Valentin Stan a comentat declarațiile publice ale generalului Gheorghiță Vlad şi susţine că afirmațiile șefului Statului Major nu ar fi fost făcute spontan, ci la ordin. Mai mult, acestea ar face parte dintr-un plan mai amplu ce vizează o posibilă intervenție militară a României în Republica Moldova.

Valentin Stan spune că afirmațiile publice ale generalului Gheorghiță Vlad nu sunt spontane. În opinia sa, există grupuri care pregătesc o schemă de intervenție în contextul războiului Ucraina–Rusia, pe traseul Republica Moldova.

„Ce zice Gheorghiță Vlad? România continuă să fie un aliat fidel al Republicii Moldova. Are tratat. Aici sunt două lucruri. Aici este ori un tratat secret cu Moldova, ori dacă nu e și spune asta, încalcă el oricum, în clar, tratatul și ar trebui dat afară cu un șut în spate. Numai că, atenție, el n-a ieșit să spună astea de capul lui. A ieșit la ordin. Ordinul băieților care pregătesc o șmecherie de intervenție militară în războiul dintre Ucraina și Rusia, pe traseul Moldova. Știi de când se pregătește asta? Din 2022”, a spus Valentin Stan la emisiunea realizată de Marius Tucă la Gândul.

Analistul politic a criticat, de asemenea, modul în care este folosit textul legii, afirmând că se încearcă astfel o ocolire a garanțiilor constituționale și a angajamentelor internaționale.

„Dar Macron și Zelenski te vor băga pe tine război. Americanii o să spună: băieți, descurcați-vă! Până una-alta, tu vei fi în război, adică vei fi carne de tun pentru Zelenski. Invocă legea, legea pe care au pregătit-o exact pentru asta, ca să fenteze Constituția, ca să fenteze Tratatul de la Washington și să ducă în România război”, a mai precizat Valentin Stan.

În final, Valentin Stan a amintit de o prevedere legală prin care statul este obligat, în caz de conflict, să asigure asistență cetățenilor — prevedere pe care organizații precum APADOR-CH o consideră neconstituțională — și a subliniat că astfel de texte pot fi folosite pentru a justifica implicări care, în opinia sa, contravin tratatelor internaționale și Constituției: „Nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor. Exact ce zice APADOR-CH că nu e în regulă constituțional, iar asta a ieșit s-o spună el”.

Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră au lansat astăzi proiectul-pilot privind delegarea competențelor în punctul de trecere a frontierei de stat Costești–Stânca — o inițiativă cu semnificație strategică pentru modernizarea managementului frontierei Republicii Moldova.

Prin acest proiect, pentru prima dată, Republica Moldova aplică modelul european de control unic la frontieră, bazat pe cooperare interinstituțională și delegare de competențe între autoritățile responsabile de control.

Implementarea proiectului, planificată pe o perioadă de 12 luni, are drept scop optimizarea timpilor de traversare, simplificarea procedurilor și creșterea eficienței operaționale, în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și al statului.

Lansarea oficială a avut loc în punctul de trecere a frontierei de stat Costești–Stânca, în prezența directorului Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, a secretarei de stat a Ministerului Afacerilor Interne, Diana Salcuțan, și a șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, fiind marcată prin semnarea Ordinului comun privind aprobarea Instrucțiunilor interinstituționale, act care stabilește un cadru clar de responsabilități și o delimitare transparentă a atribuțiilor între cele două autorități.

Totodată, evenimentul a inclus predarea-primirea echipamentelor necesare pentru control, de la IGPF către Serviciul Vamal, precum și demonstrarea practică a noilor proceduri, inclusiv autentificarea utilizatorului desemnat din cadrul Serviciului Vamal în Sistemul Informațional Integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF) și înregistrarea mijloacelor de transport și a conducătorilor auto în sistem.

„Acest proiect reprezintă un exemplu clar de cooperare instituțională eficientă și de modernizare prin acțiune. Delegarea competențelor la punctul de trecere Costești–Stânca reflectă încrederea reciprocă între autorități, dar și capacitatea noastră de a implementa modele europene de management al frontierei. Este o etapă importantă în consolidarea profesionalismului, optimizarea proceselor și oferirea unor servicii publice moderne și predictibile”, a declarat Alexandru Iacub, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

În prealabil, funcționarii vamali au fost instruiți cu privire la aplicarea noilor proceduri și la exercitarea competențelor preluate de la Poliția de Frontieră, pentru a asigura o implementare uniformă și eficientă a procesului.

