CE 1160x100 4 2

ИоницэConform Biroului Național de Statistică în 2020 salariul mediu brut a ajuns la 8.107,5 lei/lunar, în valori nominale. Dacă ținem cont că în 2020 am avut cel mai scăzut nivel al inflației de la independență încoace, atunci salariul în valori reale a crescut anul trecut cu 11,6%, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. O creștere mai mare a fost înregistrată în 2006, când salariul mediu lunar în valori reale a crescut cu 14,2%. 

Pentru a înțelege mai bine evoluția salariului în Moldova am transformat salariile plătite în ultimii 100 de ani, în Lei la valoarea leului din 2020. Trebuie să ținem cont că până în anii 1950 numărul salariaților din Moldova era foarte mic, totul se baza pe economia naturală, iar salariile reprezentau o contă nesemnificativă în veniturile totale ale populației.

În perioada sovietică, salariul maxim a fost atins în 1982, apoi el a continuat să crească, însă în valori reale el înregistra deja o scădere ușoară, care s-a accelerat după 1985. Această scădere ascunsă a valorii reale a salariului în ultimii ani a URSS economiștii au mai numit-o ”inflația ascunsă” provocată de deficitul de mărfuri din magazine.

зарплата молдова ссср

La momentul obținerii independenței salariul mediu în Moldova constituia 1.839 lei/lunar la valoarea leului de azi, puțin peste salariul din 1945. Aici trebuie să facem o remarcă: bunăstarea oamenilor nu este determinată doar de mărimea salariului. Chiar dacă în 1993 salariul a coborât la 1.454 lei/lunar, totuși oamenii aveau case, obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte, existau drumuri publice, sistemul de utilități publice funcționa bine. Puterea lor de cumpărarea a scăzut enorm, dar bunăstarea nu, deoarece ei aveau acces la utilități publice și bunuri persoanele incomparabil mai mult decât în perioadele precedente.

Ultimii 20 de ani au fost anii cu cele mai mari creșteri reale ale salariului din istoria Moldovei. Cea mai proastă perioadă a fost fără îndoială 1985-1995, când în doar 10 ani salariul real al moldovenilor a scăzut de 3,3 ori. Tot în 10 ani în perioada 2001-2010 salariu real a crescut tot de 3 ori.

ionita.md

iz sohranivshegosya vinogradnogo zhmyha mozhno izgotovit legkij slaboalkogolnyj napitokTescovina de struguri şi fructe ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice sau la prepararea bomboanelor. Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova lucrează în prezent la elaborarea unor tehnologii inovative de prelucrare a acestor rămăşiţe. Studiile sunt efectuate în colaborare cu un grup de savanţi de la o universitate din Iaşi, în cadrul unui proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană.

Sunt implicaţi în jur de 50 de cercetători din Moldova şi România. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că tescovina are un potenţial industrial enorm.

"Se primeşte că reziduurile din vinificaţie constituie practic 25 la sută din volumul de struguri prelucraţi. Este posibilă valorificarea deşeurilor din vinificaţie, şi în special a acelei tescovine, care ea reprezintă un volum mare.", a spus conferenţiarul universitar UTM, Ecaterina Covaci. 

"Aceste produse biologic active pot fi ulterior utilizate în industria alimentară drept conservanţi naturali, drept coloranţi naturali şi drept antioxidanţi naturali. Ceea ce ar conduce la o alimentaţie mai sănătoasă.", a spus coordonatorul de proiect, Rodica Cerneţchi. 

Cercetătorii nu exclud faptul că odată cu implementarea noilor tehnologii, fabricile de vinuri şi conserve de la noi ar putea crea noi linii de producere.

"Moldova, având volume mari de prelucrare a strugurilor, poate beneficia foarte mult. Din aceleaşi reziduuri, inclusiv din tescovină, poate fi obţinut aşa, un biogaz. În multe ţări, de la o fabrică de vin, poate să fie utilizat pentru un orăşel, o comună.", a spus profesorul universitar, Anatol Bălănuţă. 

Una dintre cele mai mari fabrici de vinuri din ţara noastră s-a aratat deschisă pentru colaborare.

"Pe noi asta ne-ar ajuta să dăm un plus valoare procesului tehnologic. Asta în primul rând. Ceea ce este un beneficiu pentru compania noastră.", a menţionat şeful departamentului marketing în cadrul vinăriei, Livia Sîncu-Manii. 

