Pe rafturile supermarket-urilor capitalei a apărut lapte de capră pasteurizat.

El este produs de SRL Prietenia-Agro (satul Voroncovo, raionul Soroca).

“Trei ani în urmă am procurat în Austria capre din rasa Alpină pentru producția brânzei, - a povestit pentru mybusiness.md directorul întreprinderii Vitalie Pîrlii. – Iar cu doi ani în urmă din accident am ajuns la Piața centrală din Chișinău. M-a mirat faptul, că lapte de capră cu 1,5% grăsime aici se vinde la prețul de 45 lei/litru. Am decis să dezvolt pasteurizarea și îmbutelierea laptelui. În acest sens, mi-am procurat anul trecut utilajele necesare”.

Acum două luni Vitalie Pîrlii a încheiat primul contract cu rețeaua de supermarket-uri Fourchette pentru livrarea laptelui de capră pasteurizat cu 2,8% grăsime. “Mai sunt și alte rețele, care își manifestă interesul față de produsul nou. Dar în prezent, acestea procură câte 4-5 pachete pentru a le verifica calitatea”, - comentează antreprenorul.

“Pot să produc lapte cu 1,5% și 3,6% grăsime, - spune Vitalie. – Dar nu vreau. Scopul meu este să ofer oamenilor un produs natural și sănătos. Astfel, noi îmbuteliem lapte pasteurizat “direct de la capră”, fără a mai aplica proceduri tehnologice suplimentare”.

Un litru de lapte de capră costă 20 de lei în supermarket-urile capitalei.

Mybusiness.md

Compania germană „Himolla”, unul dintre cei mai mari producători de mobilă tapițată din Europa, examinează posibilitatea să-și extindă activitatea în Republica Moldova. Un prim pas în acest sens l-a făcut directorul executiv al companiei, Thomas Friedrich, care în perioada 24-26 iulie a efectuat o vizită în țara noastră.

În cadrul acestei vizite, omul de afaceri a discutat și cu administrația Zonei Economice Libere „Bălți”.. Domnul Thomas Friedrich a menționat că proiectul investițional are o valoare de cel puțin 1,5 milioane Euro, iar în  urma acestuia vor fi create 300-400 locuri de muncă.

În acest sens, a fost interesat de oferta Colegiului de Inginerie, care va oferi posibilitatea pregătirii forței de muncă în conformitate cu standartele instruirii duale, inclusiv și pentru domeniul textile.

Fabrica pe care și-o dorește Friedrich în Moldova va fi specializată pe coaserea huselor pentru mobilă. În acest sens, a menționat necesitatea deținerii unui spațiu de producere cu o suprafață de 3000-5000 m² .

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a purtat discuții cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) privind posibilitatea implementării unui proiect de asistență tehnică/financiară pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv și a micilor fermieri din țară.

Potrivit viceprim-ministrului, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, una din prioritățile Guvernului Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii constă în  crearea instrumentelor de suport pentru valorificarea potențialului regional a agenților economici din țară, dezvoltarea noilor instrumente de marketing a produselor noastre pe piețe străine netradiționale produselor moldovenești, iar experiența Japoniei în susținerea producătorilor locali și valorificarea avantajului competitiv pentru crearea unor poli industriali de dezvoltarea regională va contribui esențial la realizarea acestor obiective.  ”Elaborarea unui Program de asistență în acest domeniu va constitui o primă etapă în identificarea avantajului competitiv al fiecărei regiuni și asocierea micilor fermieri la nivel local pentru crearea unor produse tradiționale, specifice regiunii care vor fi promovate sub o marcă unică regională. Consolidarea capacităților instituționale ale ODIMM si MIEPO pe plan național și internațional,  implicarea pe o scară mai largă a business incubatoarelor de afaceri, deschise în diferite centre raionale și ai reprezentanților comercial-economici din ambasadele Republicii Moldova acreditate în străinătate pot fi eforturi semnificative în promovarea produselor autohtone și atragerea investițiilor sau suportului financiar necesar”, a menționat  ministrul Economiei și Infrastructurii.

Yojiro Fujiwara, reprezentantul companiei nipone Padeco Co., Ltd, a prezentat în cadrul întrevederii liniile directorii ale noului proiect, accentuând că acesta are la bază modelul japonez ”One village – one produsct” (O localitate – un product) și are drept obiectiv dezvoltarea sectorului agroalimentar în diferite regiuni ale Republicii Moldova și promovarea produselor din aceste zone atât pe piața internă, cât și externă. ”Modernizarea sectorului agricol, sporirea siguranței alimentelor, extinderea lanțului de aprovizionare pentru consumatori sunt dor unele din direcțiile de asistență tehnică oferite întreprinderilor moldovenești în cadrul proiectului”, a specificat oficialul nipon.

