Scuarul gării din Chişinău, unde se află și Monumentul Deportaților, a ajuns să arate ca un adevărat bazar. Haine, încălțăminte, veselă sau chiar telefoane mobile uzate. Toate sunt scoase în vânzare de oameni care vin să facă un ban în plus. Acest lucru este ilegal, iar autoritățile spun că pregătesc noi acţiuni pentru a alunga comercianţii. Chiar şi aşa, nimeni nu dă asigurări că oamenii nu vor reveni în stradă, - comunică publika.md. 

În fiecare dimineață, chiar lângă Monumentului victimelor deportărilor, zeci de comercianți scot în vânzare atât lucruri personale uzate, cât şi haine sau produse cosmetice noi.

Comercianții recunosc că nu este normal ceea ce fac, dar spun că nu au altă alegere. Ei susţin că le-ar plăcea să aibă la dispoziție o piață autorizată:

"Străbunicul meu tot a fost deportat. Și ce dacă e monumentul aici? Oamenii trebuie să trăiască, ei nu au ieșit aici de viață bună."

"Aici demult oamenii ies și își vând lucrurile. Încă iarna erau mulți comercianți."

Totuși, piața improvizată le prinde bine celor care sunt în căutarea unor lucruri bune și ieftine.

"Mai mult ne interesează lucruri vechi, cum ar fi vazele."

"Câteodată, aici se vând lucruri bune și ieftine. În special, cumpăr instrumente pentru lucru."

Comercianții stradali pot fi amendați doar de polițiști.

Pentru asta, Pretura Sectorului Centru colaborează cu oamenii legii și organizează periodic razii.

Mai mult, autoritățile promit în curând noi controale.

"Pretura Sectorului Centru întreprinde în continuu razii de combatere a comerțului neautorizat, ca de exemplu, întocmirea proceselor verbale. Sistematic, colaboraturii Preturii înmânează avize prin care atenționează comercianții că vor fi evacuați sau vor primi amenzi usturătoare", a spus șeful secției social-economică, Andrei Rotaru. 

Potrivit Codului Contravențional, comercianții care vând fără autorizație se pot alege cu amenzi de până la 2.100 de lei.

O companie autohtonă specializată în furnizarea echipamentelor tehnologice pentru restaurante și industria alimentară vine cu o noutate pe piața locală. E vorba de producerea înghețatei direct în fața clientului.

Esența tehnologiei constă în următoarele. La preparatul de bază (făcut din lapte sau frișcă) se adaugă fructe sau pomușoare proaspete. Substanța este apoi turnată pe o masă de lucru și răcită la o temperatură de - 23 ° C. Totul se amestecă până când se obține o masă omogenă. Întregul proces durează mai puțin de un minut. Produsul finit, sub formă de spirală este turnat într-un vas special și poate fi servit.

Administratorul companiei Rosa Cremosa, Anatolii Gorbanovski, a descoperit această metodă de fabricare a înghețatei în Thailanda. Ulterior, în colaborare cu un inginer local a creat echipamentul necesar în Moldova și a început pregătirile pentru procesul de producere.

Ca bază, a fost luată rețeta de înghețată plombir, fabricată conform standardului din 1948. Apoi antreprenorul a obținut autorizațiile respective pentru echipamente, precum și toate certificatele alimentare necesare. În Chișinău, deja au fost instalate două unități de producere a acestui tip de înghețată. Prima se află în parcul de distracții Panda Kids de pe strada Testimițanu, iar a doua - în mall-ul Baby Hall.

Produsul este 100% natural, iar prețul pentru 100 de grame de înghețată pregătită direct în fața clientului costă 35 de lei.

Text: mybusiness.md

Traducere: madein.md

Pictorul post-impresionist Vincent Van Gogh a influențat profund nu doar arta secolului al XIX-lea. În prezent, operele sale au devenit sursă de inspirație pentru tinerii creatori de modă din Moldova, - comunică moldnova.eu.

Galina Răileanu este o tânără care a realizat o colecție de paltoane inspirată din creația și personajele lucrărilor artistului Vincent Van Gogh.

Citește mai departe

Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării.

Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51 mii 600 întreprinderii,  în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 la sută) față de anul 2015.

