În ultimul timp, în Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce au la bază desfășurarea activităților de import a mărfurilor și materiei primă. Anunțul a fost făcut de către Centrul pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații.

Potrivit informațiilor, persoane specializate în domeniul tehnologiilor informaționale și rău-intenționate (așa-numiții „Hackeri”) infectează sistemele informatice (calculatoare sau rețelele de calculatoare) ale companiilor importatoare de mărfuri sau materii prime cu programe malițioase (malware), sau lansează campanii de amploare de tip „Phishing” (colectarea ilegală a datelor) și ca urmare obțin parolele la conturile e-mail utilizate de către agenții economici importatori de mărfuri.

Obținând aceste parole, are loc accesarea neautorizată și monitorizarea activă a cutiei poștale electronice, astfel aceștia citesc toată corespondența, îndeosebi interesându-se de corespondența de afaceri purtată cu fabrici și uzine din străinătate în scopul procurării de către agenții economici din Republica Moldova a careva utilaje, materii prime sau alte mărfuri.

Odată ce sunt depistate mesajele prin care se negociază condițiile de livrare și de achitare a mărfurilor, hackerii înlocuiesc copiile contractelor de prestare servicii și rechizitele bancare care se conțin în invoice-uri (facturile) expediate de către companiile străine, astfel determină importatorul din Republica Moldova să efectueze transferul bancar pe un cont care nu aparține companiei ce vinde marfa respectivă, dar pe contul deschis special în acest sens de către complicii hackerilor.

Prin urmare, banii transferați pe conturile substituite de către hackeri, ajungând la destinație, sunt imediat ridicați de către complicii acestora, sau sunt transferați imediat prin intermediul serviciilor de „Internet banking”, fapt ce duce la imposibilitatea blocării acestor mijloace financiare pe conturile infractorilor pentru eventuala recuperare.

Pentru a preveni asemenea cazuri, Poliția recomandă: nu vizitați site-uri necunoscute, nu accesați link-uri sau fișiere incluse ca atașament la mesaje email cu origine incertă şi nu furnizați informații personale sau de afaceri pe chat-uri publice sau forumuri.

Uneori, este posibil ca mesajele cu atașamente infectate să parvină inclusiv de la adrese cunoscute, în caz că PC-ul aflat la celălalt capăt a fost compromis, sau adresa email a fost adăugată în mod abuziv la câmpul Expeditor.

De asemenea, angajatorii sunt îndemnați să-şi instruiască angajații privind identificarea tentativelor de inginerie socială şi Phishing folosind mesaje email, să fie verificată în permanență corectitudinea denumirii, adresei de email prin care se comunică, iar informațiile despre schimbarea rechizitelor bancare să fie verificate repetat și prin diferite surse de comunicație.

www.realitatea.md

Sunt acei care le reușesc pe toate – și învață, și lucrează, iar la polul opus se află acei cărora nu le reușește nimic – tinerii care declară că ei nici nu învață și nici nu lucrează. Oare cine sunt ei – leneși, cărora nu le pasă de nimic, sau niște tineri dezamăgiți, care nu au încredere în forțele proprii? Haideți să aflăm.

Deci, precum vorbisem în articolul precedent, 14% dintre tineri combină studiile cu munca , fiecare al patrulea declară că nici nu învață și nici nu lucrează, o treime doar învață și 28% - doar lucrează.

Ocupația tinerilor, %

Cu ce totuși se ocupă acei neocupați?

Este interesant că anume fetele și formează acea bună parte a tinerilor care nici nu învață și nici nu lucrează. O pătrime dintre acele persoane care nu lucrează și nu învață sunt femei în concediu de maternitate. Fiecare al doilea s-a declarat șomer. 67% dintre tinerii care nu învață și nu lucrează sunt din mediul rural, puțini dintre ei sunt din Chișinău (8% față de 13-32% în cazul tinerilor ocupați). Fie aceasta este un indicator al faptului că tempoul de viață din capitală îi molipsește pe toți să fie ocupați, fie în capitală e mai simplu de găsit de lucru.

Profilul tinerilor în funcție de ocupația lor și mediul de reședință, %

Este interesant că, deși foarte mulți dintre tineri care s-au declarat neocupați trăiesc în sate, nimeni dintre ei nu a menționat că ar fi ”agricultor în gospodărie individuală”. Oare motivul ar fi dorința de a-și găsi ocupație conform profesiei sau este vorba de lipsa interesului printre tinerii din sate de a munci propriul pământ? Este trist că o cotă mai mare decât cea medie a tinerilor neocupați sunt persoane cu studii profesionale (22% față de 10% la nivel de întregul eșantion). Probabil că diploma de studii profesionale la sat cere fie deschiderea propriei afaceri, fie deplasarea zilnică în altă localitate, unde există opțiunea de a practica activitatea conform diplomei.

