Odată cu răcirea timpului, cererea pentru căciuli, mănuşi şi fulare a crescut considerabil. Cozile din faţa tarabelor din pieţe nu mai sunt însă aşa mari, deoarece mulţi şi-au îndreptat atenţia spre lucrul manual. Marina Banari este în concediu de maternitate. Pasiunea pentru împletituri a îndrăgit-o de la mama sa.

"Pentru băieţi recomand să fie cu bombonul tot din aţă, dar depinde de dorinţa clientului, sunt persoane care doresc şi pentru băieţi să fie aşa mai mare. Pentru fete roz, bordo, acum este în tendinţă. Am multe solicitări, deja nu mai ştiu cum să le reuşesc să le fac", a spus Marina Banari, meşteriţă handmede.

Cristina Ermac s-a apucat de împletit acum cinci ani, când a născut primul copil.

"Dacă doriţi să aveţi căciuliţă de iarnă vă rog din timp plasaţi comanda, chiar din august, pentru că acuma lumea se supără ca trebuie să aştepte câte o lună două", spune Cristina Ermac, meşteriţă handmade.

Meșterița spune că lucrează doar cu lână de calitate.

"Lâna merino este foarte călduţă, naturală, moale, nici nu se compară cu lâna de oaie, evident şi preţul accesoriului e mai mare", a mai spus Cristina Ermac, meşteriţă handmade.

O căciulă personalizată pentru copii costă aproximativ 350 de lei, iar pentru adulţi - 450. Iar pentru un set format din fes, fular şi mănuşi lucrat manual, cumpărătorul trebuie să plătească aproximativ 900 de lei.

În pieţe, vânzătorii au expus o gamă largă de produse de diverse culori şi modele:

" Femeile, de obicei, preferă căciulile cu moţ. Iar bărbaţii aleg căciulile mai lungi. Cele mai solicitate sunt căciulile pentru femei la preţ de 220 de lei, modelele cu moţ, iar femeile mai în vârstă aleg aşa model".

"Un milion de modele. Sunt mai grosuţe, mai subţirele".

O căciulă poate fi cumpărată în pieţe cu 250 de lei, iar în magazine veţi da cel puţin 400 lei.

publika.md

Furatul miresei ar putea să râmână o tradiţie uitată în trecutul nostru întunecat. La Orhei a fost deschis un atelier în care sunt cusute rochii luminiscente pentru mirese. Autoarea designului a reuşit să-l deschidă datorită unui grant al UE. Ea a câştigat un concurs la cea mai bună idee pentru business şi a primit 14 mii de euro.  

Părinţii Marcelei sunt designeri. De proiectarea artistică a produselor vestimentare erau pasionaţi şi bunica, şi mama ei. Ideea rochiilor pentru mirese era inspirată de mama.

Tânăra a decis să îmbine ornamentul tradiţional cu unele tendinţe Europene de a folosi materiale luminiscente. Firele speciale pentru rochiile sale meşteriţa le-a comandat din România.

Acum miresele pot emana lumină nu doar pentru că sunt pe culmile fericirii. Detaliile unei asemenea rochii sunt alese şi îmbinate atent de designer. Fusta nu trebuie să fie foarte scurtă, ca genunchii să rămână acoperiţi. Se spune că durata căsniciei depinde de lungimea rochiei miresei.

Doritorii să procure o asemenea rochie trebuie să facă comanda din timp.

Preţul acestor rochii costă de la 500 până la 1400 euro. Colecţia va fi disponibilă în primăvara anului viitor.

publika.md

În anul viitor, în Gagauzia, pentru fiecare loc nou de muncă deschis în întreprinderile agricole de prelucrare regionale, autorităţile autonomiei sunt gata să plătească angajatorilor câte 20 de mii de lei. Această iniţiativă a Comitetului Executiv al Găgăuziei a fost anunţată de către başcanul Irina Vlah, joi, la sărbătorirea Zilei Agricultorului.

Potrivit agenţiei INFOTAG, ea a spus că proiectul a fost deja transmis spre aprobare către Adunarea Populară a autonomiei.

Ea a menţionat că o altă inovaţie este elaborarea unui proiect de lege privind subvenţionarea agriculturii.