Numărul persoanelor care au activat în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii pe parcursul anului 2016 a constituit peste 300 mii persoane, care au deținut 61 la sută din numărul total de angajați ai întreprinderilor din economia națională.

Veniturile din vânzări ale IMM-urilor în această perioadă au însumat 125 mln. lei sau 41,5 la sută din veniturile din vânzări în total pe economie și au înregistrat o creștere cu 4,5 la sută față de anul 2015. În medie venitul pe o întreprindere în anul 2016 au constituit circa 2 mii 400 lei sau cu circa 59 mii lei (cu 2,5 la sută ) mai mult față de anul 2015, fapt care indică asupra creșterii dimensiunii întreprinderilor din sectorul dat.  Reieșind din faptul că veniturile din vânzări ale IMM-urilor în mediu pentru un salariat în anul 2016 au constituit circa 400 mii lei și au crescut cu 22 mii lei (cu 6 la sută ) față de anul 2015, se denotă creșterea productivității sectorului.

Partea preponderentă a IMM-urilor își desfășoară activitatea în domeniul comerțului, constituind în anul 2016 circa 20 mii unități, sau 40 la sută din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestora le revine contribuția majoră în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri, de circa 49 la sută (sau 61 mln. lei). Întreprinderile din comerț sunt urmate de IMM-urile din industria prelucrătoare, în cadrul căreia au activat 4 mii 400 de IMM-uri sau 8,5 la sută  din totalul IMM-urilor (11 la sută  în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri, circa 14 mln. lei) și întreprinderile din domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice, care de asemenea cifrează 4 mii 400 întreprinderi și cărora le revin 3 la sută în totalul veniturilor de vânzări generate de IMM-uri (circa 4 mln. lei).

În profil teritorial, în anul 2016, IMM-urile au fost localizate preponderent în mun. Chișinău 65 la sută urmate de cele din regiunea Centru 15 la sută, Nord 12 la sută  și Sud 5 la sută. Corespunzător se repartizează și veniturile generate de acestea. Astfel, IMM-urile din mun. Chișinău au generat venituri din vânzări în sumă de 81 mln. lei (65 la sută din total), urmate de cele din regiunea Centru circa 18 mln. lei (14 la sută), Nord circa 16 mln. lei (circa 13 la sută) și Sud circa 7 mln. lei (5 la sută).

Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Ministerul Economiei susține continuu micul business prin implementarea programelor de suport în afaceri.
 
Astfel, pe parcursul întregii perioade de derulare a Programului de atragere a remitenților în economie, PARE 1+1, investițiile au fost finanțate cu suportul Uniunii Europene. Suma totală a granturilor acordate constituie circa 152 mln. lei, iar investițiile în economie sunt în jur de 550 mln. lei. Respectiv fiecare leu acordat sub formă de grant a generat circa 3,6 lei investiții în economie. Din numărul total de beneficiari, 57 la sută au investit în domeniul agriculturii, iar 24 la sută în servicii și 19 la sută în producere.

Antreprenorilor au avut posibilitatea să beneficieze de garanții financiare de cca 300 mil. lei prin intermediul băncilor comerciale datorită Capitalizării Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) până la 100 de mil.lei și aplicarea multiplicatorului în relațiile cu băncile partenere. La începutul lunii iulie curent cu suportul FGC, a fost facilitată debursarea creditelor în valoare de peste 220 mln lei și susținute proiectele investiționale în valoare de 343 mln. lei pentru 279 de IMM-uri.

Toate cele 10 Incubatoare de Afaceri (IA) incubează 144 companii, care generează cumulativ 602 locuri de muncă. Dintre care procentul femeilor angajate constituie 42 la sută, iar a locurilor de muncă pentru tineri 35 la sută. Cifra de afaceri totală a rezidenților din cadrul IA este de peste 94 milioane lei, raportată la situația din 31 decembrie 2016.

Deputații au adoptat un pachet de modificări la legislație în domeniul fiscal, asigurării sociale și asigurării medicale obligatorii în scopul creării condițiilor necesare pentru realizarea în practică a Leii privind parcurilor informațional – tehnologice, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie.

