Fenomenul inteligenței artificiale pătrunde tot mai puternic în industria muzicală din România. Lolita Cercel, un personaj digital creat integral cu AI, a devenit virală în doar câteva săptămâni, adunând milioane de vizualizări.

Creatorul ei, cunoscut sub numele de Tom, a vorbit la Antena 3 CNN despre inspirația din spatele proiectului său și despre impactul pe care îl poate inteligența artificială asupra muzicii.

Creatorul Lolitei preferă anonimatul

Тom este un designer vizual din Bacău cu ani de experiență în editare video, care preferă să rămână în umbră pentru ca atenția să rămână asupra personajului Lolita Cercel pe care l-a creat.

Mărturisește că ideea Lolitei a pornit din dorința de a transmite emoție prin versuri proprii, iar AI-ul i-a oferit instrumentele necesare pentru a transforma această viziune în realitate.

„Am încercat să o fac să pară cât mai reală (...). Inspirația a venit dintr-un volum de poezii vechi de 80 de ani, scris de un autor român care folosea limbaj colocvial, de mahala. Mi-a plăcut stilul și l-am adaptat pentru Lolita, ca să fie autentică”, a explicat Tom.

Cum ia naștere o astfel de pșiesă

Procesul de creație nu este deloc simplu, așa cum și-ar imagina unii doar pentru simplul fapt că este folosită inteligența artificială. Un singur videoclip necesită până la două săptămâni de lucru, spune Tom, care combină instrumente AI cu tehnici clasice de montaj. Construiește cadrele manual și apoi le integrează într-un flux vizual coerent.

„E un mix între AI și producție clasică. Lucrez în paralel la mai multe clipuri, fac cadre, le montez, ajustez. Tehnologia mi-a permis să-mi aduc ideile la viață”, spune Tom.

Tom spune că Lolita va continua în aceeași direcție muzicală, una care a prins deja la public. Pasiunea lui pentru muzică este veche, iar AI-ul i-a oferit în sfârșit posibilitatea de a o exprima fără bariere:

„Tehnologia a democratizat procesul. Acum pot să transform gândurile în ceva real”.

Vor exista concerte cu Lolita?

Creatorul confirmă că ideea unor concerte este deja pe masă.

„Plănuim asta încă de la începutul proiectului. Există dorință, dar vedem cum evoluează lucrurile”, spune el. 

Unii artiști și-au exprimat îngrijorarea că apariția concurenților AI le-ar putea afecta veniturile. Tom spune însă că Lolita Cercel nu concurează cu nimeni.

„Lolita nu a venit să ia locul cuiva. Este o nișă separată. Am primit deja propuneri de colaborare de la artiști reali. Nu cred că fură ceva de la cineva”.

adevarul.ro

UE ar putea decide că România și Moldova trebuie să se unească, spune Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Anatol Șalaru explică motivele pentru care dinspre Chișinău a început să se vorbească tot mai mult despre unire, culminând cu declarațiile președintelui Maia Sandu din ultima săptămână.

Adevărul: România și Republica Moldova au fără niciun dubiu o relație specială, dar ani la rând orice discuție despre o posibilă unire a fost mai degrabă subiect tabu. Recent, însă, în decursul a mai puțin de o săptămână, președinta Maia Sandu a spus că ar vota pentru această unire și a redeschis practic o dezbatere ce părea închisă. Cum ar trebui interpretate declarațiile președintelui Moldovei?

Anatol Șalaru: Aș spune că declarațiile Maiei Sandu mi s-au părut foarte realiste, iar întreaga discuție a pornit de la situația actuală în care se află Republica Moldova și nu doar Republica Moldova. Pentru că vedem cu toții, lucrurile se schimbă. Și s-a schimbat atitudinea Statelor Unite față de situația din Europa, ca să mă refer la ceea ce se întâmplă doar în ultimul an. Iar noi încă nu știm cum va fi pacea în Ucraina, cum va arăta acordul de pace și cu ce se va termina și în ce zonă de interes va fi inclusă Republica Moldova. Pentru că aici sunt cele mai mari incertitudini.

Cele mai mari riscuri la adresa Republicii Moldova

Care sunt cele mai mari riscuri în momentul de față la adresa Republicii Moldova?