"Începând cu anul viitor, vom putea acorda întreprinderilor noastre asistenţă din bugetul regional", a comunicat Vlah.

Şeful Direcţiei complexului agroindustrial al Găgăuziei, Alexandr Chendighelean, a spus că, în 2017, volumul produsului brut în sectorul agricol al Găgăuziei s-a ridicat la 1,377 mlrd. de lei, iar recolta culturilor de câmp din prima şi a doua grupă a depăşit 204 de mii de tone.

Potrivit datelor Direcţiei, în autonomie în acest sezon au fost recoltate 147 mii tone de cereale din prima grupă.

"Avem indicatori buni şi la recolta de porumb, floarea-soarelui, rapiţă. Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, volumul fructelor cultivate în Găgăuzia a fost de numai 5,8 mii de tone. În acelaşi timp, la alte culturi din autonomie, indicatori sunt mai mari decât media pe republică", a comunicat Chendighelean.

Potrivit lui, în Găgăuzia se aplică noi tehnologii în agricultură.

"În acest an, în Ferapontievca şi Gaidar s-au deschis noi elevatoare de depozitare a cerealelor, care corespund standardelor internaţionale. La Congaz şi Cazaclia s-au deschis noi complexe de refrigerare", a menţionat el.

infotag.md

Silvia Răileanu (35 de ani) este o tânără născută în raionul Bălți, dar stabilită în România din timpul liceului. A terminat Facultatea de Drept în Timişoara, unde s-a și stabilit. Fără nicio experienţă în domeniul agriculturii, împreună cu soțul, au investit în construcția unei super-sere, scrie agro-business.ro.

Aceasta a fost inaugurată în localitatea Biled, aflată la cca 30 de kilometri de Timișoara. Valoarea totală a proiectului conform contractului de finanțare este de 2.416.862 euro, din care 992.460 euro este valoarea eligibilă a proiectului, iar 496.230 euro este valoarea de finanțare nerambursabilă. Prin acest proiect se propune realizarea unei sere pentru cultivarea legumelor și ciupercilor, pe terenul aflat în proprietatea solicitantului, din extravilanul comunei Biled.

„Sunt mamă a patru copii, de profesie sunt jurist, dar în ultimii ani m-am ocupat de administrarea unui restaurant pe care-l dețin în Timișoara. Prima dată, împreună cu soțul am dorit să facem un ștrand termal – aici a funcționat în trecut ștrandul de la Biled – și am cumpărat terenul știind că are un puț de apă termală. Dar între timp am fost în Olanda la o expoziție, am văzut foarte multe sere și m-am gândit că ar fi profitabil să facem și noi. Iar lucrul care m-a determinat să investim în seră este faptul că am patru copii și tot timpul am o problemă atunci când le dau legume să mănânce. Acceptau roşiile doar dacă erau gustoase. Atunci am zis: la noi nu sunt roşii și am înțeles că asta e nișa. La noi nu sunt, să încercăm să le facem aici. Roșiile care vin la noi sunt culese de foarte mult timp, stau două, trei săptămâni până ajung pe raft. Noi vrem să culegem roșiile azi și tot azi să ajungă pe mesele românilor. Am făcut un mic calcul şi am ajuns la concluzia că ar fi mai profitabil să fac şi eu o seră. Iată că am ajuns tineri fermieri şi începători în domeniu. Vrem să ne adresăm în special pieţei din Banat, să nu fim obligaţi să mergem cu produsele în altă parte. Doar în Timişoara se consumă mult mai multe roşii decât putem noi produce. Şi toate vin din import”, a povestit Silvia Răileanu.

Întrebată de ce sera poartă denumirea de SUPER, proprietarul explică acest nume prin faptul că se dorește „să facem roșii super, roșii cu gust de roșii”. A pus pe picioare o seră în care se vor cultiva roşii crescute în sistem hidroponic. Este vorba de cea mai mare şi totodată cea mai modernă seră din România. Ultima tehnologie din acest domeniu a fost implementată în urmă cu 12 ani.

