Anunțul a fost făcut de către directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, în cadrul unui eveniment dedicat împlinirii a 26 de ani ai instituției.

„Practica a demonstrat eficiența punctelor de control comun la frontieră, a declarat Ceban pentru MyBusiness.md. Acestea permit funcționarea în regim de „one stop border control”, adică „ghișeu unic”, procedură ce reduce semnificativ timpul de așteptare la trecerea frontierei”.

Un prim punct de control comun la frontiera moldo-ucraineană a fost deschis pe 17 iulie la Pervomaisk-Cuciurgan, iar până la finele anului 2018 va fi lansat și punctul de control comun la Palanca-Maiaki-Udobnoie. În prezent acolo au loc lucrări de modernizare a infrastructurii – se repară imobilele aferente, căile de acces, sunt create coridoare speciale pentru întreprinderile ce dispun de certificate de operator economic autorizat, etc. Bugetul total al proiectului este de 5.56 mil euro.

Până în anul 2020, vor fi reconstruite alte trei puncte de trecere a frontierei moldo-române – Sculeni-Sculeni, Leușeni – Albița, Giurgiulești – Galați, bugetul total al lucrărilor fiind de 10 mil. euro.
„Am inițiat negocierile cu partea română privind deschiderea punctului de control comun la Cahul-Oancea. În viitorul apropiat vom putea anunța și data când acesta va fi deschis”, a precizat Ceban.

mybusiness.md

Foto: customs.gov.md

La începutul lunii august, în satul Suruceni, raionul Ialoveni, și-a început activitatea o nouă fabrică de produse lactate. Aceasta se numește Lapte-Prime, iar managerul întreprinderii
Elena Achimova a povestit că deocamdată sortimentul de produse cuprinde: iaurt natural, ayran, smântână și brânză de vaci. În viitorul apropiat urmează să se producă brânză de oi și brânză de vaci degresată.

Produsele de bază ale companiei însă rămân a fi iaurtul și ayranul, care sunt fabricate după o tehnologie turcească, fără utilizarea sării sau a zahărului.

La fabricarea poduselor se folosește lapte de vacă natural, pe care întreprinderea îl cumpără de la o fermă din raionul Anenii Noi, fermneți lactici și frișcă, ceea ce permite produselor să aibă un termen de valabilitate mai mare.

Deocamdată, întreprinderea are doar un singur punct de comercializare în Chișinău, iar în curând se va deschide și al doilea. De asemenea, ayranul este procurat deseori și de localurile care produc kebab-uri, vizitatorii cărora cunosc bine acest produs și apreciază gustul său natural.

Text: mybusiness.md

Traducere: madein.md

David Beckham, Ben Affleck sau Angelina Jolie. Sunt doar câteva nume sonore, de talie mondială, care au ajuns să facă reclamă unor magazine sau saloane de înfrumuseţare din Moldova, mai exact, să apară pe panourile lor publicitare. Deşi este puţin probabil ca starurile să-şi fi dat acordul pentru ca imaginea lor să fie folosită în acest mod, până acum nimeni nu s-a plâns Agenţiei pentru Proprietatea Intelectuală.

Pe unele panouri din Chişinău, renumitul fotbalist Cristiano Ronaldo îndeamnă moldovenii să cumpere ceasuri de mână. Chiar şi aşa, oamenii cred că reclama nu e suficient de convingătoare:

"- Cine e? - Cristiano Ronaldo. Cred că nu are importanţă cine, depinde de calitate şi de preţ".

"Nu mă motivează astfel de reclame. Ştiu că proprietarii aleg intenţionat personalităţi".

Acum trei ani, celebrul actor american Harrison Ford apărea pe un panou publicitar al unui producător de mobilă, iar renumita actriţă Angelina Jolie îndemna oamenii să cumpere bijuterii cu reducere.

La Comrat, starul hollywoodian Ben Affleck reprezintă imaginea unui magazin de îmbrăcăminte, iar proprietarul unei frizerii din Bălţi a ales să-şi facă reclamă folosind poze cu David Beckham, Zayn Malik şi Jake Gyllenhaal. Acesta a rămas surprins că are nevoie de permisiune.

"Nu cunosc, trebuie să verific documentele. Nu mi-a spus nimeni că trebuie să am permisiune", a spus proprietarul magazinului.

Reprezentanţii Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală susţin că nu pot interveni dacă nu sunt sesizaţi.

"Aceste acţiuni ar fi trebuit să fie iniţiate de către titulari, adică de către titularul acestui nume, dar în cazul în care nu sunt iniţiate atunci respectiv nici nu sunt în instanţă astfel de cazuri", a declarat Diana Stici, şeful Direcţiei juridice a AGEPI.

Experţii în publicitate cred că astfel de acţiuni de PR nu sunt tocmai inspirate.

