Actrița, prezentatoarea, bloggerița și designerul din România, Dana Rogoz, în aceste zile se bucură de frumusețea Coastei de Azur, dar și de atenția fotografilor prezenți la Festivalul de Film de la Cannes.

Să fie sclipitoare pe covorul roșu, pe Dana a ajutat-o creația unui designer vestimentar din Republica Moldova. Este vorba de Ludmila Corlăteanu care a creat o rochie de un verde aprins, în cooncordanță cu recomandările Institutului Pantone ce, în acest an, a desemnat culoarea anului drept „greenery”.

zugo.md

De ziua Internațională a Muzeelor, Serviciul Vamal lansează în premieră un proiect inedit, intitulat generic  ”Piese din Colecție_Exponatul săptămânii”, în cadrul căruia,  în fiecare săptămână, vom posta pe pagina de Facebook a instituției o imagine cu câte o piesă din cele mai renumite colecții ale Muzeului Serviciului Vamal.

Muzeul Serviciului Vamal a fost fondat în anul 2007 și face parte din comunitatea mondială a muzeelor vamale. Fondatorul Muzeului este colecționarul Petru Costin, angajat al Serviciului Vamal și deţinător al recordului Guinness pentru cea mai numeroasă colecție de potcoave din lume – 3200 bucăți.

Este impresionantă și varietatea colecțiilor vernisate în sălile Muzeului, vizitatorii  având ocazia să vadă obiecte din arheologie, etnologie, filatelie, istorie, numismatică, tehnologie, heraldică etc. Astfel, la Muzeu pot fi văzute arme de foc, săbii orientale și europene, pumnale, cuțite de vânătoare, baionete din oțel și unelte de muncă sau icoane  - obiecte de valoare istorică și culturală ce datează din epoca de piatră până în sec. XX.

De asemenea,  muzeul deține o vastă colecţie de chipiuri, berete și uniforme ale diferitor instituții vamale și de forță din întreaga lume, care numără, în total, peste 1  200 de exemplare.

O altă colecție renumită este compusă din steaguri de luptă istorice, fiind deținute 35 de drapele ce reprezintă stindarde din perioada unor domnitori precum Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Mihai Viteazul. Grație conlucrării avute cu mai mulți istorici și oameni de știință, dar și datorită diferitor materiale de arhivă și cărți pe care le-a studiat, acesta a reușit să recompună o colecție autentică și valorosă de steaguri istorice, cel mai vechi – drapelul geto-dacic,  datând din secolul al II-lea î.Hr.

Pasiunea de colecționar se pare însă că i-a fost predestinată colegului nostru, care astăzi își sărbătorește și ziua de naștere. Cu această ocazie, colectivul Serviciului Vamal îi urează sincere felicitări de sănătate, succes și prosperitate.

Am decis să demarăm proiectul prin prezentarea uneia dintre cele mai vernisate piese din colecție – Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, care, împreună cu Drapelul Domnesc al Voievodului au deschis parada militară de anul trecut, consacrată celebrării a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Steagul reprezintă o replică identică a celui original, executat minuțios, recompus cu mari eforturi timp de 12 ani de către fondatorul Muzeului Serviciului Vamal, colecționarul Petru Costin, după toate rigorile științifice.

Acest preţios însemn vexilologic reprezintă o pagină din istoria noastră şi anume epoca cea mai glorioasă a neamului nostru, fiind cel de-al doilea steag dăruit de către Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu. Steagul are forma prapurilor bisericeşti, cu dimensiunile de 168x100cm, iar în partea de jos – trei colţuri. Câmpul pânzei este fiind confecţionat din atlas roşu, pe faţă fiind reprezentat sfântul protector al mănăstirii – Sf. Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu suliţa balaurul. Icoana este încadrată cu următoarea inscripţie, cu litere de aur, în limba slavonă: „Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci apărător, neputincioşilor doctor, împăraţilor ajutor, purtătorule de biruinţă, mare mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”.