„Ne-am gândit să facem roşii «cocktail», pentru că roşia mare din seră nu are un gust bun. În plus, trebuie să vinzi, să scoţi investiţia, trebuie să ai productivitate mare, pentru că şi cheltuielile sunt mari. Pentru început, am calculat să avem, în medie, o producţie de 1,3 tone de roşii pe zi. Răsadurile le vom aduce de la o firmă din Olanda. În seră se cresc roşii bune, nu se vând otrăvuri. Îngrăşământ trebuie să dai şi afară, şi aici. Noi dăm îngrăşământ controlat, totul după o reţetă sigură din Olanda. Pentru culegerea roșiilor va fi nevoie de 15 angajați. Din păcate, între­prinderea individuală nu poate avea decât opt angajaţi, aşa că vom avea şi zilieri. Apa geoter­mală nu o folosim încă la irigare. Cred că în maximum două luni ar trebui să ne iasă licenţa de folosire. În această toamnă am depus dosarul pentru concesionarea zăcământului, iar răsadurile nu le creștem aici, pentru că nu avem experiență, le aducem de la o firmă din Olanda”, a explicat Silvia Răileanu.

bani.md

Beneficiara Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1, Ana Lerner, a lansat pe 22 noiembrie brandul autohton de lenjerie de lux pentru femei" b’Queen". Lansarea brandului a avut loc odată cu deschiderea primului showroom al companiei care este situat in Chișinău.

La ceremonia de deschidere a Showroom-ului a participat  Iulia Costin, Secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care a apreciat în mod deosebit timpul scurt în care s-a lansat această afacere precum și potențialul de export. “Lansarea acestui brand pe piața Republicii Moldova este o dovadă că produsele calitative și adaptate necesităților clientului sunt necesare pe piață. Totodată, acesta este un model de afacere de succes care poate servi drept exemplu pentru alte femei ce doresc să inițieze o afacere proprie”, a subliniat  Iulia Costin.

“Demult visam să creez propria afacere, pentru că eu am absolvit facultatea de design din Moscova, iar în paralel am lucrat la o companie franceză de producere a lenjeriei. Acest vis a fost realizabil cu suportul ODIMM. Prin intermediul Programului PARE 1+1 am cumpărat echipamentul tehnic, care mi-a permis să creez produse calitative”, a accentuat  antreprenoarea Ala Lerner.

În prezent, în cadrul întreprinderii lucrează opt persoane. Pentru evenimentul de lansare a fost creată o gamă de 15 produse, fiecare fiind adaptat pentru 11 mărimi. Calitatea înaltă a produselor este asigurată de materia primă atent selectată și importată din Franța și Italia, iar accesoriile sunt aduse din Țările Baltice. Toate acestea plasează brandul b’Queen pe segmentul premium, oferind produse de lux la prețuri accesibile.

“Noi ne numim „b’Queen”, ceea ce înseamnă că vrem să facem ca femeile să se simtă adevărate regine. Sunt convinsă că prin naturalețe și simplitate, femeia devine o ființă seducătoare și atrăgătoare. Fiecare femeie este o regină!”, susține Ala Lerner.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii oferă programe și proiecte de susținere a antreprenorilor din Republica Moldova. Întreprinzătorii pot apela la ODIMM pentru a beneficia de consultanță, instruire și finanțare a ideilor de afaceri.

Din  cei 142.306 cetăţeni ai Republicii Molodva cu permis de şedere legal în Italia, apoximativ 70 lasută sunt femei.  Femei care care au plecat de acasă pentru viitorul lor, pentru viitorul copiilor lor şi uneori chiar pentru nepoţi. Unele se întorc în ţară, iar altele, aşa cum Dina Ciocanu, reuşesc să-şi croiască un viitor în ţara gazdă, - scrie moldovainprogres.com.

Dina Ciocanu vine de la Chişinău, a absolvit Universitatea de Stat, facultatea de litere. Acasă a făcut diverse lucruri pe specialitate: a predat limba română, a tradus din rusă, a corectat şi a redactat. Spune că ia plăcut lucrul de la revista Didactica Pro, dar şi cel de la canalul Prime, unde a tradus subtitrările la filmele artistice. Prima dată a venit în Italia în 2009. S-a aflat aici cu întreruperi. A avut norocul să întâlnească lume bună, care a ajutat-o  să însuşesc limba italiană.  Dina Ciocan este şi autoarea cărţii “Fântâni  fără ciutură”.

