Tucano Coffee continuă să se extindă. După ce la sfârșitul anului trecut, fondatorul francizei moldovenești Tucano Coffee, Ruslan Cojocaru, a anunțat că intenționează să cucerească piața rusească, acum businessmanul a oferit mai multe detalii, - scrie bani.md.

Astfel, până octombrie vor fi deshise trei cafenele în Rusia, dintre care, una va fi deschisă în aproximativ două luni în Sankt Petersburg. Totuși, Cojocaru nu se oprește aici. Până în octombrie urmează a fi extinsă rețeaua de cafenele din România, iar în premieră, va fi lansat un Tucano și în capitala Kârgâstanului, orașul Beșkek. Detaliile au fost oferite în cadrul unui interviu oferit vloggerului Cristian Catan, pentru emisiunea Catan Show.

Întrebat de ce a ales aceste locații, Ruslan Cojocaru susține că „piața este una extraordinară, cu un potențial mare și este foarte mult de lucru. Oamenii sunt foarte deschiși iar concurența este relativ medie”, susține fondatorul francizei.

„Sankt Petersburg este un oraș deosebit, care îmi place foarte mult.  Acesta cred că este unul dintre motivele pentru care l-am ales ca punct de start. Sunt oameni foarte creativi și culți, și se deosebesc de restul Rusiei”, spune Ruslan Cojocaru.

Totuși, i-a fost greu să găsească o locație în Sankt Petersburg, și asta pentru că este un oraș cu prețuri foarte înalte și cu criterii foarte dure ce ține de schimbarea monumentelor istorice, mai spune Ruslan.

Totuși, moldoveanul a semnat deja un contract de chirie, iar în două luni o Cafenea Tucano își va deschide ușile în centrul istoric al orașului.

Ce ține de cafeneaua din Beșkek, Ruslan susține că un basarabean cu afaceri în capital Kârgâstanului și-a dorit o cafenea Tucano în acest oraș, iar acum, cele două părți sunt în process de proiectare.

Până în prezent, franciza moldovenească Tucano Coffee este prezentă în trei țări: Republica Moldova, România și Emiratele Arabe Unite.

Într-un interviu oferit pentru Bani.md, fondatorul francizei a dezvăluit cât costă o franciză, cum își alege partenerii, dar și cum este asigurată calitatea și păstrarea culturii corporative și în alte restaurante.

La 22 iunie 2017, Viorel Chetraru, directorul Centrului Național Anticorupție, a solicitat viceprimarului Nistor Grozavu prezentarea mai multor copii autentificate ale unor documente care vizează inclusiv activitatea gheretelor Coffee Time, care au împânzit capitala în ultimii ani. Despre această afacere, ZdG a scris anterior că l-ar avea în spate pe Lucian Chirtoacă, fratele primarului general, aflat acum în arest la domiciliu, iar Dorin Chirtoacă a semnat dispoziţii „de excepţie” prin care favoriza o firmă cu sediul în apartamentul soacrei fratelui primarului, care gestiona o parte din aceste tonete (gherete) care comercializează cafea și înghețată, - scrie zdg.md.



Chetraru solicită ca Grozavu să prezinte „certificatele de urbanism, autorizațiile de construcție, autorizațiile de desființare și schimbare a destinațiilor, procesele verbale de recepție finală eliberate agenților economici SRL „Dansicons” și SRL „D&D Companie”  din 2014 și până în prezent. ZdG precizează că cele două firme sunt gestionate de deputatul PL, Iurie Dârda.

>>pe larg

Citiți și: Orașul gheretelor ilegale

 

 

Patronul unei terase din Satul de Vacanță, aflată la intrarea în stațiunea Mamaia, a fost sancționat luni de către Comisarii de la Protecția Consumatorilor din România cu o amendă de 90.000 de lei românești, echivalentul a peste 19.000 de euro sau peste 400.000 de lei moldovenești, - comunică bani.md.

Este vorba despre terasa „Cuptorul cu Plăcinte”, de unde au fost confiscate 3,5 tone de alimente improprii consumului.

