Amazon a lansat o nouă versiune a celui mai scump Kindle din portofoliu, Oasis, acesta devenind și primul ebook reader al companiei americane care iese din apă nevătămat, - comunică profit.ro.

Versiunea de anul acesta a crescut și în dimensiuni, ecranul având acum 7 inch, față de cei 6 inch de anul trecut.

Marea noutate este, însă, rezistența la apă. Noul Kindle are certificarea IPX8, putând fi scufundat timp de o oră la o adâncime de 2 metri fără probleme.

Cea mai ieftină versiune de Oasis, cu 8 GB spațiu de stocare, costă 250 de dolari.

”Creștem pâine, avem locuri frumoase, de ce să nu facem un festival al pâinii, un muzeu care să ne reprezinte satul?”, a declarat Nina Movileanu, conducătoarea unei gospodării agricole din Petrești, care și-a propus să deschidă un astfel de muzeu în sat, - scrie expresul.md.

Dânsa a ochit deja și locul potrivit: chiar la intrarea în sat dinspre traseul Ungheni-Sculeni, pe un teren unde se află o nucărie.

Despre planurile ei Nina Movileanu a vorbit în cadrul mesei rotunde ”Oportunităţi de dezvoltare a activităţilor turistice în raionul Ungheni”, organizată cu prilejul Zilei internaționale a turismului, pe 27 septembrie curent.

Prezentă la eveniment, Svetlana Lazăr, președinta Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural din Moldova, s-a declarat impresionată de idee.

”Ne dorim foarte mult ca această idee să fie realizată, iar la Petrești să fie deschis un muzeu al pâini, mai ales că am descoperit-o pe Nina Movileanu în cadrul unui curs de dezvoltare a turismului rural. Este un fermier cu sute de hectare cu grâne, care-și dorește un muzeu al pâinii. Avem ce arăta, căci la compartimentul pâine de ritual suntem unicii în lume. E o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm”, a mai spus dânsa, subliniind că e o idee reală, ce poate fi implementată.

”Mi-am dorit dintotdeauna să scoatem în evidență satul și oamenii lui. Avem multe persoane talentate: brutari, meșteșugari, gospodari extraordinari, care au ce arăta și care ne-ar putea duce faima”, a accentuat și Nina Movileanu. Dânsa a mai spus că, pe lângă muzeul pâinii, ar putea fi organizat și un festival al pâinii, în organizarea căruia ar fi implicate mai multe localități.
Deja a fost depusă o cerere la primărie, pentru a i se acorda dreptul de a deschide un muzeu al satului pe terenul, unde se află nucăria.

”Susțin acest proiect și sunt deschis de a dezvolta o astfel de inițiativă frumoasă”, a declarat, la rândul său, primarul de Petrești, Serghei Gorea. Unde mai pui că, potrivit dânsului, orice teren public fără supraveghere este transformat în gunoiște neautorizată. ”Doamne ajuta la astfel de idei”, a accentuat oficialul.

Decizia finală, însă, urmează să fie luată de Consiliul local Petrești.

Foto:pobedpix.com

Premierul Pavel Filip  s-a arătat din nou indignat de serviciile pe care le prestează taximetriștii în municipiul Chișinău. În debutul ședinței Executivului de astăzi, Pavel Filip s-a arătat nemulțumit, în contextul organizării Zilei Vinului și evenimentelor din cadrul Moldova Business Week, când  în Republica Moldova au venit numeroși turiști și potențiali investitori și care au apelat la serviciile de taxi.

 Premierul a menționat că a mai pus în discuție acest subiect în luna aprilie, când pasagerii erau blocați în Aeroportul Internațional Chișinău din cauza ninsorilor abundente, iar taximetriștii cereau sume ireale de bani pentru a-i transporta.

„Am venit cu solicitări foarte clare atunci, de a impune regulă în acest servicii. Lucrurile nu s-au schimbat de loc.