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.

Legea este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în RM, şi nu se aplică băncilor.

În urma monitorizării s-au depistat mai multe cauze de inaplicabilitate a Legii.
Astfel, în art. 96 se stipulează că în cazul în care contractul colectiv de muncă prevede anumite acţiuni a căror efectuare afectează masa debitoare, administratorul trebuie să adopte măsuri de reducere a acestor acţiuni. Pentru soluţionarea divergenţelor, părţile pot solicita, de comun acord, intermediere din partea oficiului teritorial al forţei de muncă. Contractul prevăzut poate fi desfăcut cu condiţia avizării celeilalte părţi cu cel puţin 2 luni înainte, chiar dacă acest contract prevede un termen mai lung. Prevederile acestui articol contravin dispoziţiei art. 33, alin. (3) din Codul muncii şi art. 43, alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, care statuează că dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Autorii Raportului propun expunerea art.96 alin. 1) din Legea insolvabilităţii într-o nouă redacţie, care ar exclude normele imperative privind modificarea Contractului colectiv, şi ar permite părţilor la dorinţă să iniţieze negocieri pe marginea modificării acestuia pe principii reciproc acceptabile.

Art. 27 prevede că în cazul înlăturării debitorului de la administrarea întreprinderii, administratorul provizoriu este obligat să vândă bunurile perisabile sau bunurile supuse deprecierii iminente şi să depună la bancă în contul debitorului sumele realizate din aceste vânzări, informând instanţa de insolvabilitate şi debitorul. Autorii au identificat că obţinerea actelor întreprinderii de la fosta conducere a debitorului nu doreşte să conlucreze cu administratorul insolvabilităţii. Se atestă lipsa unui mecanism de constrângere a fostei conduceri la predarea actelor de evidenţă contabilă, ştampila întreprinderii, documente ale activităţii economice şi alte bunuri ale debitorului, şi este propusă crearea acestuia.

O altă prevedere pe care autorii au constatat-o inaplicabilă se găsește în art.35 și se referă la dispozitivul hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, care se remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării. Contrar prevederilor, unele dispozitive se publică cu întârziere în MO, chiar există şi hotărâri care sunt publicate după expirarea termenului de depunerea a cererilor de validare a creanţelor.
Deşi este o problemă de respectare a legii şi nu de inaplicabilitate, totuşi, se propune fie de revăzut termenul de publicare în sensul extinderii acestuia sau de prevăzut sancţionarea în cazul nepublicării în termen.

Art.134 alin.(3), în care este prevăzută noţiunea „actului de carenţă”, dar nu este clar regimul juridic şi efectul „actului de carenţă” în cadrul procedurii falimentului simplificat, acesta nefiind reglementat şi în cadrul altor proceduri de insolvabilitate, şi se propune explicarea sensului noţiunii drept un act de constatare lipsei de bunuri sau fără a recurge la explicarea acestui termen. Art.142 alin.(3) ţine de termenul de verificare a creanţelor şi de consemnare în tabelul creanţelor, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare, cu posibiliatea extinderii acestuia, fapt care intră în contradicţie cu prevederile art.143 alin.(5) şi (6): la expirarea termenului de verificare, administratorul depune imediat tabelul definitiv în instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanţelor şi pot face contestaţii faţă de creanţele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate.

S-a constatat practicarea neuniformă a termenelor dintre depunerea raportului administratorului/tabelului definitiv si şedinţa de validare, deşi existenţa unui termen rezonabil este o precondiţie pentru respectarea dreptului la contestare a tabelului definitiv, iar unele hotărâri de intentare a procesului de insolvabilitate nu oferă termen pentru contestarea informaţiei. Astfel, se impune necesitatea respectării termenului unic (maxim de 10 zile) pentru a asigura dreptul la contestaţie a participanţilor.

