Aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Liviu Voinea, la conferința "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență", - comunică profit.ro.

Citește mai mult

Alphabet, compania-mamă a Google, a devenit vineri a doua companie, după Apple, a cărei capitalizare bursieră depășește 700 de miliarde de dolari.

Alphabet a luat naștere abia în 2015, în urma unei restructurări a Google.

Veniturile Alphabet au crescut în trimestrul al treilea la 27,8 miliarde de dolari de la 22,25 milairde de dolari în urmă cu un an. Veniturile din publicitate ale divizie Google au crescut puternic, cu 20%, depășind semnificativ estimările din piață.

www.profit.ro

Unele terminale automatizate „cash-in” nu acceptă bancnote de tip nou, puse în circulație de către Banca Națională a Moldovei în octombrie 2015. Printre ele sunt și din cele care nu au la vedere informația respectivă. Cum unele dintre terminale nu restituie banii „înghițiți” dacă tranzacția nu este finalizată, persoana care a inițiat-o și nu are suficiente bancnote de model vechi nu-și va putea recupera banii decât după ce va lua legătură cu operatorul și va urma recomandările acestuia.

Într-un răspuns la o solicitare a Agenției de presă IPN, banca centrală menționează că a recomandat prestatorilor de servicii de plată nebancari să-și adapteze terminalele la noile bancnote până la punerea lor în circulație. Unii prestatorii și-au ajustat echipamentul și sunt acceptate deja bancnotele modernizate, iar alţii sunt în proces de ajustare.

Unii prestatori încă afișează la aparate un avertisment despre problemele tehnice temporare la acceptarea bancnotelor modernizate.

BNM informează că nu a fixat un termen de ajustare a echipamentelor la noile bancnote, iar acum analizează problema pentru a veni, în caz de necesitate, cu noi reglementări.

Din 12 octombrie 2015, BNM a pus în circulație pe teritoriul Republicii Moldova șapte bancnote modernizate cu valoarea nominală de 1 leu, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei.

tv8.md

Portugalia, România, Ungaria şi Austria au fost singurele ţări din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016.

OIV subliniază că scăderea producţiei mondiale de vin a fost cauzată de condiţiile meteo nefavorabile cu care s-au confruntat principale trei ţări producătoare din Europa, Italia, Franţa şi Spania. Conform estimărilor OIV, producţia Italiei a scăzut cu 23%, până la 39,3 milioane hectolitri, în timp ce producţia Franţei s-a redus cu 19%, până la 36,7 milioane hectolitri, iar cea a Spaniei a scăzut cu 15%, până la 33,5 milioane hectolitri.

În schimb, producţia de vin a României a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali.

Cea mai mare creştere procentuală a fost înregistrată în Brazilia, unde producţia de vin a crescut cu 169%, până la 3,4 milioane hectolitri.

Alte state din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016 au fost Portugalia (6,6 hectolitri, +10%), Ungaria (2,9 hectolitri, +3%) şi Austria (2,4 hectolitri, +23%)

Aceste cifre preliminare nu includ însă şi date cu privire la China, care este al şaptelea producător mondial, în cazul căreia OIV estimează că producţia a rămas stabilă comparativ cu cea de 11,4 milioane hectolitri înregistrată anul trecut.

bani.md

Fabrica de cărămidă din satul Chirca, Anenii Noi şi-a reluat activitatea. Asta după ce acum doi ani, compania a intrat în insolvabilitate din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat ani la rând, - comunică publika.md.

Fabrica de cărămidă a fost cumpărată în urma licitaţiilor publice de investitorul Mihai Usatii în luna iulie al acestui an.

Antreprenorul susţine că pentru a relansa afacerea a investit peste 20 de milioane de lei.

"Era buruian mai sus ca fabrica. După asta am scos metal, fier vechi de pe unde era. Am început să facem revizii de la un capăt, motorul electric care era stricat l-am schimbat sau cumpărat altul nou. Pas cu pas, am adus-o în stare de funcţionare", a spus antreprenorul, Mihai Usatii.

În cele două secţii de producere a cărămizii muncesc peste 150 de oameni din raionul Anenii Noi.

"Atunci era cu mâna, totul cu mâna. Tăiau cărămida cu mâna, cu un fierăstrău era. Femeile pe conveier alegeau cărămidă şi o puneau pe rând", a spus muncitorul, Alexei Solinicenco.

"Noi transportăm cărămida asta care e uscată o transportăm pe lentă şi acolo o clădeşte frumos şi o pune la cuptor", a spus  muncitorul, Andrei Şumleanschi.

"Îmi că e ceva mai bine acum căci au promis salariu bun. Au spus că o să lucreze ospătăria, o să fie condiţii mai bune, aşa am înţeles, cu timpul o reînnoiască totul aici", a spus operatorul la sobă, Anatolie Galion.