O problemă mare e că nu știm ce se va întâmpla în Europa, nu știm care sunt intențiile Rusiei și până unde va merge Rusia. Dar cel mai periculos mi se pare faptul că o țară precum Ungaria sau Cehia sau Slovacia poate bloca parcursul european al Republicii Moldova. Asta este intenția Rusiei, de a destabiliza situația și de a lua puterea în Republica Moldova.

Alt aspect este și faptul că probabil Uniunea Europeană insistă pe rezolvarea conflictului transnistrean, rezolvarea acestui dosar, și Republica Moldova nu are capacitatea astăzi de a pune un ultimatum Rusiei și de a obține plecarea armatei Rusiei din Transnistria și de a obține astfel dezocuparea unei părți din teritoriul țării. Iar Republica Moldova nu va putea adera la Uniunea Europeană cu o armată rusă de ocupație pe teritoriul ei. Și cu atât mai mult nu va putea să se unească cu România cu o armată rusă, iar România nu a avut și nu poate să aibă pretenții teritoriale față de teritoriul transnistrean fiindcă nu a făcut parte niciodată din componența României.

Ar putea fi unirea cu România una dintre ultimele soluții pentru Chișinău?

S-au adunat foarte multe într-un timp relativ scurt și probabil că Maia Sandu a ajuns la concluzia că în cazul în care parcursul european al Republicii Moldova va fi blocat de o țară europeană, atunci unica soluție rămasă este unirea cu România. Altfel, Moldova riscă să rămână în această zonă gri, iar interesul Uniunii Europene față de Republica Moldova ar putea să fie diminuat cu mult.

Soluția Transnistriei

Ați amintit de problema Transnistriei, una la care, cel puțin până acum, pare că nu s-a găsit nicio soluție. Ce rezolvare ați vedea dumneavoastră?

Soluția transnistreană, după cum o văd eu, ținând cont de faptul că nouă doar ni s-a luat și nu ni s-a dat niciodată nimic, Republica Moldova nu trebuie să abandoneze acest spațiu. Deci, în cazul de față, soluția ar fi o presiune asupra Rusiei pentru a-și retrage armata de aici. Dar noi nu avem capacitatea asta să cerem, iar unica țară care poate să elimine armata rusă de pe teritoriul nostru este Ucraina.

Dar noi nu vom cere niciodată ucrainenilor să intervină și să ne ajute să alungăm armata rusă de aici, fiindcă riscăm să fim ținta unui atac militar similar cu cel asupra Ucrainei. Eu sunt sigur de chestia asta, mai ales că Rusia a avertizat Republica Moldova că va ataca Republica Moldova dacă noi vom cere ajutorul Ucrainei.

Mulți analiști politici internaționali sunt de părere că în prezent ar fi întrunite cele mai multe condiții pentru unire, la fel cum a fost în 1918. Care ar putea fi în acest moment punctul de pornire?

Eu cred că acesta este punctul de pornire, fiindcă în 1918 unirea a avut loc atunci când Sfatul Țării, guvernul Republicii Populare Moldovenești sau cum se numea, a avut nevoie de sprijinul României pentru a-și asigura securitatea. Basarabia era bântuită de bande de soldați militari ruși, bolșevici, tot felul de criminali care au omorât foarte multă populație civilă și atunci Sfatul Țării a apelat la ajutorul României . S-a ajuns la concluzia că este unica soluție pentru a ne asigura securitatea. La fel este și acum. Situația aceasta a fost valabilă nu de azi și nu de ieri, ci valabilă de foarte mulți ani. Însă guvernările de la Chișinău s-au condus de alte criterii, că noi trebuia să fim prieteni și cu rușii, și cu europenii, și cu Bucureștiul. Noi trebuia să ținem cont de faptul că Rusia, dar și de multe alte chestii. Și că populația nu este pregătită. Însă nu au făcut nimic pentru a apropia unirea. Mai mult decât atât, autoritățile moldovene au blocat mult timp și proiecte energetice importante, au blocat construcția gazoductului Iași-Chișinău. Au fost multe proiecte blocate de guvernările de la Chișinău la cererea Rusiei, fiindcă Moscova înțelegea foarte bine că o independență energetică a Republicii Moldova înseamnă pierderea unor instrumente de șantaj.