Art.188 stipulează categoriile de persoane care pot propune un plan al procedurii de restructurare, dar este omis creditorul în calitate de subiect al acesteia. Ca soluție se propune extinderea listei subiecţilor cu: comitetul creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoare creanţelor validate și autorităţile publice centrale vizate.

Concomitent urmează a se ţine cont de necesitatea clarificării momentelor:
— referitor la creditorii care deţin mai mult de 50 % din valoarea creanţelor – nu este clar, dacă se are în vedere doar creditorul care are peste 50 % şi care poate fi doar unul sau se au în vedere creditorii care, împreună, au peste 50 % din valoarea creanţelor validate.
— referitor la autorităţile publice centrale vizate – este neclar care autorităţi se au în vedere – totodată, autorităţile administraţiei publice centrale sunt deja prevăzute de art.188 alin.(1) lit. c).

Conform art.8 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în terment de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. În același timp, în art.48 şi art.115 din Legea insolvabilităţii nu se menţionază posibilitatea atacării cu recurs a încheierilor adoptate pe asemenea chestiuni. Aici se propune completarea articolului cu un alineat nou, în următoarea redacţie: “În toate cauzele instanţa de judecată se expune printr-o hotărâre, care poate fi atacată cu recurs”.

Pentru evitarea interpretărilor eronate şi concretizarea normei legale, necesită a fi reconsiderat şi art.132 alin.(1) din Lege, unde este propus după sintagma “10% din valoarea bunurilor grevate” de incorporat sintagma “cu prezentarea calculului”.

S-au identificat carențe și la art. 63, care creează premize ca la etapa intentării procedurii insolvabilităţii să apară, în mod nejustificat, un alt administrator decât cel care şi-a exercitat atribuţiile în perioada provizorie. Acest fapt pune sub pericol atât continuitatea procesului, cît şi celeritatea acestuia.

În concluzie s-a stabilit că Legea insolvabilităţii reflectă prevederi clare privind asigurarea respectării principiului celerităţii procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii administratorilor şi lichidatorilor în procesul de insolvabilitate.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Lista întreprinderilor din industria uşoară şi a tipurilor de servicii prestate de către acestea pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero, se majorează cu 15 agenți economici, potrivit completărilor Ministerului Economiei din 28 aprilie 2017 în anexa la ordinul nr. 46 din 04.05. 2010.

Completările au fost publicate în Monitorul Oficial din 5 mai 2017.

Contractele încheiate de aceste întreprinderi cu solicitanții plasării mărfurilor în regim de perfecționare activă, care sunt companii cunoscute din Europa, au fost semnate în perioada anului curent sau la finele lui 2016. Tipul serviciilor prestate ține de confecționarea articolelor de vestimentație, accesoriilor, vopsirea materialelor utilizate pentru acestea.

Serviciile prestate de către întreprinderile industriei ușoare pe teritoriul RM în cadrul contractelor de prelucrare în regim vamal de perfecționare activă, în conformitate cu art.104, lit.g al Codului fiscal sunt impozitate la cota 0 a TVA. Tipul serviciilor care cad sub incidența acestei prevederi, precum și modul de administrare a acestor servicii, sunt stabilite de Guvern. Livrarea mărfurilor legate de serviciile oferite se consideră parte de livrare a serviciilor.

În prezent Lista întreprinderilor industrie ușoare, care activează regimul vamal nominalizat, include peste 700 de agenți economici.

Sursă:https://monitorul.fisc.md/

Foto: mybusiness.md

Peste 30 de mirese din Moldova au pășit pragul artistei Elena Muchieviț ca să le împodobească mâinile cu desene orientale albe. Majoritatea mireselor optează pentru desenele care ar imita mănușile tradiționale, însă nu le place să fie extrem de încărcate cu detalii. Noi am vrut să știm totul despre ultimele tendințe, așa că am stat de vorbă cu artista.

Care este originea desenelor în alb? De unde tendințele?

