Primarul de Orhei, Ilan ȘOR, a dispus implementarea regulamentului cu privire la introducerea măsurilor de stimulare a întoarcerii locuitorilor din Orhei care au fost nevoiți să plece peste hotare în căutarea unul loc de muncă, - comunică orhei.md.

Documentul, elaborat în comun cu fracțiunea “Pentru Orhei” la inițiativa primarului Ilan ȘOR, a fost adoptat cu majoritate de voturi pe 13 octombrie în cadrul ședinței Consiliului Municipal Orhei.

Acest document prevede un set de măsuri stabilite prin acte normative la nivel local. În special, acesta introduce o serie de beneficii și privilegii menite să sprijine compatrioții noștri să se întoarcă acasă.

Astfel, celor care au decis să se întoarcă în cadrul acestui program și membrilor familiilor acestora li se va acorda dreptul la o amnistie fiscală pentru impozitele și taxele locale pentru perioada anterioară, precum și pentru prestațiile fiscale pentru o anumită perioadă de la data returnării. În special, în decurs de trei ani, întreprinderile individuale înființate de persoanele care au revenit sau întreprinderile comerciale în care aceștia dețin cel puțin 75% din capital, vor fi complet scutite de taxele și impozitele locale.

De asemenea, se prevede acordarea persoanelor revenite acasă, a unei alocații speciale în numerar, în valoare de 500 euro (echivalentul a 10 mii lei), care va fi plătită în rate pe parcursul anului. În plus, concetățenii reveniți acasă, precum și membrii familiilor lor va avea dreptul la compensații pentru transport și servicii comunale. Anume: 100 de lei pe lună pentru compensarea utilizării transportului urban; 300 de lei pe familie pentru compensarea serviciilor comunale pentru următorul sezon de încălzire.

Participanților la program li se va garanta, de asemenea, dreptul de a folosi magazinele sociale existente, farmaciile sociale, care urmează să fie deschise în municipiu, precum și serviciile municipale de asistență juridică, medicală și psihologică.

Programul va oferi alte beneficii și oportunități, inclusiv ocuparea forței de muncă și sprijinul multilateral.

Pentru a fi recunoscut ca "persoană care se întoarce în municipiu" și, în consecință, pentru a beneficia de aceste privilegii, în primul rând, rezidentul orașului Orhei trebuie să corespundă următoarelor criterii:

    să fie cetățean al Republicii Moldova;
    să fie rezident al municipiului cu înregistrare la domiciliu pe parcursul ultimilor 3 ani înainte de data depunerii cererii la primărie pentru recunoașterea statutului unei persoane care s-a întors în oraș;
    în decursul ultimilor 5 ani înainte de a depune cererea la Primăria orașului, acesta s-a aflat  în străinătate timp de cel puțin 3 ani;
    a apelat la Primărie în termen de 6 luni de la ultima întoarcere în țară.

Ideea dezvoltării și implementării unui program special pentru întoarcerea în țară a compatrioților care au fost nevoiți să părăsească Republica Moldova în căutarea unor câștiguri mai bune a fost anunțată de către Primarul de Orhei, Ilan ȘOR, la ceremonia de deschidere a sărbătorii de Ziua Independenței din Orhei, pe 27 august curent.

În cadrul acestui program se intenționează deschiderea de birouri-reprezentanțe în străinătate care să informeze compatrioții despre programele implementate în orașul lor natal și să le ofere sprijinul necesar în țara gazdă. De asemenea, se intenționează introducerea la nivel local și central a inițiativelor legislative și de reglementare care să încurajeze întoarcerea concetățenilor în patria lor.

Pe data de 21 octombrie, Madein.md în parteneriat cu Smokehouse: BBQ, Beer, Community și Sunstone Alehouse au adus la cunoștința consumatorilor diversitatea berilor fabricate în Moldova. E vorba de evenimentul „Beer of Moldova 2017”, în cadrul căruia, aproximativ 100 de participanți au avut ocazia să deguste în orb ale-uri, lager-uri, beri blonde și brune, artizanale, de casă și industriale, toate produse la noi în țară.