Ocupația tânărului în funcție de nivelul de studii absolvite până acum

Pentru acei îngrijorați de tânăra generație, anunțăm: tinerii care nu lucrează și nu învață nu fac parte din ”tineretul de aur”, care știe doar să petreacă. De fapt, acești tineri sunt mai puțin activi decât eșantionul general. La capitolul stilul de viață, aceștia demonstrează mai curând pasivitate: ei mai rar decât ceilalți tineri merg la restaurante, berării, cafenele și patiserii, nu prea mănâncă la fast food, nu cheltuiesc banii pe la karaoke și casino-uri. Într-adevăr, ar fi complicat de găsit așa distracții în sate.

Dacă nu-și găsesc de lucru aici, vor să plece peste hotare

O altă îngrijorare ar putea fi legată de intenția de a părăsi țară dacă acești tineri nu-și găsesc ocupație pe loc și, de fapt, se observă că o cotă mai mare decât la nivelul eșantionului integral planifică să plece peste hotare la studii – 15% și o rată și mai mare, de 23% (deși nu depășește media per eșantion), intenționează să meargă să lucreze peste hotare. Merită remarcată însă tendința în cazul altui segment: 36% dintre tinerii care au terminat studiile și la moment lucrează, planifică să plece peste hotare pentru studii.

Profilul tinerilor după ocupația lor și intenția de a emigra temporar sau definitiv, %

Cine sunt tinerii care „sunt puși în priză”?

Și dacă ce am aflat cine sunt acei neocupați, haideți să vedem ce îi face să le reușească pe toate pe acei tineri care combină studiile cu munca. În primul rând, o treime dintre acești tineri sunt locuitorii capitalei (față de 16% la nivel de întreg eșantion). Precum putea fi de așteptat, la moment, acești tineri, având diplomă de studii liceale, își fac studiile la universitate (57%, față de 26% la nivel de eșantion general). Majoritatea tinerilor care combină studiile cu munca fac aceasta pentru bani: 75% doar planifică să lucreze conform diplomei, în timp ce la moment au o ocupație care nu este legată de domeniul lor de studii.

Este îmbucurător faptul că procentul celor dezamăgiți în propriile studii în rândul acestor tineri este mic: doar 2% nici nu planifică să lucreze conform diplomei (în timp ce în rândul tinerilor neocupați, această cotă este de 14%). Analizând facultățile unde învață tinerii care combină munca și studiile, afirmăm că putem să-i găsim pe acești tineri la facultatea de inginerie (17% dintre acești tineri), științe economice (12%), finanțe și contabilitate (12%), medicină, limbi străine.

Topul domeniilor studiate de către tinerii care combină munca și studiile, %

*În acest top au intrat doar domeniile care au acumulat 5% și mai mult.

Concluzii pentru manageri HR:

• Dacă aveți nevoie de tineri și nu vă deranjează faptul că ei vor continua studiile în timp ce se angajează, atunci e cazul să îi căutați în capitală, să vizitați UTM, și anume facultățile legate de inginerie. Acești tineri vor fi interesați de un loc de lucru care nu neapărat să corespundă domeniului lor de studii.
• Totodată, puteți să fiți pe pace – în rândul acestor tineri riscul de emigrare nu este mai mare decât în cadrul altor segmente.
• Distribuția pe sexe este egală – deci ”puteți ținti” atât fete, cât și băieți. Fiecare al treilea dintre acești tineri conduce automobil (față de 21% la nivel de eșantion general).

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).   

consulting.md

Grupul SoftBank, fondat şi controlat de omul de afaceri Masayoshi Son, cel mai bogat japonez, îşi va creşte investiţiile în firme şi proiecte tehnologice la colosala sumă de 880 de miliarde de dolari, potrivit declaraţiilor omului de afaceri. Grupul japonez deţine, în prezent, cel mai mare fond de investiţii private cu un buget de 100 miliarde de dolari, pe care a început deja să îi investească, în special în startup-uri europene, - scrie startupcafe.ro.

Fondul de investiţii de tip private equity Vision Fund a fost lansat de grupul miliardarului japonez, în acest an şi are un buget de investiţii de 100 de miliarde de dolari şi este sprijinit de Apple, Qualcomm sau guvernul Arabiei Saudite, dar şi alte nume mari din industria IT.

“Acest fond de investiţii a fost doar un prim pas. Vom extinde rapid dimensiunea lui. Vom stabili o dată la doi, tre ani care va fi bugetul pentru Vision Funds 2, 3 şi 4”, a declarat Masayoshi Son pentru o publicaţie japoneză, citată de CNN.

Miliardarul a mai declarat că intenţioneză ca în următorii ani bugetul de investiţii să ajungă la circa 880 de miliarde de dolari (100 trillioane de yeni japonezi) şi să facă învestiţii în peste 1.000 de startup-uri din domenii precum: inteligenţa artificială şi robotică.