În cadrul dialogului, interlocutorii au convenit ca în procesul de implementare a proiectului să fie folosite la maxim instrumentele oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), în special cele 10 incubatoare de afaceri din diferite regiuni ale țării, și Organizația de Atragere a Investițiilor și de promovare a Exportului (MIEPO). Interlocutorii au convenit ca până la finele lunii septembrie curent, să convenite și coordonate toate aspectele proiectului, ca începând cu 2018 acesta să fie implementat. 

O decizie finala JICA va lua până în luna octombrie curent. Către acea dată va fi cunoscută și suma asistenței tehnice alocate Republicii Moldova în acest sens. Este de notat, ca MEI a solicitat o atenție deosebită deschiderii unei linii de suport financiar direct acordat antreprenorilor din țară pentru achiziții de tehnică și echipamente asigurând astfel creșterea competitivității produselor noastre pe piețe externe.

La întreprinderea „Răut” SA din Bălți a avut loc astăzi lansarea oficială a liniei de producere a colectoarelor solare în cadrul proiectului "Consolidarea capacităților locale privind producția colectoarelor solare în Republica Moldova", proiect susținut de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și implementat de comun cu Agenția pentru Eficiență Energetică, cu suportul Guvernului Poloniei prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).

Materia primă pentru asamblarea a unui lot de 100 colectoare solare cu tuburi vidate a fost importată din Polonia, iar personalul tehnic specializat a fost instruit atât în Polonia, cât și în Moldova, în cadrul unor ore practice. Personalul tehnic specializat, cu ghidarea experților din Polonia și-au testat cunoștințele teoretice și au asamblat cu succes colectoare solare în Republica Moldova.

Agenția pentru Eficiență Energetică a selectat beneficiarul local al echipamentului de asamblare a colectoarelor solare și a acordat asistență în transmiterea procesului tehnologic din Polonia, iar ulterior este responsabilă de monitorizarea procesul de implementarea a proiectului.

Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială a acordat asistenţă tehnică și financiară nerambursabilă, în sumă de 170 000 euro, sub forma echipamentelor necesare instalației liniei de producere, materiei prime necesare producerii, instruirii personalului, asigurării și certificării procesului de producere.

Întreprinderea „Răut” va menţine pe parcursul a minim trei ani proiectul de producerea colectoarelor solare cu tuburi vidate, ce va asambla și asigura comercializarea echipamentul pe teritoriul Republicii Moldova și pe piețele străine.

Compania „Răut” din Bălți activează din anul 1944 este specializată în construcția echipamentelor pentru industria marină și crearea, fabricarea și mentenanța echipamentelor hidroacustice, antenelor hidroacustice și transformatoarelor.

Universitatea Tehnică a Moldovei lansează 20 de proiecte majore, care urmează a fi finalizate în perioada 1 septembrie 2017 – 30 iunie 2018.

1. Laborator de Automatică Siemens cu tehnologie de ultimă generație, dotat de corporația germană Siemens, lider mondial în domeniul automatizărilor industriale.

Valoarea echipamentelor: 250 000 lei

 2. Laborator de Toleranță și Control Dimensional, utilat cu echipamente de ultimă oră, donate de corporația japoneză Mitutoyo, lider mondial în domeniul măsurărilor, metrologiei și asigurării calității în industria construcției de mașini și automotive.Valoarea echipamentelor: 300 000 lei 

3. Lansarea unui spațiu de coworking și fabricare MAKER SPACE pe 900 m.p., arondat Centrului de Instruire și Inovații TEKWILL, care va oferi posibilități de prototipare, modelare și fabricare, dotat cu echipamente industriale de ultimă generație pentru prelucrarea materialelor (lemnului, metalelor, plastic), printere 3D și soluții IoT. Implementat prin Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de către de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida).

4. Reamplasarea pavilionului RM de la WorldExpo Milano-2015 (cubul din Milano) în campusul Râșcani al UTM, cu utilizarea acestuia în cadrul activităților didactice și expoziționale.

5. Laboratorul „Game development și Grafică computerizată” dotat cu stații grafice performante Apple iMac, urmând să fie completat cu echipamente pentru realitatea virtuală și augmentată. Valoarea echipamentelor: 850 000 lei

6. Laborator Internet of Things (IoT), pentru proiectarea și crearea sistemelor de monitorizare și conducere la distanță a diverselor procese. Implementat prin Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Agenţia Suedeză – Sida.

7. Laborator Măsurări, Traductoare și Acționări, pentru studiul conceptelor de bază privind măsurările electrice, traductoare, elemente de execuție și achiziția de date în sistemele automate, mecatronică și robotică. Finanțat de Proiectul de Competitivitate al USAID și Ambasada Suediei în Republica Moldova (Sida).