Mai exact, în timpul controlului efectuat vineri, au fost descoperite 3,5 tone de carne şi brânză depozitate în condiţii improprii, fără etichete sau indicaţii de provenienţă şi fără termen de valabilitate, spun reprezentanţii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor din Constanţa.

Alimentele au fost puse sub sechestru, întreaga cantitate urmând să fie distrusă prin incinerare. De asemenea, urmează să fie emisă şi o dispoziţie de suspendare a activităţii pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi un an.

Vineri, patronul terasei a refuzat să pună la dispoziţie documentele firmei, iar apoi a fugit de la faţa locului. El s-a prezentat luni la sediul Protecţiei Consumatorului din Constanţa, dar a refuzat semnarea documentelor şi „a păstrat aceeaşi atitudine, declarând că închiria unei alte societăţi locaţia”, au mai precizat sursele citate de Mediafax.

Sancţiunea aplicată de comisarii de la Protecţia Consumatorilor terasei "Cuptorul cu Plăcinte" din Satul de Vacanţă din Mamaia este cea mai mare din acest sezon estival, „recordul” precedent fiind deţinut de o altă terasă din Satul de Vacanţă, "La Steaguri", patronul acesteia fiind amendat în urmă cu două săptămâni cu 42.000 de lei, în urma unui incident şocant produs în timpul controlului, bărbatul spărgându-şi un pahar în cap.

"Cuptorul cu plăcinte" a fost controlat vineri şi de inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa, care au aplicat o amendă de 10.000 de lei, fiind emisă şi o ordonanţă de suspendare a activităţii.

Biscuitii moldovenesti i-au cucerit pe europeni. Mai nou, o companie din capitala exporta saptamanal prajituri in tari ca Italia, Cehia sau Lituania. Reprezentantii firmei sustin ca europenii consuma biscutii nostri cu placere. Reteta succesului este calitatea, dar si ambalajul. Recent compania a contractat un credit pentru a-si mari productia, intrucat, de la an la an, cererea este tot mai mare.

E mare agitatie in sectia de producere. Toate bucataresele sunt antrenate la preparea biscuitilor fitness, produsul moldovenesc care face furori in mai multe tari din Europa, spun reprezentantii companiei, au invins concurenta prin calitate.   

Metoda de preparare nu este atat de simpla, spun angajatele. Ne explica la general cum se prepara, nu ne dezvaluie insa secretul. 

Din cuptor biscuitii sunt pusi direct in cutii, bucataresele spun ca nu le gusta pentru ca sunt satule. 

"Nu nu mi-i pofta..."

Reprezentantii companiei spun ca saptamanal exporta pana la trei tiruri pline cu biscuiti. Produsele moldovenesti ajung pe rafturile magazinelor din Italia, Cehia, Romania si Lituania. 

Nicolae COTELEA, MANAGER COMPANIE "Locuitorii din fostii tari CSI cunosct produsele noastre si le place... un tir are 10  tone..."

Cererea insa ar fi mult mai mare, in acest  moment compania insa nu-si permite.

Nicolae COTELEA, MANAGER COMPANIE "Noi colaboram cu distribuitori mai mici, dar cei mai ar vrea pana la 8 tirur,  noi insa nu avem capacitatea... "

Pentru a-si mari productia, recent compania a luat un credit de 2 milioane de lei, dar si un grant de 200 de mii de lei de la Banca Mondiala in cadrul proiectului de ameliorare a Competitivitatii. Din acesti bani firma a mai construit o sectie de producere, care va permite marirea capacitatii de cateva ori.

Nicolae COTELEA, MANAGER COMPANIE "La noi piata este suprasaturata..."

Proiectul Ameliorarea Competitivităţii 2 este implementat in perioada 2015-2019 si are un buget de 45 de milioane de dolari.

Aureliu CASIAN, DIRECTOR PAC-2 "Proiectul de grant este de 3 mln de lei   cheltuit pana acum vreo 500 de mii...au ramas 2 milioane 300 de mii de dolari si noi incurajem agentii economicii sa aplice..."

