Serviciul Fiscal de Stat continuă să desfășoare campania de conformare ,,Fii informat - achită impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în folosință a proprietății imobiliare”.

Astfel, în perioada 1 iulie – 30 septembrie la SFS au fost înregistrate 1158 contracte de dare în locațiune, dintre care 737 în municipiul Chișinău, 253 - în zona de Nord a țării, 148 - în Centru și 20 – în Sudul țării. De menționat: campania de conformare a început în luna iulie, curent, iar până în prezent, angajații Serviciului Fiscal de Stat au distribuit circa 5 mii de pliante informative, au desfășurat 1300 de ședințe de informare cu administratorii blocurilor locative și entități ce prestează servicii de intermediere în transmiterea în locațiune a bunurilor imobiliare. În cadrul campaniei, SFS a identificat 3221 de persoane fizice proprietari de bunuri imobiliare care, potențial, le transmit în chirie. În privința acestora au fost efectuate acțiuni de conformare.

Totodată, inspectorii SFS au verificat persoanele fizice care transmit în chirie bunuri imobiliare. Drept rezultat, suplimentar la buget au fost calculate plăți de bază de peste 2 milioane de lei și peste 400 mii lei penalități.

În acest context SFS reamintește persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislației și să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente, sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în aceasta lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcția Deservire Fiscală), în raza căreia își au domiciliu de bază. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) lansează Componenta II a Programului-pilot „Femei în afaceri” (PFA), destinată granturilor mici pentru dezvoltarea afacerilor administrate de femei. Dosarele pentru primul Apel de granturi pot fi depuse în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, completând formularul de pe site-ul www.odimm.md. Cele mai bune idei de afaceri ale antreprenoarelor vor primi finanțare pentru dezvoltarea acestora. Pe parcursul anului 2018 vor fi lansate încă 2 apeluri de proiecte.

La Componenta de granturi pot participa femeile care gestionează o întreprindere de până la 2 ani. Valoarea maximă a grantului va constitui 165 mii lei, dintre care 110 mii lei sunt direcționați pentru procurarea de echipamente, soft, lucrări de renovare, iar restul 55 mii lei pentru servicii de dezvoltarea afacerii: cercetare, consultanță și promovare.

Amintim că la Componenta I a Programului Femei în Afaceri (PFA) au fost instruite și îndrumate să lanseze propria afacere peste 300 de femei din întreaga țară. Viitoarele antreprenoare și-au dezvoltat abilitățile de planificare pe termen scurt, au definit factorii personali de succes și au transformat ideile în concepte viabile de afaceri.

Cele peste 300 de antreprenoare vor mai beneficia de servicii de mentorat din partea a 28 de experți în domeniul afacerilor. Acestea vor fi ghidate în utilizarea instrumentelor și metodelor de planificare și dezvoltare a afacerii, identificarea tipurilor de resurse necesare pentru lansare și dezvoltarea propriului plan de afaceri pentru a participa la concursul de granturi.

În toamna anului 2016, Guvernul Republicii Moldova a lansat Programul-pilot ”Femei în Afaceri”. Proiectul este gestionat de ODIMM și are drept obiectiv promovarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, în special în mediul rural, dezvoltarea și creșterea afacerilor acestora, sporirea accesului la resurse financiare, servicii și tehnologii moderne. Perioada de implementare a programului este de 3 ani pentru care sunt alocate din bugetul statului 51,5 milioane lei.

Echipa madein.md, care promovează ideea dezvoltării turismului industrial în Moldova, a vizitat fabrica de bere din Bender. Iată ce ei povestesc:

Nu departe de râul Nistru și de frumoasa cetate din Bender, se află una din cele mai vechi fabrici din regiune. Pentru cei care vor să-și aducă aminte de gustul de altădată, fabrica de bere din Bender este probabil unica care oferă produse ce pot stârni senzații nostalgice, în special celor care au prins timpurile berii „Жигулевское” fabricate în URSS. În prezent fabrica e unul din cei mai mari producători din regiunea transnistreană, fiind cunoscută în primul rând datorită brandului de bere „Старая Крепость”, dar mai produce ape minerale, băuturi carbogazoase, băuturi alcoolice slabe și tari.