SoftBank a investit pana acum în startup-uri precum WeWork, Slack şi Flipkar. În cel de al treilea trimestru al acestui an a oferit cea mai mare finanţare unui startup european, este vorba de firma elveţiană din domeniul biotehnologiei, Roivant Sciences.

De asemenea, în această vară SoftBank, a anunţat că a ajuns la o intelegere pentru a cumpara de la Alphabet (Google) compania de robotica Boston Dynamics, iar recent şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona o parte din acţionariatul Uber.

Softbank este o forta pe piata media si telecom, avand o valoare de piata de 68 miliarde dolari. În 2016 japonezii au cumparat cu 32 miliarde dolari creatorul britanic de procesoare ARM.

Fondatorul ei, Masayoshi Son, unul dintre cei mai respectati oameni de afaceri din Asia, este cel mai bogat om de afaceri din Japonia, potrvit Forbes, averea lui ajungând la un moment dat la 70 de miliarde de dolari.

Surse: cnn.com şi businessinsider.com

Sursa imagine: en.wikipedia.org

Primarul de Orhei, Ilan ȘOR, a dispus implementarea regulamentului cu privire la introducerea măsurilor de stimulare a întoarcerii locuitorilor din Orhei care au fost nevoiți să plece peste hotare în căutarea unul loc de muncă, - comunică orhei.md.

Documentul, elaborat în comun cu fracțiunea “Pentru Orhei” la inițiativa primarului Ilan ȘOR, a fost adoptat cu majoritate de voturi pe 13 octombrie în cadrul ședinței Consiliului Municipal Orhei.

Acest document prevede un set de măsuri stabilite prin acte normative la nivel local. În special, acesta introduce o serie de beneficii și privilegii menite să sprijine compatrioții noștri să se întoarcă acasă.

Astfel, celor care au decis să se întoarcă în cadrul acestui program și membrilor familiilor acestora li se va acorda dreptul la o amnistie fiscală pentru impozitele și taxele locale pentru perioada anterioară, precum și pentru prestațiile fiscale pentru o anumită perioadă de la data returnării. În special, în decurs de trei ani, întreprinderile individuale înființate de persoanele care au revenit sau întreprinderile comerciale în care aceștia dețin cel puțin 75% din capital, vor fi complet scutite de taxele și impozitele locale.

De asemenea, se prevede acordarea persoanelor revenite acasă, a unei alocații speciale în numerar, în valoare de 500 euro (echivalentul a 10 mii lei), care va fi plătită în rate pe parcursul anului. În plus, concetățenii reveniți acasă, precum și membrii familiilor lor va avea dreptul la compensații pentru transport și servicii comunale. Anume: 100 de lei pe lună pentru compensarea utilizării transportului urban; 300 de lei pe familie pentru compensarea serviciilor comunale pentru următorul sezon de încălzire.

Participanților la program li se va garanta, de asemenea, dreptul de a folosi magazinele sociale existente, farmaciile sociale, care urmează să fie deschise în municipiu, precum și serviciile municipale de asistență juridică, medicală și psihologică.

Programul va oferi alte beneficii și oportunități, inclusiv ocuparea forței de muncă și sprijinul multilateral.

Pentru a fi recunoscut ca "persoană care se întoarce în municipiu" și, în consecință, pentru a beneficia de aceste privilegii, în primul rând, rezidentul orașului Orhei trebuie să corespundă următoarelor criterii:

    să fie cetățean al Republicii Moldova;
    să fie rezident al municipiului cu înregistrare la domiciliu pe parcursul ultimilor 3 ani înainte de data depunerii cererii la primărie pentru recunoașterea statutului unei persoane care s-a întors în oraș;
    în decursul ultimilor 5 ani înainte de a depune cererea la Primăria orașului, acesta s-a aflat  în străinătate timp de cel puțin 3 ani;
    a apelat la Primărie în termen de 6 luni de la ultima întoarcere în țară.

Ideea dezvoltării și implementării unui program special pentru întoarcerea în țară a compatrioților care au fost nevoiți să părăsească Republica Moldova în căutarea unor câștiguri mai bune a fost anunțată de către Primarul de Orhei, Ilan ȘOR, la ceremonia de deschidere a sărbătorii de Ziua Independenței din Orhei, pe 27 august curent.

În cadrul acestui program se intenționează deschiderea de birouri-reprezentanțe în străinătate care să informeze compatrioții despre programele implementate în orașul lor natal și să le ofere sprijinul necesar în țara gazdă. De asemenea, se intenționează introducerea la nivel local și central a inițiativelor legislative și de reglementare care să încurajeze întoarcerea concetățenilor în patria lor.

Pe data de 21 octombrie, Madein.md în parteneriat cu Smokehouse: BBQ, Beer, Community și Sunstone Alehouse au adus la cunoștința consumatorilor diversitatea berilor fabricate în Moldova. E vorba de evenimentul „Beer of Moldova 2017”, în cadrul căruia, aproximativ 100 de participanți au avut ocazia să deguste în orb ale-uri, lager-uri, beri blonde și brune, artizanale, de casă și industriale, toate produse la noi în țară.