Au apărut deja unele... Ținând cont de faptul că și la Bruxelles sunt oameni care judecă și care gândesc corect, am semnale din discuții cu oameni care activează la Bruxelles, dar nu sunt neapărat oamenii care conduc Uniunea Europeană. Dar sunt oameni care sunt informați și în anumite discuții au spus că Bruxelles-ul ar accepta sau chiar ar saluta o asemenea inițiativă, fiindcă asta ar fi o soluție rapidă și ar elimina pericolul creării unui cap de pod rusesc, după modelul Königsberg-ului, aici în zona de est a frontierei NATO și a Uniunii Europene. Adică, Uniunea Europeană ar putea ajunge la concluzia că unirea Moldovei cu România e cea mai bună cale, iar așa s-ar evita cheltuieli și riscuri și discuții inutile. Mai ales că, spun ei, vorbim acum despre o situație de forță majoră, de securitate.

Realist vorbind, cum ați vedea dumneavoastră această unire? Ar fi pornit de la ideea unei confederații, poate un sistem precum cel din Germania?

Din punctul meu de vedere, România este stat unitar și nu poate să existe o confederație. Aceasta ar fi o problemă foarte mare pentru România. O confederație pur și simplu ar fi o lovitură pentru România și ar aduce probleme foarte mari. Practic, ar însemna importarea unor probleme mari în România de astăzi. Cum văd eu lucrurile, Republica Moldova trebuie să se reintegreze în România după același model care a fost în 1918. Poate cu anumite diferențe, dar care țin doar de adaptarea la condițiile de astăzi. Dar acum se vorbește foarte intens aici, la Chișinău, despre o reformă teritorial-administrativă care a mai avut loc, despre revenirea la județe, și exact același lucru trebuie să se întâmple în eventualitatea reunificării acestor două țări.

Cum și când s-ar putea face unirea

Ce șanse ar fi ca un proiect de această amploare să fie fructificat?

Șansele sunt 50%. Depinde exclusiv de noi.

Care ar fi un orizont de timp realist pentru la duce la bun sfârșit un proiect atât de mare? Îl vedeți posibil în următorii 3, 4-5 ani, peste 10 ani, peste 20...

Eu nu cred că putem aștepta 20 de ani. În cazul în care războiul evoluează nefavorabil pentru Uniunea Europeană, pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, acest lucru se poate întâmpla foarte repede. Pentru că riscurile ar fi pe măsură, iar soluțiile doar acestea.

Președintele Maia Sandu a vorbit despre un posibil referendum în urma căruia populația Republicii Moldova ar decide unirea. Din informațiile dumneavoastră, cât de pregătiți și cât de dornici în acest sens ar fi moldovenii?

Oamenilor li s-a insuflat ideea că avem șanse de 100% să aderăm la Uniunea Europeană. Ceea ce nu este deloc așa. Există riscuri, nu există certitudini. Oamenilor doar acum încep să li se mai spună... Și în sondaje numărul adepților reunificării Republicii Moldova cu România a scăzut de la 42-43%, undeva spre 33-34-35%. Plus-minus 2%. Dar în momentul în care cetățenii vor înțelege că soluția, unica soluție este reunificarea cu România, atunci desigur că situația se va schimba.

Mai ales că inclusiv etnicii ruși și ucraineni sunt cam jumătate din ei pentru aderare la Uniunea Europeană. Iar amenințarea tancurilor rusești și a rachetelor rusești poate să schimbe foarte mult intențiile sau dorința cetățenilor de reunificare. Să ne amintim că și în Ucraina, Putin era cu vreo 10-15 ani în urmă cel mai popular politician și doar 20% din populație își dorea aderarea la NATO, iar la Uniunea Europeană mai puțin de jumătate. Dar astăzi, după ce au văzut care sunt ororile lumii ruse, astăzi inclusiv și rușii de acolo își doresc aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Așa că oamenii, dacă vor fi informați corect, vor decide corect direcția în care trebuie să o luăm.

UE ar putea ajunge la concluzia că Unirea cu România e cea mai bună cale, evitând cheltuieli și discuții inutile. oi vorbim acum despre o situație de forță majoră, de securitate, susține Șalaru. El amintește și că unii spun că nu-i nevoie de referendum deoarece am fost rupți ilegal. Republica Moldova este stat recunoscut de ONU, deci România nu va accepta o decizie care nu este corectă juridic.

El mai spune că cel mai probabil se va forma o structură care va coordona procesul. Unirea va avea loc prin integrarea Moldovei în România, nu prin confederații. Pasul făcut de Maia Sandu este bun pentru că duce la analiza situației. Sondajele arătau peste 40% adepți ai Unirii.