Lucruri interesante legate de istoricul companiei

Fabrica de producere a berii din Bender și-a început activitatea la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind considerată una din cele mai vechi din regiune. Până în prezent, puțin ce a rămas din acea infrastructură, fabrica având de suferit considerabil pe parcursul celor două războaie mondiale, procesul de producție a fost de multe ori perfecționat și modernizat, iar în locul produselor și mărcilor comerciale vechi în permanență apăreau noi.

Curiozități din istoria fabricii:

- Prima atestare istorică a companiei provine din anul 1871, fabrica fiind menționată în arhivele Akkerman;
- Pe parcursul celui de-al doilea război mondial fabrica a fost practic complet distrusă de un proiectil aerian, însă a fost rapid reconstruită și deja în anul 1946 aici au fost produse 60 mii dal de bere și 30 mii dal de băuturi răcoritoare.
- Beciurile subterane reprezintă unica parte a fabricii care s-a păstrat de la mijlocul sec. XIX și până în vremurile de azi. Pereții acestora au o grosime de un 160 de cm, oferind o temperatură constantă pe parcursul întregului an.
- Fabrica are angajați care lucrează aici de peste 40 de ani și care au prins timpurile când berea era produsă pe lemne sau pe combustibil lichid.
- Până în anii 90 aici se produceau berile „Жигулевское” și „Кишиневское”. De altfel rețeta berii „Жигулевское” stă la baza berilor produse în prezent sub brandul „Старая Крепость”.
- Mai există doar trei fabrici de acest model, toate fiind amplasate în spațiul post-sovietic.

Ingrediente și producere

Una din caracteristicile de bază ale fabricii din Bender constă în faptul că aici se produce bere vie, după o tehnologie specială, termenul ei de valabilitate fiind de maxim 10 zile. Hameiul utilizat provine din Ucraina, fiind cultivat acolo de un specialist în agricultură, autor al mai multor cărți dedicate cultivării hameiului de bere. Alte componente de asemenea sunt importate din Ucraina și Europa, apa (care trece un sistem complex de purificare) fiind unicul ingredient local.

Fabrica este dotată cu un laborator specializat, toate rețetele fiind elaborate de o echipă de specialiști cu o mare experiență în domeniu. În total fabrica are 185 de angajați. Tot aici sunt produse și pet-urile în care apoi este turnată berea.

Capacitatea de producere a fabricii este de 1500 de dal deca-litri pe an, însă ținând cont de faptul că termenul de valabilitate al berii este de doar 10 zile, volumul producției este proporțional cu cererea avută. Adică fabrica produce berile la comandă, în dependență de volumul solicitat de magazine și distribuitori.

În prezent fabrica oferă 3 varietăți de bere „Старая крепость – Классическое” - bere clasică din malț și hamei, fără alte adaosuri, „Старая Крепость — Оригинальное” - bere cu adaos de orez „Старая Крепость — Юбилейное” - bere cu adaos de malț de caramelă. Ele pot fi găsite pe întreg teritoriul din stânga Nistrului, atât în magazine, cât și în barurile sau restaurantele din regiune.

Chiar în apropiere de intrarea în fabrică se află unicul magazin de firmă al producătorului, unde doritorii pot găsi întreaga gamă de produse a companiei.

Acum disponibilă și în Chișinău

De curând, berea „Старая крепость – Классическое” a apărut și în Chișinău. Deocamdată ea poate fi găsită doar în rețeaua de magazine Beershop. Este a doua încercare a fabricii de a ieși pe piața de pe malul drept al Nistrului după cea de la mijlocul anilor 90. Atunci, pentru o scurtă perioadă de timp „Старая крепость” apăruse în magazinele din Chișinău, însă experimental a eșuat. Acuma conducerea companiei speră să realizeze o colaborare de lungă durată cu partenerii de peste Nistru, marca „Старая крепость” fiind în proces de a fi înregistrată la Agenția pentru Protecția Proprietății Intelectuale din Chișinău.