50 la sută dintre muncitori sunt foşti angajaţi ai întreprinderii. Ei ridică salarii între 4.500 şi 14.000 de lei. Oamenii îşi amintesc cu groază anii când nu primeau salariile, când protestau pentru a-şi apăra drepturile.

"Doi ani am stat acasă, fără serviciu, am căutat de lucru care şi pe unde a putut",  a spus muncitorul, Alexandru Buhari.

"Salariul nu s-a dat la timp şi cu promisiuni eram, lucram pentru promisiuni. Dar acum, suntem, cum am zis, parcă s-a uitat Dumnezeu cu faţa la noi şi îi bine acum", a spus maistrul, Galina Şapteboi.

Pentru ca fabrica să funcţioneze ca la carte mai sunt necesari aproximativ 30 de angajaţi. Cât priveşte produsul finit, acesta este deja solicitat pe piaţa internă.

"Avem foarte multe comenzi, cred că o să le reuşim. Au fost zile când am vândut şi 30 şi 40 de mii de cărămide."

Proprietarul fabricii şi-a propus să producă pe lună peste un milion cinci sute de cărămizi, dar şi să deschidă noi secţii şi modele de cărămidă. Mai mult, planifică renovarea clădirii, schimbarea utilajului învechit şi crearea condiţiilor moderne de activitate, a spus antreprenorul, Mihai Usatii.

publika.md

Astăzi, în incinta Centrului de Excelență în Domeniul TIC ”Tekwill”, cincisprezece companii de IT din Republica Moldova au semnat cererea adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM (MEI), în vederea creării parcului pentru tehnologia informaţiei (parcul IT) MOLDOVA IT PARK, sub egida Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

Scopul principal al inițiativei este crearea premiselor necesare pentru impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației, prin crearea noilor locuri de muncă şi atragerea de investiţii autohtone şi străine.

Totodată, proiectul MOLDOVA IT PARK urmărește scopuri specifice, printre care: asigurarea mecanismelor de consiliere și susținere a companiilor IT noi; creșterea volumului de investiții în activitatea companiilor IT rezidente ale parcului; creșterea numărului produselor IT inovative, create de către rezidenții parcului; stabilirea parteneriatelor internaționale pentru transferul de cunoștințe și tehnologii IT, inclusiv atragerea specialiștilor IT străini ș.a.

În lista semnatarilor cererii intră companiile: ALFASOFT SRL, ICS ES TECHNOSOFT SRL, ESEMPLA SYSTEMS SRL, IM FBS-GROUP SRL, IM INTHER SOFTWARE DEVELOPMENT SRL, INVENSIS SOFT SRL, META-SISTEM SRL, NOCSOFT SRL, ICS QSYSTEMS SRL, RITLABS SRL, SIMPALS DEV SRL, SIMPALS STUDIO SRL, STARLAB SRL, ICS SWITCHOVER SRL și WEBTECH SRL.

În cadrul întrunirii membrilor ATIC care au subsemnat cererea, Ana Chirița, Director Executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, a menționat: E o mare responsabilitate pentru noi, pentru că ”MOLDOVA IT PARK” se dorește a fi un proiect ambițios și de bun augur; o comunitate care să crească an de an, completându-se cu companii, proiecte și succese noi. Toți colegii care au semnat astăzi cererea își doresc, în fond, ca ”MOLDOVA IT PARK” să devină un proiect util și eficient, generator de conţinutul digital bogat şi servicii informaţionale performante, care, la rândul lor, ar putea să sporească nivelul de competitivitate economică şi să crească nivelul de bunăstare a populației.

Notă informativă: După ce, pe data de 10 iunie 2016, Legea nr.77 cu privire la parcurile IT a fost publicată în Monitorul Oficial al RM, în prima zi a anului curent legea a intrat în vigoare. Imediat după publicarea Legii nr. 77, Guvernul a demarat procesul de adoptare a actelor normative necesare pentru executarea legii. Astfel, după depunerea cererii de constituire a MOLDOVA IT PARK, Ministerul Economiei și Infrastructurii va avea la dispoziție 30 de zile calendaristice pentru a examina întreg pachetul de documente anexate la cerere și a emite o decizie preventivă de constituire a parcului IT. În cazul în care pachetul de documente depus va corespunde normelor, MEI va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul hotărârii respective, însoțit de proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a administrației parcului, proiectul Regulamentului de înregistrare a rezidenţilor parcului și va informa ATIC despre inițierea procedurii de creare a acestuia.

 Pe poza: Andrei Aidov, director QSystems SRL și Ana Chirița, Director Executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC

Foto: ATIC

În ultimul timp, în Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce au la bază desfășurarea activităților de import a mărfurilor și materiei primă. Anunțul a fost făcut de către Centrul pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații.