"Nimeni niciodată nu va crede că un salon de frumuseţe de exemplu din Chişinău a avut cândva ocazii să ofere servicii pentru un star", a precizat Ludmila Andronic, expert PR.

Potrivit legislaţiei, persoanele juridice care utilizează imaginea unor vedete fără acordul lor riscă amendă de până la trei sute de mii de lei.

publika.md

Foto: Red Square Media Corp. în colaborare cu MyBusiness.md, Sputnik-Moldova

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un apel către cetățenii, persoane fizice, care dau în chirie bunuri imobile, să se conformeze legislației și să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute.

    Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente, sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în aceasta lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova.

   Cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcția Deservire Fiscală), în rază căreia își au domiciliu de bază.

   Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

   Pentru informații suplimentare, rugăm să Vă adresați la numărul de telefon 080001525, apel gratuit, sau la Direcția Deservire Fiscală locală.

   NOTĂ: prevederile date nu se aplică față de contractele de chirie, încheiate cu persoanele juridice.

fisc.md

Programul Launchpad Accelerator de la Google este disponibil și în România, iar înscrierile sunt deschise începând de azi.



Launchpad se adresează startup-urilor mature din domeniul tehnologiei, care au dezvoltat și lansat deja un produs și vor să se extindă la nivel global.

Acceleratorul celor de la Google este un program de mentorat de 6 luni, cu scopul susținerii creșterii acestora. Programul demarează cu două săptămâni de pregătire la San Francisco, unde startup-urile selectate vor avea parte de traininguri intensive cu ingineri și manageri de produs din peste 20 de echipe Google, precum și întâlniri cu experți din toată lumea.

În cele 6 luni, participantii vor primi suport din partea Google (în valoare de 50.000 de dolari), produse Google, sprijin pe zona de PR și vor colabora cu echipa Google din țara lor de origine.

Țara noastră a intrat alături de Estonia, Ucraina, Belarus și Rusia în rândul noilor țări europene incluse în program.

Formularul de înscriere pentru Launchpad Accelerator se găsește aici. Pe site-ul acceleratorului găsiți câteva exemple de startup-uri care fac parte în acest moment din cohorta acceleratorului, precum și foști alumni.

Înscrierile se vor închide pe 2 octombrie, iar startup-urile selectate în carul programului vor merge la San Francisco la finalul anului.

Start-up.ro

Peste un milion de sticle de vin sunt păstrate în vinoteca "Cricova", iar unele dintre ele valorează şi câteva zeci de mii de euro. Valoarea totală a colecţiei este, însă, inestimabilă, spun reprezentanţii combinatului. Cea mai veche sticlă de vin are peste un secol şi a fost adusă în ţara noastră din Ierusalim, scrie prime.md.

În vinoteca de la "Cricova" sunt păstrate aproximativ 200 de mărci de vinuri, adunate de prin toate colţurile lumii. Aici se găsesc băuturi selecte din Franţa, Portugalia, Spania, Italia, dar şi din fostele republici ale Uniunii Sovietice. 

"Aici avem unele dintre cele mai scumpe vinuri din regiunea Bourgogne din Franţa. O sticlă, de exemplu, din 2005 costă în jur la 25-27 de mii de dolari, va închipuiţi cât va costa o sticlă din 1935", a spus managerul, Centrul de Business şi Turism "Cricova-Vin", Roman Lipadat.

Tot aici sunt păstrate şi colecţiile de vinuri ale unor lideri mondiali, precum Angela Merkel, Vladimir Putin sau Alexanr Lucaşenco.

"Fiecare colecţie este acompaniată de către un paşaport. În paşaport proprietarul în primul rând poate vedea câte sticle sunt. De obicei se face cadou de 500 de sticle. Aceste personalităti pot să vina în orice moment ca sa-şi ia o sticlă", a afirmat managerul, Centrul de Business şi Turism "Cricova-Vin", Anatol Galac.

Mândria vinotecii "Cricova" sunt, însă, cele două mii de sticle de vin din colecţia demnitarului nazist, care a fost comandantul aviaţiei hitleriste, Hermann Göring. După război, vinurile au fost duse de către soldaţii sovietici la Moscova, în calitate de trofeu.

Ulterior, o parte din colecţie a fost transmisă vinificatorilor din Crimeea, iar alta a fost adusă la Cricova. Cel mai preţios exponat datează din anul 1902.  

În anii 80, un milionar american a propus pentru această sticlă 150 de mii de dolari şi 4 cadelacuri de colecţie. Oferta atractivă a fost, însă, respinsă, aşa că licoarea a rămas în Beciurile Cricova. În prezent, acesta este singurul exemplar care s-a păstrat în lume.

Potrivit unei legende, misteriosul milionar a fost un urmaş al proprietarului vinăriei în care s-a fabricat licoarea.