Rezultatele proiectului vor fi evaluate după primele șase luni de aplicare, iar experiența acumulată va servi drept fundament pentru extinderea modelului în alte puncte de trecere a frontierei.

O avocată de 54 de ani din Bălţi, Republica Moldova, a fost prinsă în flagrant în timp ce transmitea substanţe psihotrope clientului său deţinut în Penitenciarul nr.11 Bălţi.

Femeia a fost reţinută chiar în sala de întrevederi, în urma unei operaţiuni desfăşurate de ofiţerii Direcţiei investigaţii „Nord” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii, în comun cu angajaţii penitenciarului şi procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale – oficiul Nord.

În timpul controlului, asupra clientului său, un bărbat de 34 de ani aflat în detenţie, a fost găsită o seringă din plastic ce conţinea 43 de jumătăţi de pastile albe cu substanţe psihotrope de tip Subutex.

Percheziţiile au continuat în celula deţinutului, unde au fost ridicate un telefon mobil şi mai multe cartele SIM. La locuinţa avocatei, anchetatorii au descoperit un dispozitiv pentru consum de droguri, cartele SIM şi stickuri de memorie.

Femeia a fost reţinută pentru 72 de ore şi este cercetată pentru circulaţia ilegală a drogurilor şi transmiterea acestora către persoane aflate în detenţie.

Conform legislaţiei din Republica Moldova, persoana culpabilă de această infracţiune riscă închisoare de la 7 la 15 ani.

O cifră de afaceri de aproape un miliard de euro (4,2 miliarde de lei) au societățile cu acționari din Republica Moldova în România, scrie Turnul Sfatului.

Sunt în total 5.424 de societăți comerciale cu acționari din Republica Moldova, iar în 2024 aceste au avut în total o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de lei, în scădere față de 2023 (5,4 miliarde de lei). Aceste societăți au avut în medie, în 2024, 5.536 de angajați, cel mai mic număr din 2008 încoace.

Profitul net înregistrat de aceste societăți este de 285 de milioane de lei în 2024, în scădere față de 2023, 323 de milioane de lei, potrivit datelor termene.ro.

Cele mai importante societăți moldovenești din România sunt Unicom Holding SA, Moldmetal Trading, Unicom Tranzit, MMS Minerals & Metals Solutions și Fly Airlines SRL.

Astăzi, 24 septembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat oficial cea de-a II-a ediție a Conferinței anuale „DIALOG PRO-INDUSTRIE: Catalizatorul Viitorului Industrial al Moldovei”, care va avea loc pe 3 octombrie 2025, la Palatul Republicii din municipiul Chișinău. Evenimentul rămâne un reper important pentru mediul industrial, antreprenorial și instituțional din țară.

Conferința va reuni antreprenori, autorități publice, asociații sectoriale și parteneri de dezvoltare, având drept scop analiza evoluțiilor industriei naționale și identificarea de soluții concrete pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova.

Conferința de presă dedicată lansării oficiale a evenimentului a fost deschisă de către Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, care a subliniat importanța platformei „Pro-Industrie” pentru consolidarea dialogului public-privat și dezvoltarea unei politici industriale moderne, adaptate la realitățile economice și provocările globale.

„Pro-Industrie este mai mult decât o conferință — este un proces continuu de colectare a problemelor reale cu care se confruntă companiile industriale și de identificare a soluțiilor împreună cu autoritățile, partenerii internaționali și asociațiile profesionale. Ne dorim ca acest dialog să contribuie direct la creșterea investițiilor, modernizarea tehnologică și la sprijinirea producătorilor autohtoni”, a declarat Sergiu Harea.

Lansată în 2024, prima ediție „Pro-Industrie” a reunit peste 300 de participanți, reprezentanți ai 6 sectoare industriale cheie și a generat 30 de prezentări și sesiuni tematice. Printre realizările prezentate se numără lansarea Schemei de ajutor de stat regional pentru investiții, care s-a dovedit un instrument eficient: peste 30 de companii au depus dosare pentru a beneficia de sprijin în dezvoltarea afacerilor.

Totodată, în cadrul primei ediții a fost prezentat Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028, un document strategic pe care CCI a RM continuă să îl monitorizeze și să faciliteze implementarea sa împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

După succesul primei ediții, evenimentul revine în 2025 cu o agendă ambițioasă, care va aduce în prim-plan teme de actualitate pentru dezvoltarea sectorului industrial, structurate în patru paneluri tematice:

• Platforme industriale pentru creștere și modernizare — bune practici în dezvoltarea parcurilor industriale și atragerea investițiilor;
• Dezvoltare industrială bazată pe cunoaștere și inovare — conectarea cercetării cu industriile regionale, specializare inteligentă și vouchere pentru inovare;
• Consolidarea forței de muncă în industrie — soluții pentru atragerea și păstrarea resurselor umane, învățământ dual, egalitate de gen și politici prietenoase familiei;
• Management durabil al deșeurilor și industrie circulară — recomandări pentru sustenabilitate și adaptarea la cerințele UE privind reducerea emisiilor.

