Numărul de migranți care au plecat în Rusia din Republica Moldova, în primele cinci luni ale anului 2017 a scăzut cu 54 la sută. Datele au fost prezentate de Serviciul Federal de Statistică din Federația Rusă (Rosstat), transmite Agora cu referire la rbc.ru.

În primele cinci luni ale anului 2016, în Rusia au migrat 115,64 mii de oameni, un număr suficient pentru a acoperi în totalitate scăderea naturală a populației.

Însă, la începutul anului 2017, Rosstat a înregistrat o scădere a afluxului de imigranți din țările CSI, un număr ce constituia cea mai mare parte a peroanelor venite pe teritoriul Rusiei.

S-a redus semnificativ afluxul de imigranți din țările precum Uzbekistan (- 38%), Azerbaidjan (- 40%), Republica Moldova (- 54%). Cel mai mult s-a redus fluxul de migranți din Ucraina - de la 57,3 mii la 32,9 mii (- 42%).

De multe ori vin în Rusia și mai puțin probabil să-l lase început cetățenilor din Belarus, Turkmenistan și Tadjikistan. Din țări străine cea mai mare contribuție la afluxul de migranți au făcut India (peste 304 persoane), Vietnam (297) și Siria (291).

Mai des în Rusia au început să vină cetățenii din Belarus, Turkmenistan și Tadjikistan.

Din țările din afara CSI, străine cea mai mare contribuție la afluxul de migranți a făcut India (cu 304 de persoane mai mult), Vietnam (+ 297) și Siria (+ 291).

În lumea publicității, expresia „sexul vinde” a devenit aproape un clișeu.  Dar chiar oare funcționează? Noi am realizat un studiu de Eye Tracking pentru a testa această formulă. Atât pe femei, cât și pe bărbați.

Sexul în publicitate

Noi, oamenii, avem o parte a creierului care răspunde de necesitățile primare, se numește creierul reptilian. Printre aceste necesități sunt hrana și dorința de reproducere. Drumul spre această parte a creierului, impulsivă, nu prea trece prin rațiune și conștientizare, ea e situată departe în neocortex. Specialiștii în marketing știu de această particularitate și folosesc sexul pentru a atrage atenția consumatorilor. A bărbaților, în primul rând, prin imagini siropoase de femei. Dar și a femeilor, pe care încearcă se le seducă prin detalii cu bărbați virili.

Practica aceasta datează de mai mult de 100 de ani. În 1885, de exemplu, W.Duke and Sons, un producător de săpun de față, a inclus în ambalaje imagini erotice cu cele mai faimoase staruri. Legătura între săpun de față și sex nu e cea mai evidentă, dar a funcționat.  Iar sexul a devenit tradițional și în publicitatea de alcool, fashion, mașini.

Pentru experimentul nostru, am ales o publicitate din această gamă – berea Skol. 

Cum văd femeile sexul în publicitate?

Sloganul spune: “Dacă cel care a inventat degustătorul ar fi băut Skol, acesta ar fi arătat nu așa. Ci, așa.” Imaginea cu sex appeal e prezentă. Numele brandului, la fel.  Dar ce văd femeile și ce văd bărbații în această publicitate? Cu ajutorul Eye Tracking am urmărit mai întâi doamnele: 

• femeilor le plac istoriile din spatele unui produs, deci au citit sloganul;
• femeile compară, deci s-au uitat la fața modelului și i-au analizat silueta;
• s-au gândit, probabil, cât de comod ar fi să bei la nivelul din cea de-a doua poză;
• au observat marca băuturii alcoolice;
• au remarcat și canapeaua de pe fundal - cât de atente sunt la detalii!

Cum reacționează bărbații la sexul din publicitate?

Bărbații au reacționat direct cu creierul reptilian:

• s-au uitat la fese, au ignorat sloganul;
• au privit din nou la fese și la senzualitatea cu care modelul bea;
• au observat cel mai important element – denumirea berii Skol;
• canapeaua din spate - niciunul nu a remarcat-o.

Concluzia? Sexul atrage atenția, asta am înțeles cu toții. Mai ales atenția  bărbaților. Dar aceasta nu neapărat înseamnă că el vinde independent de alte componente.  Cum ar fi calitatea produsului în sine, de exemplu.


Sursă: consulting.md

 

Conform datelor prezentate de dealerii auto, situaţia financiară a moldovenilor în acest an este mai bună comparativ cu anii precedenţi -2015 şi 2016. Faptul este vizibil pe piaţa internă a automobilelor, unde vânzările au sporit esenţial.