Uniunea Europeană a investit în acest proiect 200 de mii de euro.

1079963 6037cbd207601Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Expert-Grup și cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat joi, 25 februarie 2021,o nouă ediție a dezbaterilor #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată necesității unui plan de investiții și relansare economică pentru Republica Moldova.
 
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, au discutat despre starea economiei și situația macro-financiară a Republicii Moldova, având în vedere impactul COVID-19. Participanții au discutat despre care sunt sectoarele cele mai afectate și care necesită sprijin imediat; care sunt prognozele și prioritățile de intervenție pe termen mediu pentru a contribui la dublarea creșterii economice a Republicii Moldova în următoarea decadă, precum și în ce condiții Republica Moldova și care ar putea accesa sprijinul Uniunii Europene, FMI și altor parteneri de dezvoltare pentru a finanța sectorul real al economiei, creșterea ratei de productivitate, susținerea ÎMM-urilor și investițiile publice investițiile publice, scrie mybusiness.md.
 
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
 
Mathieu Bousquet, Șef de unitate, DG NEAR, Comisia Europeană: „Uniunea Europeană este principalul partener al Moldovei. După ce s-a început pandemia UE a fost alături de Republica Moldova și a reacționat foarte rapid prin programele de sprijin cu mai mult de 1,8 milioane de euro pentru nevoile de combatere a COVID-19. Anul trecut am oferit sprijin la 19 mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM) din Moldova în cadrul programului EU4Business.md. Acum trebuie să ne gândim la perioada de recuperare economică de după pandemie. Noi pregătim programul indicativ multianual pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Am avut mai multe consultări pentru a înțelege care sunt nevoile țării, cum putem să alocăm resurse ca să acoperim necesitățile imediate ale țării. Mai mult, ca urmare a întâlnirii Președintei Maia Sandu cu Comisarul European Oliver Varhelyi am decis să pregătim un plan special de susținere a Republicii Moldova care să acopere nevoile specifice imediate pentru a ajuta la recuperarea economică cât mai rapidă a Moldovei. Dar, e nevoie de a face mai multe lucruri pentru a implementa pe deplin acordul DCFTA. UE e gata să susțină reformele care vizează supremația justiției și justiția, lupta cu corupția, promovarea implicării civice. Acestea sunt domenii în care noi cu adevărat vrem să vedem reforme. Este un angajament anunțat de Președinta Maia în cadrul vizitei sale la Bruxelles și noi suntem pregătiți să sprijinim acest efort.”
 
Siegfried Mureșan,  Membru al Parlamentului European (PEE), Co-Președinte al Comitetului de Asociere Parlamentară UE-Moldova: „Domeniile în care Republica Moldova ar trebui să utilizeze cu prioritate fondurile europene pe care le va primi în următorii ani sunt infrastructura rutieră și energetică pentru a fi mai conectată de Europa, pentru a fi mai competitivă și a fi mai atractivă pentru investitori. Toate reformele pe care Uniunea Europeană le-a agreat în ultimii ani cu Republica Moldova rămân valabile și după pandemie mai ales că am văzut cum lipsa acestor reforme a făcut ca Republica Moldova să gestioneze mult mai greu pandemia. Aceste reforme se referă mai ales la administrația publică, infrastructura spitalicească și școlară, investiții în infrastructură, dar și întărirea statului de drept, lupta împotriva corupției și spălarea banilor. Sunt reforme care contribuie direct la creșterea bunăstării oamenilor și sunt reforme care fac ca Republica Moldova să fie mai bine pregătită în fața unor viitoare crize”.
 
Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European (Grupul Renew Europe), Membru al Comitetului Afaceri Economice și Monetare: „Miezul problemei în Europa în acest moment sunt discuțiile despre o schimbare în ceea ce privește abordarea a ceea ce este criza. Ceea ce vedem acum la nivel european este ideea de solidaritate post-criză. Deci discutăm despre un exercițiu istoric în UE, prin care resurse și eforturi se depun în comun. Partea de solidaritate se referă atunci când discutăm de statele din UE, ci și de cele cu gândire europeană. Interpretarea mea este foarte simplă: nu ne oprim la malul de vest al Prutului, ci discutăm despre un efort european care să includă și R. Moldova. O abordare importantă este că trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Ideea este că suntem acum într-un context geo-politic extrem de sensibil. Există sprijin direct și indirect care vine pentru R. Moldova. Unde cred că este vital ca România și R. Moldova să se unească este la grosul sprijinului indirect, care se referă la modul în care Moldova își structurează modul de dezvoltare a societății în continuare”.
 