Săptămâna trecută, de Ziua Vinului, când am petrecut Moldova Business Week, au venit mii de oameni în Republica Moldova, fie turiști, fie potențiali investitori. Costurile pentru organizarea acestor evenimente se zădărnicesc atunci când ei dau ochii în aeroport cu taximetriștii. Ei propun un preț, dacă pasagerilor nu le convine prețul, ei se întorc și se duc.

Toate unitățile de transport public trebuie sa aibă plăcuțe galbene, toți trebuie să ofere bonul de plată, iar taximetriștii nu dau bonuri de plată”, a menționat Filip.

În plus, premierul s-a referit și la condițiile tehnice ale vehiculelor taximetriștilor, dar și la condițiile de igienă.  

„Cum o să vorbim despre majorări de salariu, de majorări de pensii, dacă noi nu oferim bonuri de plată, asta însemană că banii se folosesc ilegal.

Există ANTA, MAI, Fisc. Eu vă rog încă o dată să interveniți și să faceți regulă în acest sens. Așa cum am convenit în aprilie, in aeroport trebuie să fie rânduri electronice, oamenii trebuie să cunoască tarifele, dar nu să ne batem joc. Rog Ministerul Economiei și Infrastructurii, formați acest grup de lucru și vreau să văd și rezultate”, a subliniat Pavel Filip.

bani.md

Foto: mybusiness.md

Cinci medici vor compărea pe banca acuzaţilor pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale, soldate cu decesul unui pacient, - comunică Secţia relaţii publice a Procuraturii Generale.

Procuratura raionului Dubăsari a finalizat urmărirea penală şi a expediat cauza penală de învinuire a medicilor în judecată.

Este vorba despre:
- un medic din cadrul Oficiului medicilor de familie din satul Pîrîta, raionul Dubăsari;
- un medic din cadrul Substaţiei Asistenţă Medicală Urgentă Dubăsari;
- un medic anesteziolog – reanimatolog de gardă al Spitalului raional Criuleni;
- şeful Secţiei boli infecţioase din cadrul Spitalului raional Criuleni;
- şeful Secţiei reanimare (anestezie şi terapie intensivă) din cadrul Spitalului raional Criuleni.

Potrivit materialelor acumulate de procurori, în intervalul 31 iulie – 2 august 2014, din cauza încălcării, din neglijenţă, de către medicul de familie, iar ulterior şi de către ceilalţi medici, a regulilor de acordare a asistenţei medicale unei fetiţe de 4 ani, care se afla în stare extrem de gravă, micuţa a decedat.

În concret, pe 31 iulie 2014, după ce mama fetiţei s-a adresat medicilor pentru că micuţa avea febră şi dureri, aceştia au examinat-o superficial, au diagnosticat-o incorect cu „amigdalită catarală” şi nu au decis spitalizarea imediată a copilului. Peste 2 zile, după ce fetiţa fusese, totuşi, internată în spital, medicii i-au prescris tratament greşit, aceasta decedînd pe 2 august 2014 în spital.

Pentru elucidarea celor întîmplate procurorii au efectuat o serie de acţiuni de urmărire penală şi au dispus efectuarea expertizelor medico-legale, care au confirmat culpa medicilor în acest caz.

În fapt, expertizele au concluzionat că, moartea copilului a survenit în rezultatul infecţiei cu rotavirus, manifestată prin gastroenterocolită acute cu deshidratare şi dezvoltare ulterioară a meningitei, miocarditei, pneumoniei intersiţioale, hepatitei microfocale, complicată cu şocul toxico-infecţios. Fiind internată în spital, copila a primit un tratament care nu corespundea cerinţelor Protocolului Clinic Naţional, fapt confirmat şi de către Comisia Ministerului Sănătăţii. De asemenea, din raportul de expertiză mai reiese că, în cazul în care, imediat după spitalizare, copilul ar fi beneficiat de un consult oportun al serviciului AVIASAN, şansele de supravieţuire a acesteia ar fi fost mult mai mari.

