Statul a scutit de plata impozitelor moldovenii care îşi vând locuinţele în care au viză de reşedinţă, dar şi tranzacţiile imobiliare de tip donaţie şi moştenire. Anunţul a fost făcut de către Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei mese rotunde organizate de Uniunea Agenţiilor Imobiliare, structură ce întruneşte peste 20 de companii imobiliare, relatează Radio Moldova Actualităţi, cu referire la Timpul.md.

Șefa Direcției impozite directe de la Serviciul Fiscal de Stat, Parascovia Cibotarenco, a precizat că facilitățile au intrat în vigoare la începutul anului, puțini sunt însă cei care cunosc modificările Codului Fiscal. Prin urmare, oamenii evită să declare prețul real al tranzacțiilor.
 
De scutirea impozitelor beneficiază toți cei care au viză de reședință de minim trei ani în locuința ce o vinde.
 
Parascovia Cibotarenco a mai precizat că statul a renunțat și la taxe în cazul tranzacțiilor de donare și moștenire a locuințelor.

Impossible Foods, start-up-ul american înfiinţat în urmă cu 6 ani, cunoscut pentru burgerii preparaţi fără carne, a obţinut săptămâna trecută o finanţare de 75 milioane dolari, cel mai mare investitor fiind compania Temasek, alături de care au investit şi Open Philanthropy, Khosla Ventures şi Horizon Ventures, precum şi miliardarul Bill Gates – fondatorul gigantului american Microsoft.

Odată cu primirea acestei investiţii, valoarea totală a finanţărilor primite de Impossible Foods se apropie de 300 milioane de dolari. Anterior, compania a obţinut finanţare de la fondurile de investiţii GV, Viking Global Investors şi de la UBS. Burgerii Impossible Foods sunt preparaţi dintr-o proteină de soia numită “leghemo­globin”, care nu conţine hem – moleculă de ion care se găseşte în mod natural în orice plantă sau animal.

Compania vrea să înlocuiasă o serie de produse animale cu alimente create din plante, însă momentan se concentrează pe extinderea businessului şi în alte locaţii din lume. Strategia Impossible Foods include şi deschiderea unei fabrici în Oakland, California, unde să producă lunar peste 450 kg de “carne vegetală”.

În prezent, bugerii produşi de Impossible Foods se găsesc doar în anumite restaurant, însă start-up-ul vrea să distribuie preparatele şi în cadrul supermarket-urilor. Burgerii preparaţi de Beyond Meat, altă companie în care a investit Bill Gates şi care produce din plante o serie de alimente alternative cărnii, sunt deja disponibili în sute de locaţii ale supermarket-urilor Whole Foods şi Safeway.

zf.ro

Natalia Șeremet din comuna Stăuceni „pictează” tablouri din cuie și ață de bumbac. De 2 ani, tânăra practică o îndeletnicire mai puțin obișnuită pe la noi – a devenit meșter în tehnica String Art, - scrie moldnova.eu.

Citiți articolul complet

Opt desingeri au fost finaliștii primei competiții de decorare a vitrinelor magazinelor fashion – „ART OF DISPLAY: Fashion Window Competition 2017”. Câștigătorii au fost selectați din cei 24 de înscriși în concurs, iar pentru a ajunge în finală, timp de două săptămânia aceștia au amenajat câteva vitrine. Competiția a fost organizată de către Centrul de Excelență și Accelerare în Design și Tehnologii „ZIPhouse”,în colaborare cu Casa Editorială „DAS”, „NANU Market”  şi Asociația Patronală a Industriei Ușoare (APIUS), fiind susținut de USAID și Guvernul Suediei prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova.

Scopul concursului a fost promovarea merchandising-ului pentru vitrinele magazinelor fashion, identificarea și promovarea noilor talente care au aspirații în acest domeniu, oferirea suportului pentru dezvoltarea competențelor artistice şi facilitarea colaborărilor între reprezentanţii industriei de modă cu designerii şi decoratorii de vitrine.