Ieșirea pe piața din Moldova este crucială pentru fabrică, deoarece aceasta nu poate exporta berea în state mai îndepărtate din cauza termenului scurt de valabilitate, iar pe piața Ucrainei concurența este mult prea mare, iar cei din conducerea fabricii nu văd sensul de a încerca să intre pe această piață.

Pentru cei ce doresc să vadă cum se fabrică berea la Bender, producătorul organizează excursii cu plată pentru toți doritorii. Este într-adevăr fascinant să vezi cum se produce o bere după rețete vechi, folosind tehnologii de altădată, sub îndrumarea unor specialiști cu experiență de decenii în fabricarea acestui produs.

madein.md

Acest articol face parte dintr-o serie de materiale despre nivelul de interes al tinerilor față de angajarea în câmpul muncii.

Majoritatea tinerilor planifică să lucreze conform specialității învățate – 63% dintre respondenți, încă 14% deja lucrează pe specialitate. Cu toate acestea, este interesant că tinerii care au finalizat studiile și la moment doar lucrează sunt cei mai nesiguri în privința domeniului în care își doresc o carieră – practic, fiecare al cincilea deja lucrează sau planifică să lucreze în alt domeniu decât cel care îl au scris în diploma.

Cei care se angajează încă în timpul studiilor, își îndrăgesc mai mult profesia

Persoanele care lucrează și învață în același timp par a fi cele mai sigure de domeniul ales – oare putem spune că ocupația în timpul studiilor îi motivează pe tineri să aprecieze domeniul ales și mai tare? Atunci, oferim un sfat pentru tineri – încercați să vă angajați din primii ani de facultate și aceasta o să vă ajute să îndrăgiți profesia aleasă și mai mult.

Intenția de a lucra conform profesiei în funcție de ocupația curentă a tânărului, %

În cazul căror facultăți se observă cea mai mare ezitare de a lucra în domeniu? Se pare că pedagogii sunt cei mai nesiguri că vor avea o carieră care va corespunde diplomei (38%). Oare ar fi aceasta indicator al faptului că acei care își doresc o diplomă, dar nu neapărat o carieră, aleg pedagogie?

Cea mai mare cotă a persoanelor care deja lucrează conform specialității se înregistrează în domeniul ”finanțe și contabilitate” (25%) și în domeniul studiilor profesionale (26%). Este interesant că în cazul medicilor și viitorilor medici, rata celor care stau pe gânduri este neobservabilă – probabil investiția în studii este mult prea mare pentru ca absolventul după 7 sau 10 ani de studii să decidă să se facă specialist IT sau contabil .

Intenția de a lucra conform specialității în funcție de domeniul în care tânărul și-a făcut studiile, %

*În acest grafic nu sunt prezentate profesiile pentru care în sondaj au fost mai puțin de 10 respondenți. Acest grafic trebuie analizat cu atenție, deoarece numărul de respondenți în fiecare categorie este sub 30 de persoane, ceea ce se consideră eșantion mic.

Salariul mic? La revedere lucru conform specialității

Cel mai deranjant aspect care îi face pe tineri să-și schimbe traseul de carieră este salariul mic, menționat de către 43% dintre acele persoane care nu planifică să lucreze conform diplomei. Este interesant că acest motiv este în primul rând valabil pentru bărbați – 50% (cu 17 p.p. mai mult decât în cazul femeilor). Probabil, bărbații, pornind de la normele sociale, tind să fie mai pragmatici, în timp ce femeile pot să-și permită un loc de muncă ce va fi mai curând un hobby decât o sursă de bani.

Motive din care tinerii nu planifică să lucreze conform specialității, N=47, %

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național, în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017, la telefon, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

consulting.md

Patru foşti şi actuali angajaţi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi trei oameni de afaceri vor compărea în faţa magistraţilor sub acuzaţia de depăşirea atribuţiilor de serviciu, fals în acte publice şi corupere pasivă, fapte ce au cauzat daune în proporţii deosebit de mari bugetului de stat. 

Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a expediat dosarul de învinuire a celor şapte în judecată.