Sursa: PRO TV

Foto: panilino.md

 

Erik Finman a făcut un pariu cu părinţii lui că atunci când va face 18 ani şi va fi milionari aceştia nu-l vor forţa să meargă la facultate. Tânărul a câştigat pariul şi a devenit milionar la doar 18 ani

A reuşit această performanţă investind în bitcoin. A început să investească în moneda digitală în 2011, cât un token costa 12 dolari. Acum deţine 403 bitcoins, iar unul singur valorează 2,700 de dolari, ceea ce înseamnă că are o avere de 1,09 milioane de dolari. Finman a realizat şi alte investiţii, dar mai mici, în alte criptomonezi precum litecoin sau etherum, scrie CNBC.

Moneda este volatilă, crescând foarte mult în ultimele luni. Unii analişti cred că nu va depăşi suma de 2800 de dolari, pe când alţii sunt de părere că valoarea unui bitcoin ar putea ajunge şi până la 100,000 de dolari în următorii 10 ani. "Eu cred că un singur bitcoin va valora în viitor între câteva sute de mii de dolari şi chiar 1 milion de dolari", este de părere Finman.

Finamn a început investiţiile în mai 2011, la vârsta de 12 ani, datorită unui cadou de 1000 de dolari din partea bunicii lui. La 15 ani era frustrat cu profesorii de la şcoală şi şi-a rugat părinţii să-l lase să renunţe la liceu.

Părinţii lui, care-şi făceau doctoratul la Stanford, au căzut de acord şi l-au lăsat să abandoneze liceul. Finman şi-a vândut bitcoinii în 2013, când erau evaluaţi la 1200 de dolari. Cu 100,000 de dolari Finamn a lansat o platformă online de educaţie prin care stundeţii frustraţi de profesori aveau posibilitatea de a învăţa de la alţi profesori prin intermediul video chat-ului.

De asemenea, s-a mutat în Silicon Valley încercând să găsească investitori pentru platforma lui. După mai multe insuccese, a găsit un investitor în ianuarie 2015 care a fost dispus să ofere 100,000 de dolari sau 300 de bitcoin, care la vremea respectivă mai valorau doar 200 de dolari pe bitcoin. A acceptat bitcoin pentru că "am crezut că o să fie următoarea revoluţie".

Nu are de gând să se ducă la facultate, chiar dacă fraţii lui au mers la facultate de la vârste fragede, Scott de la 16 la Johns Hopkins şi Ross la Carnegie Melon tot la 16 ani.

businessmagazin.ro

 

Super-costumul purtat de Scarlett Johansson în filmul Fantoma în armură, noul Robocop, robotul T-800 din filmul Terminator, precum și unii roboți din Transformers este doar o parte din realizările graficianului moldovean autodidact Vitaly Bulgarov, scrie agora.md referitor la rbc.ru.

Super-costumul purtat de Scarlett Johansson în filmul Fantoma în armură (Ghost in the Shell), noul Robocop și robotul T-800 din filmul Terminator: Genesis au fost modelate de graficianul autodidact originar din R. Moldova, Vitaly Bulgarov.

El s-a născut în orașul Basarabeasca într-o familie de medici. Una din cărțile preferate în copilărie a fost enciclopedia anatomiei umane.

Anume această lucrare l-a ajutat ulterior să modeleze în format digital diverse personaje și să proiecteze roboții.

În 2008, activitatea moldoveanului care lucra la Moscova, a fost remarcată de compania de gaming Blizzard.

Astfel, Vitaly Bulgarov s-a mutat în California unde s-a ocupat de designul pentru personajele din jocul Starcraft 2.

În timpul său liber el a creat un portofoliu care punea accentul pe grafica din filme.

În 2012 modelele realizate de Bulgarov au ajuns la autorii remake-ului pentru filmul Robocop. Astfel, pentru acest proiect moldoveanul a realizat un nou chip al robotului-polițist.
Robocop i-a permis să fie solicitat și pentru alte filme din Hollywood.