Tatiana Durleștean, manager industria ușoară, Proiectul de Competitivitate din Moldova: „O vitrină decorată creativ este cea care îl face pe consumator să pășească pragul unui magazin. De câte ori nu am cerut anume rochia din vitrină sau bluza de pe manechin, pentru că manechinele, elementele de decor, lumina și desigur povestea în care este antrenată vitrina fac vânzarea pieselor vestimentare. Arta decorării vitrinelor se educă și noi în Moldova avem tineri talentați, designeri de interior, arhitecți, fotografi care sunt  pasionați de decor și care îmbină atât industria fashion, cât și cea creativă pentru a crea povești în vitrine. Proiectul de Competitivitate susține dezvoltarea industriilor serviciilor creative și a industriei ușoare din Moldova.”

În cadrul primei etape a competiției 24 de participanți pasionați de designul vitrinelor de magazine și-au demonstrat creativitatea și talentul și doar opt dintre ei au ajuns în finală. Aceștia au muncit timp de două săptămâni la amenajarea și decorarea vitrinelor a șapte branduri autohtone, printre care se numără „Julia Allert”, „Olsa Shoes”, „Vasconi”, „Tricon”, „Ionel” și „Amarena Secret” și magazinul MODA. Astfel, designerii au trebuit să amenajeze vitrine care să prezinte colecția brandului din sezonul de toamnă-iarnă 2017, dar și să combine expunerea de produse cu crearea unei istorii și inducerea unei  atmosfere aparte („Vitrină cu poveste”). Pentru fiecare proiect organizatorii au alocat câte 150 de dolari care au fost utilizați pentru achiziționarea materialelor necesare.

Oxana Berzan, Manager de Proiect, Centrul de Excelență în Design și Tehnologii „ZIPhouse”: „Participanții la acest concurs au dat dovadă de creativitate și foarte multă implicare. Prin urmare, proiectele câștigătorilor se caracterizează prin originalitate, creativitate, compoziție și echilibru, calitate, tematica și modul în care cerințele speciale înaintate proiectului au fost îndeplinite. Ne bucurăm ca într-un final să avem niște vitrine foarte atrăgătoare.”

Câștigătorii primei ediții a competiției „ART OF DISPLAY: Fashion Window Competition 2017” au primit din partea organizatorilor numeroase premii, iar imaginile ce surprind lucrările primelor trei câștigători urmează să publicate în revista specializată „DAS Interior”. Deținătorul premiului mare s-a ales cu un curs intensiv de instruire în domeniul Window Display și Visual Merchandising în cadrul „M&W Merchandising and Windows School”, Rusia sau altă oportunitate de instruire în valoare de până la 12000 lei.


Theodor Fazly, Sergiu Vdovicenco, câștigătorii concursului: „Ne-am bucurat mult că am fost provocați să realizăm vitrina pentru brandul „Julia Allert”, care este un brand non-conformist, iar pentru noi designerii asta înseamnă tare mult pentru că putem implementa tot ce ne dorim. Vitrina a fost mai complicată, fiind ampalsată la demisol. Totuși, noi am făcut tot posibilul să ieșim învingători. Ne-am inspirat din logotipul brandului care constă dintr-o stea, dar și sloganul brandului „Breaking the rules”. Steaua a fost elementul principal pe care s-a axat tot proiectul nostru.”


Primii trei câștigătorii vor primi un voucher în valoare de 2000 lei pentru achiziția produselor de decor, iar toți premianții au beneficiat de oportunitatea de a participa la workshop-ul „Fashion Display Window: Projecting the Nuances of the Fashion Brand” cu Alexander Zaikin, expert în Fashion Merchandising şi Window Display, Rusia.

Întreprinderea a fost creată în cadrul unui proiect susţinut de Guvernul Cehiei şi le-a permis fermierilor să-şi dezvolte capacităţile logistice de sortare, ambalare şi păstrare a fructelor, precum şi să obţină acces la mai multe pieţe de desfacere, transmite MOLDPRES.

„Dețin o suprafață de 308 hectare de livezi. Produc mere și prune. Am înțeles că ne va fi mai ușor să activăm în cooperativă. Fiecare trebuie să îndeplinească sarcina sa: producătorul trebuie să se ocupe de producere, cooperativa – de comercializare. Am fost într-o vizită de studiu în Polonia și am rămas impresionat de faptul cum funcționează cooperativele în această țară. Producătorii nu își fac griji unde vor vinde marfa și la ce preț, ei au sarcina de a produce doar, iar cooperativa vinde. Acum avem și noi un manager în cooperativă care se ocupă exclusiv de vînzări. Am reușit să divizăm clar responsabilitățile, ca într-o familie”, a relatat Mihail Uzun, agronom, membru al cooperativei din Ceadîr-Lunga.