"Nu avem voie să deschidem sticla s-o gustăm, dar teoretic vinul încă este băubil, din cauza concentraţiei sporite de alcool şi zahăr natural. Deci este un vin de desert cred eu, trebuie să fie ceva de genul unui vin licoros de gen pastoral", a menționat managerul, Centrul de Business şi Turism "Cricova-Vin", Roman Lipadat.

În fiecare an, mii de turişti vin în Moldova pentru a vedea aceste exponate unice.


publika.md

Constantin Lisnic, moldoveanul care a fondat primul barbershop din Chișinău, anunță extinderea afacerii sale în țara vecină, România, - informează bani.md.

Lisnic Barber Shop este primul salon din Chișinău dedicat în totalitate bărbaților. Salonul a fost deschis în februarie 2016 și este un loc care se anunță a fi mai mult decât o frizerie. Lisnic Barber Shop promite să fie un loc de relaxare pentru bărbați, cu o atmosferă exclusivă bărbătească unde echipa de profesioniști pot granata un looc individual, conform cerințelor și stilului fiecăruia.

Se pare că ideea este una de succes, întrucât Constantin a anunțat deschiderea unui salon cu marca Lisnic Barber Shop la Iași, România.

Deschiderea va avea loc pe 10 septembrie.

„Am strans o echipă minunată de barbieri, care vor bucura ieșenii cu un tuns și barbă perfectă by Lisnic barbershop”, se anunță pe pagina oficială a salonului.

foto: Facebook/Lisnic Barbershop

În anul 2017, Moldova a adoptat noi standarde SM EN ISO aplicabile combustibilului din biomasă solidă, mai elevate decât standardele precedente EN, iar din martie a.c., a devenit obligatorie testarea și certificarea biocombustibililor, inclusiv la parametri chimici. Testările pot fi efectuate în cadrul Laboratorului de încercări în domeniul biocombustibilului în cadrul Universității Agrare din Moldova, singurul acreditat oficial din noiembrie 2016.

„Laboratorul activează din 2008, efectuând testarea parametrilor fizici ai biocombustibilului, iar după dotarea cu echipamentele necesare, cu sprijinul Proiectului Energie și Biomasă, și acreditarea Laboratorului, am început să efectuăm și testarea componenței chimice a biocombustibililor. În felul acesta, noi acum acoperim toată paleta de testări sau de caracteristici ale biocombustibilului”, spune directorul Laboratorului, Gheorghe Marian.

Laboratorul dispune acum de un analizor elementar pentru determinarea carbonului, hidrogenului, sulfului, azotului, clorului, și prin metodă indirectă - pentru calcularea conținutului de oxigen. Toate aceste informații, pe lângă alte caracteristici, trebuie afișate de către producător pe eticheta sau ambalajul fiecărui lot de biocombustibil începând cu anul 2015, în conformitate cu Regulamentul cu privire la biocombustibilul solid. Din grantul Proiectului Energie și Biomasă în valoare de 100 de mii de dolari, au mai fost procurate utilaje performante pentru mărunțirea probelor de laborator, inclusiv pentru separarea, fracționarea, distribuția granulometrică a mostrelor.

Înainte de a fi acreditat, Laboratorul efectua cercetări neoficiale la solicitarea Oficiului de carbon al Băncii Mondiale sau în cadrul unor contracte cu alți beneficiari pentru clarificarea unor situații ce apar în procesul de producere, stabilirea compoziției etc. Din momentul acreditării și, mai ales, după ce certificarea biocombustibilului a devenit obligatorie, au început să apeleze mai des la serviciile Laboratorului și producătorii de pelete și brichete. În acest an au fost 16, însă odată cu începerea noului sezon de producere, în toamnă, aceștia vor veni să-și certifice noile loturi de biocombustibil, speră Gheorghe Marian. Din păcate, susține acesta, nu toți producătorii sunt de bună credință și se întâmplă să livreze clienților biocombustibil de o calitate mai proastă decât cea anunțată. În aceste condiții au de suferit producătorii de bună credință, dar și mai rău, consumatorii se dezamăgesc de însăși ideea de combustibil din biomasă, care este într-adevăr o soluție pentru asigurarea securității energetice, descentralizării, creșterii bunăstării în regiuni și, nu în ultimul rând, reducerii impactului asupra mediului.

Dintre consumatori doar două primării s-au adresat Laboratorului pentru a verifica dacă biocombustibilul primit corespunde calității declarate. S-a dovedit că acesta e de bună calitate, iar problema era legată de setările incorecte ale centralei termice pe biomasă, astfel cantitatea de căldură primită fiind mai joasă.