Citiți articolul complet

Plăcinta de Năpădeni, sarmalele pitice din satul Lalova sau brînza de capră de la Nord sînt doar cîteva din produsele care ar putea fi înregistrate în calitate de Indicații Geografice (IG), Denumiri de Origine (DO) sau Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) în Republica Moldova.

Acestea au fost identificate în cadrul unui Studiu național realizat în cadrul proiectului finanțat de UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”.

Concluziile studiului au fost prezentate de expertul Anatolie Fală, pe 16 noiembrie, la Conferința Inovațională Internațională „Proprietate Intelectuală – Inovații – Calitatea Vieții”.

Astfel, cele mai mici sarmale din țară le întîlnim în raionul Rezina și anume în satul Lalova. Pregătite în frunze de varză acră sau în cele mai mici frunze de vie, sarmalele au umplutură din orez şi crupe de grîu făcute la rîşniţă, după cum e tradiţia locală.

„Ceapa mărunţită şi morcovul dat pe răzătoare se călesc puţin în ulei, împreună cu pastă de gogoşari. Dacă varza murată e prea acră, o ţinem un timp în apă rece. Frunzele de vie le alegem cele mai fragede, mărunte, le spălăm, le uscăm bine pe pînză, le aşezăm strat în borcane de sticlă uscate, ca să le păstrăm ca proaspete. Facem sarmalele şi cu carne, cel mai des de porc”, povestește Emilia Hanganu pentru ziarul regional „Cuvîntul”.

Iar brînza de capră de la nordul Moldovei, numită și „Brînză de Măgura” este un produs natural obținut din lapte de capră la ferma din satul Slobozia Măgura (raionul Sîngerei), situat lîngă movila Măgura, de unde și provine denumirea produsului. Brînza este obținută dintr-o rețetă tradițională de sute de ani.

Sarmalele pitice și brînza de Măgura sînt doar cîteva din cele 61 de produse şi obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IG, DO și STG identificate în cadrul studiului.

Printre acestea putem menționa: Plăcinta rece de Șerpeni, Plăcinta miresei din satul Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), Salamul de Domulgeni, Castraveții murați de Colibași, Măceșul de Țaul, Căpșunele de la Sadova, Covorul găgăuz din satul Gaidar, Ceramică de Iurceni și lista poate continua.

„Patrimoniul agroalimentar al Moldovei nu este din păcate utilizat și valorificat pe deplin. Însă, produsele locale care ar putea fi promovate sub IGP, DOP sau recunoscute în calitate de STG ar permite ca prin unicitatea și savoarea lor să creeze o valoare adăugată înaltă în sectorul agroalimentar național și ar spori de asemenea, capacitățile de producere, dar și de export pe piețele externe”, consideră Anatolie Fală.

Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să respecte următoarele reguli prevăzute de legislație: să fie originar dintr-o regiune sau localitate; să posede o calitate specifică, reputație și alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice și, producția să se desfășoare în aria geografică delimitată.

Potrivit lui Anatolie Fală, un produs promovat sub simbolurile IGP, DOP sau STG garantează că denumirea înregistrată este protejată împotriva utilizării neautorizate pe teritoriul UE și sporește veniturile producătorilor. Iar pentru consumatori, aceste titluri oferă garanții despre originea, unicitatea, calitatea şi tradiţia de producere.

În Moldova sînt înregistrate următoarele Indicații Geografice Protejate și Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin; IGP Ștefan Vodă, Valul lui Traian și Codru pentru vinuri; IGP Zăbriceni pentru plantele și fructele uscate și amestecurile din ele; IGP Dulceață din petale de trandafiri Călărași; IGP Rachiu de caise de Nimoreni; DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roșu și natural sec roșu; DOP Romînești pentru vin roșu și DOP Brînză de Popeasca.

noi.md

Grupul rus de companii "Elcom", producător şi furnizor de echipamente energetice eficiente, este interesat de "Electromaş" de la Tiraspol.

Directorul şi unul dintre fondatorii grupului, Vladimir Rîkov, a discutat cu preşedintele Vadim Krasnoselski despre posibilităţile de a investi în întreprinderea din Transnistria şi implicarea ei în activitatea companiei ruseşti.