Deși Emmanuel Macron a asigurat-o pe Maia Sandu de sprijinul neclintit și de dezvoltarea relațiilor comercial-economice, Franța a anuțat că va suspenda, începând cu data de 8 februarie, importul și comercializarea pe teritoriul său a anumitor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene. Vizată este și Republica Moldova. Franța aplică acum o politică de toleranță zero pentru reziduuri, renunțând la pragurile foarte mici aplicate anterior.

Franța va suspenda oficial, începând cu data de 8 februarie curent, importul și comercializarea pe teritoriul său a anumitor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene, dacă acestea conțin reziduuri detectabile provenite de la cinci substanțe active neaprobate în UE, scrie gandul.ro.

Măsura de urgență vizează o listă extinsă de produse esențiale pentru exportul Republicii Moldova, incluzând fructe precum merele, perele, gutuile, prunele, cireșele, pepenii, căpșunile și strugurii de masă, și legume – roșii, ardei, cartofi, vinete, ciuperci, fasole, mazăre etc. Restricțiile se extind și asupra sectorului cerealier, afectând transporturile de grâu, orz, ovăz și secară, precum și asupra produselor apicole.

Controlul va fi unul strict, limitele maxime de reziduuri admise fiind stabilite la pragul legal de cuantificare.

Autoritățile franceze mai avertizează avertizează că măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate, și că nerespectarea regulilor poate duce la blocaje sau retragerea produselor de la comercializare.

Substanțele aflate sub lupa autorităților franceze sunt carbendazimul, inclusiv în amestec cu benomil, tiofanat-metilul, glufosinatul și mancozebul substanțe care au fost deja eliminate din Registrul de stat al Republicii Moldova în perioada 2017 – 2022.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din țara vecină transmite că, deși utilizarea acestor substanțe este interzisă în R. Moldova, prezența oricărei urme în produsele destinate pieței franceze poate duce la blocaje severe la frontieră sau la retragerea imediată a produselor de la vânzare.

În acest context, autoritățile de la Chișinău recomandă exportatorilor și comercianților care intenționează să livreze produse pe piața franceză să verifice cu maximă rigurozitate conformitatea acestora, inclusiv prin testarea prezenței reziduurilor de substanțe active interzise.

Decizia Franței bazată pe un ordin guvernamental notificat Organizației Mondiale a Comerțului încă de la începutul acestui an este justificată prin necesitatea protejării sănătății publice în fața unor riscuri majore pentru consumatori.

Noile reguli se aplică exclusiv produselor introduse pe piața din Franța și nu afectează comerțul cu celelalte state membre ale UE.

Franța, al șaptelea partener comercial al Republicii Moldova din UE

Franța se situează pe locul șapte în rândul celor mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova din Uniunea Europeană. În 2024, valoarea comerțului bilateral a atins 260,4 milioane dolari, în creștere cu 1,5% față de 2023. ​​

Comparativ, în 2017 schimburile comerciale însumau 163,5 milioane dolari, ceea ce evidențiază o evoluție stabilă și continuă a relațiilor economice dintre cele două state.

Principalele produse exportate în Franța sunt fire și cabluri, nuci, fructe uscate, vin, mobilă, costume pentru femei, articole din fier și oțel, damigene, sticle și baloane.

Discuţia despre unirea dintre România şi Republica Moldova este dominată, de regulă, de argumente identitare sau geopolitice.

Mult mai rar este abordată întrebarea decisivă: care ar fi costul bănesc al unei astfel de mutări şi cum s-ar distribui el între cele două părţi, scrie bursa.ro.

O evaluare riguroasă arată că unirea nu ar avea un „preţ unic”, ci un pachet de costuri distincte, distribuite pe mai mulţi ani, cu impact diferit asupra României şi Republicii Moldova.

Ipotezele evaluării

Pentru a evita speculaţiile, analiza porneşte de la un set de ipoteze clare şi conservative:

- Orizont de evaluare: 15 ani - interval standard pentru procese de convergenţă economică.

- Scenariu: integrare accelerată, fără conflict militar deschis.

- Date de bază:

- PIB România: aproximativ 350 miliarde euro;

- PIB Republica Moldova: aproximativ 18-20 miliarde euro.