În concret, printre inculpaţi figurează: şeful Direcţiei controlul produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi din cadrul ANSA şi 3 angajaţi ai subdiviziunilor teritoriale Ialoveni, Drochia şi Dubăsari, iar oamenii de afaceri, reţinuţi în acelaşi dosar, sunt beneficiarii serviciilor funcţionarilor menţionaţi. 

În fapt, angajaţii ANSA sunt învinuiţi că, în intervalul lunilor ianuarie – februarie 2016, ar fi eliberat peste 360 de certificate fitosanitare naţionale acestor agenţi economici pentru exportarea a circa 7200 de tone de mere în Federaţia Rusă. De facto, agenţii economici au exportat mere din Polonia în Rusia prin Belarus, fără a traversa frontiera Republicii Moldova. Ca rezultat, în martie 2016, instituţiile competente din Federaţia Rusă au pus interdicţie exportului de mere din Republica Moldova prin Belarus, astfel cauzând prejudicii grave atît intereselor publice şi imaginii Republicii Moldova pe plan internaţional, cît şi drepturilor şi intereselor persoanelor juridice care erau implicate în exportul legal de mere.

În cadrul urmăririi penale persoanele învinuite nu au recunoscut vinovăţia, pledînd nevinovate. În privinţa acestora a fost aplicată măsura preventivă - controlul judiciar. 

De asemenea, în vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat prin infracţiune, au fost aplicate sechestre pe 479437 lei, 4925 euro şi 10400 dolari SUA ce aparţin învinuiţilor şi au fost depistate în cadrul percheziţiilor.

Procurorii anticorupţie au disjuns un dosar separat privind acţiunile de corupere activă în privinţa factorilor de decizie ai ANSA, comise de persoane fizice interesate în contrafacerea certificatelor fitosanitare, precum şi altor agenţi economici care au beneficiat de certificate fitosanitare contrafăcute.

Dacă vor fi recunoscuţi vinovaţi, inculpaţii riscă pînă la 10 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani, precum şi incasarea cheltuielilor judicare în valoare de 22300 lei.

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) şi Banca Comercială Română Chişinău S.A. au semnat un nou contract de colaborare care vine în susținerea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM). ODIMM colaborează cu Banca Comercială Română Chișinău S.A. din anul 2012 fiind a 7-a bancă licențiată care a semnat contractul menționat, ce îi va permite să beneficieze de o procedură simplificată de garantare şi executare a garanţiei financiare.

Respectiv, IMM-urile vor obține garanție financiară la un comision anual redus până la 0,5% și vor fi scutite de comisionul de eliberarea garanției financiare.

În prezent, ODIMM oferă cinci produse de garantare pentru susținerea IMM-urilor:

1. Pentru întreprinderile gestionate de tineri – garanția financiară se emite pe un termen de 60 de luni pentru garantarea creditului până la 500 mii lei, dar nu mai mult de 50% din valoarea creditului;
2. Pentru întreprinderile gestionate de femei– garanția financiară se emite pe un termen de 60 de luni pentru garantarea creditului până la 700 mii lei, dar nu mai mult de 70%;
3. Pentru întreprinderile nou–înregistrate– garanția financiară se emite pe un termen de 36 de luni pentru garantarea creditului până la 700 mii lei, dar nu mai mult de 70% din valoarea creditului;
4. Pentru întreprinderile active – garanția financiară se emite pe un termen de 60 de luni pentru garantarea creditului până la 3 milioane lei, dar nu mai mult de 50% din valoarea creditului;
5. Pentru întreprinderi exportatoare – garanția financiară se emite pe un termen de 60 de luni pentru garantarea creditului până la 5 milioane lei, dar nu mai mult de 50% din valoarea creditului.

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) este primul şi unicul fond de garantare a creditelor creat și capitalizat din resursele bugetului de stat, cu suportul Uniunii Europene, gestionat de ODIMM, care are drept scop susținerea IMM-urilor la accesarea resurselor financiare. Garanția financiară emisă de ODIMM poate fi utilizată de IMM-uri pentru acoperirea necesității cu gaj a creditelor solicitate de la băncile comerciale.

