul a fost examinat la finele lunii iunie de Comisia de Contestații al AGEPI, care a decis să respingă revendicarea companiei Apple de înregistrare a brandului iwatch.

Eventual, compania Apple poate ataca decizia în instanțele de judecată din R. Moldova. Însă, la momentul publicării acestui articol pe site-urile instanțelor de judecată din țara noastră nu a apărut nici o cerere de chemare în judecată pe acest caz.

De remarcat că Swatch Group poate solicita interzicerea vânzării și promovării produselor sub acest brand în R. Moldova. Totuși, acest produs poate fi găsit în unele magazine din țara noastră.