De asemenea, sesiunea plenară va analiza progresele Programului Național de Dezvoltare Industrială și va oferi cadrul pentru noi propuneri de politici publice și sprijin pentru companii.

Un moment important al conferinței de presă a fost lansarea oficială a logo-ului și identității vizuale „Pro-Industrie”, care va însoți toate materialele de promovare și comunicare ale evenimentului. Noul simbol reflectă viziunea modernă a CCI a RM asupra industriei naționale și reprezintă un angajament pentru continuitate și dezvoltare pe termen lung a platformei.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Guvernul Elveției, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), precum și al proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și implementat de UN Women și UNFPA Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

Parteneri media: Moldova în Progres, Realitatea.md, Rlive.md, MyBusiness.md, Moldpres – Agenția Informațională de Stat, AgroBook, Canal Regional, Agenția de Presă IPN, Monitorul Fiscal FISC.md

Agenda evenimentului:  https://drive.google.com/file/d/1zmzxDVHseoRRznQY1mXqDfvYAumwI00m/view

Înregistrare participanți: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScUsJUm8HFbLgD2dNEqzEO9q2BDS0vvT5-hWH7srAKM1ibrJw/viewform

Cartofii autohtoni, devin tot mai rari în țară și treptat soiurile moldovenești vor dispărea de tot, pentru că ceea ce se cultivă în prezent de fapt are origine olandeză sau germană. Toate soiurile care se găsesc în vânzare, chiar și cele cu etichetă de produs original din Moldova, de fapt sunt de import. Există producători care au optat pentru creșterea cartofului și obțin recolte de 40-50 tone per hectar, însă oricum nu putem atinge o producție de 300 mii tone, cât ar fi consumul anual de cartof în țara noastră, circa 100-110 kg pe cap de locuitor. Anul trecut, Republica Moldova a importat de aproape 2,5 ori mai mulți cartofi decât a produs, pentru a satisface consumul pieței interne.

Pentru a asigura consumul anual de cartofi fără importuri, este necesar de a mări suprafețele de producere a cartofului autohton, adică soiurile cultivate de producătorii noștri. Însă acest lucru nu se întâmplă, din motiv că prețul de comercializare a cartofului crescut în țară este mult mai mic în comparație cu cel de import, scrie agroexpert.md.

„Noi avem falsa impresie că dacă este crescut pe câmpurile noastre, este cartof autohton. De fapt, tot cartoful cultivat în Republica Moldova este adus din Olanda și din Germania, se crește pe durata unui an sau doi, se produce sămânță pentru ca ulterior să fie cultivate soiurile respective și în Republica Moldova. Tehnologia de producere a cartofilor pentru materialul săditor este destul de complicată, pentru că acesta se degenerează destul de repede. Practic din 1990 nu mai sunt cartofi moldovenești 100%. Pe când activam la Tiraspol, am avut câteva soiuri de ale noastre, însă pe parcursul anilor, s-au modificat și prin urmare producătorii care susțin că vând cartofi moldovenești, nu spun adevărul. Fie aduc cartofii din import, fie totuși îi cultivă la ei pe câmp, dar tot sunt soiuri străine, important este ca să aleagă material săditor de calitate”, a explicat Petru Iliev, președintele Asociației Cultivatorilor de Cartofi.

Pe de altă parte, ani de zile se menține problema prețului, producătorii noștri care aleg să cultive diferite soiuri de cartofi, sunt în pierdere, pentru că sinecostul producției este enorm și mai rentabil este să fie importat cartoful decât cultivat și crescut în țară.

„Cultivăm cartofi pe o suprafață de 8 hectare, roada în acest an este mai bogată comparativ cu anul trecut: cu 15 tone mai mult la hectar, însă chiar și așa prețul de vînzare este destul de mic, 6 lei per kilogram. Vă spun cinstit, preferăm să îl vindem așa direct de pe câmp decât să îl depozităm ca să mai crească prețul. Avem și problema forței de muncă, așa că la anul încă ne mai gândim dacă vom cultiva cartofi sau nu” a menționat fermierul Nicolae Spîncean din Criuleni.