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup: „Platforma Națională a Parteneriatului Estic din Moldova a lansat un https://www.google.com/url?q=https://ipre.us15.list-manage.com/track/click?u%3D3c8d7037f6cf713ace46cd28b%26id%3Db7312b3a2c%26e%3D2926c1f183&source=gmail&ust=1614431715766000&usg=AFQjCNE_vtpopMzRt32ygQu8uBVy43LO_g">apel public, unde prezintă pe puncte ce măsuri trebuie luate pentru a susține sectorul privat și în special IMM-urile, care s-au dovedit a fi cele mai afectate de criză. Noi vorbim despre o criză de lichidități, deoarece căderea drastică a vânzărilor companiilor s-a transpus imediat într-o criză acută. Drept rezultat, întreprinderile își onorează cu dificultate angajamentele față de salariați. Din fericire încă companiile nu au recurs la concedieri în masă și aceasta trezește anumite semne de optimism. Credem că intervenția statului imediat trebuie să se focuseze pe două aspecte cheie. Prima este crearea unui sistem de garantare de către stat a creditelor de urgență, în special pentru IMM-uri, în special a accesului la credite. A doua prioritate extrem de importantă este crearea unui mecanism de compensare parțială pentru angajați a orelor care au fost reduse, instrument care este implementat în multe țări europene”.
 
Lilia Palii, Secretar General, Ministerul Economiei și Infrastructurii: „Pandemia a lovit direct și indirect în majoritatea sectoarelor economiei a R. Moldova. Mai mult ca atât, economia a fost afectată și de seceta din 2019-2020, care a scos și o altă vulnerabilitate a țării – expunerea la șocurile climatice. Conform estimărilor Ministerului Economiei, PIB-ul pentru anul 2020 va fi de minus 7,7%. În 2020 cele mai afectate sectoare au fost comerțul interior, industria prelucrătoare și în special industria exportatoare, transportul și depozitarea a fost un alt sector, serviciile, cu un accent pe sectorul HoReCa și nu în ultimul rând agricultura. Unicul sector care a înregistrat o tendință pozitivă a fost cel al construcțiilor. Astfel, proiecțiunea macro-economică pentru 2021, coordonată și cu experții FMI, prevede o creștere economică de 4,7%. Ministerul Economiei a elaborat un plan care prevede limitarea impactului socio-economic COVID-19, recuperarea economică a firmelor și adaptarea economiei la condițiile de pandemie prelungită. Implementarea acțiunilor necesită și suport adițional din partea partenerilor de dezvoltare”.
 
Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: „În ciuda continuării pandemiei și situației politice incerte din R. Moldova vreau să vă comunic că agenda Guvernului, împreună cu ministerele, rămâne destul de activă. În acest sens, constatăm cu satisfacție că avem un dialog intens cu UE, în vederea identificării domeniilor de asistență pentru perioada imediat următoare. În primul rând, în ultimele luni am avansat cu discuțiile privind următoarea agendă de asociere, care va stabili prioritățile politice privind punerea în aplicare a efortului de asociere în următorii șapte ani. În al doilea rând, Moldova lucrează la propriul plan național de dezvoltare, care va defini principalele domenii pe care ar trebui să ne concentrăm. În al treilea rând, anul acesta ar trebui să convenim asupra noilor obiective a Parteneriatului Estic și sperăm că vom putea furniza rezultate tangibile în toate domeniile. În contextul pandemiei ar trebuie să avem suficientă flexibilitate în procesul de planificare și să fim pregătiți pentru scenarii neașteptate”,.
 
Veaceslav Negruță, Consilier al Președintelui Republicii Moldova: „E nevoie de o investiție masivă în interconexiune și infrastructură. E vorba de cadrul legal, dar și de interconexiunea dintre oamenii de afaceri, astfel ca oamenii de afaceri din R. Moldova să devină parte a comunității europene. Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb sunt documentele care trebuie implementate mai departe. În acest an vrem să avem un for al donatorilor pentru a atrage un angajament cuprinzător din partea UE, FMI și altor parteneri de dezvoltare care să sprijine investiții și necesități de relansare economică de lungă durată pentru Republica Moldova. Un angajament mult mai substanțial decât cel din anul 2010 (i.e. Rethink Moldova). Aceasta ar fi o umbrelă puternică, nu doar financiară, dar și de credibilitate oferită Republicii Moldova în perspectiva următorilor ani. Pentru aceasta, e nevoie de reforma justiției, stat de drept, o nouă guvernare care să-și asume și să realizeze un plan de reformare, inclusiv unul economic”.
 