- Excluderi deliberate: nu sunt incluse costuri extreme (război, sancţiuni totale), dar sunt incluse costuri de tranziţie şi ajustare.

1. Cât ar costa România

Pentru România, costurile ar fi cele mai mari în valoare absolută, dar distribuite în timp şi parţial recuperabile prin beneficii structurale.

Transferuri bugetare de convergenţă

Diferenţa de nivel de trai ar genera presiuni pentru:

- alinierea salariilor publice,

- ajustarea pensiilor şi prestaţiilor sociale,

- extinderea serviciilor publice.

Estimarea este de 1,5-2,5% din PIB-ul României pe an, timp de cinci ani.

Calculul este direct:

- 1,5% × 350 mld. euro × 5 ani = 26 mld. euro

- 2,5% × 350 mld. euro × 5 ani = 44 mld. euro

Cost total estimat: 26-44 miliarde euro.

Investiţii publice în infrastructură

Integrarea ar necesita un program amplu de investiţii în:

- transport,

- energie,

- utilităţi,

- infrastructură de bază.

Programul s-ar derula pe 10-15 ani.

Cost estimat: 20-30 miliarde euro.

Aceste sume reprezintă investiţii productive, nu cheltuieli de consum.

Costuri instituţionale şi administrative

Integrarea sistemelor de:

· justiţie,

· administraţie,

· securitate,

· digitalizare

Are un cost financiar relativ redus, dar inevitabil.

Estimare: 2-4 miliarde euro.

Costuri geopolitice de tranziţie

În primii ani ar putea apărea:

- volatilitate financiară,

- prime de risc temporare,

- costuri suplimentare de finanţare.

Acestea sunt dificil de cuantificat exact, dar pot fi estimate prudent.

Estimare: 5-10 miliarde euro.

Totalul pentru România

Adunate, aceste componente conduc la un cost total pe 15 ani de:

- minimum: 53 miliarde euro;

- maximum: 88 miliarde euro.

Ordin de mărime realist: 60-80 miliarde euro.

2. Cât ar costa Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, costurile ar fi mult mai mici în valoare absolută, dar mult mai dure raportat la dimensiunea economiei.

Costuri economice de ajustare

Integrarea ar implica:

- restructurări,

- falimente în sectoare necompetitive,

- pierderi temporare de competitivitate.

Estimarea este de 5-10% din PIB pe an, timp de 3-5 ani.

Calcul:

• 5% × 20 mld. euro × 3 ani = 3 mld. euro

• 10% × 20 mld. euro × 5 ani = 10 mld. euro

Cost total: 3-10 miliarde euro.

Costuri sociale şi politice

Reorganizarea administraţiei şi tensiunile sociale asociate ar genera costuri bugetare suplimentare.

Estimare: 1-2 miliarde euro.

Costul Transnistriei

Cel mai incert element rămâne regiunea transnistreană. Într-un scenariu minim realist - îngheţ juridic sau delimitare temporară - apar costuri administrative şi de securitate.

- Estimare prudentă: 2-5 miliarde euro.

Totalul pentru Republica Moldova

Pe 15 ani, costul total estimat este:

- minim: 6 miliarde euro

- maxim: 17 miliarde euro

Ordin de mărime realist: 8-15 miliarde euro.

3. Costul total consolidat al Unirii

Privite împreună, costurile pentru cele două părţi ar fi:

• România: 60-80 miliarde euro

• Republica Moldova: 8-15 miliarde euro

Total consolidat: 68-95 miliarde euro pe 15 ani.

Rotunjire: 70-90 miliarde euro.

4. Ce nu includ aceste calculi

Este esenţial de subliniat ce nu intră în aceste totaluri:

- costuri de război sau escaladare militară;

- sancţiuni totale;

- beneficii economice (dobânzi mai mici, investiţii suplimentare);

- fonduri UE suplimentare, care ar putea reduce semnificativ costul net.

Cu includerea beneficiilor, costul net ar putea fi substanţial mai mic, dar această evaluare necesită o analiză separată.

Este scump? Da, dar nu este mai ieftin?

Unirea ar fi costisitoare, în special pentru România, şi dureroasă pe termen scurt pentru Republica Moldova. Dar statu-quo-ul are şi el un cost - doar că este fragmentat, permanent şi mai puţin vizibil: dobânzi mai mari, investiţii pierdute, vulnerabilitate strategică.