Liderul de la Tiraspol a menţionat că "Transnistria este interesată de contacte de afaceri, iar agenţii economici au nevoie de parteneri de afaceri. De aceea, conducerea regiunii tratează cu atenţie orice propunere de ordin economic". "Scopul vizitei noastre este de a pune baze viitoarelor relaţii şi, dacă totul va reuşi, investim în republică. Suntem recunoscători pentru garanţiile de onestitate, căci acesta este unul dintre momente foarte importante", a subliniat omul de afaceri rus.

Potrivit lui, interacţiunea cu "Electromaş" poate deschide "orizonturi de producţie". Întreprinderea transnistreană, la rândul său, este interesată de mijloacele pe care ruşii sunt gata să le investească în dezvoltarea sa.

infotag.md

Polonezii au dat de gustul strugurilor moldovenești. Mai mulţi viticultori de la noi vor exporta săptămânal în Polonia aproximativ 40 de tone de fructe. Contractele au fost semnate în cadrul unui forum specializat din această ţară.

Printre cei care vor livra struguri se numără şi Alexandru Arsene din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă. La casa de ambalare din sat, strugurii sunt aleși cu grijă și puși în pungi de plastic pe care apare sloganul "Gustul face diferența. Struguri din Moldova."

"Evident, noi ne axăm pe calitate superioară. Dar se mai întâmplă să mai fie câte o bobiță deteriorată, care este înlăturată când se ambalează în pungunțe. La comanda importatorului, dacă dorește pentru supermarketuri, sunt ambalate în punguțe. Punguțele reprezintă și imaginea Republicii Moldova", a spus Alexandru Arsene.

Viticultorul, care nu este la prima încercare, spune că a rămas mulţumit de colaborarea cu oamenii de afaceri polonezi. Un kilogram de struguri este vândut cu cel puțin 90 de eurocenți.

"Am avut întâlniri cu potențialii cumpărători, importatori. Mi-au spus per secret că strugurii din Republica Moldova, sortul Moldova, este un pericol pentru producătorii din Italia, pentru că calitatea noastră gustativă îi bate pe toți", a declarat viticultorul.

Potrivit datelor statistice, anul trecut, Moldova a exportat în Polonia 98 de tone de struguri, iar în perioada ianuarie-octombrie a acestui an cifra a ajuns la 595 de tone. Experţii din domeniu susţin că în cinci ani am putea ajunge şi la o cantitate de o mie de tone.

"Pentru anii viitori, deja ne-au asigurat că procura mai mulți struguri de la noi. Deci, există șanse, există tendință pozitivă. Comparativ cu alte piețe, comparativ cu alte încercări pe care le-am făcut, pe care le-am efectuat, cred că sunt mai lejeri, mai deschiși", a menţionat Lilian Cipriciuc, consultant în domeniul exportului.

Cantităţi mari de struguri moldovenești mai ajung în Rusia, România, Țările Baltice și chiar Irak.

publika.md

Western NIS Enterprise Fund a anunțat înființarea unui nou fond U.Ventures, care se va specializa în investiții în domeniul startupurilor IT în Moldova și Ucraina, informează NOI.md.

Într-un comunicat emis de WNISEF se menționează că, la prima etapă, mărimea fondului U.Ventures a fost stabilită de 5 milioane de dolari, dar se intenționează majorarea ei ulterioară pînă la 10 milioane. Este vorba despre investiții în startupuri care se află într-un stadiu incipient de dezvoltare.

„Am înființat U.Ventures pentru a ajuta tinerele echipe ambițioase să parcurgă această cale antreprenorială dificilă de la concept la crearea unei valori semnificative pentru investitorii care intenționează să fie partenerul lor de încredere de-a lungul întregului ciclu de viață“, a specificat președintele și CEO al Western NIS Enterprise Fund, Jaroslava Johnson. Volumul de investiții într-un proiect va constitui în medie de la 100 de mii la 500 de mii de dolari.

Se remarcă faptul că U.Ventures va sprijini startupuri high-tech create de antreprenori motivați din Ucraina și Moldova, care au minimum un produs de succes ce lucrează pentru piețele-țintă mari și au coinvestitori de încredere.

noi.md