>>pe larg

Sezonul estival se apropie, iar doamnele au grijă să-şi sculpteze corpurile pentru a arăta splendid pe plajă. Nu mai puţin importante sunt costumele de baie, - comunică publika.md.

În ajutor le vin designerii autohtoni care au lansat deja noile colecţii. În acest an sunt în trend costumele întregi cu tăieturi asimetrice şi cele din două piese, care pot avea bustieră sau sutien cu volănaşe.

Când ne aleg un costum pentru plajă, trebuie să ţinem cont de siluetă, spun specialiştii. Tinerele care au celulită pot opta pentru costume de baie practice, dintr-o singură bucată.

"De obicei domnişoarele aleg întregi fără plasa de la mijloc sau cu decolteul adânc pentru că au vergeturi sau unele imperfecţiuni ale corpului, dar unele optează şi pentru a-şi modela silueta", a comunicat consultantul în vânzări, Crina Răilean.

Dacă vreţi să atrageţi toate privirile bărbaţilor puteţi alege un costum de baie din două piese.

"Avem costumul ăsta de baie care este cu volănaşe şi care pune în evidenţă fetele cu pieptul mic. Avem şi topuri mult mai îndrăzneţe, pentru fetele care vor să fie mult mai sexi şi să pună în evidenţă breteluţele din spate şi astfel şi slipii sunt mai minusculi", a afirmat afirmat consultantul în vânzări, Crina Răilean

O atenţie deosebită trebuie să acordaţi şi culorilor, spun designerii. Sunt recomandate costumele de baie în nuanţe cât mai puternice.

"Eu optez mereu pentru culorile deschise: galben, bej, piersic. Astea sunt preferatele mele. Atâta timp cât îmi permit pledez pentru culorile care sunt acum, de vară".

Un costum de baie creat de designerii autohtoni variază între 200 şi 450 de lei. Preţurile sunt accesibile, spun femeile care îşi doresc să schimbe cât mai multe costume de baie atunci câns sunt la plajă.

"Am ales acest costum de baie. Voi merge în Turcia. Este un model potrivit pentru doamenele plinuţe. E frumos, sexy şi potrivit pentru odihnă. Vacanţa va dura 15 zile şi un singur costum e puţin. Voi cumpăra mai multe"

"Ce o să ni se potrivească aceea o să alegem. Din două piese să fie. E mai comod. Putem să combinăm, din trei piese să facem o piesă, diferit să fie".

În magazinele producătorilor autohtoni pot fi găsite şi costume de plajă pentru fetiţe de la trei la 12 ani. Preţul acestora este de 100 de lei.

În Republica Moldova există un singur producător de costume de baie, Mantimex SRL, care activează sub marca comercială „Dammex”.

Începând din această vară, o companie din Moldova va pune în funcţiune o linie de producere a tuburilor vidate pentru colectoarele solare. Costul acestora va fi mai mic cu 20 la sută faţă de cele importate. Compania care va produce colectoare beneficiază şi de un sprijin financiar de 5,5 milioane de lei din partea Guvernului Poloniei şi Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială.

Întreprinderea specializată în producerea şi instalarea sistemelor solare termice a fost selectată în urma unui concurs lansat în toamna anului trecut, de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE). În cadrul proiectului, firma beneficiază de suportul necesar pentru iniţierea afacerii de producere şi comercializare, certificarea procesului tehnologic şi instruirea personalului tehnic.

Acest proiect înseamnă că în Moldova se vor fabrica produse de aceeaşi calitate ca în UE, iar reprezentații AEE speră că până la sfârşitul verii să avem deja produse şi chiar proiecte cu colectoarele date instalate.

Potrivit specialiştilor, utilizarea energiei solare poate reduce costurile de încălzire a apei menajere cu 70%. Autorităţile dau asigurări că preţul de achiziţie a colectoarelor produse în Republica Moldova va fi mai mic faţă de cele importate.