Evenimentul a fost unul de amploare, vizitatorii având posibilitatea să guste 59 de tipuri de beri de la 11 producători din țară. Iată lista producătorilor care au participat la eveniment:

1. Rivex SRL (Bohemian blonda filtrată, Bohemian blondă nefiltrată, Bohemian brună filtrată);
2. IM Beermaster S.A (Golden Lager, Bavarian Style nefiltrată, Dark Lager, 110 Ale, Liberty Ale, IPA, Oaked Ale);
3. Kellers (blondă clasiсă filtrată, blondă clasică nefiltrată, brună filtrată, brună nefiltrată);
4. Cogâlnic (Grand Gold) (Lager Blondă, Lager Brună);
5. Albeer (Albeer N11, Albeer N12, Albeer Wheat, Albeer Pale Ale);
6. Bere Elvis (Lager Blondă, Weinzenbock, Imperial Black Ipa, Galaxy IPA, Schwarzbier);
7. Gotter (Lager Blondă, Lager brună, Ale Blondă, IPA, Bere de Grâu);
8. Efes Moldova (Timișoreana, Chișinău Blondă, Herrnhauser Premium Pilsner, Oettinger Premium Pils, Chișinău Specială Tare, Velkopopovicky Kozel Cerny, Red Ale, Chișinău nepasterurizată, Radler natural);
9. Lumencraft (Hoppy Lager, Red Vienna, Swarzbier, IPA, Weissbier);
10. Litra (Vienna Lager, Bohemian Pilsener, Litra Pale Ale, Litra Rocket IPA, Tyask Barleywine, Electrolyt Blackcurrant, Litra Nuit Blanche);
11. Fabrica de producere a berii din Bender (Старая Крепость классическое, Старая Крепость юбилейное, Старая Крепость оригинальное);
Berile de tip Homebrew au fost următoarele (Lakehouse IPA, Archbold Stout, Turicenco Rogenbier, Lakehouse Tripel, Lakehouse Bavarian Ale).

Formatul degustării în orb a permis participanților să se deplaseze liber prin sală, să deguste berile la mesele divizate după categorii, să discute cu producătorii și să afle multe informații interesante legate de subiectul berii și producerii acesteia.

Berile au fost divizat în opt categorii: Lager blond, Lager special, Lager brun, Pale Ale, Ale brun, Bere de grâu, Bere specială, și Bere de casă (Homebrew) iar după ce toată lumea le-a testat și și-a ales preferata, am realizat un top al celor mai bune beri ale serii.

Astfel, conform preferințelor publicului prezent, cele mai populare beri per categorie au fost:

Lager blond: Albeer Nr. 11
Lager special: Lumencraft Hoppy Pager
Lager brun: Gotter Brună
Pale Ale: Beermaster IPA
Ale brun: Beermaster Oaked Ale
Bere de grâu: Elvis Weizenbock
Bere specială: Efes Radler Natural
Bere de casă: Archbold Stout

La categoria beri speciale, prezența berii Radler de la Efes Moldova a constituit o excepție de la reguli, Radler-ul de fapt constituind o categorie aparte. E de menționat că locul doi la beri speciale a fost ocupat de Litra Tyask Barelywine care a luat doar cu un vot mai puțin ca berea de la Efes.

De menționat că berea Homebrew a fost apreciată atât de consumatori, cât și de un juriu specializat, care au apreciat cel mai tare din categoria Homebrew, berea Lakehouse IPA.

Madein.md

Soarele de toamnă a îndulcit strugurii. Gospodarii care au ales să culeagă recolta în octombrie se vor bucura de bobiţe savuroase şi vin tare. Este și cazul familiei Petrea din satul Costești, raionul Ialoveni, care a așteptat vremea bună și abia acum a început să strângă strugurii, - comunică publika.md.

"Îmi părea verde. Când guşti o bobiţă şi nu-ţi palce, cum poți să o pui în ladă și să o dai să o mănânce altul? Acum e gustul cela de Moldovă gustoasă, dulce", a spus agricultorul Sergiu Petrea.

Sergiu Petrea spune că recolta din acest an este una bogată.

"Deși a fost secetă mare, avem o roadă foarte mare, mai mare ca anul trecut și sunt mai frumoși strugurii, sunt mai lungi, bobița e mai mare", a spus agricultorul Sergiu Petrea.

Meteorologii anunță că temperaturile ridicate nu sunt o normalitate pentru această perioadă a anului. Acestea depășesc cu peste cinci grade norma. Ultima oară, atât de cald în octombrie a fost în anul 1993.

"Asemenea temperaturi se înregistrează odată la cinci, zece ani. Însă aceste temperaturi care au fost zilele anterioare de plus 26 de grade le-am avut semnalate și în anul 1993", a declarat meteorologul Natalia Ungureanu.

publika.md

Forumul agrar-logistic ”Nipru-Dunărea-Marea Neagră”, organizat de Agenția informațional-analitică ”APK-Inform” (lider pe piața serviciilor informaționale cu tematică agricolă din țările CSI) a avut loc anul acesta la Chișinău. Sponsor general și gazdă a evenimentului a fost grupul companiilor Trans Oil. Președintele acestuia, Vaja Jhashi, a oferit un interviu în exclusivitate agenției InfoMarket.