Oficial, cartoful este cultivat pe o suprafață de circa 24 de mii de hectare. Agricultorii pot primi subvenții de la stat pentru tehnica de semănat și de recoltare a cartofilor, dar și pentru sistemele de irigare. Totodată la nivel național, au fost făcute anumite modificări la cadrul legal pentru a permite importul de semințe de cartof din Uniunea Europeană. Însă autoritățile nu pot interveni când este vorba de stabilirea prețului de vânzare.

„Prețurile scad continuu și ar fi bine totuși să fie luate anumite măsuri pentru a proteja producătorii noștri, altfel o să se repete situația anilor 2014-2015 când prețul la cartofi a fost de 50 de bani per kilogram. De ce să mai aleagă producătorul să cultive cartofi, îi aduce din alte țări și îi vinde la un preț mult mai mare. Desigur consumul intern nu poate fi acoperit numai cu producția autohtonă, să nu ne păcălim, dar consider că ar trebui să fie stabilite anumite cerințe la calitatea produsului care ajunge în țară și este oferit consumatorilor noștri. Prețul mai mare nu întotdeauna garantează și calitatea” a subliniat Petru Iliev, doctor habilitat în agricultură și președintele Asociației Cultivatorilor de Cartofi.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producția de cartofi obținută anul trecut în Republica Moldova a fost de aproape 55 de mii de tone, în scădere cu peste 20% față de anul 2023. Importul de cartofi a fost însă în creștere. Cele mai mari cantități au fost importate din Ucraina, 35 de mii de tone, din Belarus - 24 de mii de tone și din România, aproape 2 mii de tone. Astfel, în 2024, Republica Moldova a importat de aproape 2,5 ori mai mulți cartofi decât a produs, ceea ce reflectă o dependență tot mai mare de importuri pentru a satisface cerințele pieței interne.

Producția de miere a înregistrat o scădere dramatică, ajungând la doar jumătate din media obișnuită a anilor precedenți. Reducerea semnificativă a fost cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile, cât și de lipsa unor politici sustenabile pentru sprijinirea apicultorilor în această perioadă critică. Potrivit estimărilor preliminare, volumul obținut de miere în acest an s-a înjumătățit. Chiar și așa, în baza stocurilor de anul trecut, exportul mierii nu s-a oprit, doar în primele șapte luni ale anului 2025, s-au exportat 2404 tone de miere, în valoare de 6,43 milioane dolari.

Din datele statistice, se constată că în anul 2024, volumul total exportat a fost de 4153 tone, în valoare de 10,69 milioane dolari, dintre care 3744 tone în Uniunea Europeană și 410 tone către alte piețe. Producția de miere pentru 2024 a fost estimată la peste 5 mii de tone, pe când în acest abia dacă se va ajunge la 2000 de tone. Chiar dacă producția de miere în Republica Moldova, este în descreștere în ultimii ani, potrivit lui Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, mierea moldovenească este apreciată tot mai mult în țările UE, scrie agroexpert.md.

„Timp de 15 ani, produsele noastre apicole au fost exportate în peste 24 de țări ale lumii. Preponderent, mierea se vinde angro, neambalată și ajunge în țările UE. An de an, sunt explorate destinații noi, dar în top rămân țări ca Franța, Italia, Germania, România, Cehia, Polonia, însă și în cantități mai mici, ambalate au ajuns în Canada și SUA. Totodată au fost efectuate unele exporturi în țările nordice precum Suedia, Finlanda și Estonia. Din păcate, producția de miere în Republica Moldova, este în descreștere în ultimii ani. Dacă în 2017 am avut peste 5 mii de tone exportate, în 2018 a început să scadă ușor ajungând la 4500 tone, în 2019 a continuat diminuarea, exportându-se în jur de 4 mii tone, în 2020 puțin peste 3 mii tone. Din anul 2021 cantitatea exportată a oscilat între 3000 - 3 600 tone de miere. Anul trecut, am exportat 4153 tone, dintre care 3744 în Uniunea Europeană. În primele șapte luni din 2025, s-au exportat 2404 tone de miere în valoare de 6,43 milioane dolari SUA, provenite în mare parte din stocurile rămase din 2024, când producția a depășit 5 mii de tone. În acest an, situația este mai dificilă, sperăm să ajungem la 2,300 – 2,500 tone” a explicat Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova.

Pe lângă faptul că s-a redus drastic volumul de miere în acest an, prețul la export nu este unul atât de avantajos. Însă există speranța că datorită calității și promovării la diferite expoziții internațioanele, situația se va îmbunătăți. Vitalie Popa consideră că în ciuda provocărilor, este esențial ca sectorul apicol moldovenesc să colaboreze și să promoveze mierea de origine moldovenească, pentru a construi un brand puternic, înalt apreciat în Uniunea Europeană.