Întrebarea reală nu este dacă unirea costă bani.

Costă.

Întrebarea esenţială este dacă alternativa costă mai mult pe termen lung.

Transparenţă metodologică

Estimările de cost prezentate în acest articol nu reprezintă prognoze oficiale, ci evaluări economice de ordin de mărime. Ele se bazează pe date macroeconomice publice furnizate de Eurostat, Banca Mondială, FMI şi instituţiile statistice naţionale, completate cu modelare comparativă. Ipotezele privind transferurile bugetare şi investiţiile în infrastructură sunt construite prin analogie cu precedente istorice relevante, în special procesul de integrare a Germaniei de Est după 1990 şi extinderile UE din Europa Centrală şi de Est. Costurile instituţionale şi geopolitice sunt estimate pe baza rapoartelor OECD, BIS şi FMI privind riscul sistemic şi costul capitalului.

Componenta Transnistria este tratată într-un scenariu minim realist, fără escaladare militară. Nu sunt incluse costuri extreme (război, sancţiuni totale) şi nici beneficiile economice potenţiale, care ar necesita o analiză separată.

Sindicatul Europol publică, joi seară, câteva fotografii de la adrese din judeţul Botoşani la care se presupune că ar locui persoanele din Moldova, Ucraina şi Rusia care au cerut documente româneşti în baza unor acte false. Sunt imobile dărăpănate, fără geamuri şi acoperişuri, între buruieni, fără a avea condiţii potrivite pentru locuit. Adresele au fost vizate de percheziţii în cadrul dosarului instrumentat de Parchetul General. Sindicaliştii anunţă că 96 de persoane urmează să fie citate pentru audieri.

”Astăzi, colegii noştri din cadrul IGPF, împreună cu cei din cadrul ITPF Iaşi şi Sighetu Marmaţiei au descins la 73 de adrese din judeţul Botoşani, unde au fost efectuate percheziţii domiciliare. Aceştia continuă acţiunile pentru destructurarea unei reţele care ar fi sprijinit persoane din Moldova, Ucraina şi Rusia să obţină acte de identitate româneşti pe baza unor informaţii false. Reţeaua funcţiona cu ajutorul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei şi două primării”, au scris, joi seară, pe Facebook, reprezentanţii Sindicatului Europol, distribuind câteva fotografii cu imobile în care nu se poate locui, scrie news.ro.

Acestea sunt dărăpănate, nu au geamuri şi acoperişuri şi sunt în plin câmp, între buruieni.

”Din datele strânse în dosar reiese că, la mai multe adrese din judeţul Botoşani, au fost stabilite domicilii fictive pentru cetăţeni din fostul spaţiu sovietic, folosindu-se contracte de închiriere false sau modificate. Aceste documente ar fi fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, permiţând luarea în spaţiu a unor persoane fără acordul real al proprietarilor.

Pentru a obţine cărţi de identitate româneşti, aceştia ar fi apelat inclusiv la certificate de cetăţenie false sau falsificate, despre care există suspiciuni că ar fi fost emise de consulate româneşti din alte state”, au mai transmis sindicaliştii.

Ca şi Parchetul General, Sindicatul Europol relatează că, în paralel, au fost verificate 104 adrese din judeţ, unde figurează cu domiciliul persoane din Moldova, Ucraina şi Ruia.

”Scopul acestor controale este de a stabili dacă persoanele locuiesc efectiv la adresele declarate şi dacă informaţiile furnizate autorităţilor sunt corecte. Totodată, 96 de suspecţi urmează să fie citaţi pentru audieri”, anunţă sindicaliştii.

Parchetul General a anunţat, joi dimineaţă, că se fac 73 de percheziţii domiciliare la locuinţele unor persoane fizice din judeţul Botoşani. De asemenea, sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetăţeni originari din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Acţiunile au loc în continuarea activităţilor derulate pentru destructurarea unei reţele care furniza documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă şi în care, în 20 noiembrie 2024, au avut loc 90 de percheziţii la sediile unor instituţii publice şi locuinţele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti, fiind vizate 94 de persoane.

Ministerul rus de Externe le-a recomandat vineri cetăţenilor ruşi să evite călătoriile în Republica Moldova, ca urmare a ceea ce a descris drept numeroase cazuri de discriminare împotriva cetăţenilor ruşi în această ţară, relatează agenţiile EFE şi TASS, citate de Agerpres.