InfoMarket: Moldova găzduiește în premieră o asemenea conferință. Ce așteptări aveți de la forum?

Vaja JHASHI: Noi vrem ca Moldova să apară pe harta globală a pieței culturilor cerealiere și oleaginoase ca țară cu un rol important în Bazinul Mării Negre. Pe piețele globală și regională de culturi cerealiere și oleaginoase mulți vorbesc despre Ucraina, Rusia, România… și puțini vorbesc despre Moldova. Am vrea ca țara noastră să fie, la fel, recunoscută ca un jucător important pe această piață. Și nu măr refer doar la grupul nostru de companii, am în vedere toți participanții de pe piețe. Vreau ca toți jucătorii noștri să activeze, promovând interesele comune ale țării în calitate de producător și exportator.

InfoMarket: Și totuși, grupul Trans-Oil este cel mai mare jucător de pe piața moldovenească.

Vaja JHASHI: Pe piețele externe puțini sunt cei care cunosc Moldova ca pe un producător de cereale și ulei de floarea soarelui, mai des se vorbește despre marfa ucraineană și românească. Promovându-ne pe noi, obținem recunoașterea întregului sector de business agricol moldovenesc. Această conferință este una internațională și, respectiv, mai mulți operatori, iar după ei și consumatori, vor ști că Moldova de asemenea își livrează producția pe piețele globale. Informația despre aceste forumuri se transmite imediat în toate țările interesate. Și acum, suntem convinși, mai mulți oameni de afaceri nu doar din Turcia, dar și din Egipt, Liban și alte țări care cumpără grâu în Rusia, România, Ucraina, se vor adresa exportatorilor moldoveni. Și nu neapărat Trans-Oil - avem pe piață suficienți jucători interesați de export.

InfoMarket: Ce cotă din achiziție și export de cereale din Moldova deține grupul companiilor Trans-Oil?

Vaja JHASHI: Acum este dificil de vorbit despre acest lucru, deoarece au apărut foarte multe companii mici care activează în acest domeniu. Pe piața semințelor de floarea soarelui cota este mai semnificativă – în jur de 75%, iar în segmentul cerealelor – nu mai mult de 50%. Multe companii mici exportă grâu anul acest în România – în această țară a fost livrată în jur de 25-35% din recolta globală. Și nu sunt livrările noastre – de regulă, gospodăriile exportă producția de sine stătător. Probabil, așa le este mai comod, deși, de regulă, noi oferim un preț mai mare pe piața internă.

InfoMarket: Judecând după informația operativă, în acest an recolta de cereale este bună, în special de floarea soarelui...

Vaja JHASHI: Cred că în acest an a fost strânsă o recoltă-record de semințe de floarea soarelui din toată istoria Moldovei post-sovietice. Și suprafețele semănate cu această cultură au fost mai mari decât în anii precedenți. Ne așteptăm la o recoltă de aproximativ 800 de mii de tone de pe tot teritoriul țării, inclusiv Transnistria. La prelucrare vom trimite în jur de 350 de mii de tone de semințe: 200 de mii de tone la Floarea Soarelui (Bălți), 100 de mii de tone la Trans Oil Refinery (Ceadîr-Lunga), încă 50 de mii de tone vor fi prelucrate de oloinițe mici. Restul de 450-500 mii de tone reprezintă potențialul de export. Din acest motiv, anul acesta a crescut brusc presiunea legată de floarea soarelui, în primul rând asupra logisticii.

Avem posibilitate să prelucrăm excedentul de semințe de floarea soarelui din Moldova în România. În orașul Ținderei din județul Ialomița se află fabrica Floarea International SRL, care cu timpul va intra în grupul Trans Oil. La această întreprindere avem posibilitatea să prelucrăm până la 150 de mii de tone de semințe pe an. Capacitățile sunt mai mici decât la fabrica din Bălți, dar mai mari decât la cea din Ceadîr-Lunga. Floarea International nu este departe de portul Constanța, din acest motiv, dacă avem excedent de floarea soarelui în Moldova, e mai bine să îl ducem în România, decât în Turcia, și să vindem producția finită pe piața locală sau să o exportăm.

InfoMarket: În afară de Turcia, unde mai este exportată floarea soarelui și unde sunt livrate cerealele?

Vaja JHASHI: Tradițional, semințele de floarea soarelui sunt cumpărate de Turcia, acesteia revenindu-i până la 90 la sută din semințele exportate. Iar cerealele sunt încărcate pentru livrare în Europa. Spre deosebire de Ucraina, care are anumite cote și Rusia, cu producție taxată, noi avem cu Uniunea Europeană acord de comerț liber. Iată de ce expediem până la 90 la sută din cereale pe piețele europene.