Dacă vor fi recunoscuţi vinovaţi, medicii riscă închisoare de pînă la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Visurile copilăriei rămân în copilărie, iar maturizându-ne, alegem acele ocupații, care credem noi că o să ne aducă bani. Este interesant să observăm cum a evoluat tendința studenților începând cu anul 1997, când, se pare că, o parte semnificativă dintre părinți a decis că diploma de studii superioare poate să garanteze un loc la cald - fără necesitate de muncă fizică grea, fără deplasări la Cernăuți, în Turcia sau în alte țări unde există piețe mari deschise, pentru a aduce marfă de comercializat în Moldova. Și atunci a început era studiilor superioare în Republica Moldova, care a marcat apogeul său în anul 2006-2007. Este curioasă tendința care se conturează în anii recenți, însă, la moment, e greu de spus dacă va mai fi încă un fenomen în forma literei X sau va fi o descreștere generală a numărului de studenți, descreștere care este cauzată de situația demografică.  

Moldova – o țară cu cea mai mare densitate a economiștilor per capita?

Din acei 15 mii de absolvenți ai ciclului I de facultate, din anul 2016, cei mai mulți au obținut diploma de studii superioare în științe economice (28%). Aici se mai adaugă și o cincime din acei șase mii de studenți care au finalizat studiile de master. Pe locul doi al popularității se află științele educației. Necesitatea de a avea diplomă de master pentru a profesa condiționează și cota sporită a acestui domeniu în cazul structurii absolvenților de masterat.

Probabil, precum și v-ați așteptat, top trei domenii este încheiat de specialitatea de drept: 15% dintre diplomele eliberate pentru ciclu I și 18% dintre diplomele eliberate pentru ciclu II au aparținut acestui domeniu.

Domeniile mai ”aplicative” rămân în urma specialităților care captivează studenții deja de mai mult de 10 ani la rând. Cu toate acestea, teoretic, într-o țară în care sunt atât de mulți economiști și atât de multă lumea cu formare în drept, minimum situația economică ar trebui să fie deja peste nivelul așteptărilor. Sau, cel puțin, antreprenorii ar trebui să fie foarte satisfăcuți de cadrele care le vin pentru funcții în domeniul economic. Conform cercetările Magenta, în general, antreprenorii mai rar menționează că sunt puțini aplicanți pentru postul de contabil, economist sau specialist în marketing, însă numărul, spre regret, nu garantează calitatea cadrelor.

Absolvenții studiilor superioare (anul 2016), ciclu I N=15141, ciclu II N=6 102 %

*încă 643 de persoane în anul 2016 au obținut diplome de studii în medicină.

IT cu greu intră în top 5 diplome eliberate de colegii

În cazul colegiilor, în anul 2016, cele mai multe diplome au fost înmânate specialiștilor din domeniile ingineriei, prelucrării și construcțiilor, fiind urmate de sănătate și asistență socială, care sunt practic aceleași la număr ca și diplome din domeniile afacerilor, administrării și dreptului.  Pe locul patru, cu 9%, se situează diplomele oferite în educație, fiind urmate de Servicii și IT, cu câte 8% din totalul diplomelor eliberate de către colegii.

Absolvenții colegiilor, conform domeniilor de studii (anul 2016), N=6789, %

Analizând structura absolvenților școlilor profesionale, se observă că trei pătrimi dintre absolvenți au acordat prioritate studiilor în domeniul ingineriei, prelucrării și construcțiilor, pe locul doi aflându-se Serviciile, cu 24% dintre diplomele eliberate (aici majoritatea aparține serviciilor hoteliere, restaurante și alimentație publică – 15%).

Absolvenții școlilor profesionale, conform domeniilor de studii (anul 2016), N=3584, %

Analizând structura diplomelor și comparând-o cu domeniile în care activează real populația, apare întrebarea: fie Moldova este în ajunul unei schimbări radicale a domeniului său de specializare, fie lumea în această țară ”nu lucrează pe specialitate”. Cum altfel poate fi o țară agrară în care practic nimeni nu învață la agricultură. Dar Dvs. ce părere aveți?

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Sursa datelor: toate graficele prezentate mai sus au fost realizate de autorii articolului în baza datelor preluate de pe site-ul Biroului Național de Statistică.