Structura a fost creată în 2016 şi timp de un an a reușit să livreze mere în Belarus și Federația Rusă. În anul curent, cooperativa a încheiat deja contracte de comercializare a întregii cantități de fructe şi a început construcţia unui depozit frigorific. „Este o investiție foarte mare pe care nu ne-am fi permis-o în următorii ani. Am început construcția frigiderului în luna iulie, sperăm ca anul viitor să putem deja depozita”, a afirmat Ivan Ghenov, președintele cooperativei.

Depozitul frigorific va avea o capacitate de 600 tone, iar investiția totală depășește suma de 300 mii de euro. 70 la sută reprezintă contribuția proiectului, alte 30% vor fi achitate de cooperativă.

„În prezent, vindem fructele practic din livadă, trebuie să achităm pentru calibrare, pentru prerăcire. Frigiderul ne va permite să achiziționăm și să instalăm ulterior și o linie de sortare. Astfel, vom avea întreg ciclul: producere, sortare și depozitare. Vom reuși pe această cale să obținem și un preț cu 25 la sută mai mare pentru fructe. Astfel, vom avea posibilitatea de a oferi salarii mai mari lucrătorilor noștri”, a relevat Mihail Uzun.

Întreprinderea „Ceviz Erik” de la Ceadîr-Lunga este una dinte cele nouă cooperative, fondate în cadrul proiectului implementat de People in Need (PIN) și susținut de Agenția Cehă pentru Dezvoltare. PIN este o organizație neguvernamentală cehă care oferă suport și asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar în peste 20 de țări ale lumii. În R. Moldova programul a fost lansat în anul 2014.

Fiul procurorului general al Rusieim Igor Ceaika, intenţionează să lanseze în Transnistria o afacere cu criptomonede. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta el a declarat într-un interviu pentru agenţia RBK.

El a spus că ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamnă investitorii ruşi să analizeze această direcţie. Ferma de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor PC.

„Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.

La îmceputul lunii septembrie, Ceaika a venit la Chişinău la invitaţia Preşedintelui Igor Dodon. Preşedintele Moldovei a scris atunci pe facebook despre perspectivele de dezvoltare a afacerilor cu investitorii ruşi. După întrevederea cu Dodon, Ceaika a plecat la Tiraspol, unde a discutat proiectele sale cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski.

Portalul moldovenesc omg.md menţionează că investitorii ruşi mizează pe energia electrică ieftină din Transnistria, căci crearea criptomonedelor necesită un consum mare de energie.

„Omul de afaceri rus, care este unul dintre partenerii de afaceri ai lui Igor Dodon, nu a precizat că ieftinătatea energiei electrice în Transnistria este asigurată de plăţile efectuate de consumatorii care locuiesc în dreapta Nistrului. Se știe că Transnistria nu plătește pentru gazul rusesc consumat pentru producerea energiei electrice, iar costurile acestuia sunt puse pe seama consumatorilor moldoveni”, notează omg.md.

Minarea presupune un proces prin care se generează noi monede digitale pe piață, iar pentru tranzacțiile cu acestea se achită o anumită remunerare. Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.

Preşedintele Igor Dodon şi autorităţile moldoveneşti nu au comentat deocamdată această informaţie.

Se propune interzicerea comercializării, inclusiv importul, precum și distribuirea gratuită cu titlu de ajutor umanitar a unor mărfuri de uz personal folosite, precum lenjeria de corp pentru toate vârstele, ciorapii, stratul I de îmbrăcăminte ce are contact nemijlocit cu pielea pentru copii mai mici de 36 de luni, jucăriile moi al căror conținut poate dezvolta apariția microorganismelor și jucăriile, utilizarea cărora implică introducerea acestora în cavitatea bucală, suzetele și biberoanele, articolele pentru stimularea dentiției, precum și articolele de igienă personală.

Proiectul ce are drept scop revizuirea și ajustarea listei de produse folosite este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Potrivit proiectului, începând cu 1 ianuarie 2019, comercializarea articolelor menționate se va efectua doar în unități comerciale specializate și piețe de mărfuri second hand, create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior.