Cresterea acestora în primul semestru al anului 2017 este de 37,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015 şi de 26,3% faţă de anul trecut. Total, în prima jumătate de an în Moldova au fost procurate 2307 automobile noi (în 2015 – 1675, iar în 2016 – 1823).

Cele mai scumpe au fost Bentley Continental, costul căruia atinge 150 mii euro, un Maserati Quattroporte, pentru care au fost achitaţi $110 mii, Jaguarul F-TYPE decapotabil de 88 mii euro, Mercedes-Benz SL la preţul de 85 mii euro şi Ford Mustang, cumpărat cu aproape 40 mii euro.

Trebuie să spunem, că proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2018 prevede extinderea bazei fiscale, cu includerea în lista impozitului pe avere a automobilelor noi. Cei care vor procura o maşină costul căreia pe piaţa internă va depăşi 1,5 mil. lei (circa 75 mii euro), trebuie să fie pregătiţi pentru achitarea, în următorii 2 ani de la data înmatriculării, a impozitului pe avere, care constituie 8% din costul obiectului impozabil. De asemenea, proiectul prevede că procurarea, spre exemplu, a două automobile cu costul de 1,4 mil. lei fiecare nu constituie obiect al impunerii.

Cu toate acestea, cota automobilelor noi constituie doar 17.3% din totalul înmatriculărilor de automobile din ţara noastră şi nu fiecare, la moment, poate deveni obiect al impunerii conform criteriilor cost-anul producerii. În special dacă luăm în considerare, că circa jumătate din numărul total al maşinilor înregistrate au o vechime de 8-10 ani.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Din toamnă își deschide ușile un nou tip de instituție de învățământ, „un proiect revoluționar”, așa cum o numesc investitorii săi, adaptat la cerințele globale. Este vorba despre Școala Internațională „Heritage”, care va fi o instituție de învățământ bazat pe abordarea individual a fiecărui copil.

De la 1 septembrie, primii elevi vor păși pragul acestei școli, iar unii părinți deja și-au înscris odorașii la această instituție.

Tocmai datorită condițiilor și formei deosebite de predare, taxa de școlarizare este una considerabilă. Este clar că nu oricine își va permite să ofere copilului său posibilitatea să studieze într-o școală de acest gen.

Potrivit documentelor școlii, pentru un an de studii a unui copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 13 ani, părinții vor fi nevoiți să scoată din buzunare 4000 de euro. Și asta pe lângă suma de 250 de euro pe care trebuie achitată atunci când îți înregistrezi copilul la școală.

Totuși, administrația Școlii Heritage oferă posibilitatea de a achita în două tranșe taxa de studii, fiecare a câte 2000 de euro. Aceste sume se referă la copii care dețin cetățenia Republicii Moldova, sau ai căror membri de familie dețin cetățenie moldovenească. O condiție de bază este ca copilul sau familia să aibă reședința permanență în R. Moldova.

Nu aceeași taxă trebuie să o achite nerezidenții. Înscrierea la această școală a unui copil străin, aflat la întreținerea angajaților unor organizații internaționale, copii diplomaților și corporațiilor străine, se va face nu cu 250 de euro, ci cu 450.

Totodată, taxa de studii va constitui pentru acești copii 10.000 de euro, cu aceeași posibilitate de a o achita în două tranșe egale.

În ambele cazuri, al doilea copil al familiei va beneficia de o reducere de 10%, iar al treilea copil – 15% din taxa de școlarizare anuală.

Totuși, în taxele menționate mai sus nu intră și alimentația (micul dejun și prînzul), care este recomandată, uniforma școlară și sportivă – obligatory, materialele de studio – obligatoriu și transportul – opțional.

Pentru a afla mai multe informații despre admitere, procesul de învățare, infrastructură și profesori,  vă invităm la un tur de prezentare al școlii în orice zi a săptămânii, luni-vineri - la orele 17:00 sau 17:30 și sâmbătă la orele 11:00 și 12:30.

Bogdanka Adamu, director, Școala Internațională Heritage:

"Școala noastră este deosebită din mai multe motive. În primul rând, studiile se vor desfășura în limba maternă a elevului (română sau rusă), dar și în limba engleză. Echipa de profesori este internațională, iar vorbitorii nativi îi vor iniția pe copii în toate subtilitățile lingvistice necesare pentru a însuși și a vorbi engleza fluent. În plus, elevii vor studia conform unui curriculum mixt – național și internațional, care cuprinde toate recomandările Ministerului Educației al RM, alături de programele inovative International Primary Curriculum (IPC) și Cambridge International Education (CIE). Astfel, la absolvirea liceului, elevii vor susține atât examenele de bacalaureat, cât și examenele pentru certificarea internațională Cambridge, obținând o diplomă națională și una internațională, care le va deschide ușile marilor universități ale lumii."