Lansarea unei linii de producţie a colectoarelor solare cu tuburi vidate face parte din proiectul „Consolidarea capacităţii de producţie locală a sistemelor solare de energie termică în Republica Moldova”. Costul proiectului se ridică la 5,5 milioane de lei. Utilizarea energiei solare poate fi unul dintre elementele locale de dezvoltare, mai ales în regiunile centrale şi de sud ale ţării, unde rata de radiaţie solară ajunge la 3000 de ore pe an.

Sursa: madein.md
Foto: stroyzlat.ru

Noutati in programul Diaspora Start-up: 24 de proiecte depuse de organizatii care vor sa devina administratori de granturi au fost respinse in prima faza a evaluarii, ramanand astfel in cursa 34 de proiecte mari, inainte de contestatii.

Autoritatea de Management (AM) a Programului Operational Capital Uman (POCU) din subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), a anuntat, marti, 2 mai 2017, ca a respins 24 de proiecte depuse de organizatiile care voiau sa devina administratori de granturi in programul Diaspora Start-up, prin care romanii intorsi din strainatate vor putea obtine fonduri nerambursabile de pana la 40.000 de euro pentru deschiderea unei mici afaceri, in anumite conditii.

Potrivit sursei citate, cele mai multe proiecte au picat din cauza neindeplnirii a cate un singur criteriu, dar a fost si un proiect care nu indeplinea 14 criterii, iar un altul, 9 criterii. Solicitantii care au depus aceste proiecte pot face contestatie in perioada 3 - 9 mai 2017, prin sistemul electronic MySMIS 2014, a precizat AM POCU.

documente

Proiecte respinse Faza I Diaspora Start-up

(2 Mai 2017) PDF, 61KB

Aceasta este prima etapa a evaluarii, care a urmarit verificarea conformitatii administrative si eligibilitatii pentru apelul de proiecte POCU/89/3/7/Cresterea ocuparii prin sustinerea intreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbana- Diaspora Start Up.

In acest apel au fost depuse 58 de proiecte, ceea ce inseamna ca in faza urmatoare vor ajunge cel putin 34 de proiecte.  Proiectele au fost depuse in perioada 12 octombrie - 29 noiembrie 2016, insa procedura de evaluare a trenat.

Reamintim ca, in 31 martie 2017,  ministerul de resort spunea ca in luna mai ar urma sa inceapa, estimativ, proiectele din programul Diaspora Start-up, in care sa fie inclusi romanii intorsi din strainatate, care vor sa faca o afacere in tara.

"Referitor la apelurile de proiecte Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up, incepand cu luna ianuarie 2017 la nivelul Autoritatii de Management POCU a inceput procesul de evaluare a proiectelor. Evaluarea se face de catre personalul Autoritatii de Management, in ordinea depunerii, in baza unei metodologii si a unei grile. Estimam ca acest proces se va incheia pana la sfarsitul lunii aprilie, iar din luna mai se vor semna contractele de finantare", a transmis Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, in 31 martie 2017, la solicitarea StartupCafe.ro.

Finantarea Diaspora Start-up - in ce consta ea

(Citeste AICI mai multe despre programul Diaspora Start-up)

Proiectele depuse in cadrul Diaspora Start-up pot avea o valoare maxima de 5 milioane de euro, bugetul total alocat schemei de finantare fiind de 30 de milioane de euro, prin Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

In cadrul acestor proiecte, autoritatile spera sa fie inclusi in programe de formare antreprenoriala cel putin 3.000 de romani care se intorc in tara. De asmenea, cel putin 300 de mici afaceri ar urma sa fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul spera sa se creeze minimum 600 de locuri de munca noi.

Printre organizatiile care vor derula proiectele de pana la 5 miloane de euro se vor numara si asociatii ale romanilor din strainatate.

In cadrul proiectelor mari, de pana la 5 milioane de euro, vor putea fi inclusi pentru a fi pregatiti sa inceapa o afacere romani care au locuit in strainatate si care se intorc ori s-au intors deja in Romania. Aici pot intra si cetatenii din Republica Moldova, care si-au luat cetatenia romana si care locuiesc in Romania.