Totodată, documentul prevede că comerciantul va asigura accesul organelor de control, precum și a cumpărătorilor, la toate actele în baza cărora este desfășurată activitatea sa, precum și documentele ce confirmă originea și inofensivitatea mărfurilor de uz personal folosite.

De menționat că în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul, dar și Ministerului Economiei și Infrastructurii au avut loc ședințe unde au fost discutate mai multe aspecte ce țin de comercializarea mărfurilor folosite, precum practicile din alte state, dar și evaziunea fiscală și comerțul neautorizat cu mărfuri second-hand.

Potrivit documentului, în termen de 3 luni de la data publicării hotărârii, autoritățile administrației publice vor aduce actele lor interne în concordanță cu proiectul respectiv, iar Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pe parcursul unui an calendaristic de la momentul intrării în vigoare, va monitoriza impactul acesteia asupra sănătății publice ca urmare a utilizării mărfurilor de uz personal folosite. Un raport privind rezultatul monitorizării va fi prezentat Consiliului Econimic pe lângă Prim-ministru.

Precizăm că, conform prevederilor în vigoare, se interzice importul, cu titlu de ajutor umanitar, al încălţămintei uzate, lenjeriei de corp, jucăriilor folosite şi al hainelor pentru copiii de până la 3 ani.
 

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Gheorghe Cimbir: „Mi-am dorit să nu plătesc pentru energie și să am o casă „inteligentă” 

Gheorghe Cimbir și-a construit o „casă pasivă”, care are un consum de energie egal cu zero, iar toate sistemele inginerești pot fi monitorizate și setate în regim real, prin internet, chiar de pe telefonul mobil. Mai mult, această casă chiar produce energie pe care o livrează în rețea. Inginer de profesie, omul de afaceri Gheorghe Cimbir a aplicat, în propria casă, practic toate tehnologiile de producere și consum de energie regenerabilă şi de eficientizare energetică, soluţii pe care întreprinderea gestionată le poate oferi clienților. Gospodăria consumă anual doar cca 20% din energia regenerabilă produsă, restul fiind livrată în rețea.  

„Am început construcția casei în anul 2013 și am planificat din start toate rețelele și comunicațiile, însă la replanificarea unei case deja construite, lucrările ar costa mai scump”, povestește antreprenorul, arătând spre curtea mică din spatele casei, unde, printre panouri fotovoltaice, sunt ascunse sub gazonul verde trei puțuri cu adâncimea de 65 de metri. Instalația geotermală iarna încălzește casa de 180 de metri pătrați, iar vara o răcește.  

Pompa de căldură consumă energie electrică în valoare de cca 400 de lei pe lună, adică în jumătate față de încălzirea pe gaze naturale. În general, costurile de încălzire a unei case pornesc de la gradul și calitatea izolării termice, spune Gheorghe Cimbir.  O casă din anii 60 ai secolului trecut, construită după tehnologiile de atunci, consumă până la 24 metri cubi de gaz pe metru pătrat pe an, cele mai noi, construite până în anul 2001 consumă cca 15 metri cubi de gaze pe metru pătrat pe an, iar începând cu 2010 tehnologiile au permis construcția de case ce consumă 8-10 metri cubi de gaze pe metru pătrat/an.
Deși consumul de gaze la metru pătrat este folosit ca unitate de măsură pentru eficiența energetică a unei locuințe, casa pasivă nu este conectată la rețeaua de gaze naturale. Chiar și la bucătărie stă o plită electrică prin inducție, mult mai eficientă decât o plită obișnuită.

Această casă are pereții izolați cu polistiren extrudat cu grosimea de 15 cm, iar acoperișul – cu celuloză ignifugată, injectată sub presiune. Acesta este un material organic, obținut prin reciclarea hârtiei, și are o conductivitate termică mai mică decât a vatei minerale sau polistirenului. Pentru a evita efectul de „termos”, casa are un sistem de ventilare, prevăzut cu recuperator de căldură – un tub cu pereții ceramici, prin care trece aerul cald, preluat din încăpere, transferând aproximativ 85% din temperatura sa. Atunci când aerul proaspăt intră în cameră, el este încălzit, astfel reducându-se cheltuielile de încălzire în perioada rece a anului. 