InfoMarket: Și în țările din sud?

Vaja JHASHI: În aceste țări livrăm mai mult porumb – în Libia, Liban, în Turcia. În Europa ajunge puțin porumb pentru că în acest domeniu nu putem concura cu americanii – ei asigură transporturi cu nave mari și exportul lor este cu mult mai mare. Noi trimitem, însă, mărfurile acolo, unde navele mari nu pot acosta.

InfoMarket: Care sunt relațiile companiei cu producătorii?

Vaja JHASHI: Foarte bune. Dar aceștia sunt, de regulă, nemulțumiți când prețurile pentru cereale scad. Acest lucru depinde, însă, de conjunctura pieței și cursului leului moldovenesc. Când leul se întărește, suntem nevoiți să diminuăm prețul de achiziție pe piața internă, pentru că prețul pe piețele internaționale sunt stabilite în dolari și nu sunt influențate de cursul leului moldovenesc.

InfoMarket: Apropo, Banca Națională spune că în acest an au crescut intrările de valută, ce rol revine în acest proces intrărilor de valută de la exportul cerealelor și semințelor de floarea soarelui?

Vaja JHASHI: De la începutul lunii septembrie, când a început exportul semințelor de floarea soarelui și a crescut exportul de cereale, în sistemul bancar al Moldovei ajung, după calculele noastre, câte $15 milioane pe săptămână. Și nu doar de la noi, de la întregul proces de export al producției agricole. Se știe că piața valutară de la noi nu e mare și credem că situația dată exercită o presiune considerabilă asupra cursului leului moldovenesc.

InfoMarket: Și când, în opinia dvs., această presiuni va slăbi?

Vaja JHASHI: Ne așteptăm la reducerea intrărilor de valută din exportul producției agricole în ianuarie-februarie anul viitor. Nu putem influența politica Băncii Naționale, dar vreau să menționez că pe nimeni nu avantajează leul puternic. Nu este benefic nici pentru exporturi, dar și pentru importuri la fel. Cursul trebuie să fie stabil. Salturile în sus sau în jos au un caracter speculativ și duc la incertitudini. Din cauza aceasta, gospodăriile agricole deseori încetează să își mai vândă producția, contând la un profit mai mare, în așteptarea schimbării cursului. Iar din cauza fluctuațiilor leului din Moldova, prețurile globale la cereale nu se modifică, în schimb noi suntem nevoiți să ne adaptăm: în caz de întărire a leului – să reducem prețurile de achiziție (în lei), conform schimbărilor cursului. Gospodăriile sunt nemulțumite, așteaptă când leul se va ieftini în raport cu dolarul… Dar se va produce acest lucru sau nu, și când – nimeni nu știe, poate că leul dimpotrivă, se va întări. Iată de ce pe piața valutară este nevoie de stabilitate, pentru toți.

InfoMarket: Pe lângă capacități de export, din grup fac parte două fabrici de ulei. Ați cumpărat deja materie primă ca să le asigurați activitatea pe parcursul întregului an?

Vaja JHASHI: În decurs de o lună și jumătate ne-am asigurat necesitățile de semințe de floarea soarelui în proporție de 60-65%. Vom continua achizițiile până la sfârșitul lunii octombrie, poate vor mai fi livrări și în noiembrie și vom asigura necesitățile fabricilor de materii prime, ca să le fie asigurate până în mai anul viitor.

InfoMarket: Anual, contractați credite mari de la organizații financiare internaționale și bănci...

Vaja JHASHI: Și anual dle achităm. Faceți un calcul: pentru a cumpăra volumul producției agricole prin care asigurăm funcționarea fabricilor noastre pentru un an, dar și pentru export, sunt nevoie de mijloace circulante enorme – cel puțin $100 de milioane. Și este o presiune mare asupra companiei, nimeni nu păstrează așa mijloace circulante, iată de ce apelăm la creditare. Și este un proces normal. Le este convenabil tuturor: și gospodăriilor – acestea primesc la timp bani pentru producția lor, și noua, și creditorilor. Iar noi am demonstram că suntem creditori și parteneri siguri.

InfoMarket: În clasamentul elaborat de compania SeeNews fabrica Floarea Soarelui a intrat în TOP-100 al celor mai mari companii din Moldova, cu un venit de 58,7 milioane de euro, care a crescut timp de un an cu 55,93%. Cum a fost asigurată o astfel de creștere?

Vaja JHASHI: Din contul exportului uleiului de floarea soarelui în Irak. Am câștigat licitația organizată de Ministerul Apărării din Irak pentru livrarea uleiului rafinat îmbuteliat FLORIS în sumă de $25 milioane pe an. Irak este un mare consumator de ulei de floarea soarelui. În acest an încheiem realizarea contractului și din noiembrie inițiem negocierile pentru prelungirea lui. Vom spera pe continuarea acestei activități.