Până în prezent ODIMM a emis garanții financiare pentru 286 de companii,în valoare de 80 milioane lei, care au facilitat obținerea creditelor bancare în valoare de238 milioane lei, acestea contribuind la implementarea proiectelor investiționale în valoare de 361 milioane lei, crearea a peste 740 locuri noi de muncă și menținerea în câmpul muncii a peste 1300 de persoane.

Băncile partenere ale ODIMM sunt: BC ”MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., ”FINCOMBANK” S.A., BC ”COMERȚBANK” S.A., BC ”PROCREDITBANK” S.A., BC ”EUROCREDITBANK” S.A., BC ”MOLDINDCONBANK” S.A., BC ”VICTORIABANK” S.A., BC “BCR CHIȘINĂU” S.A.

Direcția Comunicare și RP ODIMM

Publicația IFRL 1000 a desemnat cele mai bune firme de avocatură la capitolul financiar și corporativ, din Moldova. IFLR 1000 este ghidul celor mai importante firme de avocatură din domeniul financiar și corporativ. Primul clasament a fost întocmit în 1990, iar în prezent publicația analizează prestația avocaților din peste 120 de jurisdicții din întreaga lume, - comunică bizlaw.md.

Astfel, la nivelul I s-au clasat ”Schoenherr Moldova”, ”Țurcan Cazac” și ”Vernon David”. La nivelul II s-au poziționat ”Gladei și Partenerii” și ”PwC Legal”.

La niveul III au fost clasați ”ACI Partners”, ”Buruiană&Partners”, ”Efrim, Roșca și Asociații”, Cabinetul avocatului Victor Burac, ”Levința & Asociații” și ”Popa&Asociații”.

În perioada cercetării, Biroul Asociat de Avocați ”Gladei și Partenerii” a avut clienți precum Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție, Eximbank, Kaufland sau Sade CGTH. Firma a fost activă în restructurarea datoriilor și în activitatea de achiziții în sectorul bancar și în sectorul imobiliar.

Despre ”Efrim, Roșca și Asociații” se spune că a lucrat pentru companii precum British American Tobacco, FlyRen Energy și ICS ProDigital, pe aspecte corporative generale. Un punct culminant, pentru firma de avocați, a fost oferirea consultanței într-un proiect de dezvoltare a unui parc fotovoltaic. Clienții, din domeniul financiar și bancar au precizat că firma de avocatură este foarte profesionistă și demnă de încredere, iar despre șefa Departamentului consultanță, Ilona Panurco, au menționat că este ”profesionistă, rapidă și competentă”.

În același timp, despre ”Țurcan Cazac” se spune că a activat cu o serie de fuziuni și achiziții, dar și cu operațiuni de leasing de aeronave. La fel, au acordat consultanță pentru Société Générale pe un împrumut acordat Grupului Trans-Oil și lucrează pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pe un împrumut către municipiul Chișinău. Firma a jucat, de asemenea, un rol în achiziționarea de către Orange a companiei Sun Communications.

Aproape un milion si jumatate de lei a costat in acest an organizarea hramului capitalei, sustine primarul interimar. Potrivit lui Nistor Grozavu, peste 800 de mii de lei a platit primaria, iar restul au achitat sponsorii. Un pumn de bani a costat autoritatile primirea si cazarea delegatiilor straine.


Vadim BRANZANIUC, SEF DIRECTIE RELATII PUBLICE A PRIMARIEI CHISINAU: “Partea tehnica, scena, lumini, sunet inclusiv focuri de artificii si 80 la suta din concertul lui Stefan Banica Junior, au fost acoperite de sponsori.”  


Traditional, miile de oraseni care s-au distrat in centrul Chisinaului au lasat in urma lor tone de gunoi, dar mai putin, decat in alti ani.


Potrivit celor de la salubritate, au fost evacuate 22 de masini pline cu deseuri. Sambata, Chisinaul a implinit 581 de ani.


