Reprezentantul Societății de Consultanță și Avocatură Hanganu, Tănase & Partenerii, Andrei Bivol anunța săptămâna trecută, că rețeaua românească de magazine de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, își retrage proiectul de investiții din Moldova din cauza barierelor administrative, birocrației excesive și lipsei de încredere în deciziile autorităților locale.
Amintim, că în anul 2014 Dedeman și-a anunțat intenția de a intra pe piața moldovenească. În august 2015 compania a încheiat contractul cu S.A. Piele pentru construcția complexului comercial pe teritoriul fostei fabrici de piele în Chișinău, pe strada Ismail 99. În aceste condiții, mai mult de 50 de construcții din anii 60’, aflate în stare avariată, urmau a fi demolate, iar teritoriul – amenajat. În total, proiectul presupunea investiții de 20 milioane de euro și crearea a cel puțin 200 de locuri noi de muncă.
Prim-ministrul Pavel Filip a reacționat destul de dur la decizia de retragere a potențialului investitor. Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Ion Lupan, a menționat într-un interviu, că Filip a catalogat acțiunile consilierilor municipali drept ”sabotaj” și a cerut Consiliul Economic să analizeze problema din toate punctele de vedere, să evalueze perspectivele acestuia și să reia dialogul direct cu proprietarii companiei Dedeman.
Guvernul actual se poziționează drept o ”echipă de tehnocrați”, care activează, în primul rând, în interesul statului. Astfel, în contextul studierii problemei ”din toate punctele de vedere”, apare întrebarea, dacă au fost evaluate consecințele venirii pe piață a unui astfel de jucător puternic ca Dedeman pentru economia și mediul de afaceri din Moldova?
Dedeman este una dintre cele mai mare companii din România cu capital autohton. Fondatorii ei sunt frații Adrian și Dragoș Pavăl. Anul trecut cifra de afaceri a acestei rețele de hypermarketuri de construcții a ajuns la 5,2 miliarde lei românești (RON), fiind cu 19% în creștere față de anul 2015. Profitul net a constituit 713 milioane RON. Numărul mediu de salariați pe parcursul anului a fost de 8 421 persoane.
Anul curent compania își menține activitatea la același nivel. Conform datelor publice, în primul semestru 2017, cifra de afaceri a crescut cu 17%, ajungând la 2,6 miliarde RON (565 milioane euro). Compania planifică să finiseze anul cu vânzări de 5,6 miliarde RON (1,22 miliarde euro).
Numărul de marketuri Dedeman în România, inclusiv cel mai recent deschis la Turda, a ajuns la 48, iar numărul de angajați a depășit pragul de 10 000.
În prezent, fondatorii Dedeman caută noi platforme pentru investirea banilor câștigați, informează Ziarul financiar. Anul curent rețeaua a procurat 5,56% din Transelectrica, una dintre cele mai valoroase companii de stat din România, a cumpărat un teren de 2,7 ha pe șoseaua Progresul din București contra sumei de 6,7 milioane euro și a ajuns la aproape 33% din acțiunile producătroului de cărămidă Cemacon. Dedeman a fost la un pas să procure AFI Park din capitala românească contra sumei de 164 milioane euro, ceea ce ar fi putut deveni cea mai mare tranzacție semnată vreodată pe segmentul de office din România. Afacerea, însă a picat.
Cu toate acestea, co-fondatorul Dedeman, Dragoș Pavăl a menționat pentru profit.ro în ianuarie 2017, că doar 20% din produsele firmei sunt importate din China. Iar 80% din materiale de construcții sunt livrate de furnizori români (inclusiv și cei transnaționali, cu uzine în România).
Tot în acest interviu (publicat în data de 13.01.2017) domnul Pavăl, la întrebarea despre planurile de extindere a rețelei în afara României, a spus următoarele: „Planul nostru a fost să mergem în Moldova, ca să învățăm să operăm o firmă în afara României. Și după ce învățăm, luăm o decizie să mergem într-o piață care nu e neapărat lângă noi. Nu ne-a reușit pasul cu Moldova. Suntem perseverenți. Până la urmă, vom reuși. Învățăm, după care mergem mai departe”.
Amintim, acest fapt a fost spus 10 luni în urmă. Deci, ce ar însemna refuzul oficial al Dedemanului, anunțat săptămâna trecută: o problemă sau un avantaj pentru Moldova? Situația vizează nu doar marketurile locale de materiale de construcții, cât industria materialelor de construcții și finisaj din țara noastră. Dedeman nu produce nimic și proprietarii rețelei, desigur, nu vor renunța la furnizorii lor.
Printre cei mai mari producători de materiale de construcții din Moldova se numără Lafarge Ciment (Rezina) din grupul LafargeHolcim; Knauf (Bălți) și Supraten (Chișinău).