Dumitru Vicol, Analist Asociat, IPRE: „Faptul că Ministerul Economiei are acel plan de relansare a economiei după COVID-19 este important pentru că el reprezintă baza. Nu trebuie să inventăm ceva nou, ci să dezvoltăm ceea ce este. Pentru ca noi să recuperăm PIB-ul pierdut ar trebuie să creștem timp de cinci ani cu 6%. Astfel, chiar dacă noi o să salvăm niște întreprinderi mici acum, noi nu o să salvăm și viitorul. În acest caz, noi am încercat să promovăm ideea că investițiile publice sunt cele care au cel mai mare multiplicator. Este important să înțelegem că țările din regiune sunt deja mult în fața noastră, iar noi suntem într-o țară cu venituri mici. Aici noi putem dezvolta următoarele sectoare – fructelor și legumelor, materiale de construcție, automotive și industria textilă. Toate aceste sectoare au nevoie de investiții, care ar putea veni din partea partenerilor externi”.
 
Stas Madan, Economist Superior, Expert-Grup: „Business-ul s-a simțit singur în această criză pandemică și este nevoie de a îmbunătăți comunicarea și o mai mare empatie a statului față de comunitatea de afaceri. În acest sens, doar 2% din întreprinderile active au beneficiat de suport din partea statului în această perioadă. Cu toate acestea, noi prognozăm în acest an o creștere de 5,4%, dar care este o creștere fără investiții. Este evident că trebuie să schimbăm această paradigmă și să sporim apetitul investițional. La nivel de relansare economică ar fi șase dimensiuni, printre care ar fi susținerea mediului de afaceri prin măsuri de reducere birocratice și a controalelor, sporirea nivelului de lichidități pentru IMM-uri sau securizare financiară a populației etc.”.

марин чобануInformația a fost oferită de directorul Zonei Economice Libere ”Bălți”, Marin Ciobanu, pentru postul TVR Moldova.

El a reamintit că există 7 zone economice libere în Moldova, iar ZEL ”Bălți” a fost creată ultima, în 2010, dar în timpul funcționării sale a reușit să realizeze indicatori care depășesc indicatorii generali din celelalte șase zone economice libere. Administratorul șef al ZEL ”Bălți” a subliniat că zonele economice libere ale țării sunt deschise tuturor investitorilor, indiferent de țară lor de origine și industrii, dacă sunt necesare investigații pentru lansarea de noi industrii în Moldova și creearea locurilor de muncă.

Potrivit lui, principalul produs de export din ZEL ”Bălți” este utilajul pentru sectorul auto. Cu toate acestea, o serie de companii românești funcționează în aceeași zonă economică liberă, care furnizează servicii de proiectare și construcție marilor investitori care își deschid noile site-uri de producție în zona economică liberă a Moldovei, precum Draexlmaier, Gebauer & Griller, Sumitomo etc. Marin Ciobanu a menționat că aproape 99% din numărul total al investitorilor mari din ZEL lucrează în ZEL „Bălți”.

El a reamintit, de asemenea, că ZEL „Bălți” este reprezentată în 11 regiuni ale țării în care există subzonele sale, inclusiv siturile sale de producție sunt situate în Strășeni, Fălești, Chișinău, Ștefan Vodă, Cimișlia, Căușeni, Cahul etc.

InfoMarket

fuel1Se poate spune că marea neclaritate care planează asupra valului de scumpiri afişate la pompă ţine de prea puţina transparenţă dată contextului în care se produc aceste scumpiri şi factorilor care determină majorarea preţurilor la carburanţi. Caragiale spunea “Trădare să fie, dar să ştim şi noi!”. Îl redactăm pe Caragiale şi spunem: “Scumpire să fie, dar să ştim şi noi!”