Sursă: consulting.md

Un regulament privind plasarea publicității stradale va fi elaborat de autoritățile capitalei. Anunțul a fost făcut astăzi de către primarul interimar al municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, în cadrul ședinței operative a Primăriei capitalei, informează MOLDPRES.

Prin acest document, autoritățile municipale intenționează să reducă numărul panourilor publicitare exterioare și să reglementeze locurile unde acestea pot fi amplasate. Astfel, șeful Direcției municipale arhitectură, Sergiu Borozan, a solicitat conducerii Primăriei capitalei să nu autorizeze amplasarea unor noi dispozitive pentru publicitatea stradală, iar autorizațiile existente să fie prelungite cu un an, până va fi definitivat noul regulament și aprobată o nouă lege a publicității.

„Nu vom renunța definitiv la publicitatea stradală, dar vom opta pentru amplasarea organizată a panourilor, care să se încadreze în conceptul general al orașului. În regulament vor fi stipulate locurile unde pot fi amplasate panourile publicitare, iar ulterior, acestea vor fi scoase la licitație”, a afirmat Sergiu Borozan.

La rândul său, Nistor Grozavu a specificat că inițiativa de a elabora un nou regulament vine din partea unui grup de agenți economici care prestează servicii de publicitate stradală. „Documentul va stabili modalitatea de plasare a publicității stradale, astfel ca să fie asigurată securitatea rutieră, cea a pietonilor, dar și aspectul estetic al orașului. Există în prezent un regulament din anul 2011, însă acesta conține mai multe lacune și  trebuie actualizat. Agenții economici trebuie să înțeleagă că deja nimeni nu poate să vină să plaseze oriunde un panou publicitar”, a spus Grozavu.

Un proiect de decizie ce ține de aprobarea regulamentului privind publicitatea stradală în capitală va fi supus dezbaterilor publice în următoarele 2-3 săptămâni, iar ulterior va fi înaintat spre aprobare Consiliului Municipal Chișinău.

Potrivit datelor Primăriei mun. Chișinău, în perioada 2012-2017, în capitală au fost demontate peste 1400 de panouri publicitare.

Foto: kp.md

Membrii Consiliului Municipal Chișinău au aprobat azi un nou Regulament privind desfășurarea activității de comerț în capitală. Acesta stipulează noi reguli pentru agenții economici din Chișinău.

Printre prevederile noului Regulament se regăsesc și cele ce țin de amplasarea gheretelor. Astfel, este interzisă amplasarea gheretelor în nucleul istoric și pe principalele bulevarde ale orașului, în scuaruri, parcuri și grădini publice, pe străzile pietonale, la o distanță mai mică de 100 m de la clădirile instituțiilor publice, la 20 m de la trecerile subterane, 6 m de la carosabil, 20 m de la stațiile de așteptare ș.a., scrie realitatea.md.

De asemenea, Regulamentul prevede interzicerea gheretelor pe anumite străzi concrete cum ar fi: bd. Ștefan cel Mare, str, A. Pușkin, bd. C. Negruzzi, bd. Gagarin din sectorul Centru; bd. Dacia, bd. Traian, d. Decebal, str. Independenței, din sectorul Botanica; PMAN, str, M. G. Bănulescu-Bodoni, str. Alba Iulia din sectorul Buiucani; bd. Renașterii Naționale, bd. Grigore Vieru, bd. Moscova din sectorul Rîșcani; bd. Mircea cel Bătrân și str. Alecu Russo din sectorul Ciocana.

Noi reguli pentru agenții economici! Lista străzilor unde este INTERZISĂ amplasarea gheretelor

Noi reguli pentru agenții economici! Lista străzilor unde este INTERZISĂ amplasarea gheretelor

Ce ține de gheretele care au fost amplasate pe străzile menționate mai sus, acestea vor fi evacuate după ce le va expira autorizația.

În același timp, se interzice amplasarea unităților comerciale care utilizează deservirea muzicală, precum disco-baruri sau săli de festivități, a spălătoriilor auto și a stațiilor de deservire auto în blocurile locative, instituții medicale sau de învățământ și lăcașurile de cult sau la o distanță nu mai mică de 50 m.