Sursa: PRO TV

Foto: instagram.com/int20h

Totalurile Zilei Naționale a Vinului 2017: calitate, consum moderat, caracter eco-responsabil și atmosferă de sărbătoare, în pofida ploii

Ziua Națională a Vinului a reușit să facă un prim pas spre o sărbătoare eco-responsabilă care promovează consumul moderat al vinului. Sub genericul „Păstrăm legenda vie”, ediția a XVI-a a celei mai mari sărbători a tradițiilor a implementat cu succes standarde în materie de durabilitate prin adoptarea unui comportament prietenos față de mediul înconjurător și a unui consum conștient pentru cunoașterea legendei Vinului Moldovei și păstrarea acesteia în armonie cu natura. O arată datele finale ale Zilei Naționale a Vinului 2017 care a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău între 7 și 8 octombrie.

Desfășurată pentru al patrulea an consecutiv sub brandul unic de ţară „Vinul Moldovei. O legendă vie”, Ziua Națională a Vinului a fost organizată de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin”, cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei și cu sprijinul partenerului general Moldova Agroindbank.

Concept eco-friendly

Ziua Națională a Vinului a evoluat spre un alt nivel de conștientizare eco, iar ediția a XVI-a a marcat o premieră pentru a promova în cadrul unui eveniment public eco-responsabilitatea și cultura de dezvolare durabilă. Pentru prima dată vinurile au putut fi degustate cu pahare ecologice din tritan, 100% reciclabile, inerte la interacțiunea cu vinul. S-a redus cu aproape 75% consumul de energie electrică față de ediția de anul trecut - de la 12.000 Kw la doar 3.400Kw, grație utilizării energiei regenerabile, panourilor solare și a ecranelor LED pentru scenă. Cantitatea de deșeuri produse s-a micșorat de peste două ori – de la 130 de metri cubi în 2016 la 59 metri cubi anul acesta. Vizitatorii și agenții economici au fost îndemnați să colecteze separat gunoiul pentru ca ulterior să fie suspus procesului de reciclare. Astfel, au fost reciclate 10% din totalul deșeurilor: 5.500 sticle, 1.500 kg de hârtie/carton, 200 kg de aluminiu, 280 kg de plastic, 600 kg de PET-uri și 900 kg de deșeuri menajere. S-a consumat de două ori mai puțină apă – doar 1.000 de metri cubi (o tonă) față de două tone în 2016. Zona de Relaxare a fost amenajată din materiale naturale cu elemente de decor eco, iar în Zona Gastronomică s-a optat mai mult pentru vase, tacâmuri și coșuri pentru recuperarea deșeurilor menajere din materiale biodegradabile. În demersul dezvoltării durabile a Zilei Naționale a Vinului, un exemplu de stand al viitorului se înscrie cel al Oficiului Național al Viei și Vinului, având la bază un container și dotări din materiale recuperate și amenajat cu mobilier din lemn recilat. Stand-ul se alimentează cu energie electrică de la panourile solare și permite recuperarea apei, tratarea și refolosirea ei.
 

Vinul Moldovei, la Ziua Națională a Vinului 2017
 

47 de producători autohtoni de vinuri și divinuri, inclusiv 12 producători mici și 3 vinării emergente, s-au reunit sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”. Spre degustare și vânzare au fost propuse peste 1.000 de băuturi de calitate: vinuri tinere din recolta anului 2017, vinuri cu Indicație Geografică Protejată, vinuri obținute din struguri cultivați în viticultura ecologică, divinuri și rachiuri din struguri, vinuri spumante, băuturi pe bază de vin. Peste 30 de produse vitivinicole au fost lansate în premieră. În total au fost consumate 103.000 de sticle, dintre care 15.000 oferite spre degustare și 88.000 pentru vânzare.

16.000 de degustări în baza Carnetului degustătorului

Pentru a promova consumul moderat de vin, au fost puse în vânzare broșuri denumite Carnetul degustatorului, care, printre alte avantaje, oferea un pahar ecologic, port-paharul său și tichete decupabile ce puteau fi schimbate pe degustări de vinuri – un element nou al ediției. Astfel, au fost distribuite și vândute 2.060 de astfel de pahare cu logo-ul „Wine of Moldova”, însoțite de Carnetul degustătorului care a inclus degustări de la 21 de vinării (participante la ofertă), două degustări de divinuri autohtone și degustarea Vinului Favorit. În plus, Carnetul degustătorului a oferit vizitatorilor posibilitatea să folosească transportul public ecologic pe parcursul celor două zile de sărbătoare.