Da, ştia aproape toată lumea că preţurile carburanţilor vor creşte odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului pentru anul 2021, an care a venit cu politicile sale bugetar-fiscale, politici care, aşa cum s-a văzut încă la etapa elaborării şi dezbaterii lor, presupun creşterea accizelor la produsele petroliere. E de menţionat că accizul creşte deja de peste zece ani, timp în care ne-am fi putut obişnui cu efectele lui. Poate şi ne-am obişnuit. De împăcat, însă – mai greu.

Atunci când autorităţile sunt luate la întrebări privind insistenţa cu care guvernul creşte accizul, se ia drept argument utilizarea acestui instrument în majoritatea statelor lumii. Bugetul este alcătuit din bani, iar banii se adună inclusiv prin impunerea accizului la carburanţi. Accizul este o parte importantă în structura preţului la carburanţi şi el diferă de la o ţară la alta. În Republica Moldova accizul constituie 27 la sută din preţ, ceea ce înseamnă mult mai puţin decât în alte state europene. În Olanda, bunăoară, accizului îi revine peste 60 la sută din preţ. Experţii susţin că în mod tradiţional, accizul este mai mare în ţările mici.

În principiu, este normal să ne raportăm la lumea din afară şi să corelăm accizele noastre cu cele din comunitatea europeană, însă contextul în care trăim şi în care activăm ne obligă să vedem care este totuşi capacitatea noastră de plată şi prin ce se face ea diferită de capacitatea de plată a cetăţeanului comunitar.

Operatorii de pe piaţa carburanţilor susţin că impunerea accizului este absolut normală, doar că caracterul imprevizibil al cotelor îi ţine într-o stare de derută continuă. Ei şi-ar dori mai multă previzibilitate, aşa cum se procedează, bunăoară, în cazul accizelor pentru produsele de tutun.

Aşa cum spuneam, însă, accizele sunt doar unul din factorii care îi determină pe operatori să afişeze preţuri majorate.

De data aceasta, luarea în calcul a noului acciz s-a suprapus creşterii evidente a preţului la ţiţei pe plan mondial. Creşterea era de aşteptat şi putea fi prognozată odată ce am admis că economia lumii se va descătuşa ca urmare a derulării unui proces activ de vaccinare. Lumea va fi pusă iarăşi în mişcare. Transportul de pasageri va reveni la ritmuri apropiate celor de altă dată, ţările îşi vor deschide hotarele, turismul ne va permite să ne deplasăm. Şi toate astea nu înseamnă decât o cerere mai mare pentru carburanţi şi un preţ la ţiţei care va creşte în mod absolut justificat.

Destul de mulţi s-au grăbit însă să dea vina pe organul de reglementare – Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Da, este absolut corect să i se atribuie Agenţiei un rol bine definit în relaţia dintre operatorii de pe piaţa carburanţilor şi cei de la volan. Acest rol însă nu trebuie nici subestimat, nici hiperbolizat. El trebuie să decurgă strict din instrumentarul şi împuternicirile pe care le are ANRE, cea care activează (sau trebuie să o facă) strict în conformitate cu statutul oferit de legislaţie.

Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre cei care bat la uşa ANRE pentru a-i cere să intervină în lanţul de majorări, nu cunosc nici pe departe în ce mod ar putea să intervină aceasta şi că există o anumită metodologie de stabilire a preţurilor. Cu atât mai mult cu cât această metodologie a fost modificată de patru ori în aproximativ cinci ani. Până la 1 iunie 2016 a fost în vigoare metodologia în conformitate cu care operatorii puteau stabili preţul pornind de la o rentabilitate care să nu depăşească 10 la sută din preţul de realizare de facto (inclusiv în situaţiile în care se acordau reduceri). Începând cu 1 iunie 2016 s-a recurs la o altă metodologie: ANRE stabilea preţurile maxime cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Urmare a acestei decizii, în perioada de timp 1 iunie 2016 – iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori. De 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori acestea s-au redus.

În vara anului 2018, pe fundalul unor tendinţe insistente de creştere a preţurilor, la intervenţia Guvernului, preţurile au fost “îngheţate”. Era glacială pe piaţa produselor petroliere a durat aproximativ un an. Au reflectat sau nu preţurile afişate la panou costurile reale ale operatorilor, rămâne de văzut. În fond, nici atunci, nici mai târziu nu s-au auzit nemulţumiri. Cert e că o asemenea abordare are mai puţine elemente caracteristice economiei de piaţă şi poate fi înscrisă în şirul unor decizii populiste cu efecte politice uşor de prevăzut.