De menționat că proiectul a fost votat doar ca bază, iar membrii Consiliului Municipal discută în privința amendamentelor.

bani.md

Guvernul Republicii Moldova a desemnat 20 de antreprenori din țară câștigători ai Concursului Național „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM", ediția a XII-a, organizat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii al R. Moldova în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii și partenerii de dezvoltare. Ceremonia de premiere a avut loc astăzi, 6 octombrie 2017, în cadrul Conferinței Internaționale a IMM-urilor, realizată de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

Antreprenorii premiați activează în diverse domenii ale economiei naționale.

În acest an au concurat 132 agenți economici din municipiul Bălți, UTA Găgăuzia și 19 raioane ale țării: Orhei, Ștefan Vodă, Călărași, Telenești, Râșcani, Edineț, Basarabeasca, Nisporeni, Rezina, Ungheni, Cimișlia, Dondușeni etc. Cei mai mulți participanți, 30% au aplicat la nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera de producție”, urmați de aplicanții din sfera comerțului – 17%, sfera prestări servicii – 13% și “Cel mai bun antreprenor-femeie” – 13% din aplicanți.

Premiile au fost înmânate de către Octavian Calmâc, ministrul Economiei și Infrastructurii, care a adresat participanţilor cuvinte de felicitare pentru activitate şi contribuție în dezvoltarea potențialului economic din R.Moldova.

Urmare a evaluării activității întreprinderilor din sectorul IMM, Comisia republicană de concurs a decis premierea următorilor antreprenori:

1. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera de producție”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru S.A. “Covoare-Ungheni” (r. Ungheni);

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru S.A. “Lactis” (r. Râșcani);

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru C.P. “Mezelbrav” (r. Orhei);

2. Nominalizarea “Cel mai bun antreprenor, implementator al modelului economic “verde””

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru C.P. “Ygrick-Group” (r. Ștefan Vodă)

3. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera comerțului”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru SRL “Rumobi-Prestigiu” (r. Cimișlia)

4. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera prestări servicii”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru SRL “Autopavitrans” (r. Nisporeni)

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Art Life Design” (r. Telenești)

5. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor – exportator”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru SRL “T.B. Fruit” (r. Edineț)

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Azamet Pro” (UTA Găgăuzia, r. Comrat)

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Textre” Î.C.S. (mun Bălți)

6. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor – inovator”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru SRL “Elteprod” (r. Călărași)

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Bolgar-Vatra” (UTA Găgăuzia, r. Comrat)

7. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera turismului rural”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru Î.I “Hanganu Ion” (r. Rezina).

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru Î.I. “Benzin Mihail” (r. Orhei)

8. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor în sfera serviciilor de consultanță”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru SRL “Logistic Cont” (r. Rezina).

9. Nominalizarea „Cel mai tânăr antreprenor”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru “Cedatex-Pro” (r. Călărași).

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Glaciar” (r. Basarabeasca).

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL “Avito-Lux” (UTA Găgăuzia, r. Comrat ).

10. Nominalizarea „Cel mai bun antreprenor – femeie”:

Diplomă de gradul I a fost acordată pentru Î.I “Scorpion-Matrenciuc”

(r. Dondușeni);

Diplomă de gradul II a fost acordată pentru SRL „Ghetico-D” (mun. Bălți);

Învingătorilor Concursului le-au fost înmânate Diplome de Onoare ale Guvernului “Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM” şi premii în valoare de 5000 lei pentru premiul I și 3000 lei pentru premiul II. Deasemenea premianții au primit cadouri de preț din partea partenerilor concursului: WORLD BANK GROUP, Moldova Agroindbank, Proiectul Ameliorarea Competitivității, Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, FinComBank și Asociația femeilor antreprenoare din Moldova.

Potrivit Regulamentului Concursului, întreprinderile mici și mijlocii participante la concurs urmau să demonstreze o sporire stabilă a indicilor economici, să creeze noi locuri de muncă, să utilizeze tehnologii avansate, să producă mărfuri şi să presteze servicii de calitate. Învingătorii Concursului din sectorul IMM au obţinut cele mai bune rezultate în activitatea lor pe parcursul anului.