Vizitatorii celei de-a XVI-a ediții

Ziua Naționala a Vinului 2017 are un considerabil potențial turistic și oferă oportunități unice de promovare a identității naționale, tradițiilor și obiceiurilor milenare ale poporului nostru în producerea vinului. Deși a plouat, în special în cea de-a doua zi, sărbătoarea în aer liber a atras 30.000 de vizitatori în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Se estimează că 100.000 de oameni au participat la toate evenimentele desfășurate în țară sub egida Zilei Naționale a Vinului. Pentru a participa la sărbătoare, numeroși turiști străini au venit din SUA, România, Ucraina, Rusia, China, Japonia, Turcia, Franta, Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Marea Britanie, Cehia, Letonia etc. Datele Poliției de Frontieră arată că 44.500 cetățeni străini au intrat în Republica Moldova în zilele de 6-8 octombrie.

Standul Vinul Moldovei, gazda delegațiilor oficiale

Delegația oficială în frunte cu premierul Pavel Filip și ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Vasile Bîtca, alături de oaspeți din SUA, Japonia, Franța, Letonia, Polonia etc au participat la deschiderea oficială a Zilei Naționale a Vinului, iar ulterior au avut parte de degustări de vinuri organizate de experții Oficiului Național al Viei și Vinului la standul ambulant Vinul Moldovei – un stand în premieră instalat în cadrul Zilei Naționale a Vinului pentru a populariza brandul de țară. Prezenți la eveniment au fost, de asemenea, mai mulți ambasadori, oameni de afaceri, directori ai unor dintre cele mai mari rețele de supermarketuri din Europa, veniți în vizite de studiu. Ulterior, standul ONVV va călători atât prin țară, cât și în străinătate și va oferi un program inovativ de degustări.

Tururi vinicole
 

10.000 de vizitatori, inclusiv turiști străini, au ales să călătotească pe Drumul Vinului și au mers în tururi vinicole inedite. Activități și oferte speciale au propus: „Vinăria Brănești”, „Castel Mimi”, „Chateau Cojușna” (Migdal-P), „Mileștii Mici”, „Chateau Purcari”, „Chateau Vartely”, „Vinia Traian”, „Asconi”, „Cricova” și „Kvint”.

Peste 1.000 de „absolvenți” ai Școlii Vinului

Masterclass-urile oenogastronomice de la „Școala Vinului”, organizate de Oficiul Național al Viei și Vinului în Piața Marii Adunării Naționale, cât și standurile a 9 vinării participante la sărbătoare în centrul Capitalei, au fost frecventate în total de 1.036 de oameni. Timp de două zile au avut loc 12 ateliere în cadrul „Școlii Vinului” și alte 34 la standurile vinăriilor. Experți în vinificație și somelieri certificați, experți și degustători autorizați, precum Gheorghe Arpentin, Elizaveta Breahnă, Mihai Druță, Andrian Digolean, Viorel Garaz, Eleonora Obadă, dar și chef Marian Danu au împărtășit, între altele, secrete ale unei degustări corecte, reguli de asociere a vinurilor cu bucatele, inclusiv exerciții practice de elaborare a propriului vin prin arta de asamblare. De asemenea, pentru a promova consumul moderat și responsabil de vin, a funcționat un stand special cu etiloteste, unde peste 1.200 de participanți și-au măsurat concentrația de alcool în aerul expirat.

Program artistic bogat și divers

Programul cultural-artistic din centrul Chișinăului a fost asigurat de 330 de artiști și a inclus spectacole de dans, concerte cu orchestrele de muzică populară „Mugurel” și „Plai moldovenesc”, ale fanfarelor și colectivelor etno-folclorice din municipiul Chișinău și din cele 4 zone vitivinicole ale Moldovei (IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin”). Recitaluri au oferit Cornelia și Marcel Ștefăneț, Surorile Osoianu, Moldovan National Youth Orchestra și Cristi Aldea-Teorodrovici Orchestra.