La capatul unui proces de formare, unii dintre acesti cetateni (grup tinta) vor putea obtine granturi de pana la 40.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri, in baza unui plan de afaceri.

Firmele nou infiintate de catre romanii care se intorc in tara vor trebui sa aiba sediul social si, dupa caz, punctul/ punctele de lucru in mediul urban, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate. Asta inseamna ca firma nu trebuie sa aiba sediul social si nici punctul de lucru in Bucuresti sau judetul Ilfov.

Fiecare antreprenor care va fi luat cei pana la 40.000 Euro va trebui sa angajeze, la cel tarziu 6 luni de la semnarea contractului de ajutor de minimis, cel putin 2 persoane. Persoanele angajate in cadrul intreprinderilor nou infiintate vor avea, in mod obligatoriu, domiciliul sau resedinta in mediul urban sau rural, oriunde in tara, cu exceptia judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti.

Resurse utile:

• Descarca de AICI Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte Romania Start-up Plus
• Descarca de AICI schema de minimis Romania Start-u Plus
• Desscarca de AICI anexa 1 - criterii verificare conformitate si eligibilitate
• Descarca de AICI anexa 2 - criterii evaluare proiect
• Descarca de AICI anexa 3 - conventie acordare subventie
• Descarca de AICI anexa 4 - instructiuni cerere finantare
• Descarca de AICI Orientarile generale in accesarea banilor din POCU 2014-2020

Descarca de AICI Ghidul solicitantului Diaspora Start-up Plus si alte documente necesare in program

Sursă: startupcafe.ro

În imensul și legendarul centru comercial Macy’s din Washington DC, SUA, au ajuns haine produse de creatori moldoveni. Aici au fost expuse hainele a trei creatori din Republica Moldova: Jullia Allert, Georgette și Irina Madan.

Hainele au fost expuse în cadrul evenimentului ce întrunește designeri din toată lumea, Celebration of Global Fachion at Macy’s.

Sursă: bani.md

Pe parcursul istoriei, ţăranul moldovean s-a simţit întotdeauna legat prin rădăcini adânci de pământul său, pe care l-a apărat, l-a lucrat și l-a prețuit. Mulți locuitori din mediul rural, din respect pentru munca şi tradiţia moştenită au continuat a lucra grădina şi a creşte animale şi păsări. Unii o fac pentru a se hrăni, iar alții încearcă să facă din agricultură o afacere, pentru a împărtăși cu cei din jur gustul irepetabil al fructelor și legumelor crescute pe meleagurile țări noastre.

Despre campanie

Drumul Fructelor este o campanie socială, de încurajare a consumului de fructe autohtone de sezon, lansată în anul 2016 de către proiectul Madein.md. Prin această inițiativă ne-am dorit să promovăm producătorii din domeniul agricol și micile gospodării țărănești din diferite regiuni ale țării, dar și să stimulăm consumul activ, zilnic de produse agricole moldovenești.

Pe parcursul anului trecut, am organizat 10 vizite la fermierii și agricultorii din diferite regiuni ale Moldovei. La aceste vizite a putut lua parte fiecare doritor, participanților oferindu-se ocazia de a gusta fructele chiar din livezi sau de pe planații, de a participa la culesul roadei și de a procura fructe și pomușoare direct de la producător. S-a dovedit a fi o activitate frumoasă, una de suflet, prin intermediul căreia echipa noastră și-a dorit să ajute agricultorii din țară care deseori se află într-o situație dificilă, dar și să stimuleze consumul de fructe proaspete și sănătoase în rândul populației urbane.

Ne-am dori mult să Drumul Fructelor această inițiativă și în anul 2017, pentru că inițiativa s-a dovedit a fi utilă atât producătorilor, cât și consumatorilor din țară.