InfoMarket: Ați menționat producția înaltă a semințelor de floarea soarelui în acest an, dar și faptul că va fi suficientă și pentru piața internă, și pentru export. Dar în cazul culturilor cerealiere, au fost suficiente recoltate ca țara să-și permită să le exporte?

Vaja JHASHI: Suficiente. În acest an estimăm o producție de 4,5 milioane de tone de cereale și de semințe de floarea soarelui, în timp ce necesitățile Moldovei sunt de numai 2 milioane de tone. Adică în cazul acestor poziții, potențialul de export va fi în acest an de 2,5 milioane de tone. Pentru comparație, anul trecut, recolta globală pentru aceste culturi a fost de 3,8 milioane de tone.

InfoMarket: Dar cea mai mare producție din ultimul deceniu a fost în 2014…

Vaja JHASHI: În cazul cerealelor – da, cam cu 15% la sută mai mult față de ceea ce avem în acest an. Dar în cazul florii soarelui, în anii precedenți, recolta era stabilă – aproximativ 550-600 mii de tone. Cred ca la exportul de cereale, acest an va fi unul record și va depăși indicatorii din 2014 – atât din contul semințelor de floarea soarelui recoltate, cât și din contul exportului soldurilor din 2016.

InfoMarket: Care sunt perspectivele imediate ale grupului de companii Trans Oil în Moldova?

Vaja JHASHI: În primul rând, efectuăm investiții în modernizarea activelor noastre – este un proces continuu. În acest an ne gândim că dacă se va menține tendința excedentului de semințe de floarea soarelui în Moldova, care sunt în prezent exportate, vom examina varianta construcției în portului Giurgiulești a unei fabrici mici de ulei.

Tot din acest an, vom începe să oferim capacitățile noastre portuare pentru uz general. Adică este în proces de creare o companie aparte, care se va ocupa de sine stătător de colectarea cererilor de transbordare a cerealelor prin port, inclusiv de la alte companii din grupul Trans Oil. Procesul de transbordare va fi organizat. Și dacă nu va fi suficient loc în port, vom spori actuala capacitate de transbordare a portului, de 750 de mii de tone de cereale pe an, până la 1 milion de tone (fără să ne mai referim și la capacitățile noastre din portul Reni, Ucraina). Astfel, orice exportator, chiar și unul mic, poate depune cerere și această companie va fi responsabilă de plasarea și executarea ei. Cu alte cuvinte, deja din noiembrie, exportul de cereale din Moldova va fi organizat și simplificat pentru toți participanții de pe piață.

infomarket.md

Agenția Proprietății Publice anunță concursul public de selectare a partenerilor privați pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat ”Serviciile din domeniile ce constituie monopol de stat, gestionate de S.A. „Loteria Națională a Moldovei” prin atribuirea Contractelor de parteneriat public-privat sub formă de contracte de societate civilă, - comunică bani.md. 

Drept urmare, vor fi încheiate două contracte:

Contract PPP 1: Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților Loteriei Naționale a Moldovei din sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile/evenimentele sportive, inclusiv prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Contract PPP 2: Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților Loteriei Naționale a Moldovei din sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești, inclusiv prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Contractele urmează a fi încheiate pe un termen de minimum 15 ani. 

Partenerii privați vor fi selectați prin concurs public într-o singură etapă. Concursul se va desfășura conform Regulamentului privind procedurile standard şi condițiile generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 4 iulie 2012.

Documentația standard poate fi obținută la adresa partenerului public - Agenția Proprietății Publice, 2033, Piața Marii Adunări Naționale, nr.1, or. Chișinău, Republica Moldova, contra unei plăți nerambursabile de 5000 (cinci mii) EUR sau echivalentul în lei moldovenești la cursul Băncii Naționale a Moldovei (în continuare BNM) la data efectuării transferului. Detalii despre datele contului bancar, vedeți aici.

Pentru participare la concurs se percepe o taxă în mărime de 10.000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării transferului, se achită de ofertant până la data limită de depunere a ofertelor. Taxa de participare la concurs nu se restituie și se va transfera conform datelor bancare.

Oferta trebuie să fie însoțită de o garanție bancară în valoare de 100.000 (una sută mii) EUR, sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării transferului care va fi transferată conform datelor bancare. Perioada de valabilitate a garanției pentru ofertă, va fi egală cu perioada de valabilitate a ofertei.