„Piața internă consumă în jur de 700 tone, anul acesta nu am avut nicio producție de miere de salcâm și de tei, prin urmare am estimat o scădere de două mii de tone de miere din producția totală. Partea proastă este că prețul este destul de mic, de numai 2,5 euro per kilogram, noi nu putem lucra cu așa preț, căci rămânem cu 60 de cenți, ceea ce este puțin pentru a acoperi toate costurile de logistică. În plus, din motiv că nu avem siguranța unei producții mari de miere în acest an, nu vom putea garanta volumul solicitat. De regulă, am avut stabilită cifra de 3500 tone, pentru a putea obține un preț bun. Sperăm că în următoarele luni să se îmbunătățească oferta la exporturi. Noi în perioada 23-27 septembrie, împreună cu Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Republica Moldova, membră a Federaţiei Internaţionale a Apicultorilor „Apimondia”, vom participa la Copenhaga, Danemarca, la Congresul Internaţional al APIMONDIA cu brandul de țară – „Miere de Moldova”. Iar alături de Asociația „Moldova Fruct”, în intervalul 4 - 8 octombrie 2025, vom fi prezenți în cadrul expoziției internaționale Anuga 2025, la Cologne, Germania, de asemenea cu brandul de țară – „Miere de Moldova”. Depunem eforturi pentru ca produsul nostru să fie recunoscut și solicitat tot mai mult în UE” a declarat Vitalie Popa.

O nouă lovitură pentru pensionari. Pensionarii din Marea Britanie au fost avertizați că pensiile lor ar putea fi afectate de un șoc fiscal puternic în anii următori. O analiză recentă arată că persoanele care au ieșit la pensie se confruntă cu o creștere dramatică a dobânzilor.

Pensionarii vor achita un impozit pe economii de 2,5 miliarde de lire sterline în acest an financiar. Este o creștere uriașă, de 215%, față de 2022-2023, informează gbnews.com.

Obținute printr-o adresă privind libertatea de informare, de către Paragon Bank, datele evidențiază cât de greu îi lovesc pragurile fiscale pe pensionari. 

Pentru cei în vârstă de peste 65 de ani, care au lucrat ani de zile pentru a construi un cont de pensii, cifrele sunt sumbre, scrie publicația.

O nouă lovitură pentru pensionari: vor plăti impozit pe pensie

Drept urmare, un număr tot mai mare de pensionari vor plăti impozit pe pensie.

Ministrul de Finanțe Rachel Reeves analizează, între timp, majorări de taxe de până la 50 de miliarde de lire sterline în această toamnă pentru a restabili spațiul fiscal de 9,9 miliarde de lire sterline.

Acest lucru a alimentat temerile că ar putea prelungi înghețarea pragurilor impozitului pe venit – o taxă ascunsă, numită obstacol fiscal – care urmează să se încheie în 2028.

Creșterea salariilor și inflația înseamnă că, și fără creșteri oficiale ale ratelor dobânzilor, milioande de pensionari ar putea să fie afectate de impozitele care cresc.

Cea mai puternică lovitură pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani

Cea mai puternică lovitură este pentru contribuabilii cu cotă suplimentară, în vârstă de peste 65 de ani. Contribuțiile lor urmează să crească de peste patru ori, de la 270 de milioane de lire sterline în 2022-23 la 1,1 miliarde de lire sterline în acest an – o creștere de 307%.

Odată ce venitul depășește 125.140 de lire sterline, alocația pentru economii personale se pierde în întregime, ceea ce înseamnă că fiecare bănuț din dobândă este impozitat cu 45%.

În total, persoanele de peste 65 de ani vor suporta 41% din toate impozitele pe economii în acest an, față de 39% în urmă cu doi ani.

Impact asupra bunăstării financiare pe termen lung

Nici contribuabilii cu cota de bază în vârstă de peste 65 de ani nu scapă. Ei vor preda fiscalului peste 518 milioane de lire sterline în acest an – o creștere cu 163% față de cele 197 de milioane de lire sterline pe care le-au plătit în 2022-2023.

Andrew Wright, șeful departamentului de economii la Paragon Bank, a comentat: „Asistăm la o escaladare semnificativă și rapidă a sarcinii fiscale asupra celor care se apropie sau se bucură de pensionare. Acest lucru ar putea avea un impact profund asupra bunăstării financiare pe termen lung”.

capital.ro