Cimentul în catalogul online Dedeman este furnizat de trei producători: Holcim, Carpatciment și compania bulgară ”Devnea cement” («Девня цемент»). Grupul Knauf este prezent pe piața românească din 1993, cu Knauf Gips și Knauf Instalation. Supraten, Knauf Moldova, Bicomplex Construct și alți producători de amestecuri de construcții din Moldova nu sunt prezenți pe piața românească.
”Ne este greu să concurăm cu producătorii din țările Uniunii Europene”, spune Ilarion Ursu, directorul grupului de companii Roofart și Conluxart (producătorul sistemelor de drenaj, companie înregistrată în Moldova de peste 20 de ani și care activează și în România). ”Ei (companiile românești) au acces la programele de sprijin de stat și la împrumuturi ieftine pe termen lung. Colegii din Polonia, de exemplu, cu care am lansat afacerile simultan și în aceleași condiții, au ajuns prea departe, iar succesul lor este de neatins pentru noi”.
În orice caz, în producția materialelor de construcții din Moldova sunt implicați aproximativ 20 mii de persoane. Inclusiv în domenii adiacente. De exemplu, minerii și lucrătorii din carierele de unde se extrage materia primă; Cartnord din Chișinău, care produce inclusiv sacuri de hârtie pentru Lafarge Ciment și alte firme analogice; companii de transport; magazine mici de materiale de construcții din raioane, susținuți de producători prin credite pentru mărfuri, etc. Este greu de prezis, dacă Dedeman va lucra cu micile companii din raioanele Moldovei. În România, cel puțin, compania nu obișnuiește să facă asta.
Un oficial din Moldova de rang înalt (am menționat citatul respectiv în unul din articolele mele, indicând numele și postul ocupat), menționează adeseori sfaturile președintelui Camerei de Comerț și Industrie din România: “Păstrați locurile de muncă! Învățați din greșelile noastre! Ele sunt foarte ușor de pierdut și greu de creat!”
Impozite
Aici situația pare a fi și mai interesantă. Este clar că odată cu venirea unui retailer străin puternic, valoarea adăugată de bază, impozitele pe salarii, etc, inclusiv și locurile de muncă, rămân în afara Moldovei.
Ce am putea pierde? Posibil, Lafarge Ciment (mai mult de 250 lucrători și 400 persoane în domenii adiacente, volumul anual de vânzări între 700 și 900 milioane lei) va putea găsi un compromis în interiorul grupului LafargeHolcim. Supraten a refuzat să comenteze situația. Însă raportul public al Societății pe Acțiuni arată următoarele cifre: 1100 locuri de muncă, un salariu mediu de 8000 lei pe lună; impozite în bugetul de stat pentru anul 2016 de 120 milioane lei; reciclarea zilnică a 500-600 tone de materie primă și livrarea aceleiași cantități pe întreg teritoriul Moldovei; mai mult de 500 de dealeri, etc.
“Întreaga piață a materialelor de construcții din Moldova este mai mică, decât cifra de afaceri a Dedemanului”, - a spus sub condiția anonimatului directorul unui magazin de materiale de construcții din Chișinău. – “Venirea unui astfel de jucător ar avea același efect, precum apariția hypermarketului IKEA pentru producătorii și importatorii de mobilă. Toți vor avea de suferit, iar pentru majoritate, acest fapt ar fi fatal. Multe probleme ar avea afacerile mici și mijlocii, care produc pe piață sute de produse: țigle, țevi polimerice, laminat, produse metalice, etc. Cel mai greu le va fi celor care încearcă să dezvolte tehnologii inovatoare în Moldova, cum ar fi piatra decorativă artificială sau iluminarea LED.
Ideea că apariția Dedemanului va micșora prețurile pentru materiale de construcții, este eronată. Aici funcționează alte legi, legate direct de dimensiunile pieței și puterea de cumpărare a populației. Cetățenii noștri, care au vizitat hypermarketurile rețelei Metro Cash&Carry în Germania, România și Moldova consideră, că prețurile magazinelor germane sunt cu mult mai joase, comparativ cu cele românești. Iar cele din Chișinău sunt și mai ridicate față de cele din România. Investitorul poate aplica dumpingul pe o parte de produse, însă doar temporar și numai în scopul de a elimina concurenți de pe piață. Adică, pe producători autohtoni”.
“Este imposibil de a impiedica sosirea Dedemanului pe piață”, - continuă interlocutorul. “Ei pot să vină din propria inițiativă oricând, și la fel de repede pot să distrugă o afacere. Noi, de exemplu, ne pregătim de sosirea lor prin diversificarea producției, în afara celei legate de construcții”.
Investiții străine pot fi diferite. Oare e posibil, că venirea unui astfel de investitor ar putea cauza mai multe daune, decât aduce avantaje considerabile?
Igor FOMIN
Foto: romania-insider.com