„Moscova continuă să înregistreze numeroase cazuri de discriminare, de hărţuire fără temei şi tratament inadecvat din partea autorităţilor moldovene împotriva cetăţenilor ruşi în Moldova”, semnalează o notă oficială publicată de MAE rus.

Prin urmare, acest minister le „recomandă insistent cetăţenilor ruşi să ia în considerare aceste riscuri şi să evite călătoriile în Moldova”.

Potrivit MAE rus, autorităţile de la Chişinău împiedică asistenţa consulară pentru cetăţenii ruşi. „Solicitările relevante din partea misiunii diplomatice ruse sunt ignorate. Aceasta înseamnă că oferirea de servicii consulare este practic imposibilă”, se arată în aceeaşi notă.

Ministerul rus de Externe mai afirmă că, la sosirea pe aeroportul din Chişinău, deţinătorii de paşapoarte ruseşti „sunt supuşi cu regularitate unor verificări şi controale umilitoare” şi de multe ori trebuie să rămână mai multe ore în zona de tranzit.

„În unele cazuri, cetăţenii ruşi au rămas mai mult de două zile la aeroport. Ulterior, adesea li s-a interzis intrarea în ţară sub pretexte inventate. Au fost semnalate de asemenea cazuri de aplicare arbitrară a legilor, de detenţie la frontieră şi urmărire penală fără dovezi convingătoare. La plecarea de la Chişinău, pasagerii sunt supuşi în mod deliberat unor controale de securitate prelungite, astfel încât să piardă zborurile”, mai acuză MAE rus.

Republica Moldova face un pas înainte către o reglementare clară pentru Bitcoin și crypto în 2026, urmărind alinierea la directivele europene.

Un nou proiect de lege elaborat de ministrul finanțelor din țară, care își propune să aducă o reglementare clară și sigură a criptomonedelor, este așteptat să fie făcut public în curând și să fie supus consultării publice, scrie crypto.ro.

Moldova nu este încă membră a UE, dar țara lucrează activ la obținerea statutului de membru, cu reforme în domenii cheie, inclusiv economie, securitate, drepturi și, mai recent, reglementarea sectorului activelor digitale.

Ministrul Finanțelor al Moldovei vizează un cadru juridic complet pentru criptomonede în 2026

Potrivit celor mai recente rapoarte din presa mainstream a Moldovei, Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, depune eforturi pentru implementarea, în acest an, a unui cadru juridic complet și clar pentru criptomonede, într-un mediu sigur.

Într-o apariție la televiziunea națională, el a vorbit despre proiectul de lege privind reglementarea criptomonedelor, care este elaborat împreună cu instituții-cheie ale statului, printre care:

• Banca Națională a Moldovei
• Comisia Națională a Pieței Financiare
• Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Noul cadru legislativ este va aduce:

• Claritate
• Protecția cetățenilor
• Control de stat
• Susținerea dezvoltării pieței crypto

Implicațiile noii reglementări privind criptomonedele

Noua lege va defini următoarele aspecte:

• Cine are voie să efectueze tranzacții cu criptomonede
• Cine poate converti criptomonede în lei moldovenești/valută străină
• Care entități vor fi autorizate să opereze pe piața criptomonedelor

În același timp, noul cadru juridic nu va permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul țării, însă deținerea și tranzacționarea criptomonedelor vor fi legale.

Regimul fiscal

Ministrul Finanțelor a subliniat și un nou regim fiscal:

• Deținerea de criptomonede nu va fi impozitată.
• Profiturile din tranzacții cu criptomonede vor fi supuse unei taxe de 12%, similar altor activități generatoare de venit

Noi reglementări crypto în contextul riscurilor de securitate și spălare de bani

Noile propuneri ale lui Gavriliță apar în contextul riscurilor legate de securitate și spălarea banilor din țară.

O anchetă recentă privind un caz de trădare și spionaj arată că un grup de cetățeni ruși a fost implicat în organizarea unor activități ostile împotriva țării, recrutând cetățeni moldoveni și construind o rețea de agenți pe teritoriul național.

Cazul a implicat crearea unor canale de transfer de bani din Rusia spre Moldova pentru finanțarea unor operațiuni subversive împotriva intereselor și securității statului.

Canalele de transfer ilegal de fonduri au inclus criptomonedele și sistemul HAWALA, care presupune transferuri transfrontaliere în afara băncilor tradiționale, prin canale obscure.