Evenimentul a fost unul de amploare, vizitatorii având posibilitatea să guste 59 de tipuri de beri de la 11 producători din țară. Iată lista producătorilor care au participat la eveniment:

1. Rivex SRL (Bohemian blonda filtrată, Bohemian blondă nefiltrată, Bohemian brună filtrată);
2. IM Beermaster S.A (Golden Lager, Bavarian Style nefiltrată, Dark Lager, 110 Ale, Liberty Ale, IPA, Oaked Ale);
3. Kellers (blondă clasiсă filtrată, blondă clasică nefiltrată, brună filtrată, brună nefiltrată);
4. Cogâlnic (Grand Gold) (Lager Blondă, Lager Brună);
5. Albeer (Albeer N11, Albeer N12, Albeer Wheat, Albeer Pale Ale);
6. Bere Elvis (Lager Blondă, Weinzenbock, Imperial Black Ipa, Galaxy IPA, Schwarzbier);
7. Gotter (Lager Blondă, Lager brună, Ale Blondă, IPA, Bere de Grâu);
8. Efes Moldova (Timișoreana, Chișinău Blondă, Herrnhauser Premium Pilsner, Oettinger Premium Pils, Chișinău Specială Tare, Velkopopovicky Kozel Cerny, Red Ale, Chișinău nepasterurizată, Radler natural);
9. Lumencraft (Hoppy Lager, Red Vienna, Swarzbier, IPA, Weissbier);
10. Litra (Vienna Lager, Bohemian Pilsener, Litra Pale Ale, Litra Rocket IPA, Tyask Barleywine, Electrolyt Blackcurrant, Litra Nuit Blanche);
11. Fabrica de producere a berii din Bender (Старая Крепость классическое, Старая Крепость юбилейное, Старая Крепость оригинальное);
Berile de tip Homebrew au fost următoarele (Lakehouse IPA, Archbold Stout, Turicenco Rogenbier, Lakehouse Tripel, Lakehouse Bavarian Ale).

Formatul degustării în orb a permis participanților să se deplaseze liber prin sală, să deguste berile la mesele divizate după categorii, să discute cu producătorii și să afle multe informații interesante legate de subiectul berii și producerii acesteia.

Berile au fost divizat în opt categorii: Lager blond, Lager special, Lager brun, Pale Ale, Ale brun, Bere de grâu, Bere specială, și Bere de casă (Homebrew) iar după ce toată lumea le-a testat și și-a ales preferata, am realizat un top al celor mai bune beri ale serii.

Astfel, conform preferințelor publicului prezent, cele mai populare beri per categorie au fost:

Lager blond: Albeer Nr. 11
Lager special: Lumencraft Hoppy Pager
Lager brun: Gotter Brună
Pale Ale: Beermaster IPA
Ale brun: Beermaster Oaked Ale
Bere de grâu: Elvis Weizenbock
Bere specială: Efes Radler Natural
Bere de casă: Archbold Stout

La categoria beri speciale, prezența berii Radler de la Efes Moldova a constituit o excepție de la reguli, Radler-ul de fapt constituind o categorie aparte. E de menționat că locul doi la beri speciale a fost ocupat de Litra Tyask Barelywine care a luat doar cu un vot mai puțin ca berea de la Efes.

De menționat că berea Homebrew a fost apreciată atât de consumatori, cât și de un juriu specializat, care au apreciat cel mai tare din categoria Homebrew, berea Lakehouse IPA.

Madein.md

Soarele de toamnă a îndulcit strugurii. Gospodarii care au ales să culeagă recolta în octombrie se vor bucura de bobiţe savuroase şi vin tare. Este și cazul familiei Petrea din satul Costești, raionul Ialoveni, care a așteptat vremea bună și abia acum a început să strângă strugurii, - comunică publika.md.

"Îmi părea verde. Când guşti o bobiţă şi nu-ţi palce, cum poți să o pui în ladă și să o dai să o mănânce altul? Acum e gustul cela de Moldovă gustoasă, dulce", a spus agricultorul Sergiu Petrea.

Sergiu Petrea spune că recolta din acest an este una bogată.

"Deși a fost secetă mare, avem o roadă foarte mare, mai mare ca anul trecut și sunt mai frumoși strugurii, sunt mai lungi, bobița e mai mare", a spus agricultorul Sergiu Petrea.

Meteorologii anunță că temperaturile ridicate nu sunt o normalitate pentru această perioadă a anului. Acestea depășesc cu peste cinci grade norma. Ultima oară, atât de cald în octombrie a fost în anul 1993.