Ofertele elaborate în corespundere cu Documentația standard vor fi depuse până la data de 19 decembrie 2017, ora 17:00 (ora locală a RM), pe adresa: Agenția Proprietății Publice, Piața Marii Adunări Naționale, nr.1, Chișinău, Republica Moldova. Program: 8:00 – 17:00, zile de odihnă: sâmbăta, duminica.

Documentele pentru participare la concurs, perfectate în limba de stat a Republicii Moldova, pot fi expediate prin poștă sau se înmânează persoanei împuternicite din cadrul Agenției Proprietății Publice, în plic sigilat, la care se anexează documentele care certifică plata taxei de participare la concurs și a garanţiei de participare la concurs. Documentele care vor fi transmise/recepționate cu întârziere nu vor fi acceptate şi vor fi returnate nedeschise.

La concurs pot participa persoanele juridice de drept privat, rezidente ale Republicii Moldova şi/sau ale unui stat cu care Republica Moldova are semnate acorduri de colaborare comercială economică şi/sau privind promovarea şi protejarea investiţiilor, cu experienţă în domeniul jocurilor de noroc. Participanţii pot acţiona nemijlocit sau prin intermediul reprezentanţilor mandataţi în ordinea stabilită.

Mai multe detalii vezi AICI.

Românii de la Dedeman își anunță retragerea proiectului investițional din Republica Moldova din cauza barierelor administrative, birocrației excesive și lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale. Reamintim că, în anul 2014 rețeaua de retail și-a anunțat intenția de a veni pe piața Republicii Moldova. Anunțul retragerii a fost făcut de către Andrei Bivol, avocatul Biroului Asociat de Avocați "Hanganu, Tănase & Partenerii" care a reprezentat interesele companiei la Chișinău, - comunică tv8.md.

Potrivit investitorului românesc, în august 2015 Dedeman a încheiat un contract cu Piele SA în scopul construirii unui complex comercial pe terenurile deținute de aceasta. Conform înțelegerii părților, cele peste 50 de clădiri ale fostei fabrici de piele construite anii 1950-1960, majoritatea în stare avariată, urmau a fi demolate. Întreaga zonă urma a fi reamenajată prin construcția unui centru comercial cu 460 locuri de parcare pentru clienți și 50 locuri de parcare pentru angajați și spații verzi.

„Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane euro, iar numărul de locuri de muncă directe de 200 angajați, fără a lua în calcul locurile de muncă create indirect prin contractarea serviciilor auxiliare (pază, transport, cleaning, etc.)”, se menționează în comunicatul trimis de casa de avocatură.

Însă, în toamna anului 2015 Primăria Municipiului Chișinău a refuzat eliberarea certificatului de urbanism la proiectarea obiectivului respectiv. Autoritatea a invocat că ar fi necesară schimbarea codului de folosință a terenurilor în Planul Urbanistic General. Beneficiarii s-au conformat tuturor cerințelor înaintate de autoritățile publice. Proiectul fost avizat de autoritățile competente parcurgând toate procedurile necesare.

„În decembrie 2016, după multiple amânări, proiectul a fost transmis de către Primărie Consiliului Municipal Chișinău pentru a fi aprobat definitiv. Din acel moment proiectul a rămas blocat până în prezent”, mai menționează sursa citată.

Așa arata schița de proiect înaintată CMC de către cei de la Dedeman:

Şeful Postului Vamal Centru al Oficiului Poştal MD 2000 din municipiul Chişinău, împreună cu patru inspectori vamali, un operator poştal, doi administratori a două companii de poştă privată şi o persoană civilă vor compărea pe banca acuzaţilor pentru trafic de influenţă, corupere pasivă şi activă, - comunică mybusiness.md referitor la Secţia relaţii publice a Procuraturii Generale.

Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi trimis dosarul de învinuire a celor nouă în judecată pentru examinare în fond.

Aceştia au fost reţinuţi la începutul verii, după ce le-au fost documentate acţiunile ilicite.

Potrivit probatoriului acumulat, inculpaţii au creat o schemă de estorcare sistematică a mijloacelor băneşti, estorcând şi primind, în intervalul iunie 2016 – iunie 2017, bani de la persoanele destinatare ale coletelor poştale internaţionale, care se prezintă pentru a ridica coletele.

În schimbul sumelor de bani estorcate şi primite, funcţionarii din cadrul Serviciului Vamal, eliberau coletele poştale internaţionale, fără efectuarea controlului vamal propriu-zis şi fără calcularea şi încasarea drepturilor de import pentru acestea. În cazul refuzului destinatarului de a respecta condiţiile formulate de funcţionarii Serviciului Vamal, aferent sumelor de bani solicitate, aceştia îi ameninţau cu tergiversarea procesului de vămuire şi calcularea unei valori exagerate a mărfurilor primite prin intermediul coletelor poştale internaţionale.