Suport agricultorilor

Unul din scopurile de bază a campaniei este creșterea vizibilității și popularizarea întreprinderilor sau gospodăriilor țărănești pe care le vizităm, pentru că una din marile probleme cu care se confruntă agricultorii este lipsa unor piețe de desfacere pentru a-și realiza producția. Faptul că această inițiativă este vast mediatizată de portalul nostru, dar și de alte resurse constituie un mare avantaj în popularizarea acestor producători.

Pe lângă faptul că se confruntă cu probleme legate de vânzarea produselor agricole, anul acesta numeroși agricultori din raioanele de sud și de centru au avut de suferit enorm din cauza înghețurilor și căderilor masive de zăpadă din zilele de 20 și 21 aprilie 2017. Au fost compromise un număr mare de pomi fructiferi (pruni, piersici, caise) şi nuci, precum şi suprafeţe considerabile de rapiţă.

Prin intermediul campaniei noastre vom face tot posibilul să evidențiem regiunile din țară în care calamitatea a afectat considerabil recolta și să oferim alternative consumatorilor în ceea ce privește accesul la fructe și pomușoare de calitate. Vom încerca să explorăm și raioanele de Nord ale țării care nu au fost afectate de ninsori și înghețuri și care nici nu au făcut parte din traseul nostru de anul trecut. Nu vom ezita să vizităm și agricultorii, o parte din recolta cărora a fost afectată, pentru a-i susține, a-i populariza și a le oferi posibilitatea să-și vândă mai rapid roada, pentru că anume ei vor avea cele mai mari pierderi financiare în acest an.

Fructe pentru nevoiași

Pe lângă faptul că Drumul Fructelor reprezintă o ocazie perfectă pentru Chișinăuieni de a ieși în mediul rural și de a procura produse agricole de calitate, intenționăm să oferim fructe proaspete și celor care nu au ocazia să le cumpere.

Vom stabili contacte cu producătorii din țară și vom dona produse agricole către orfelinate, case de copii, către familii vulenrabile și persoane cu dizabilități. Cu ajutorul proiectului caritate.md vom intra în legătură cu diverse familii aflate în dificultate, cu mulți copii, cu familii ale căror copii suferă de diverse afecțiuni și au nevoie de o alimentație sănătoasă, bogată în vitamine. Ne dorim să aducem cel puțin un strop de fericire celor ce nu se pot bucura din plin de viață, iar un fruct dulce și savuros întotdeauna bucură copii și le ridică dispoziția. E puținul pe care îl putem face pentru acești micuți.

Avem nevoie de ajutorul Dvs.

Cu părere de rău, Madein.md nu dispune de resursele necesare pentru a repeta campania și în acest an. Ținând cont că aceste vizite sunt gratuite, cheltuielile legate de organizarea transportului și de alte elemente legate de logistică nu pot fi acoperite fără un ajutor extern. Salutăm orice propuneri sau idei de colaborare din parte organizațiilor de stat, obștești, internaționale sau non-guvernamentale care ar dori să se implice în campania noastră.

Pentru 2017 se planifică 17 ediții, iar pentru realizarea lor madein.md are nevoie de 2.500 dolari.

Știrile legate de campanie le puteți vedea pe site-ul www.madein.md și pe pagina de facebook a proiectului sau a campaniei Drumul Fructelor.

Cum puteți dona:

1. Pe caritate.md

2. Prin sms

Expediați un SMS cu conținutul “madeinmd” la:
9002 (abonații Unite), 1 SMS – 45 MDL
2910 (abonații Moldcell), 1 SMS – 45 MDL

3. Prin telefon

Sunați la numărul 090009002 (abonații Moldtelecom), pentru a dona 45 lei.

4. Prin BPay

Plătiți rapid și ușor prin automatele de plată Qiwi: selectați compartimentul „E-money”, după care accesați „BPay” și întroduceți codul „17002149”.

Să susținem împreună producătorii autohtoni și să promovăm în continuare consumul de fructe din Moldova!