Acest caz a fost menționat de ministrul finanțelor, care a evidențiat vulnerabilitățile țării cauzate de lipsa unui cadru legal clar pentru criptomonede.

El își propune să legalizeze industria activelor digitale, prevenind în același timp utilizarea criptomonedelor pentru finanțarea ilegală și spălarea banilor.

Gavriliță a subliniat, de asemenea, natura speculativă a criptomonedelor, recomandând prudență în ceea ce privește investițiile în domeniu.

Angajamentul Moldovei față de reglementările UE

Acest demers recent al țării reflectă angajamentul său față de reglementările Uniunii Europene, iar Gavriliță consideră că criptomonedele nu pot fi pur și simplu interzise, ci trebuie reglementate într-un cadru clar și sigur.

Reglementarea criptomonedelor în Moldova pare să se îndrepte către o aliniere cu cadrul european privind criptomonedele, deja implementat în state membre precum România și altele.

Călătoria Moldovei în domeniul crypto a început cu prudență, iar în 2017, Banca Națională a emis avertismente privind riscurile asociate. În 2018, a avut loc o schimbare de politică, permițând tranzacționarea criptomonedelor, dar interzicând plățile cu acestea.

Interdicția a fost aplicată în 2022 prin amenzi, iar în anul următor atenția s-a concentrat pe aspecte de securitate, cu o aplicare strictă a normelor AML și investigații privind fraudele.

Eforturi globale pentru implementarea unor reguli clare și sigure privind crypto

Reglementarea criptomonedelor în Moldova vine pe fondul creșterii adopției la nivel global și al eforturilor de a implementa cadre mai clare și mai sigure pentru industrie la nivel mondial.

Industria crypto are un potențial uriaș de a aduce beneficii, dar, în același timp, poate atrage actori rău-intenționați, de unde rezultă necesitatea unei reglementări mai stricte în acest ecosistem aflat în continuă dezvoltare.

România este unul dintre cele mai bune exemple din regiune, demonstrând că scena crypto poate prospera în siguranță într-un mediu mai reglementat. Speranța este ca Moldova să urmeze același drum.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a declarat că Republica Moldova se pregătește pentru intrarea unui important creditor internațional în sistemul său bancar, în urma reformelor făcute în acest sector, zguduit în urmă cu un deceniu de un scandal care a plasat țara în pragul falimentului, transmite agenția Bloomberg.

”Sunt sigură că vom vedea câteva mari nume internaționale în Moldova în curând”, a declarat Anca Dragu, într-un interviu acordat Bloomberg cu ocazia Forumului CEE de la Viena.

”În ceea ce privește stabilitatea financiară, stăm bine, iar sectorul bancar pare destul de puternic. Toate băncile sunt mult peste pragul nostru de cerințe de capital, iar acest lucru înseamnă că există loc pentru creșterea în continuare a activității de creditare”, a afirmat Anca Dragu.

Bloomberg adaugă că Republica Moldova își propune să adere la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului. Banca Națională de la Chișinău și guvernul pro-european al președintelui Maiei Sandu promovează reforme care vizează consolidarea instituțiilor moldovenești și reducerea corupției, potrivit agenției de presă.

Anca Dragu a mai subliniat evoluțiile recente care ar putea ajuta la extinderea sectorului bancar din Republica Moldova, afirmând că țara are acum zece bănci bine capitalizate și cu lichiditate ridicată. De asemenea, Republica Moldova a aderat anul trecut la Zona unică de plăți în euro – un sistem unificat pentru tranzacțiile în moneda comună.

Deși Dragu a refuzat să ofere detalii despre potențiale acorduri iminente, presa locală a relatat că Moldova-Agroindbank SA, cea mai mare bancă din țară, deținută de Heim Partners, ar putea face obiectul unei posibile tranzacții sau listări.

Cu toate acestea, Republica Moldova este în continuare afectată de invazia rusească în Ucraina vecină, care a perturbat activitatea economică și rutele de transport. Criza energetică de anul trecut a împins inflația aproape de zona de două cifre, deși banca centrală a redus treptat dobânda de referință la 5%.

”Credem că această tendință de dezinflație va continua”, a spus Dragu, prognozând o rată medie a inflației de 4,3% pentru acest an. 

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro, scrie bani.md.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.