Concursul „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM” este organizat anual în ultimii 12 ani și are ca scop promovarea practicilor de succes în domeniul businessului și remarcarea celor mai competitive întreprinderi din toate regiunile Republicii Moldova care utilizează strategii de marketing eficiente și standarde internaționale ale managementului calității.

Foto: Octavian Calmîc, Viceprim-ministru, Ministru al Economiei și Infrastructurii și Iulia Iabanji, director general ODIMM

Producătorii de pomuşoare din Moldova care planifică să-şi extindă plantaţiile, să modernizez procesul de recoltare sau să achiziţioneze echipamente pentru păstrarea producţiei pot obţine granturi în cadrul proiectului USAID "Agricultura performantă în RM".

Organizatorii au comunicat pentru INFOTAG că este vorba de granturi în valoare de $5-10 mii, care pot fi folosite pentru plantarea a noi soiuri de pomuşoare, mulcire şi instalarea tunelurilor, precum şi a echipamentului de irigare, recoltare, pre-răcire, depozitare frigorifică sau ambalare.

Beneficiarii trebuie însă să confirme disponibilitatea de a contribui cu cel puţin 50% din necesarul investiţiei.

În opinia autorilor proiectului, granturile oferite de USAID vor ajuta sectorul să se dezvolte mult mai rapid, având în vedere că la sfârşitul anului 2016 suprafeţele plantate cu pomuşoare înregistrau 3 mii de hectare, fiind de trei ori mai mari decât în anul 2010.

În anul trecut, 90% din pomuşoarele cultivate în Moldova au fost consumate în stare proaspătă şi procesată pe piaţa locală. Cele mai populare în Moldova sunt căpşunele, urmate de zmeură şi coacăza neagră. Totodată, în 2016 din Moldova au fost exportate 950 tone de zmeură (cu 240 tone mai mult decât în 2015), 360 tone de căpşune (+87,5 tone) şi 60 tone de mure (+40 tone).

Conform prognozelor experţilor, până în 2020 suprafeţele plante cu pomuşoare se vor dubla şi vor fi de circa 6 mii hectare, iar recolta va depăşi 14,5 mii tone.

După cum a informat anterior INFOTAG, proiectul USAID "Agricultura performantă în RM" este prevăzut pentru perioada 2016-2021 şi are drept scop de a ajuta producătorii agricoli să sporească competitivitatea produselor agricole autohtone cu valoare înaltă şi să crească vânzările pe piaţa locală şi internaţională.

Numărul populației în țară este în descreștere, inclusiv al populației tinere. Descreșterea cantității forței de muncă disponibile – fenomen real sau ipotetic? Cine va lucra în Moldova peste 15 ani? Vă invităm să citiți primul articol din secțiunea HR manager insights.

În ultimii ani, Magenta a făcut un șir de studii sociologice pentru a analiza  cât de pregătită profesional este forța de muncă și cât de satisfăcuți sunt antreprenorii de cadrele disponibile. Este interesant că există două realități paralele. Realitatea numărul unu afirmă că în Moldova nu sunt locuri de muncă, tinerii nu au posibilitatea să se aranjeze în serviciu, iar la fiecare încercare li se cere experiență de muncă de minimum 3 ani. Altă realitate, bazată pe un număr enorm de interviuri aprofundate, focus grupuri și comunicare cu partea de ”cerere” a forței de muncă spune că în Moldova nu este suficientă forță de muncă, tinerii nu își dau interesul de a lucra, iar angajații potențiali pleacă peste hotare, la salarii mai bune.

Ce vor tinerii din Moldova la capitolul job?