"Asemenea temperaturi se înregistrează odată la cinci, zece ani. Însă aceste temperaturi care au fost zilele anterioare de plus 26 de grade le-am avut semnalate și în anul 1993", a declarat meteorologul Natalia Ungureanu.

publika.md

Forumul agrar-logistic ”Nipru-Dunărea-Marea Neagră”, organizat de Agenția informațional-analitică ”APK-Inform” (lider pe piața serviciilor informaționale cu tematică agricolă din țările CSI) a avut loc anul acesta la Chișinău. Sponsor general și gazdă a evenimentului a fost grupul companiilor Trans Oil. Președintele acestuia, Vaja Jhashi, a oferit un interviu în exclusivitate agenției InfoMarket.

InfoMarket: Moldova găzduiește în premieră o asemenea conferință. Ce așteptări aveți de la forum?

Vaja JHASHI: Noi vrem ca Moldova să apară pe harta globală a pieței culturilor cerealiere și oleaginoase ca țară cu un rol important în Bazinul Mării Negre. Pe piețele globală și regională de culturi cerealiere și oleaginoase mulți vorbesc despre Ucraina, Rusia, România… și puțini vorbesc despre Moldova. Am vrea ca țara noastră să fie, la fel, recunoscută ca un jucător important pe această piață. Și nu măr refer doar la grupul nostru de companii, am în vedere toți participanții de pe piețe. Vreau ca toți jucătorii noștri să activeze, promovând interesele comune ale țării în calitate de producător și exportator.

InfoMarket: Și totuși, grupul Trans-Oil este cel mai mare jucător de pe piața moldovenească.

Vaja JHASHI: Pe piețele externe puțini sunt cei care cunosc Moldova ca pe un producător de cereale și ulei de floarea soarelui, mai des se vorbește despre marfa ucraineană și românească. Promovându-ne pe noi, obținem recunoașterea întregului sector de business agricol moldovenesc. Această conferință este una internațională și, respectiv, mai mulți operatori, iar după ei și consumatori, vor ști că Moldova de asemenea își livrează producția pe piețele globale. Informația despre aceste forumuri se transmite imediat în toate țările interesate. Și acum, suntem convinși, mai mulți oameni de afaceri nu doar din Turcia, dar și din Egipt, Liban și alte țări care cumpără grâu în Rusia, România, Ucraina, se vor adresa exportatorilor moldoveni. Și nu neapărat Trans-Oil - avem pe piață suficienți jucători interesați de export.

InfoMarket: Ce cotă din achiziție și export de cereale din Moldova deține grupul companiilor Trans-Oil?

Vaja JHASHI: Acum este dificil de vorbit despre acest lucru, deoarece au apărut foarte multe companii mici care activează în acest domeniu. Pe piața semințelor de floarea soarelui cota este mai semnificativă – în jur de 75%, iar în segmentul cerealelor – nu mai mult de 50%. Multe companii mici exportă grâu anul acest în România – în această țară a fost livrată în jur de 25-35% din recolta globală. Și nu sunt livrările noastre – de regulă, gospodăriile exportă producția de sine stătător. Probabil, așa le este mai comod, deși, de regulă, noi oferim un preț mai mare pe piața internă.

InfoMarket: Judecând după informația operativă, în acest an recolta de cereale este bună, în special de floarea soarelui...

Vaja JHASHI: Cred că în acest an a fost strânsă o recoltă-record de semințe de floarea soarelui din toată istoria Moldovei post-sovietice. Și suprafețele semănate cu această cultură au fost mai mari decât în anii precedenți. Ne așteptăm la o recoltă de aproximativ 800 de mii de tone de pe tot teritoriul țării, inclusiv Transnistria. La prelucrare vom trimite în jur de 350 de mii de tone de semințe: 200 de mii de tone la Floarea Soarelui (Bălți), 100 de mii de tone la Trans Oil Refinery (Ceadîr-Lunga), încă 50 de mii de tone vor fi prelucrate de oloinițe mici. Restul de 450-500 mii de tone reprezintă potențialul de export. Din acest motiv, anul acesta a crescut brusc presiunea legată de floarea soarelui, în primul rând asupra logisticii.

Avem posibilitate să prelucrăm excedentul de semințe de floarea soarelui din Moldova în România. În orașul Ținderei din județul Ialomița se află fabrica Floarea International SRL, care cu timpul va intra în grupul Trans Oil. La această întreprindere avem posibilitatea să prelucrăm până la 150 de mii de tone de semințe pe an. Capacitățile sunt mai mici decât la fabrica din Bălți, dar mai mari decât la cea din Ceadîr-Lunga. Floarea International nu este departe de portul Constanța, din acest motiv, dacă avem excedent de floarea soarelui în Moldova, e mai bine să îl ducem în România, decât în Turcia, și să vindem producția finită pe piața locală sau să o exportăm.

InfoMarket: În afară de Turcia, unde mai este exportată floarea soarelui și unde sunt livrate cerealele?