Ulterior, el a desenat și unele personaje pentru filmul Transformers. Pentru filmul Terminator: Genesis el a creat modelul robotului T-800.

„Odată în câțiva ani eu mă strădui să fac o pauză în proiectele curente și mă ocup de cercetare și dezvoltare profundă pentru a fi la curent cu ultimele tehnologii. Astfel, pot să obțin capacități pentru proiectele complexe pe care aș putea să le realizez în viitor”, menționează graficianul moldovean.

Lucrările realizate de Bulgarov i-au deschis noi perspective, astfel în 2015 el a fost implicat în crearea robotului antropomofic Atlas. Realizarea proiectului a fost comandată de agenția DARPA, specializata din domeniul apărării.

„Un designer-freelancer din cinema poate primi zilnic până la 900 de dolari și până la 200 dolari în sfera designului industrial. Totuși, din acești bani mai trebuie achitate și impozitele, care în California sunt foarte mari”, menționează Vitaly.

Pentru compania Hankook Mirae Technology designerul a creat robotul Method-1 care poate merge. În realizarea acestui proiect au fost investiți 200 milioane de dolari.

Prima versiune comercială va avea un cost de 8,3 milioane de dolari. Al doilea model a fost prezentat la conferința MARS. Se preconizează că Method-2 va putea să lucreze în zonele greu accesibile.

Foto: Facebook/Vitaly Bulgarov

 

Republica Moldova s-a angajat să asigure 17% din consumul intern de energie din surse regenerabile. Producerea de energie regenerabilă a crescut de la 4% la peste 14% din consumul intern de energie în doar câțiva ani (14,7% în 2015, potrivit BNS), dintre care 92% este produsă din biomasă. Sunt performanțe atinse, în mare parte, datorită susținerii UE, prin Proiectul „Energie și Biomasă”. Totuși, preocuparea pentru securitatea și eficiența energetică și producerea energiei proprii, din surse regenerabile, rămâne una esențială. Perspectivele pieței de energie din biomasă după anul 2017, când se încheie Proiectul „Energie și Biomasă”, au fost discutate în cadrul unui club de presă cu participarea viceprim-ministrului Octavian Calmâc, ministru al Economiei, a Ambasadorului UE Pirkka Tapiola și a Coordonatoarei Rezidente ONU, Reprezentantă Permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva.

„Fiind cea mai accesibilă sursă de energie regenerabilă în țară, biomasa este prima opțiune atunci când vorbim de promovarea regenerabilelor și preocuparea principală a Guvernului va fi asigurarea bunei funcționări a tuturor elementelor acestei piețe”, a declarat Octavian Calmâc. Spre deosebire de alte tehnologii de producere a energiei regenerabile, biocombustibilul are și un potențial mare de generare a locurilor de muncă. Astfel, cele circa 100 de întreprinderi producătoare de biocombustibil au generat peste 300 de noi locuri de muncă în țara noastră.

Finanțat de Uniunea Europeană, Proiectul „Energie și Biomasă” reprezintă o parte din pachetul comprehensiv de investiții al UE în dezvoltarea sectorului energetic din Republica Moldova, prin diversificarea surselor de energie și fortificarea securității energetice. ES Pirkka Tapiola a menționat, în acest context, că UE oferă sprijin pentru ca toți cetățenii să beneficieze de energie sigură, sustenabilă și la prețuri accesibile.

Potrivit Dafinei Gercheva, dezvoltarea sectorului de energie din biomasă a adus cu sine transferul și implementarea unor tehnologii moderne, prietenoase mediului, și a crescut calitatea vieții în comunitățile rurale, înscriindu-se astfel în prioritățile Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. „Sectorul rural poate avea beneficii enorme în urma dezvoltării corecte a industriei biocombustibililor. Aceasta va asigura crearea de noi locuri de muncă și surse de venit în sate, va atrage noi prestatori de servicii și, în definitiv, va ajuta la dezvoltarea rurală”, a menționat oficiala ONU.