Valoarea totală a investițiilor în cadrul proiectului se ridică la 10 milioane de euro.

bani.md

Sunt puţini oameni cărora nu le place să meargă la plajă. Companiile ştiu acest lucru şi au lansat o serie de gadgeturi interesante care îi ajută pe iubitorii de mare şi soare să se bucure de vacanţă fără a-şi mai face grijă că se aleg cu arsuri solare sau le sunt furate bunurile în timp ce se scaldă. Go4it îți prezintă o listă cu cinci dispozitive high-tech interesante pentru plajă:

1. AQUAVAULT

   

Una dintre cele mai mari probleme pe care le au cei care merg singuri la plajă sau la piscină este faptul că sunt stresaţi că cineva le-ar putea fura lucrurile importante, precum telefonul sau tableta, pe care le lasă lângă şezlong. AquaVault este o borsetă care dispune de sistem de închidere cu cifru. Aceasta poate fi ataşată de elemente ale unui scaun, de ţevi, cureaua de la pantaloni, căruciorul copilului sau de alte obiecte.

Dispozitivul este disponibil în două versiuni: una, mai compactă, din material textil şi alta din plastic. Materialul textil din care este realizată prima versiune este rezistent la tăieturi, astfel încât hoţii echipaţi cu un briceag sau cuţit să nu o poată tăia.

2. SUNSCREENR

   

Sunscreenr este o cameră de mici dimensiuni al cărei singur scop este protejarea celor care merg la plajă. Camera vede, cu ajutorul unui filtru UV special, porţiunile care nu sunt bine acoperite cu loţiune pentru ca utilizatorii să evite arsurile solare. Zonele de pe corp acoperite cu cremă apar negre prin vizorul camerei, iar cele omise au o tentă deschisă. Camera este rezistentă la apă şi praf, poate înregistra clipuri video de 30 de secunde şi are o autonomie a bateriei de aproximativ două zile.

3. EVAPOLAR 2

   

Evapolar 2 este un dispozitiv interesant, finanţat cu succes pe platforma de crowdfunding Indiegogo. Principala lui funcţie este cea de aparat de aer condiţionat personal, care poate fi aşezat în apropierea ta, pe masa de la terasă sau lângă şezlong. Dispozitivul foloseşte apa pentru a răcori aerul din jur. Aparatul mai are două funcţii: este umidificator şi purifică aerul.

Fiind un dispozitiv inteligent, Evapolar 2 are aplicaţie dedicată pentru smartphone prin intermediul căreia poate fi controlat. Aparatul de aer condiţionat consumă puţină energie şi poate fi alimentat de la priză, un laptop sau un power bank prin intermediul portului USB cu care este prevăzut.

4. SCORKL

   

SCORKL este un echipament simplu pentru scafandrii amatori. Atrage atenţia faptul că butelia se încarcă foarte repede, cu ajutorul unei pompe de aer şi a unui adaptor special. Potrivit producătorului, dispozitivul asigură suficient oxigen pentru a sta 10 minute sub apă.

Având dimensiuni mici, echipamentul este ţinut în gură, fără a avea un ham sau alte sisteme de prindere.

SCORKL poate fi încărcat şi direct de la un tub de exigen convenţional.

5. SNAPPYSCREEN

   

Acesta este un dispozitiv care poate fi instalat pe plajele private de către proprietarii acestora. SnappyScreen este o maşină despre care creatorii săi susţin că poate acoperi uniform cu loţiune de protecţie solară o persoană în doar 10 secunde. Dispozitivul dispune de un display tactil prin intermediul căruia utilizatorul poate selecta factorul de protecţie solară al loţiunii şi înălţimea pe care o are. Apoi apasă „Start”, iar cîteva secunde mai târziu poate sta liniştit la soare.

Scuarul gării din Chişinău, unde se află și Monumentul Deportaților, a ajuns să arate ca un adevărat bazar. Haine, încălțăminte, veselă sau chiar telefoane mobile uzate. Toate sunt scoase în vânzare de oameni care vin să facă un ban în plus. Acest lucru este ilegal, iar autoritățile spun că pregătesc noi acţiuni pentru a alunga comercianţii. Chiar şi aşa, nimeni nu dă asigurări că oamenii nu vor reveni în stradă, - comunică publika.md. 

În fiecare dimineață, chiar lângă Monumentului victimelor deportărilor, zeci de comercianți scot în vânzare atât lucruri personale uzate, cât şi haine sau produse cosmetice noi.