Premii pentru succesele obținute în domeniul vinificației

Tradițional, la Ziua Națională a Vinului primesc distincții companiile și specialiștii care au obținut performanțe deosebite în domeniu pe parcursul anului. Premiul Mare „pentru merite deosebite în fabricarea vinurilor de calitate înaltă, perpetuarea tradiţiilor şi calităţii excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii Republicii Moldova ca ţară vitivinicolă pe arena internaţională, precum şi pentru contribuţia la dezvoltarea turismului vitivinicol moldovenesc” l-a obținut compania „Cricova”. Medalia „Petru Ungureanu” și titlul „Cel mai iscusit oenolog al anului" i-au fost atribuite lui Vladimir Hmelevschi de la „Vinuri de Comrat”. Medalia de recunoștință „Vinul Moldovei. O Legendă Vie" a ajuns la Eugen Pîslaru, Vinăria „Sălcuța”, „pentru merite deosebite în dezvoltarea durabilă a industriei vitivinicole, promovarea și implementarea reformelor cu impact asupra relansării filierei vitivinicole”. De medalia de recunoștință „Vinul Moldovei. O Legendă Vie", acordată „pentru merite deosebite în domeniul dezvoltării și promovării oenoturismului” s-au învrednicit două companii – vinăriei „Kara Gani” și agenției turistice „Winetours Moldova”. Opt producătorii artizanali de vinuri au fost apreciați anul acesta cu premiul „Polobocul de Aur”, oferit de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Presa străină, la Ziua Națională a Vinului

Peste 20 de jurnaliști străini au venit în Republica Moldova pentru a relata despre Ziua Națională a  Vinului 2017 și a promova potențialul turistic al țării noastre. Vizita reprezentanților mass-media din Italia, Polonia, Franța a fost organizată de Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu Asociația Națională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM).
 

10 turiști polonezi, câștigători ai concursului organizat de Vinul Moldovei
 

În rezultatul unei campanii de promovare în Polonia a brandului de țară „Wine of Moldova”, desfășurată în perioada aprilie-iunie, 10 norocoși care au fost cei mai activi pe pagina de Facebook a Vinului Moldovei în Polonia (Wina Moldawii) au câștigat o călătorie în Republica Moldova. Programul realizat de ONVV a oferit posibilitatea căștigătorilor să viziteze nu doar locurile pitorești, vinăriile și monumentele naturale, culturale și istorice ale țării noastre, dar și să participe la Ziua Națională a Vinului și să se bucure de degustări la standul ambulant al Vinului Moldovei.
 

23 de parteneri media ai Zilei Naționale a Vinului
 

Parteneri media generali: TV Moldova 1 și Canal 2

Parteneri media: TVR Moldova, Infomarket, Agro TV, Știri locale, AgroBiznes, Noi.md, Agora, Ea.md, Unimedia, Diez, Locals, Mybusiness, Realitatea.md, madein.md, Экономическое обозрение, moldova9.com, Wines&Spirits, Vinmoldova.md, orheianca.eu, kp.md, Moldova in Progress.

Privelişte senzaţională pe strada Calea Ieşilor din Chişinău. Proprietarul unui automobil electric de model Nissan LEAF, şi-a parcat maşina la marginea carosabilului şi a pus-o l-a încărcat. Asta chiar dacă în zonă nu există nicio staţie specială de alimentare cu energie electrică, - scrie autoblog.md.

Cum a făcut asta? Se pare că şoferul a apelat la un șiretlic şi şi-a conectat electromobilul la un panou publicitar, care la rândul său este conectat la o reţea de energie electrică.

Mai mult, pentru ca totul să meargă ca la carte, proprietarul maşinii a montat în construcţia panoului o priză compatibilă pentru ştecărul care vine în dotarea electromobilului.

Imaginea a ajuns şi pe o reţea de socializare, acolo unde a devenit virală şi unde internauţii s-au întrebat cât de legal este acest lucru. Câţiva dintre ei au afirmat că cel care conduce acest Nissan LEAF este un angajat al unei clinici medicale din preajmă, iar panoul publicitar de acolo este alimentat.