Vaja JHASHI: Tradițional, semințele de floarea soarelui sunt cumpărate de Turcia, acesteia revenindu-i până la 90 la sută din semințele exportate. Iar cerealele sunt încărcate pentru livrare în Europa. Spre deosebire de Ucraina, care are anumite cote și Rusia, cu producție taxată, noi avem cu Uniunea Europeană acord de comerț liber. Iată de ce expediem până la 90 la sută din cereale pe piețele europene.

InfoMarket: Și în țările din sud?

Vaja JHASHI: În aceste țări livrăm mai mult porumb – în Libia, Liban, în Turcia. În Europa ajunge puțin porumb pentru că în acest domeniu nu putem concura cu americanii – ei asigură transporturi cu nave mari și exportul lor este cu mult mai mare. Noi trimitem, însă, mărfurile acolo, unde navele mari nu pot acosta.

InfoMarket: Care sunt relațiile companiei cu producătorii?

Vaja JHASHI: Foarte bune. Dar aceștia sunt, de regulă, nemulțumiți când prețurile pentru cereale scad. Acest lucru depinde, însă, de conjunctura pieței și cursului leului moldovenesc. Când leul se întărește, suntem nevoiți să diminuăm prețul de achiziție pe piața internă, pentru că prețul pe piețele internaționale sunt stabilite în dolari și nu sunt influențate de cursul leului moldovenesc.

InfoMarket: Apropo, Banca Națională spune că în acest an au crescut intrările de valută, ce rol revine în acest proces intrărilor de valută de la exportul cerealelor și semințelor de floarea soarelui?

Vaja JHASHI: De la începutul lunii septembrie, când a început exportul semințelor de floarea soarelui și a crescut exportul de cereale, în sistemul bancar al Moldovei ajung, după calculele noastre, câte $15 milioane pe săptămână. Și nu doar de la noi, de la întregul proces de export al producției agricole. Se știe că piața valutară de la noi nu e mare și credem că situația dată exercită o presiune considerabilă asupra cursului leului moldovenesc.

InfoMarket: Și când, în opinia dvs., această presiuni va slăbi?

Vaja JHASHI: Ne așteptăm la reducerea intrărilor de valută din exportul producției agricole în ianuarie-februarie anul viitor. Nu putem influența politica Băncii Naționale, dar vreau să menționez că pe nimeni nu avantajează leul puternic. Nu este benefic nici pentru exporturi, dar și pentru importuri la fel. Cursul trebuie să fie stabil. Salturile în sus sau în jos au un caracter speculativ și duc la incertitudini. Din cauza aceasta, gospodăriile agricole deseori încetează să își mai vândă producția, contând la un profit mai mare, în așteptarea schimbării cursului. Iar din cauza fluctuațiilor leului din Moldova, prețurile globale la cereale nu se modifică, în schimb noi suntem nevoiți să ne adaptăm: în caz de întărire a leului – să reducem prețurile de achiziție (în lei), conform schimbărilor cursului. Gospodăriile sunt nemulțumite, așteaptă când leul se va ieftini în raport cu dolarul… Dar se va produce acest lucru sau nu, și când – nimeni nu știe, poate că leul dimpotrivă, se va întări. Iată de ce pe piața valutară este nevoie de stabilitate, pentru toți.

InfoMarket: Pe lângă capacități de export, din grup fac parte două fabrici de ulei. Ați cumpărat deja materie primă ca să le asigurați activitatea pe parcursul întregului an?

Vaja JHASHI: În decurs de o lună și jumătate ne-am asigurat necesitățile de semințe de floarea soarelui în proporție de 60-65%. Vom continua achizițiile până la sfârșitul lunii octombrie, poate vor mai fi livrări și în noiembrie și vom asigura necesitățile fabricilor de materii prime, ca să le fie asigurate până în mai anul viitor.

InfoMarket: Anual, contractați credite mari de la organizații financiare internaționale și bănci...

Vaja JHASHI: Și anual dle achităm. Faceți un calcul: pentru a cumpăra volumul producției agricole prin care asigurăm funcționarea fabricilor noastre pentru un an, dar și pentru export, sunt nevoie de mijloace circulante enorme – cel puțin $100 de milioane. Și este o presiune mare asupra companiei, nimeni nu păstrează așa mijloace circulante, iată de ce apelăm la creditare. Și este un proces normal. Le este convenabil tuturor: și gospodăriilor – acestea primesc la timp bani pentru producția lor, și noua, și creditorilor. Iar noi am demonstram că suntem creditori și parteneri siguri.

InfoMarket: În clasamentul elaborat de compania SeeNews fabrica Floarea Soarelui a intrat în TOP-100 al celor mai mari companii din Moldova, cu un venit de 58,7 milioane de euro, care a crescut timp de un an cu 55,93%. Cum a fost asigurată o astfel de creștere?

Vaja JHASHI: Din contul exportului uleiului de floarea soarelui în Irak. Am câștigat licitația organizată de Ministerul Apărării din Irak pentru livrarea uleiului rafinat îmbuteliat FLORIS în sumă de $25 milioane pe an. Irak este un mare consumator de ulei de floarea soarelui. În acest an încheiem realizarea contractului și din noiembrie inițiem negocierile pentru prelungirea lui. Vom spera pe continuarea acestei activități.