Potrivit informațiilor, persoane specializate în domeniul tehnologiilor informaționale și rău-intenționate (așa-numiții „Hackeri”) infectează sistemele informatice (calculatoare sau rețelele de calculatoare) ale companiilor importatoare de mărfuri sau materii prime cu programe malițioase (malware), sau lansează campanii de amploare de tip „Phishing” (colectarea ilegală a datelor) și ca urmare obțin parolele la conturile e-mail utilizate de către agenții economici importatori de mărfuri.

Obținând aceste parole, are loc accesarea neautorizată și monitorizarea activă a cutiei poștale electronice, astfel aceștia citesc toată corespondența, îndeosebi interesându-se de corespondența de afaceri purtată cu fabrici și uzine din străinătate în scopul procurării de către agenții economici din Republica Moldova a careva utilaje, materii prime sau alte mărfuri.

Odată ce sunt depistate mesajele prin care se negociază condițiile de livrare și de achitare a mărfurilor, hackerii înlocuiesc copiile contractelor de prestare servicii și rechizitele bancare care se conțin în invoice-uri (facturile) expediate de către companiile străine, astfel determină importatorul din Republica Moldova să efectueze transferul bancar pe un cont care nu aparține companiei ce vinde marfa respectivă, dar pe contul deschis special în acest sens de către complicii hackerilor.

Prin urmare, banii transferați pe conturile substituite de către hackeri, ajungând la destinație, sunt imediat ridicați de către complicii acestora, sau sunt transferați imediat prin intermediul serviciilor de „Internet banking”, fapt ce duce la imposibilitatea blocării acestor mijloace financiare pe conturile infractorilor pentru eventuala recuperare.

Pentru a preveni asemenea cazuri, Poliția recomandă: nu vizitați site-uri necunoscute, nu accesați link-uri sau fișiere incluse ca atașament la mesaje email cu origine incertă şi nu furnizați informații personale sau de afaceri pe chat-uri publice sau forumuri.

Uneori, este posibil ca mesajele cu atașamente infectate să parvină inclusiv de la adrese cunoscute, în caz că PC-ul aflat la celălalt capăt a fost compromis, sau adresa email a fost adăugată în mod abuziv la câmpul Expeditor.

De asemenea, angajatorii sunt îndemnați să-şi instruiască angajații privind identificarea tentativelor de inginerie socială şi Phishing folosind mesaje email, să fie verificată în permanență corectitudinea denumirii, adresei de email prin care se comunică, iar informațiile despre schimbarea rechizitelor bancare să fie verificate repetat și prin diferite surse de comunicație.

www.realitatea.md

Grupul SoftBank, fondat şi controlat de omul de afaceri Masayoshi Son, cel mai bogat japonez, îşi va creşte investiţiile în firme şi proiecte tehnologice la colosala sumă de 880 de miliarde de dolari, potrivit declaraţiilor omului de afaceri. Grupul japonez deţine, în prezent, cel mai mare fond de investiţii private cu un buget de 100 miliarde de dolari, pe care a început deja să îi investească, în special în startup-uri europene, - scrie startupcafe.ro.

Fondul de investiţii de tip private equity Vision Fund a fost lansat de grupul miliardarului japonez, în acest an şi are un buget de investiţii de 100 de miliarde de dolari şi este sprijinit de Apple, Qualcomm sau guvernul Arabiei Saudite, dar şi alte nume mari din industria IT.

“Acest fond de investiţii a fost doar un prim pas. Vom extinde rapid dimensiunea lui. Vom stabili o dată la doi, tre ani care va fi bugetul pentru Vision Funds 2, 3 şi 4”, a declarat Masayoshi Son pentru o publicaţie japoneză, citată de CNN.

Miliardarul a mai declarat că intenţioneză ca în următorii ani bugetul de investiţii să ajungă la circa 880 de miliarde de dolari (100 trillioane de yeni japonezi) şi să facă învestiţii în peste 1.000 de startup-uri din domenii precum: inteligenţa artificială şi robotică.

SoftBank a investit pana acum în startup-uri precum WeWork, Slack şi Flipkar. În cel de al treilea trimestru al acestui an a oferit cea mai mare finanţare unui startup european, este vorba de firma elveţiană din domeniul biotehnologiei, Roivant Sciences.

De asemenea, în această vară SoftBank, a anunţat că a ajuns la o intelegere pentru a cumpara de la Alphabet (Google) compania de robotica Boston Dynamics, iar recent şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona o parte din acţionariatul Uber.

Softbank este o forta pe piata media si telecom, avand o valoare de piata de 68 miliarde dolari. În 2016 japonezii au cumparat cu 32 miliarde dolari creatorul britanic de procesoare ARM.

Fondatorul ei, Masayoshi Son, unul dintre cei mai respectati oameni de afaceri din Asia, este cel mai bogat om de afaceri din Japonia, potrvit Forbes, averea lui ajungând la un moment dat la 70 de miliarde de dolari.

Surse: cnn.com şi businessinsider.com

Sursa imagine: en.wikipedia.org