Am putea spune că lucrurile se limitează la salarii. Într-adevăr, salariile în Moldova nu sunt atât de atractive în condițiile în care mai multă lume are pașapoarte românești și, respectiv, are și acces la oferta de joburi din Europa sau, având pașapoarte chiar și moldovenești – la oferta din Rusia. Cu toate acestea, în ultimul timp, la Magenta s-au adresat două companii internaționale, care au avut o situație similară: nu mai știu ce condiții să ofere tinerilor, doar ca ei să vină să lucreze și să rămână ulterior în companie. Deoarece și Magenta își adresa frecvent aceeași întrebare, am decis să realizăm un studiu asupra tinerilor, pentru a studia situația mai aprofundat.Din această cercetare vom publica mai multe date care, sperăm noi, vă vor fi interesante și dvs., pe cât de mult ne-au plăcut nouă.

Dar, pentru început, am considerat binevenită prezentarea unei mici analize a situației demografice din țară.

Oare câtă lume totuși trăiește în Moldova?

La această întrebare există minimum două răspunsuri. Conform datelor BNS din Banca de Date, numărul populației în anul 2014 (când s-a efectuat ultimul recensământ) este de 3,5 milioane. Această cifră este bazată pe datele din recensământul din 2004, cu luarea în calcul a numărului decedaților, născuților, celor care au emigrat definitiv din țară și al celor care au imigrat. Această cifră este destul de diferită față de ceea ce a demonstrat recensământul din 2014. Astfel, conform estimărilor fundamentate de recensământ, în Moldova, locuiesc 2,998,235 de persoane. Am dori să menționăm că, înainte de a spune că BNS nu lucrează bine sau de a căuta și aici pretexte politice, este important de realizat că, în Moldova, o parte din populație are pașapoarte românești și poate pleca din țară fie cu pașaportul moldovenesc, fie cu pașaportul românesc. În același timp, o parte din populație, considerându-se ca emigranți, nu a renunțat la cetățenia Moldovei și, din aceste considerente, intră în numărul cetățenilor. Există și un șir de alte aspecte și explicații care nu influențează subiectul acestui articol.

Dinamica numărului de populație

*Axa pe care se plasează intervale a fost setată să prezinte informații de la 2.5 mln. în sus cu scopul de a trasa mai vizibil tendința generală și diferența dintre rezultatul recensământului din 2014 și rezultatul estimărilor bazate pe recensământul din 2004. Cu linia trasată albastră este marcată tendința bazată pe datele ce rezultă din informațiile BNS pe pagina Banca de date statistice (informația ce se compune din datele din 2004 cu luarea în calcul a schimbărilor demografice conform informației cu privire la migrare, numărul de decese și nașteri). Linia trasată roșie reprezintă tendința construită în baza datelor din recensământul din 2004 și recensământul din 2014.

În timp ce la nivel de întreagă populație se observă o tendință de descreștere a numărului total de cetățeni, în cazul tinerilor se remarcă o situație, în general, similară. Și din nou, în anul 2014, conform estimărilor bazate pe recensământul din 2004, în țară trebuiau să fie 1,2 mln. de tineri cu vârstă între 15 și 34 de ani, pe când recensământul din 2014 a numărat abia 881 de mii.

Dinamica numărului de persoane tinere, 15-34 de ani

Se constată că majoritatea tinerilor au reședință în mediul rural. Cu toate acestea, de facto, odată ce o parte semnificativă de instituții de învățământ post-școlar sunt concentrate în mediul urban, putem presupune că situația pentru segmentul 18-25 de ani este opusă celei oficiale. Analizând structura populației tinere pe sexe, putem menționa că ponderea femeilor este un pic mai mică decât ponderea bărbaților (49%).

Tinerii, distribuția pe vârste și medii de trai, recensământ 2014

La finele acestui articol, ținem să menționăm că se simte lipsa datelor în dinamică și, precum vom relata în următorul articol, în timp ce numărul studenților a scăzut semnificativ, nu e clar care alte motive puteau să influențeze fenomenul decât tendințele demografice, care, conform datelor despre dinamica numărului de tineri, nu sunt atât de semnificative.

Sursa datelor: toate graficele prezentate în acest articol au fost construite de autorii articolului în baza datelor preluate de pe site-ul Biroului Național de Statistică (Compartimentul Banca de Date Statistice și compartimentul Recensăminte).

consulting.md