Rezultatele Proiectului „Energie și Biomasă” au fost prezentate și în la expoziția internațională specializată „MoldEnergy”. Vizitatorilor li s-a oferit informație despre activitățile derulate pentru promovarea surselor de energie regenerabilă și a eficienței energetice, despre oportunitățile de afaceri și politicile publice în acest domeniu. În premieră, în cadrul expoziției a fost prezentat potențialul de energie din biomasă, solară și eoliană pe regiuni, raioane și comunitățile din țara noastră.

http://eucoopnews.md/

 

Compania chineză ”Sinomec” este interesată în realizarea proiectelor investiționale în Republica Moldova în sectoarele energetic, în special segmentul fotovoltaic și energie regenerabilă, infrastructură, agroalimentar, etc. Declarația a fost făcută de președintele companiei Zhu Haixing în cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei.

Potrivit președintelui Zhu Haixing, compania ”Sinomec” a luat decizia de a intra pe piața moldovenească în urma unei analize a oportunităților fiscale, economice, vamale și de alt gen, oferite de autoritățile Republicii Moldova investitorilor străini, precum și așezarea geografică foarte avantajoasă a țării noastre, care poate deveni o punte de legătură dintre China și piața comunitară.

Zhu Haixing a menționat că ”Sinomec” intenționează să construiască în Republica Moldova un parc industrial pentru producerea panourilor fotovoltaice și accesoriilor pentru instalarea parcurilor de acest gen, producerea energiei din surse regenerabile, etc. În context, oficialul chinez a specificat că compania pe care o reprezintă deja are experiența realizării unor asemenea proiecte investiționale în Belarus (investiții de cca 1,7 miliarde USD) și Vietnam (105 milioane USD), care contribuie nu doar la crearea noilor locuri de muncă, creșterea veniturilor la buget, exporturilor, etc.

Vicepremierul Octavian Calmîc a salutat decizia Companiei ”Sinomec” de a veni pe piața moldovenească cu proiecte investiționale de anvergură, demonstrând odată în plus că măsurile adoptate de autoritățile de la Chișinău privind crearea unui mediu atractiv pentru businessul din țară și de peste hotare  dau roade, piața noastră devenind tot mai atractivă pentru capitalul străin, iar Republica Moldova devenind o punte de legătură dintre piața europeană și cea asiatică. ”mai mult, interesul tot mai mare a companiilor chineze vizavi de piața moldovenească ne demonstrează că relațiile comercial-economice dintre China și Republica Moldova au un trend ascensiv, care deschide noi oportunități de colaborare bilaterală pe toate dimensiunile”, a accentua ministrul Economiei.

Interlocutorii au convenit asupra unui set de măsuri, care urmează a fi întreprinse în cel mai apropiat timp în scopul trecerii la proceduri practice privind inițierea și implementarea proiectelor investiționale. Mai mult, s-a convenit examinarea posibilității construcției până la finele anului a unui parc industrial.

Organizațiile specializate în angajarea tinerilor, dezvoltării abilităților profesionale ale acestora și participării lor la diverse programe sociale, vor putea beneficia de granturi pentru realizarea diferitor proiecte în acest sens.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a anunțat proiectul Eu4Youth, care presupune un program de granturi în valoare totală de 8,5 milioane de euro.

Bugetul proiectelor elaborate de organizații trebuie să se încadreze între sumele de 750.000 și 1,5 milioane de euro. Proiectele propuse trebuie să contribuie direct la obținerea unor rezultate bune în domeniul tineretului și mobilității până în anul 2020.

Mai multe detalii AICI.

Data limită pentru depunerea proiectelor: 11 iulie 2017.

Sursă: bani.md

“Loc de muncă” este expresia care-ți poate provoca bucurie, tristețe, irascibilitate, mulțumire, speranță și disperare. Depinde de contextul în care este folosită această îmbinare de cuvinte. Unul din locurile în care se regăsesc doar emoțiile pozitive din această paletă este Târgul de cariere. Magenta Consulting realizează de câțiva ani sondaje printre vizitatorii târgului, ultima ediție a acestuia nu a fost o excepție pentru noi. Am fost prezenți, cu întrebările pregătite, pentru a cunoaște aspectele preferate ce țin de angajarea în câmpul muncii.