Casa se încălzește și răcește prin pardoseli. Acest tip de sistem este capabil să asigure confortul în casă, utilizând minimum de resurse și spațiu, pentru că suprafața de încălzire a pardoselii este mai mare decât a echipamentului standard de încălzire (radiatoare, convectoare etc.). Aerul încălzit se ridică uniform spre tavan și se răspândește prin toată camera. Asta nu provoacă diferențe de temperatură și asigură încălzirea constantă a încăperii pentru că aerul cald se ridică de la pardoseală spre tavan. Temperatura optimală pentru organismul uman, în timp de iarnă este: la nivelul pardoselii +24⁰C, la nivelul corpului +20⁰C, iar în regiunea capului +16⁰C. Este exact ceea ce poate asigura încălzirea prin pardoseli.

Culmea este că toate aceste tehnologii nu mai sunt atât de scumpe cum se crede. Potrivit proprietarului, în ultimii ani, la producerea sistemelor de încălzire prin pardoseli se folosesc materiale autohtone, iar acest fapt permite economii suplimentare. De asemenea, companiile autohtone pun la dispoziție pompe de căldură la fel de eficiente ca cele de import.

Pentru că a vrut să încerce toate tehnologiile, Gheorghe Cimbir a instalat și panouri solare pentru încălzirea apei calde, dar și panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice. Doar de la începutul anului curent, acestea au produs 28 de mii de kW/h, care au fost livrați către Gas Natural Fenosa. Pentru energia electrică produsă, omul de afaceri a primit un tarif de 1,92 lei pentru un kW/h, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, și e mândru că a reprezentat Contractul N 1 la livrarea energiei  în rețea.  Conform legii privind energia regenerabilă, au dreptul să producă și să vândă energie electrică doar persoanele juridice cu capacități de generare de minim 10 kw.

Noua lege privind promovarea surselor de energie regenerabilă prevede că orice persoană fizică va putea livra energie în rețea, însă intrarea în vigoare a acesteea a fost amânată pentru 2018. Omul de afaceri speră că această lege va deschide accesul multor proprietari de case către energia regenerabilă. „Acum, surplusul de energie este livrat gratuit în rețea de cei care au panouri fotovoltaice cu capacitate mai mică de 10 kW, iar costul acumulatoarelor capabile să asigure cu energie o casă este încă prea mare pentru o persoană fizică”, spune Gheorghe Cimbir, care și-a instalat în gospodărie și acumulatoare de energie. Acestea însă au o capacitate suficientă doar pentru a susține funcționarea panourilor solare, ce au nevoie de anumite cantități de energie electrică pentru a evita fierberea apei în zilele prea însorite.

Toate sistemele inginereşti aplicate sunt monitorizate şi reglate de la distanţă, prin reţeaua de telefonie mobilă. Direct din telefonul mobil proprietarii pot vedea consumul de energie în timp real.
Modelul aplicat la această casă de locuit poate fi preluat de instituţiile publice sau gospodăriile rezidenţiale din ţară, iar entuziaștii oameni de afaceri sunt gata să ofere atât consultanță, cât și servicii de proiectare și instalare a tuturor tehnologiilor de producere a energiei regenerabile. Pentru informații suplimentare, apelați la numărul de tel. 069124364, 069144264.

Și-a început afacerea de la un roi de albine prins din întâmplare, iar acum are zeci de stupi pe lângă casă și se bucură de profituri tot mai mari. Este istoria lui Ion Rău, un tânăr din Talmaza, Ștefan Vodă, care și-a făcut un adevărat regat al mierii după ce a beneficiat de un grant din partea Uniunii Europene.

De la un roi, la sute de familii de albine

Ion a sperat mereu să își deschidă o afacere în satul lui de baștină, ca să muncească acasă, alături de soție și cei trei copii. Și-a îndeplinit visul după ce a participat la un concurs de granturi finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Cu banii obținuți, peste 9.400 de euro, a cumpărat o sută de stupi, o centrifugă de stors mierea și alte utilaje. Și dacă la început avea un singur roi de albine, acum prisaca e de nerecunoscut. Stupii colorați în nuanțe pastelate adăpostesc peste 130 de familii de albine - toată averea zumzăitoare a familiei.