A patra intervenţie în abordările ANRE s-a produs în primăvara anului 2019, odată cu adoptarea unei noi metodologii. Aceasta le permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10 la sută de la preţul afişat pe panou. Ceea ce trebuie spus e că există o mare diferenţă între 10 la sută de la preţul de vânzare de facto şi 10 la sută de la preţul afişat pe panou.

Aşadar, în această ultimă perioadă de timp agenţia nu mai reglementează preţurile la produsele petroliere, ci doar rata rentabilităţii pentru companii, care nu poate depăşi 10 la sută.

Reprezentanţii ANRE spun că se iau în calcul doar veniturile şi cheltuielile ce ţin nemijlocit de comerţul cu carburanţi. De exemplu, nu se ia în calcul activitatea magazinului sau a cafenelei de pe lângă benzinărie sau reparaţia sediului companiei. Dacă o companie depăşeşte rata rentabilităţii, i se poate aplica amendă în mărime de 5 la sută din cifra de afaceri.

În urma verificărilor efectuate la unele companii care se ocupă de comerţul cu amănuntul, ANRE a depistat diferite încălcări, dar niciodată – depăşirea ratei rentabilităţii. În medie, rentabilitatea companiilor abia depăşeşte 5 la sută. Conducerea ANRE constată că, în ansamblu, nu are pretenţii serioase faţă de activitatea companiilor petroliere. Deşi, anul trecut ANRE a întocmit 39 de protocoale cu sancţiuni pentru raportarea datelor inexacte.

Exponenţii legislativului fac zilnic declaraţii în care subiectul principal este preţul carburanţilor. Vicespeakerul Alexandr Slusari consideră că ANRE este un avocat al importatorilor de produse petroliere, deoarece bugetul agenţiei depinde de veniturile de la companii – 0,3% din preţul de import al carburanţilor. „Pentru ANRE sunt convenabile preţurile mari la benzină, din aceasta creşte bugetul lor”.

Deputatul Alexandr Oleinic propune să se revină la reglementarea preţurilor, dar un pic altfel – companiile petroliere să stabilească preţurile conform unei metodologii noi, iar ANRE să monitorizeze respectarea acestei metodologii. Însă formula preţului ar trebui să se bazeze pe cotaţiile Platts pentru o perioadă de 10 zile. Oleinic a înregistrat un astfel de proiect de lege încă acum un an, după o nouă majorare a preţurilor la produsele petroliere.

Este foarte important să se răspundă cât de cât exact la o întrebare de-a dreptul fundamentală: “Vor avea sau nu ultimele majorări de pe piaţa carburanţilor un impact asupra preţurilor la produse şi servicii?”.

În mod tradiţional, impactul este unul iminent. Dar asta – într-o normalitate previzibilă. În situaţia pe care o trăim însă, comportamentul consumatorului este un pic diferit. A scăzut consumul, cetăţeanul este mult mai prudent, iar marfa, serviciile ar putea rămâne nesolicitate. Din acest motiv, cei care afişează preţul trebuie să fie şi ei mai atenţi. Se va reduce probabil din marja profitului şi efectele creşterii preţului la carburanţi vor fi trăite, cu mici diferenţe, de toată lumea. Pentru că e criză.

capital.market.md

Miercuri, 24 Februarie 2021 10:55

Carburanții s-au scumpit din nou

1079918 6035f9881c25bPetroliștii au afișat la panou astăzi, 24 februarie, prețuri mai mari la carburanți. Scumpirile, cuprinse între 50 și 65 de bani, vin la o săptămână după cea mai recentă majorare de preț la benzină, motorină și gazul lichefiat, transmite IPN.

Odată cu afișarea prețurilor noi, benzina cu cifra octanică 95 costă în medie 18,30 lei, în comparație cu 17,70 lei. Un litru de motorină costă 15,60 lei, comparativ cu 14,90-15,00 lei. Prețul mediu al gazului lichefiat constituie aproape 11 lei, în comparație cu 10,35 lei.

Scumpirile la carburanți din ultima perioadă au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.