Valoarea echipamentelor: 1,2 mil lei

 8. Laborator Robotică Industrială, dedicat studiului dispozitivelor și componentelor sistemelor robotizate și mecatronice, dezvoltarea aplicațiilor sistemelor robotice, elaborarea algoritmilor de inteligență artificială. Finanțat de Proiectul de Competitivitate al USAID și Ambasada Suediei în Republica Moldova (Sida).Valoarea echipamentelor: 230 000 lei

9. Consolidarea și extinderea proiectelor comune, realizate de Facultatea Textile și Poligrafie și Centrul de excelență în design „ZIPHOUSE” cu școlile de design vestimentar din Milano.

10. Laboratorul de Anti-malware și Anti-virus amenajat de compania BitDefender, care se alătură laboratorului de securitate informațională NATO din cadrul Centrului de CyberSecutity UTM.

11. Laboratorul Securitatea Rețelelor dotat de corporația NEC și compania CISCO Systems, dedicat studiului securității sistemelor informaționale și telecomunicații.

12. Consolidarea capacităților Centrului Naţional de Inginerie Biomedicală cu dispozitive moderne, echipamente și aparate electronice de măsurare, laboratoare tehnologice, microscoape electronice, sisteme cu microprocesoare, dispozitive reconfigurabile.

13. Laboratoare dotate cu standuri experimentale și echipamente moderne produse de compania germană G.U.N.T. pentru Facultatea Energetică și Inginerie Electrică.

14. Finalizarea dotării laboratoarelor de la Facultatea Tehnologia Alimentelor cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (în total pentru 3 ani – 1.8 mil euro)

15. Cursuri CISCO

16. Redotarea Laboratorului de Modelare și Grafică Computerizată a Departamentului Design Industrial şi de Produs cu stații grafice Apple iMac, All-In-One și tablete grafice WACOM.

17. Lansarea unui spațiu inovativ cu 4 săli de studii tehnologizate „Future classroom”, care va oferi studenților și profesorilor posibilitatea de a experimenta noi abordări pedagogice într-un mediu de învățare flexibil. Sălile de studii respective reprezintă un spațiu reconfigurabil și complet, echipat cu instrumente TIC de ultimă generație pentru desfășurarea activităților de predare-învățare individual și în echipă.

18. Valorificarea oportunităților oferite de IBM Academic Initiative, platforma educațională, de conținut și cercetare oferită de corporația IBM, UTM fiind unica instituție din Republica Moldova cu acces, atât pentru profesori, cât și pentru studenți.

20. Lansarea Centrului R&D (cercetare și dezvoltare) al corporației germane DRÄXLMAIER, primul de acest gen în RM. Amplasat în campusul Râșcani al UTM, centrul va oferi suport și asistență studenților și profesorilor din cadrul Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi.

20. Laboratorul „Ingineria transportului feroviar” dotat cu echipamente și mostre de vehicule, locomotive și vagoane oferite de către ÎS „Calea Ferată a Moldovei”.

Valoarea echipamentelor: 500 000 lei

O firmă din Moldova a fost obligată să achite despăgubiri morale și materiale de sute de mii de lei, unor companii mari, pentru că a comercializat produse, care încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor. Mai exact, companiile Tommy Hilfiger Licensing LLC, The Calvin Klein Trademark Trust, The Hugo Boss Trade Mark Management și Trussardi SPA s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva firmei moldovenești Uzprimatex. Și asta pentru că pârâta comercializa produse inscripționate cu semne identice cu mărcile companiilor reclamante. Marile companii au solicitat magistraților să interzică pârâtei folosirea neautorizată prin actele de comerț de: import, export, distribuție și orice act comercial mărfurile cu mărcile reclamantelor. La fel, au solicitat ca firma să distrugă produsele recunoscute a fi contrafăcute, care se află în depozitul companiei, - comunică bizlaw.md.

Mai mult, reclamantele au solicitat să primească despăgubiri materiale, după cum urmează:

• The Hugo Boss Trade Management  – 60.720 lei;
• Trussardi SPA – 66.000 lei;
• The Calvin Klein Trademark Trust – 39.600 lei;
• Tommy Hilfiger Licensing LLC –  110.880 lei.

• The Hugo Boss Trade Mark Management – 121.440 lei;
• Trussardi  SPA – 132.000 lei;
• Tommy Hilfiger Licensing LLC – 221.760 lei;
• The Calvin Klein Trademark Trust – 79.000 lei.

Reclamantele au mai solicitat ca firma moldovenească să achite 2.500 de lei pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a faptelor, 3.084 de lei pentru efectuarea cumpărăturii de control, dar și achitatea serviciilor avocatului în sumă de 25.000 lei.