InfoMarket: Ați menționat producția înaltă a semințelor de floarea soarelui în acest an, dar și faptul că va fi suficientă și pentru piața internă, și pentru export. Dar în cazul culturilor cerealiere, au fost suficiente recoltate ca țara să-și permită să le exporte?

Vaja JHASHI: Suficiente. În acest an estimăm o producție de 4,5 milioane de tone de cereale și de semințe de floarea soarelui, în timp ce necesitățile Moldovei sunt de numai 2 milioane de tone. Adică în cazul acestor poziții, potențialul de export va fi în acest an de 2,5 milioane de tone. Pentru comparație, anul trecut, recolta globală pentru aceste culturi a fost de 3,8 milioane de tone.

InfoMarket: Dar cea mai mare producție din ultimul deceniu a fost în 2014…

Vaja JHASHI: În cazul cerealelor – da, cam cu 15% la sută mai mult față de ceea ce avem în acest an. Dar în cazul florii soarelui, în anii precedenți, recolta era stabilă – aproximativ 550-600 mii de tone. Cred ca la exportul de cereale, acest an va fi unul record și va depăși indicatorii din 2014 – atât din contul semințelor de floarea soarelui recoltate, cât și din contul exportului soldurilor din 2016.

InfoMarket: Care sunt perspectivele imediate ale grupului de companii Trans Oil în Moldova?

Vaja JHASHI: În primul rând, efectuăm investiții în modernizarea activelor noastre – este un proces continuu. În acest an ne gândim că dacă se va menține tendința excedentului de semințe de floarea soarelui în Moldova, care sunt în prezent exportate, vom examina varianta construcției în portului Giurgiulești a unei fabrici mici de ulei.

Tot din acest an, vom începe să oferim capacitățile noastre portuare pentru uz general. Adică este în proces de creare o companie aparte, care se va ocupa de sine stătător de colectarea cererilor de transbordare a cerealelor prin port, inclusiv de la alte companii din grupul Trans Oil. Procesul de transbordare va fi organizat. Și dacă nu va fi suficient loc în port, vom spori actuala capacitate de transbordare a portului, de 750 de mii de tone de cereale pe an, până la 1 milion de tone (fără să ne mai referim și la capacitățile noastre din portul Reni, Ucraina). Astfel, orice exportator, chiar și unul mic, poate depune cerere și această companie va fi responsabilă de plasarea și executarea ei. Cu alte cuvinte, deja din noiembrie, exportul de cereale din Moldova va fi organizat și simplificat pentru toți participanții de pe piață.

infomarket.md

Agenția Proprietății Publice anunță concursul public de selectare a partenerilor privați pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat ”Serviciile din domeniile ce constituie monopol de stat, gestionate de S.A. „Loteria Națională a Moldovei” prin atribuirea Contractelor de parteneriat public-privat sub formă de contracte de societate civilă, - comunică bani.md. 

Drept urmare, vor fi încheiate două contracte:

Contract PPP 1: Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților Loteriei Naționale a Moldovei din sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile/evenimentele sportive, inclusiv prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Contract PPP 2: Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților Loteriei Naționale a Moldovei din sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești, inclusiv prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Contractele urmează a fi încheiate pe un termen de minimum 15 ani. 

Partenerii privați vor fi selectați prin concurs public într-o singură etapă. Concursul se va desfășura conform Regulamentului privind procedurile standard şi condițiile generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 4 iulie 2012.

Documentația standard poate fi obținută la adresa partenerului public - Agenția Proprietății Publice, 2033, Piața Marii Adunări Naționale, nr.1, or. Chișinău, Republica Moldova, contra unei plăți nerambursabile de 5000 (cinci mii) EUR sau echivalentul în lei moldovenești la cursul Băncii Naționale a Moldovei (în continuare BNM) la data efectuării transferului. Detalii despre datele contului bancar, vedeți aici.

Pentru participare la concurs se percepe o taxă în mărime de 10.000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării transferului, se achită de ofertant până la data limită de depunere a ofertelor. Taxa de participare la concurs nu se restituie și se va transfera conform datelor bancare.

Oferta trebuie să fie însoțită de o garanție bancară în valoare de 100.000 (una sută mii) EUR, sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării transferului care va fi transferată conform datelor bancare. Perioada de valabilitate a garanției pentru ofertă, va fi egală cu perioada de valabilitate a ofertei.

Ofertele elaborate în corespundere cu Documentația standard vor fi depuse până la data de 19 decembrie 2017, ora 17:00 (ora locală a RM), pe adresa: Agenția Proprietății Publice, Piața Marii Adunări Naționale, nr.1, Chișinău, Republica Moldova. Program: 8:00 – 17:00, zile de odihnă: sâmbăta, duminica.