Modificările adoptate la Codul Fiscal prevăd posibilitatea de aplicare a impozitului unic în mărime de 7 la sută din veniturile de la vânzări pentru rezidenții parcurilor IT, ce va contribui la creșterea atractivității sectorului IT pentru investitorii locali și străini, precum și pentru accelerarea elaborării și folosirii potențialului acestei ramuri. În special, Codul Fiscal a fost suplinit cu o nouă rubrică X ”Regimul fiscal al rezidenților parcurilor informațional – tehnologice”, care va stabili regulile de impozitare a contribuabililor ce au statut de rezident al parcurilor IT. Rezidenții parcurilor IT vor plăti impozitul unic din veniturile din vânzări, care va include în sine și va înlocui impozitul pe venit de la activitatea antreprenorială, impozitul pe venit din salariu, alocațiile sociale percepute de la angajator și angajat, alocațiile la fondul de asigurare medicală, impozitele locale, impozitul imobiliar, taxe pentru folosirea drumurilor de către automobilele înregistrate în Moldova.

Suma minimă a impozitului unic va fi stabilită lunar pentru fiecare angajat și a constituit 30 la sută din salariul mediu pe economie, prognozat pentru un an fiscal. În impozitul unic nu vor fi incluse TVA, accizele, taxele de drum. Calculele și contabilizarea impozitului unic are loc lunar pentru rezidenții parcului prin intermediul prezentării rapoartelor la Serviciul Fiscal de Stat pana pe data de 25 a lunii următoare lunii de raport. Forma și ordinea completării raportului au fost aprobate de Guvern.

InfoMarket

În Republica Moldova, contrabanda este evaluată la 270 de milioane de dolari, ceea ce constituie aproape jumătate din valoarea comerţului ţării. Datele sunt prezentate în Raportul de evaluare națională a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului al Republicii Moldova.

Valoarea mărfurilor de contrabandă confiscate variază între 83,4 milioane de lei, în 2011, şi 59,75 milioane de lei în 2015. Autorii Raportului mai remarcă că, în anul 2013, s-a înregistrat o creștere semnificativă a valorii mărfurilor, în comparaţie cu anii precedenți, în pofida faptului că numărul de cauze penale a fost mai mic. Au fost mai puține cauze penale, dar cu capturi mai valoroase. În 2015, s-a înregistrat, însă, o majorare, de circa 2 ori, a valorii mărfurilor de contrabandă (59,75 milioane lei), comparativ cu 2014, înregistrându-se practic același număr de cauze penale – aproximativ 120.

Conform datelor statistice, pentru perioada 2011-2015, evoluția cauzelor penale intentate de Serviciul Vamal este reprezentată în felul următor:

    din 2011 până în 2013 se observă o scădere a numărului de cauze penale cu 25%, adică cu 24 de cauze;
    din 2013 până în 2015 – o creștere cu 66%, adică cu 49 de cauze penale.

Fenomenul contrabandei în Republica Moldova este generat de riscuri precum:

    traficul ilicit de droguri;
    contrabanda cu ţigări şi produse de tutungerie;
    traficul ilicit de medicamente şi produse medicamentoase;
    traficul ilicit de valută;
    teritoriul necontrolat de organele constituţionale a Republicii Moldova (regiunea transnistreană);
    declararea neautentică sau nedeclararea mărfurilor de către persoanele juridice și fizice de rea-credinţă, prin eludarea controlului vamal;
    diminuarea valorii în vamă a mărfurilor prin folosirea zonelor off-shore.

Astfel, țara noastră se află pe locul 65 din 91 de state privind piaţa neagră. Conform raportului Organizaţiei Mondiale Vamale, efectuat în 2012, Tunisia, Federaţia Rusă şi Moldova sunt în topul ţărilor de origine a contrabandei.

Contrabanda, în conformitate cu art. 248 din Codul penal, reprezintă trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor, substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor şi a altor valori în proporţii mari, evitând controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Sursă: bizlaw.md

 

La scurt timp după ce Mobike a primit o finanţare de 600 milioane de dolari pentru a intra pe piata din Marea Britanie, competitorul direct al firmei, startup-ul chinez de bike sharing Ofo a primit o investiţie de 700 milioane de doalari pentru a se extinde la nivel global. Printre investitori se numară şi grupul Alibaba.

Startup-ul de închirieri biciclete Ofo a primit o nouă rundă de finanţare de 700 milioane de dolari din partea unui grup de investitori care include: Alibaba Group, Hony Capital şi CITIC Private Equity.