41% din vizitatorii târgului caută posturi vacante pe site-urile online de angajare

În primul rând, i-am întrebat pe cei prezenți la TDC dacă sunt angajați sau șomeri: 64% au răspuns  că în prezent sunt neangajați, ceilalți, peste o treime din vizitatori, au afirmat că dețin deja un loc de muncă. Printre vizitatorii care sunt deja angajați se numără mai mulți vorbitori de rusă, absolvenți cu studii superioare și cei ce activează în cadrul companiilor private. Printre vizitatorii șomeri s-au regăsit elevii, studenții și peste 2/3 de vorbitori de limba română.

Ocupația respondenților, %

Totuși, printre cei neangajați au fost și multe persoane cu experiență de muncă. Dacă 46% din ei nu și-au schimbat postul de muncă niciodată, 18% și 15% au făcut-o de 2 și, respectiv, de 3 ori deja. Pentru cei angajați, cifrele sunt chiar mai mari: câte 20% dintre respondenții angajați au schimbat jobul de 2 și de 3 ori.

86% dintre respondenți analizează mai multe oferte de muncă, după care o aleg pe cea mai potrivită așteptărilor lor  

Fiind întrebați despre așteptările pe care le au de la locul de muncă căutat, respondenții au enumerat aspectele importante pentru activitatea lor profesionistă. Din răspunsurile care au avut cea mai mare popularitate, am creat “descrierea” jobului ideal. Așadar, un job ideal trebuie să fie în Republica Moldova, mai exact în Chișinău, mai aproape de casă, în sectorul privat și în cadrul unei companii internaționale. Programul de muncă trebuie să fie full time și cu regim flexibil, dar cu salariu lunar fix, în domeniul studiat, iar relațiile cu colegii de serviciu să fie plăcute.

Așteptările privind locul de muncă potrivit, %

79% dintre vizitatori ar fi dispuși să lucreze peste program doar dacă aceasta ar contribui la dezvoltarea lor profesională și ar aduce beneficii materiale

Curios e faptul că mai mult bărbații decât femeile și cei care încă fac universitate (mai ales, studenții Universității de Stat din Moldova) sunt predispuși să muncească mai mult de 8 ore pe zi. Pe de altă parte, am fost curioși care sunt factorii ce i-ar motiva pe vizitatorii TDC să se concedieze. Răspunsul sau motivul favorit pentru concediere a fost salariul mai mare pentru un post similar în cadrul altei companii.

Unul din doi respondenți au recunoscut că ar renunța la serviciul său dacă i-ar lipsi posibilitatea să crească profesional. Pentru 46%, un motiv serios de concediere îl reprezintă nerespectarea siguranței și securității la locul de muncă. Alții, 31%, ar renunța din cauza monotoniei, 30% - nu ar suporta relațiile tensionate cu superiorii, 28% ar fugi de stres, iar 15% - de colegii neprietenoși.

TOP 5 domenii de interes: IT, comerț, marketing, economie, limbi străine

Am ajuns și la topul celor mai căutate domenii de potențialii angajați, promis în debutul acestui articol. După cum vedeți, în domeniul IT nu sunt căutați doar specialiștii de către companii, dar și invers - cei mai mulți specialiștii interesați să-și schimbe locul de muncă sau, în general, să obțină unul, sunt programatorii. Următoarele trei poziții țin de vânzări, strategii și comunicare - nici aici nu se despart una de cealaltă. 

Domeniile de interes, %

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting prin intermediul interviurilor la locul desfășurării evenimentului. Dintre vizitatori, au completat câte un chestionar 122 de persoane de la evenimentul din 4 și 5 aprilie 2017 de la Palatul Național Nicolae Sulac. 

Sursă: consulting.md