Acţiunile de urmărire penală şi măsurile speciale de investigaţie au fost realizate de Procuratura Anticorupţie, de comun cu Inspectoratul General al Poliţiei.

Dacă vor fi recunoscuţi vinovaţi de cele incriminate, inculpaţii riscă amenzi şi închisoare de pînă la 6 ani, precum şi recuperarea cheltuielilor judiciare în valoare de 168 mii lei.

Serviciul Fiscal de Stat continuă să desfășoare campania de conformare ,,Fii informat - achită impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în folosință a proprietății imobiliare”.

Astfel, în perioada 1 iulie – 30 septembrie la SFS au fost înregistrate 1158 contracte de dare în locațiune, dintre care 737 în municipiul Chișinău, 253 - în zona de Nord a țării, 148 - în Centru și 20 – în Sudul țării. De menționat: campania de conformare a început în luna iulie, curent, iar până în prezent, angajații Serviciului Fiscal de Stat au distribuit circa 5 mii de pliante informative, au desfășurat 1300 de ședințe de informare cu administratorii blocurilor locative și entități ce prestează servicii de intermediere în transmiterea în locațiune a bunurilor imobiliare. În cadrul campaniei, SFS a identificat 3221 de persoane fizice proprietari de bunuri imobiliare care, potențial, le transmit în chirie. În privința acestora au fost efectuate acțiuni de conformare.

Totodată, inspectorii SFS au verificat persoanele fizice care transmit în chirie bunuri imobiliare. Drept rezultat, suplimentar la buget au fost calculate plăți de bază de peste 2 milioane de lei și peste 400 mii lei penalități.

În acest context SFS reamintește persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislației și să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente, sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în aceasta lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcția Deservire Fiscală), în raza căreia își au domiciliu de bază. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) lansează Componenta II a Programului-pilot „Femei în afaceri” (PFA), destinată granturilor mici pentru dezvoltarea afacerilor administrate de femei. Dosarele pentru primul Apel de granturi pot fi depuse în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, completând formularul de pe site-ul www.odimm.md. Cele mai bune idei de afaceri ale antreprenoarelor vor primi finanțare pentru dezvoltarea acestora. Pe parcursul anului 2018 vor fi lansate încă 2 apeluri de proiecte.

La Componenta de granturi pot participa femeile care gestionează o întreprindere de până la 2 ani. Valoarea maximă a grantului va constitui 165 mii lei, dintre care 110 mii lei sunt direcționați pentru procurarea de echipamente, soft, lucrări de renovare, iar restul 55 mii lei pentru servicii de dezvoltarea afacerii: cercetare, consultanță și promovare.

Amintim că la Componenta I a Programului Femei în Afaceri (PFA) au fost instruite și îndrumate să lanseze propria afacere peste 300 de femei din întreaga țară. Viitoarele antreprenoare și-au dezvoltat abilitățile de planificare pe termen scurt, au definit factorii personali de succes și au transformat ideile în concepte viabile de afaceri.

Cele peste 300 de antreprenoare vor mai beneficia de servicii de mentorat din partea a 28 de experți în domeniul afacerilor. Acestea vor fi ghidate în utilizarea instrumentelor și metodelor de planificare și dezvoltare a afacerii, identificarea tipurilor de resurse necesare pentru lansare și dezvoltarea propriului plan de afaceri pentru a participa la concursul de granturi.

În toamna anului 2016, Guvernul Republicii Moldova a lansat Programul-pilot ”Femei în Afaceri”. Proiectul este gestionat de ODIMM și are drept obiectiv promovarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, în special în mediul rural, dezvoltarea și creșterea afacerilor acestora, sporirea accesului la resurse financiare, servicii și tehnologii moderne. Perioada de implementare a programului este de 3 ani pentru care sunt alocate din bugetul statului 51,5 milioane lei.

Echipa madein.md, care promovează ideea dezvoltării turismului industrial în Moldova, a vizitat fabrica de bere din Bender. Iată ce ei povestesc:

Nu departe de râul Nistru și de frumoasa cetate din Bender, se află una din cele mai vechi fabrici din regiune. Pentru cei care vor să-și aducă aminte de gustul de altădată, fabrica de bere din Bender este probabil unica care oferă produse ce pot stârni senzații nostalgice, în special celor care au prins timpurile berii „Жигулевское” fabricate în URSS. În prezent fabrica e unul din cei mai mari producători din regiunea transnistreană, fiind cunoscută în primul rând datorită brandului de bere „Старая Крепость”, dar mai produce ape minerale, băuturi carbogazoase, băuturi alcoolice slabe și tari.