Potrivit lui Gheorghe Marian, este extrem de important calitatea biocombustibilului să satisfacă așteptările consumatorului, care devin tot mai rafinate – unii vor brichete care să dea multă căldură și să nu li se înfunde soba, pentru alții, care au centrale termice performante, este importantă atât căldura emisă, cât și parametrii de topire a cenușii și compoziția chimică a peletelor sau brichetelor – pe lângă nocivitatea de mediu, sulful, clorul, azotul, duc la eroziunea unor componente ale centralei. Cenușa din paie are o temperatură de fuziune între 650 – 850 °C, iar cea lemn – 1300 – 1500 °C. Respectiv, dacă sunt folosiți biocombustibili nepotriviți pentru o centrală, cenușa se va topi, generând rășini ce se depun pe arzător și înrăutățesc fiabilitatea termocentralei.

„Tendința ultimilor ani e reprezentată de amestecuri și mixturi de biomasă, iar încercările de laborator arată componența optimă a biocombustibilului destinat diferitor beneficiari. Avem mai multe proiecte de cercetare, inclusiv finanțate de Academia de Științe a Moldovei – privind durabilitatea agriculturii și cultivarea plantelor energetice, cercetătorii noștri elaborează teze de doctorat privind ridicarea puterii calorice a biomasei. De exemplu, Andrei Gudâma demonstrează în teza sa de doctorat că, prin torefierea biomasei, puterea calorică a biocombustibilului din reziduuri agricole, materie primă a cărei calitate lasă de dorit, poate crește cu 26%”, relatează Gheorghe Marian.

Din acest motiv, consideră șeful Laboratorului, este nevoie de actualizarea Regulamentului privind biocombustibilul solid, pentru că, de când a fost aprobat, în 2013, piața a evoluat.

Chiar în timpul interviului, un producător de biocombustibil a venit la Laborator să-și ridice rezultatele testării unui produs nou – pelete din coajă de migdal, având la dispoziție cca 100 de tone de materie primă. Rezultatele testării au fost excelente, cu o singură excepție – durabilitatea fizică a peletelor trebuie întărită prin adăugarea a 20-30% de lemn, care conține lignină – un liant natural pentru pelete. Având în vedere că în Moldova sunt peste 2000 de hectare de plantații de migdal, acestea ar putea fi o bună sursă de materie primă.

Cert este că, atâta timp cât numărul de consumatori crește, iar cei 140 de producători de biocombustibil încă nu produc suficient de mult, aceasta va fi o afacere atractivă în Moldova.

Vitalie Condtațchi pentru MyBusiness.md

Ca în fiecare an, toamna le dă şi mai mult de muncă dogarilor. Odată cu recoltarea strugurilor, gospodarii de la ţară sunt în căutarea butoaielor în care vor păstra vinul.

Dacă în anii precedenți, poloboacele din lemn erau cele mai solicitate, acum, acestea pierd teren în fața celor din inox. Companiile producătoare de recipiente spun că în această perioadă, cererea pentru asemenea butoaie a crescut cu 50 la sută.

Dogarul Gheorghe Pociumbanu din raionul Glodeni susţine că munca sa este una migăloasă şi necesită multă răbdare.

"Poate și o săptămână un butoi mai mare fiindcă le șlefuiesc absolut tot cu flexibilul tot absolut, le fac curate."

Un butoi este vândut cu până la două mii de lei. Pentru a economisi, unii gospodari decid doar să-şi repare poloboacele vechi. Acest serviciu costă 800 de lei.

"Cercurile se scot. Toate se desface ca să scoatem fundul. Mai în vârstă preferă să le repare pe cele vechi fiindcă nu ajunge finanțe."

În timp ce dogarii spun că numărul comenzilor scade de la an la an, întreprinderile care produc butoaie din inox cu greu fac față cererilor.

"În perioada de toamnă creşte cu 50, 40 la sută solicitarea. Mai solicitate sunt butoaiele cuprinse între 180 în medie și 350 de litri."

Specialiştii susţin că butoaiele din inox exclud oxidarea vinului şi sunt mai uşor de utilizat.

"Mai ușor cu de ăsta, de inox. Mai ușor. Numai le-ai dat, dar pe ăsta trebuie să îl desfunzi, să îl înfunzi. De atâta e mai. Eu așa socot."

"Acum este inox performant. Foarte bine se păstrează și nu își pierde calitățile."

Unii gospodari spun încă că nici în ruptul capului nu ar schimba poloboacele din lemn.

"Vinul îl păstrăm în butoaie, în butoaie de lemn. E mai convenabil și e mai natural."

"Așa am apucat de la părinți și așa fac și eu. Se păstrează cu mult mai bine ca în oțel, masă plastică sau chiar orice."

Un butoi din inox cu o capacitate de 60 de litri costă, în medie, 1300 de lei, iar preţul unuia de 180 de litri poate să ajungă şi la două mii de lei.

publika.md

Poza: mybusiness.md