Documentele pentru participare la concurs, perfectate în limba de stat a Republicii Moldova, pot fi expediate prin poștă sau se înmânează persoanei împuternicite din cadrul Agenției Proprietății Publice, în plic sigilat, la care se anexează documentele care certifică plata taxei de participare la concurs și a garanţiei de participare la concurs. Documentele care vor fi transmise/recepționate cu întârziere nu vor fi acceptate şi vor fi returnate nedeschise.

La concurs pot participa persoanele juridice de drept privat, rezidente ale Republicii Moldova şi/sau ale unui stat cu care Republica Moldova are semnate acorduri de colaborare comercială economică şi/sau privind promovarea şi protejarea investiţiilor, cu experienţă în domeniul jocurilor de noroc. Participanţii pot acţiona nemijlocit sau prin intermediul reprezentanţilor mandataţi în ordinea stabilită.

Mai multe detalii vezi AICI.

Românii de la Dedeman își anunță retragerea proiectului investițional din Republica Moldova din cauza barierelor administrative, birocrației excesive și lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale. Reamintim că, în anul 2014 rețeaua de retail și-a anunțat intenția de a veni pe piața Republicii Moldova. Anunțul retragerii a fost făcut de către Andrei Bivol, avocatul Biroului Asociat de Avocați "Hanganu, Tănase & Partenerii" care a reprezentat interesele companiei la Chișinău, - comunică tv8.md.

Potrivit investitorului românesc, în august 2015 Dedeman a încheiat un contract cu Piele SA în scopul construirii unui complex comercial pe terenurile deținute de aceasta. Conform înțelegerii părților, cele peste 50 de clădiri ale fostei fabrici de piele construite anii 1950-1960, majoritatea în stare avariată, urmau a fi demolate. Întreaga zonă urma a fi reamenajată prin construcția unui centru comercial cu 460 locuri de parcare pentru clienți și 50 locuri de parcare pentru angajați și spații verzi.

„Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane euro, iar numărul de locuri de muncă directe de 200 angajați, fără a lua în calcul locurile de muncă create indirect prin contractarea serviciilor auxiliare (pază, transport, cleaning, etc.)”, se menționează în comunicatul trimis de casa de avocatură.

Însă, în toamna anului 2015 Primăria Municipiului Chișinău a refuzat eliberarea certificatului de urbanism la proiectarea obiectivului respectiv. Autoritatea a invocat că ar fi necesară schimbarea codului de folosință a terenurilor în Planul Urbanistic General. Beneficiarii s-au conformat tuturor cerințelor înaintate de autoritățile publice. Proiectul fost avizat de autoritățile competente parcurgând toate procedurile necesare.

„În decembrie 2016, după multiple amânări, proiectul a fost transmis de către Primărie Consiliului Municipal Chișinău pentru a fi aprobat definitiv. Din acel moment proiectul a rămas blocat până în prezent”, mai menționează sursa citată.

Așa arata schița de proiect înaintată CMC de către cei de la Dedeman:

Şeful Postului Vamal Centru al Oficiului Poştal MD 2000 din municipiul Chişinău, împreună cu patru inspectori vamali, un operator poştal, doi administratori a două companii de poştă privată şi o persoană civilă vor compărea pe banca acuzaţilor pentru trafic de influenţă, corupere pasivă şi activă, - comunică mybusiness.md referitor la Secţia relaţii publice a Procuraturii Generale.

Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi trimis dosarul de învinuire a celor nouă în judecată pentru examinare în fond.

Aceştia au fost reţinuţi la începutul verii, după ce le-au fost documentate acţiunile ilicite.

Potrivit probatoriului acumulat, inculpaţii au creat o schemă de estorcare sistematică a mijloacelor băneşti, estorcând şi primind, în intervalul iunie 2016 – iunie 2017, bani de la persoanele destinatare ale coletelor poştale internaţionale, care se prezintă pentru a ridica coletele.

În schimbul sumelor de bani estorcate şi primite, funcţionarii din cadrul Serviciului Vamal, eliberau coletele poştale internaţionale, fără efectuarea controlului vamal propriu-zis şi fără calcularea şi încasarea drepturilor de import pentru acestea. În cazul refuzului destinatarului de a respecta condiţiile formulate de funcţionarii Serviciului Vamal, aferent sumelor de bani solicitate, aceştia îi ameninţau cu tergiversarea procesului de vămuire şi calcularea unei valori exagerate a mărfurilor primite prin intermediul coletelor poştale internaţionale.

Acţiunile de urmărire penală şi măsurile speciale de investigaţie au fost realizate de Procuratura Anticorupţie, de comun cu Inspectoratul General al Poliţiei.

Dacă vor fi recunoscuţi vinovaţi de cele incriminate, inculpaţii riscă amenzi şi închisoare de pînă la 6 ani, precum şi recuperarea cheltuielilor judiciare în valoare de 168 mii lei.