În motivare se spune că firma Uzprimatex are activitate de antreprenoriat în incinta unui centru comercial din capitală și vinde blugi cu numele mărcilor de renume mondial, care aparțin companiilor reclamante. Astfel, se aduce o atingere gravă a drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor reclamante. La fel, acestea au mai indicat că nu au un contract de distribuție încheiat cu firma din Moldova și niciodată nu au avut relații comerciale.

La rândul său, firma din Moldova a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat ca marile companii să fie decăzute din drepturile asupra mărcilor deținute în țara noastră. În motivare se spune că, potrivit Legii privind protecţia mărcilor, titularul mărcii este decăzut din drepturi în urma unei cereri depusă la judecătorie sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor. La fel, compania a indicat că, într-o perioadă de cinci ani, mărcile nu au făcut obiectul unei utilizări efective în Republica Moldova. Totuși, legislația nu specifică termenul de ”utilizare efectivă”, iar drepturile și obligațiile părților se determină în funcție de principiile generale și de legislația civilă.

Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată a companiilor străine, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu poziția instanței de fond, reprezentantul companiilor internaționale a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău.

Apelul a fost admis, iar instanța a emis o nouă hotărâre prin care s-a constatat faptul că produsele inscripționate cu semnele identice ale mărcilor companiilor străine sunt contrafăcute. Prin urmare instanța de apel a obligat pârâta să distrugă produsele contrafăcute și i-a fost interzis să le utilizeze în comerț. La fel, s-a decis ca firma să achite despăgubiri materiale în sumă de peste 277 de mii de lei, dar și despăgubiri morale de câte 10 mii de lei pentru fiecare companie reclamantă. Firma a fost obligată să achite 5.000 de lei pentru asistență juridică. Solicitările de a încasa și cheltuielile pentru întocmirea procesului-verbal și pentru efectuarea cumpărăturilor de control au fost respinse.

Decizia este definitivă și executorie de drept. Totuși, hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni.

Poza: Versace, Armani, Zara. Expoziția bunurilor confiscate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Foto MyBusiness.md

În Moldova a început recoltarea de goji. Aceste fructe chinezești sunt crescute în țara noastră de 26 de fermieri, - comunică publika.md.

În supermarketuri, un kilogram de boabe, cunoscute pentru proprietățile lor benefice, se vând cu aproape 500 de lei. Agricultorii care cultivă acest fruct delicat au planuri mari şi vor să ajungă şi pe piaţa externă.

Cea mai mare plantație de goji se află în satul Chirileni din raionul Ungheni. Aici arbuştii bizari au fost sădiţi pe o suprafaţă de patru hectare.

Arbuştii de goji rodesc din iulie şi pana la primul îngheţ. Fructele    mici și delicate sunt culese cu mare grijă.

Boabele de goji se consumă proaspete sau uscate, iar din frunzele plantei, se prepară ceai. În China, acest fruct este utilizat pe scară largă în medicină.

Pentru livrare în magazine, fructele de goji sunt ambalate în recipiente de 200 de grame şi se vând la preţul de 50 de lei. Fermierii din Chirileni au planuri mari şi intenţionează să exporte goji în Polonia.

La noi în ţară sunt 26 de fermieri care cultivă goji, iar suprafaţa terenurilor plantate cu aceşti arbuşti creşte pe an ce trece.

Foto: healthyzen.com

Mai bine de 15 microberării au luat naştere în ultimii ani, cele mai multe fiind situate în Capitală şi în vestul României, arată o analiză a ZF. Astfel, nume precum Cazino, Gaura Neagră, Capra Noastră sau Oriel Beer au intrat pe lista unor beri artizanale mult mai cunoscute precum Ground Zero, Zăganu, Sikaru sau Nemţeana pariind pe faptul că românii îşi doresc să încerce şi altfel de produse. Berea artizanală înseamnă capacitate mică de producţie, adică sub 5.000 de hectolitri pe an, conform datelor furnizate de Laurenţiu Bănescu, care împreună cu Alexandru Geamănu au creat brandul Zăganu.  A doua condiţie ca berea să fie artizanală este să ai o reţetă proprie, originală. În total, în România funcţionează circa 30 de fabrici de bere. Astfel, microberăriile reprezintă mai mult de jumătate din totalul fabricilor de bere din România.

zf.ro

Atelierul Lemnia, o afacere de familie lansată în urmă cu 3 ani în Câmpulung Muscel, județul Argeș, care presupune realizarea de genți din lemn și piele, încearcă să intre pe piața londoneză, expunându-și produsele, săptămâna viitoare, pentru al doilea an, la târgul internațional Pure London.

La târg vor fi prezenți retaileri britanici și internaționali, veniți să descopere branduri cu potențial de dezvoltare.

Firma este condusă de Florin și Răzvan Chelu, tată și fiu, iar gențile sunt vândute la un preț care pleacă de la 369 lei.

Lemnia are încheiat un parteneriat cu un magazin cu produse de design din Roma.

profit.ro