Startup-ul a fost evaluat în primăvara acestui an la o valoare de 2 miliarde de dolari, potrivit CEO-ului companiei, Dai Wei, citat de CNBC. Ofo a mai reuşit în trecut să obţină finanţări în total de 650 de milioane de dolari.

Companiile de închirieri biciclete cu soluţii inteligente (smart bike sharing) chineze par a fi o importantă miză pentru mulţi investitori, în condiţiile în care, luna trecută, un alt startup chinez din aceast domeniu, Mobike, a primit o investitie de 600 de milioane de dolari pentru a se extinde pe piaţa europeana. Odata cu această finanţare, compania care functionează în 100 de oraşe din China, ajungea la un total de 900 de milioane de dolari obtinuşi din finanţări.

Până la finele anului Ofo estimează că va livra 20 de milioane de biciclete care vor intra în sistem de inchiriere şi îşi va extinde serviciile în peste 200 de oraşe din peste 20 de ţări. În prezent, compania are 6,5 milioane de biciclete în 150 de orase.

Pentru a folosi acest gen de serviciu utilizatorii îsi instalează aplicaţia în telefonul mobil, scanază codul QR de pe bicicletele companiei, ce le permite deblocarea acestora, iau bicicletă o folosesc cât au nevoie, iar plata serviciului se face direct din contul utilizatorului.
Startup-ul care a reinventat brandul românesc Pegas a anunţat, recent, că va lansa pe piaţa de la noi un serviciu similar.

Sursă: http://www.startupcafe.ro/

 

Planifici o vacanță pe litoralul românesc vara aceasta? Sfatul nostru este să eviți unele hoteluri, care, potrivit autorităților din România, nu prea o duc bine la capitolul igiență și respectarea condițiilor impuse de stat. Recent, 10 hotele au fost sancționate și le-au fost retrase stelele, - scrie bani.md.

În perioada 05 – 10.07.2017, reprezentanții Direcției Control din cadrul Ministerului Turismului al României au efectuat o serie de controale la mai multe unități de cazare. În urma verificărilor au fost sancționate contravențional cu amendă în valoare de 50.000 lei și cu retragerea certificatului de clasificare următoarele unități de cazare:

În  județul Constanța:

Hotel NAȚIONAL, MAMAIA

Hotel UNIREA, MAMAIA

Hotel BANAT, OLIMP

Hotel CLĂBUCET, NEPTUN

Hotel ROMANȚA, NEPTUN

Hotel BĂLEA, NEPTUN

Hotel TERRA, NEPTUN

Hotel CARAIMAN, NEPTUN

Hotel CRAIOVA, NEPTUN

Hotel SLATINA, NEPTUN

În județul Caraș-Severin:

Hotel CERNA, BĂILE HERCULANE.

La controalele efectuate s-au constatat numeroase deficiențe printre care: fațadă deteriorată, mobilier uzat fizic și moral, instalații și obiecte sanitare din băile aferente spațiilor de cazare uzate și pătate, mocheta holurilor de acces către spațiile de cazare și cea din spațiile de cazare uzată și deteriorată, saltele uzate, deteriorate și pătate, tâmplăria, feroneria ferestrelor și ușile spațiilor de cazare, uzate.

Deficiențele menționate au fost consemnate și în procesele verbale întocmite în anii anteriori, măsurile dispuse inițial în acestea nefiind respectate.

Amatorii de senzaţii tari mai au o destinaţie unde pot primi o doză de adrenalină. La peste 30 de kilometri distanţă de Capitală a fost deschisă o tiroliană. Ideea îi aparţine unui tânăr de 25 de ani din Hânceşti, - comunică publika.md.

Pentru a face o călătorie cu tiroliana trebuie să scoateţi din buzunar între 80 şi 100 de lei. Colega mea Carolina Digori a făcut şi ea o tură cu tiroliana.

Cei care se încumetă să urce pe tiroliană au parte de o călătorie pe funie pe o distanţă de 385 de metri cu o viteză de 45 de kilometri pe oră. Odată ajunşi cu picioarele pe pământ, entuziasmul lor nu are limete.

"A fost prima dată şi a fost o experienţă destul de interesantă, nu am mai încercat, recomand şi altor.