Comercianții recunosc că nu este normal ceea ce fac, dar spun că nu au altă alegere. Ei susţin că le-ar plăcea să aibă la dispoziție o piață autorizată:

"Străbunicul meu tot a fost deportat. Și ce dacă e monumentul aici? Oamenii trebuie să trăiască, ei nu au ieșit aici de viață bună."

"Aici demult oamenii ies și își vând lucrurile. Încă iarna erau mulți comercianți."

Totuși, piața improvizată le prinde bine celor care sunt în căutarea unor lucruri bune și ieftine.

"Mai mult ne interesează lucruri vechi, cum ar fi vazele."

"Câteodată, aici se vând lucruri bune și ieftine. În special, cumpăr instrumente pentru lucru."

Comercianții stradali pot fi amendați doar de polițiști.

Pentru asta, Pretura Sectorului Centru colaborează cu oamenii legii și organizează periodic razii.

Mai mult, autoritățile promit în curând noi controale.

"Pretura Sectorului Centru întreprinde în continuu razii de combatere a comerțului neautorizat, ca de exemplu, întocmirea proceselor verbale. Sistematic, colaboraturii Preturii înmânează avize prin care atenționează comercianții că vor fi evacuați sau vor primi amenzi usturătoare", a spus șeful secției social-economică, Andrei Rotaru. 

Potrivit Codului Contravențional, comercianții care vând fără autorizație se pot alege cu amenzi de până la 2.100 de lei.

O companie autohtonă specializată în furnizarea echipamentelor tehnologice pentru restaurante și industria alimentară vine cu o noutate pe piața locală. E vorba de producerea înghețatei direct în fața clientului.

Esența tehnologiei constă în următoarele. La preparatul de bază (făcut din lapte sau frișcă) se adaugă fructe sau pomușoare proaspete. Substanța este apoi turnată pe o masă de lucru și răcită la o temperatură de - 23 ° C. Totul se amestecă până când se obține o masă omogenă. Întregul proces durează mai puțin de un minut. Produsul finit, sub formă de spirală este turnat într-un vas special și poate fi servit.

Administratorul companiei Rosa Cremosa, Anatolii Gorbanovski, a descoperit această metodă de fabricare a înghețatei în Thailanda. Ulterior, în colaborare cu un inginer local a creat echipamentul necesar în Moldova și a început pregătirile pentru procesul de producere.

Ca bază, a fost luată rețeta de înghețată plombir, fabricată conform standardului din 1948. Apoi antreprenorul a obținut autorizațiile respective pentru echipamente, precum și toate certificatele alimentare necesare. În Chișinău, deja au fost instalate două unități de producere a acestui tip de înghețată. Prima se află în parcul de distracții Panda Kids de pe strada Testimițanu, iar a doua - în mall-ul Baby Hall.

Produsul este 100% natural, iar prețul pentru 100 de grame de înghețată pregătită direct în fața clientului costă 35 de lei.

Text: mybusiness.md

Traducere: madein.md

Pictorul post-impresionist Vincent Van Gogh a influențat profund nu doar arta secolului al XIX-lea. În prezent, operele sale au devenit sursă de inspirație pentru tinerii creatori de modă din Moldova, - comunică moldnova.eu.

Galina Răileanu este o tânără care a realizat o colecție de paltoane inspirată din creația și personajele lucrărilor artistului Vincent Van Gogh.

Citește mai departe

Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării.

Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51 mii 600 întreprinderii,  în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 la sută) față de anul 2015.

Numărul persoanelor care au activat în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii pe parcursul anului 2016 a constituit peste 300 mii persoane, care au deținut 61 la sută din numărul total de angajați ai întreprinderilor din economia națională.

Veniturile din vânzări ale IMM-urilor în această perioadă au însumat 125 mln. lei sau 41,5 la sută din veniturile din vânzări în total pe economie și au înregistrat o creștere cu 4,5 la sută față de anul 2015. În medie venitul pe o întreprindere în anul 2016 au constituit circa 2 mii 400 lei sau cu circa 59 mii lei (cu 2,5 la sută ) mai mult față de anul 2015, fapt care indică asupra creșterii dimensiunii întreprinderilor din sectorul dat.  Reieșind din faptul că veniturile din vânzări ale IMM-urilor în mediu pentru un salariat în anul 2016 au constituit circa 400 mii lei și au crescut cu 22 mii lei (cu 6 la sută ) față de anul 2015, se denotă creșterea productivității sectorului.