Lucruri interesante legate de istoricul companiei

Fabrica de producere a berii din Bender și-a început activitatea la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind considerată una din cele mai vechi din regiune. Până în prezent, puțin ce a rămas din acea infrastructură, fabrica având de suferit considerabil pe parcursul celor două războaie mondiale, procesul de producție a fost de multe ori perfecționat și modernizat, iar în locul produselor și mărcilor comerciale vechi în permanență apăreau noi.

Curiozități din istoria fabricii:

- Prima atestare istorică a companiei provine din anul 1871, fabrica fiind menționată în arhivele Akkerman;
- Pe parcursul celui de-al doilea război mondial fabrica a fost practic complet distrusă de un proiectil aerian, însă a fost rapid reconstruită și deja în anul 1946 aici au fost produse 60 mii dal de bere și 30 mii dal de băuturi răcoritoare.
- Beciurile subterane reprezintă unica parte a fabricii care s-a păstrat de la mijlocul sec. XIX și până în vremurile de azi. Pereții acestora au o grosime de un 160 de cm, oferind o temperatură constantă pe parcursul întregului an.
- Fabrica are angajați care lucrează aici de peste 40 de ani și care au prins timpurile când berea era produsă pe lemne sau pe combustibil lichid.
- Până în anii 90 aici se produceau berile „Жигулевское” și „Кишиневское”. De altfel rețeta berii „Жигулевское” stă la baza berilor produse în prezent sub brandul „Старая Крепость”.
- Mai există doar trei fabrici de acest model, toate fiind amplasate în spațiul post-sovietic.

Ingrediente și producere

Una din caracteristicile de bază ale fabricii din Bender constă în faptul că aici se produce bere vie, după o tehnologie specială, termenul ei de valabilitate fiind de maxim 10 zile. Hameiul utilizat provine din Ucraina, fiind cultivat acolo de un specialist în agricultură, autor al mai multor cărți dedicate cultivării hameiului de bere. Alte componente de asemenea sunt importate din Ucraina și Europa, apa (care trece un sistem complex de purificare) fiind unicul ingredient local.

Fabrica este dotată cu un laborator specializat, toate rețetele fiind elaborate de o echipă de specialiști cu o mare experiență în domeniu. În total fabrica are 185 de angajați. Tot aici sunt produse și pet-urile în care apoi este turnată berea.

Capacitatea de producere a fabricii este de 1500 de dal deca-litri pe an, însă ținând cont de faptul că termenul de valabilitate al berii este de doar 10 zile, volumul producției este proporțional cu cererea avută. Adică fabrica produce berile la comandă, în dependență de volumul solicitat de magazine și distribuitori.

În prezent fabrica oferă 3 varietăți de bere „Старая крепость – Классическое” - bere clasică din malț și hamei, fără alte adaosuri, „Старая Крепость — Оригинальное” - bere cu adaos de orez „Старая Крепость — Юбилейное” - bere cu adaos de malț de caramelă. Ele pot fi găsite pe întreg teritoriul din stânga Nistrului, atât în magazine, cât și în barurile sau restaurantele din regiune.

Chiar în apropiere de intrarea în fabrică se află unicul magazin de firmă al producătorului, unde doritorii pot găsi întreaga gamă de produse a companiei.

Acum disponibilă și în Chișinău

De curând, berea „Старая крепость – Классическое” a apărut și în Chișinău. Deocamdată ea poate fi găsită doar în rețeaua de magazine Beershop. Este a doua încercare a fabricii de a ieși pe piața de pe malul drept al Nistrului după cea de la mijlocul anilor 90. Atunci, pentru o scurtă perioadă de timp „Старая крепость” apăruse în magazinele din Chișinău, însă experimental a eșuat. Acuma conducerea companiei speră să realizeze o colaborare de lungă durată cu partenerii de peste Nistru, marca „Старая крепость” fiind în proces de a fi înregistrată la Agenția pentru Protecția Proprietății Intelectuale din Chișinău.

Ieșirea pe piața din Moldova este crucială pentru fabrică, deoarece aceasta nu poate exporta berea în state mai îndepărtate din cauza termenului scurt de valabilitate, iar pe piața Ucrainei concurența este mult prea mare, iar cei din conducerea fabricii nu văd sensul de a încerca să intre pe această piață.

Pentru cei ce doresc să vadă cum se fabrică berea la Bender, producătorul organizează excursii cu plată pentru toți doritorii. Este într-adevăr fascinant să vezi cum se produce o bere după rețete vechi, folosind tehnologii de altădată, sub îndrumarea unor specialiști cu experiență de decenii în fabricarea acestui produs.

madein.md