- Nu ţi-a fost frică?

-La început mi-a fost foarte frică, dar după a fost mai liniştitor"

"Destul de tare mi-a plăcut, chiar dacă lacul nu este tare mare, dar senzaţiile sunt destul de plăcute. Este frumoasă priveliştea în general. Viteza se simte foarte bine la început "

"Este foarte frumos, este şi adrenalină, dar priveliştea este foarte frumoasă "

Ideea de a aduce tiroliana îi aparţine lui Nicolae Cociu, un tânăr ambiţios de 25 de ani, care a decis să îşi uimească atât prietenii, cât şi locuitorii oraşului Hânceşti oferindu-le posibilitatea de a trăi senzaţii tari.

"Prima dată în Italia în munţi am călătorit cu familia, cu fratele şi am văzut tiroliana, am încercat, mi-a plăcut foarte tare şi mi-am propus un scop, de ce să nu îl fac în oraşul natal", a spus antreprenorul, Nicolae Cociu.

Locul unde urma să fie deschisă aceasta a fost ales mult timp. Pe lângă faptul că trebuia să fie unul sigur, trebuia să fie şi unul cu o privelişte frumoasă.

"Am găsit-o pe aceasta, deoarece nu trebuie de tăiat copaci, este mai frumoasă şi aici distanţa este mai mare", a spus antreprenorul, Nicolae Cociu.

Pentru a face o călătorie cu tiroliana trebuie să aveţi o greutate mai mare de 30 de kg.

Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC în colaborare cu Microsoft a lansat astăzi oficial primul laborator Internet of Things (IoT Lab) din Moldova, în incinta Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill.         

În program au fost înregistrate în total cincisprezece idei de proiecte IoT, dintre care au fost selectate patru echipe finaliste. Acestea din urmă vor beneficia pe parcursul următoarelor șase luni de spațiu de lucru dotat cu echipament tehnic, instruire și expertiză gratuită, dar și suport în lansarea pe piață a produselor pe care le vor dezvolta. Sarcina beneficiarilor programului este să dezvolte prototipurile sistemelor IoT cu care s-au înscris în concurs. Este vorba despre un lacăt inteligent pentru locuințe și oficii, un sistem de monitorizare a coletelor, aplicația pentru o hartă dotată cu senzori ambientali, care va furniza în timp real informații despre mediul înconjurător (temperatură, lumină, umiditate, gaze și chiar prezența umană) și o mică stație meteorologică, care ar putea fi utilizată de către fermieri pentru a spori productivitatea culturilor agricole pe câmpurile deschise și în sere.

Sergey Poplavskiy, reprezentant Microsoft Ucraina, susține că, în general, organizatorii au avut un număr suficient de cereri de înregistrare la primul ciclu de incubator IoT. Iar printre cele mai importante criterii de selectare a finaliștilor a fost relevanța ideii de afaceri pentru piața locală și cea globală. De asemenea, s-au mai luat în calcul capacitatea de înțelegere a pieței și a publicului-țintă, etapa de dezvoltarea a produsului, componența și motivația echipelor participante.

Vlad Drahnea, unul dintre beneficiarii IoT Lab din Moldova, va dezvolta, alături de echipa sa, conceptul unui lacăt neobișnuit, care va putea fi încuiat și descuiat de la distanță, folosind noile tehnologii informaționale și de comunicație, fără a schimba lacătele vechi. ”Odată instalat, utilizatorul va avea posibilitatea să descuie ușa folosindu-și smartphone-ul. Setul vine la pachet cu o aplicație prietenoasă, ideală pentru folosirea în comun a spațiilor locative între prieteni, membrii familiei și chiar clienții hotelurilor. Proprietarul va putea alege timpul exact și perioada pentru care oferă accesul în locuința încuiată cu un asemenea smart lock”, spune Vlad despre proiectul IoT.

IoT sunt tehnologiile care permit conectarea senzorilor și dispozitivelor de control aflate în diferite colțuri ale lumii la o infrastructură centralizată, în scopul monitorizării și administrării resurselor din mediul înconjurător. Conform International Data Corporation (IDC) piața dispozitivelor IoT va crește către 2018 de la  $ 1,93 trilioane la $ 4,93 trilioane. Participarea în cadrul primul incubator IoT Lab din Moldova este gratuită.