Partea preponderentă a IMM-urilor își desfășoară activitatea în domeniul comerțului, constituind în anul 2016 circa 20 mii unități, sau 40 la sută din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestora le revine contribuția majoră în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri, de circa 49 la sută (sau 61 mln. lei). Întreprinderile din comerț sunt urmate de IMM-urile din industria prelucrătoare, în cadrul căreia au activat 4 mii 400 de IMM-uri sau 8,5 la sută  din totalul IMM-urilor (11 la sută  în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri, circa 14 mln. lei) și întreprinderile din domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice, care de asemenea cifrează 4 mii 400 întreprinderi și cărora le revin 3 la sută în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri (circa 4 mln. lei).

În profil teritorial, în anul 2016, IMM-urile au fost localizate preponderent în mun. Chișinău 65 la sută urmate de cele din regiunea Centru 15 la sută, Nord 12 la sută  și Sud 5 la sută. Corespunzător se repartizează și veniturile generate de acestea. Astfel, IMM-urile din mun. Chișinău au generat venituri din vânzări în sumă de 81 mln. lei (65 la sută din total), urmate de cele din regiunea Centru circa 18 mln. lei (14 la sută), Nord circa 16 mln. lei (circa 13 la sută) și Sud circa 7 mln. lei (5 la sută).

Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Ministerul Economiei susține continuu micul business prin implementarea programelor de suport în afaceri.
 
Astfel, pe parcursul întregii perioade de derulare a Programului de atragere a remitenților în economie, PARE 1+1, investițiile au fost finanțate cu suportul Uniunii Europene. Suma totală a granturilor acordate constituie circa 152 mln. lei, iar investițiile în economie sunt în jur de 550 mln. lei. Respectiv fiecare leu acordat sub formă de grant a generat circa 3,6 lei investiții în economie. Din numărul total de beneficiari, 57 la sută au investit în domeniul agriculturii, iar 24 la sută în servicii și 19 la sută în producere.

Antreprenorilor au avut posibilitatea să beneficieze de garanții financiare de cca 300 mil. lei prin intermediul băncilor comerciale datorită Capitalizării Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) până la 100 de mil.lei și aplicarea multiplicatorului în relațiile cu băncile partenere. La începutul lunii iulie curent cu suportul FGC, a fost facilitată debursarea creditelor în valoare de peste 220 mln lei și susținute proiectele investiționale în valoare de 343 mln. lei pentru 279 de IMM-uri.

Toate cele 10 Incubatoare de Afaceri (IA) incubează 144 companii, care generează cumulativ 602 locuri de muncă. Dintre care procentul femeilor angajate constituie 42 la sută, iar a locurilor de muncă pentru tineri 35 la sută. Cifra de afaceri totală a rezidenților din cadrul IA este de peste 94 milioane lei, raportată la situația din 31 decembrie 2016.

Deputații au adoptat un pachet de modificări la legislație în domeniul fiscal, asigurării sociale și asigurării medicale obligatorii în scopul creării condițiilor necesare pentru realizarea în practică a Leii privind parcurilor informațional – tehnologice, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie.

Modificările adoptate la Codul Fiscal prevăd posibilitatea de aplicare a impozitului unic în mărime de 7 la sută din veniturile de la vânzări pentru rezidenții parcurilor IT, ce va contribui la creșterea atractivității sectorului IT pentru investitorii locali și străini, precum și pentru accelerarea elaborării și folosirii potențialului acestei ramuri. În special, Codul Fiscal a fost suplinit cu o nouă rubrică X ”Regimul fiscal al rezidenților parcurilor informațional – tehnologice”, care va stabili regulile de impozitare a contribuabililor ce au statut de rezident al parcurilor IT. Rezidenții parcurilor IT vor plăti impozitul unic din veniturile din vânzări, care va include în sine și va înlocui impozitul pe venit de la activitatea antreprenorială, impozitul pe venit din salariu, alocațiile sociale percepute de la angajator și angajat, alocațiile la fondul de asigurare medicală, impozitele locale, impozitul imobiliar, taxe pentru folosirea drumurilor de către automobilele înregistrate în Moldova.

Suma minimă a impozitului unic va fi stabilită lunar pentru fiecare angajat și a constituit 30 la sută din salariul mediu pe economie, prognozat pentru un an fiscal. În impozitul unic nu vor fi incluse TVA, accizele, taxele de drum. Calculele și contabilizarea impozitului unic are loc lunar pentru rezidenții parcului prin intermediul prezentării rapoartelor la Serviciul Fiscal de Stat pana pe data de 25 a lunii următoare lunii de raport. Forma și ordinea completării raportului au fost aprobate de Guvern.

InfoMarket