A învățat cum să își administreze afacerea pe parcursul celor 14 luni în care a beneficiat de serviciile unui consultant personal, angajat în cadrul proiectului. Cu ajutorul aceluiași specialist a însușit și regulile de bază ale gestionării afacerii. Ca să dezvolte constant afacerea, învață încontinuu, iar soluțiile le găsește pe Internet. „Studiez mult și, astfel, lumea albinelor devine tot mai clară pentru mine”, spune bărbatul. Totuși, îi sfătuiește pe cei care vor să se ocupe de producerea de miere să facă un stagiu la o prisacă și să „fure” din meserie, chiar dacă asta ar presupune o lună sau două de voluntariat.

„Am încercat mai multe afaceri, dar în albinărit m-am regăsit pe deplin. Îmi place mult această meserie și am înțeles deja că își merită pe deplin investițiile de timp și bani”, povestește Ion.

„Pentru noi, afacerea înseamnă să fim acasă, alături de copii”

În toate eforturile soția îi este alături, iar în câteva săptămâni, timp în care a căpătat imunitate la înțepături, aceasta a ajuns șefă la prisacă. Pentru Veronica Rău afacerea înseamnă, în primul rând, posibilitatea de a ține familia la un loc. „Nu mai suntem nevoiți să ne gândim la munca peste hotare. Putem lucra acasă. Vedem cum cresc copiii și asta e cel mai important”.

E drum lung până când mierea ajunge în borcane, astfel încât apicultorii petrec uneori și 14 ore pe zi printre albine. Vara efortul e mai mare, dar lucrul nu se termină nici în perioada rece, când trebuie să aibă grijă să fie rezerve suficiente de hrană sau să nu intre vreo rozătoare în stup.

Tot ce obțin e sută la sută natural. Mierea o scot de câteva ori pe an și o vând preponderent la Chișinău, iar la comercializare îi ajută Nicolae, fratele lui Ion.

Acum lucrează la amenajarea camerei de extragere – o încăpere specială unde mierea este scoasă din faguri și depozitată în vase. Aici muncește Nadejda, prima angajată la prisaca soților Rău.

„Nu avem nevoie să muncim în altă parte”

La un an după ce și-au extins afacerea, au înțeles deja că vânzarea de miere le poate asigura un trai decent. „De când am mărit prisaca nu avem nevoie să muncim în altă parte. Ne descurcăm cu ce câștigăm acasă. E o afacere inteligentă care ne aduce și profit, și împlinire sufletească”, spune antreprenorul.

Și pentru că lucrurile merg strună, se gândesc să își lărgească business-ul, să mai angajeze oameni sau să practice pastoralul. Asta ar însemna să transporte stupii de la un cules la altul în zone unde sunt plante în floare. Un alt vis e să își deschidă un atelier de tâmplărie pe lângă casă. Astfel, iarna, când e mai puțin de lucru la prisacă, ar putea meșteri stupi pentru gospodăria lor și pentru vânzare.

Cei doi soți sunt siguri că afacerea lor e cu bătaie lungă, deoarece consumul de miere crește constant, mai ales la oraș. Iar ca să estimeze cât de bogat va fi anul, nu au nevoie să aștepte până în toamnă, ci doar până la prima extragere de miere, când aurul dulce e pus în borcane și transportat la piață sau magazin.

Ion Rău este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Unul din avantajele proiectului este, potrivit bărbatului, faptul că a avut ocazia să cunoască mai mulți tineri antreprenori cu afaceri similare, inclusiv în stânga Nistrului.

„M-a impresionat experiența Nataliei Porhun, care are o afacere cu miere în stânga Nistrului. Ea are și o rasă de albine care este mai rar întâlnită. Cu timpul, aș vrea să cumpăr câteva familii de la ea, ca să le aduc la Ștefan Vodă”, spune Ion Rău.

Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.

Tentativă eşuată. Un bărbat cu dublă cetăţenie, moldovenească şi română, a încercat să treacă de controlul poliţiştilor de frontieră de la vama Albiţa, având ascunse în bagaje 30 de stile de coniac (divin) cu timbru de acciză Republica Moldova, - scrie publika.md.

Bărbatul se afla la volanul unui automobil înmatriculat în Italia.

Alcoolul în valoare de 405 de lei româneşti (echivalentul a 1.857 de lei moldoveneşti) a fost confiscat.

De asemenea, bărbatul s-a ales cu o amendă de 5.000 de lei româneşti (echivalentul a 22.935 de lei moldoveneşti) şi indisponibilizarea autoturismului până la plata sancţiunii.

Foto: drive2.ru