La începutul lunii, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri cu privire la situația de pe piața carburanților. În cadrul acestora, Consiliul Concurenței preciza că șase companii petroliere, care gestionează împreună 66% din stațiile PECO din țară, adoptă comportament similar la modificarea prețurilor, acestea fiind cu aceeași valoare, într-un termen de 48-72 de ore. Analiza evoluțiilor prețurilor de panou denotă o neconcordanță de reacție a pieței la modificarea cotațiilor internaționale, și anume reacție imediată la creșterea cotațiilor și reacție întârziată la scăderi.

Din martie 2019, petroliștii stabilesc de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, fără să depășească rata de rentabilitate anuală de 10%.

1биомассаAstăzi, 23 februarie, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu, a participat la evenimentul de inaugurare a primei Centrale Termice (CT) pe Biomasă integrată în Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (SACET) Chișinău. Centrala a fost construită în cadrul proiectului „Integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere a energiei termice în sistemele de termoficare centralizată”, realizat de către SA ”Termoelectrica” în parteneriat cu Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Proiectul are drept scop asigurarea confortului termic în incinta IGFPP, care este consumator terminal al SACET Chișinău, prin majorarea temperaturii agentului termic din sistemul centralizat, și de a demonstra în practică  eficiența tehnologiei de utilizare a plantei energetice Miscanthus pentru producerea energiei termice, comunică mybusiness.md.

„Mă bucur să constat că politicile în domeniul eficienței energetice și surselor de energie regenerabilă elaborate și promovate de către Ministerul Economiei și Infrastructurii prind viață în proiecte inovaționale dezvoltate și implementate de societățile comerciale ale statului cu suportul și în cooperare cu mediul academic. Evenimentul de astăzi demonstrează încă o dată preocuparea întreprinderii Termoelectrica față de calitatea serviciilor ce le pune la dispoziția consumatorilor, cât și grija ce o are întreprinderea față de mediul ambiant”, a menționat secretarul de stat, Mihail Lupașcu.

Centrala are o putere instalată de 150 kW. Unitatea de generare este un cazan pe biomasă automatizat, dotat cu buncăr pentru peleți și mecanism de transportare automatizată a combustibilului în zona de ardere, cu sistem de aprindere automată și de control al procesului de ardere. Buncărul de combustibil va asigura autonomia de funcționare a CT de cel puțin 24 ore. În calitate de combustibil vor fi utilizați peleți, produși din planta energetică Miscanthus.

„Sunt convins că sinergia creată prin această investiție va permite să promovăm cu succes conceptul de dezvoltare durabilă și în rândul altor întreprinderi, iar exemplul întreprinderii Termoelectrica va putea fi replicat și tirajat în masă în viitorul apropiat. Este evident că, în absența resurselor proprii, sprijinirea și promovarea dezvoltării durabile a sectorului energetic și a economiei naționale constituie o prioritate strategică. În acest sens, vă asigur că preocuparea echipei Ministerului Economiei și Infrastructurii în promovarea Sistemelor de Alimentare Centralizată cu Energie Termică este una permanentă. Sunt sigur că eforturile conducerii Termoelectrica nu se vor opri aici și vor contribui și mai mult la aducerea energiei verzi în casele chișinăuienilor”, a precizat secretarul de stat.

Consumul de combustibil al CT pe parcursul unui sezon de încălzire se estimează la cca 60 tone, echivalentul a cca 20 mii m3 gaze naturale. În așa fel, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultată din acest proiect se estimează la cca 43,5 t CO2 anual.  

Costul inițial al acestui proiect de inovare și transfer tehnologic a fost estimat la cca 1,7 mln lei, dintre care 50% este finanțarea din bugetul statului prin intermediul ANCD, și cel puțin 50 % - cofinanțarea de către „TERMOELECTRICA” S.A. Costul total al proiectului va fi stabilit la finalizarea lui la data de 01.06.2021.

 

Luni, 22 Februarie 2021 13:28

O afacere născută din darurile naturii

rojenco 1Elena Rojenco din orașul Tiraspol transformă hibiscusul, trandafirul, salvia și alte plante în cosmetică organică. A început să creeze primele produse organice pentru folosul propriu, după ce a înțeles că suferă de alergie, iar cosmeticele din comerț nu-i făceau bine. Aşa și-a descoperit pasiunea pentru cosmetica bio și a pus temelia brandului „Fenia”.

„Utilizarea la scară largă a substanțelor chimice în industria cosmetică îi determină pe mulți consumatori să-și îndrepte atenția spre produsele organice, realizate manual din plante, fără aditivi artificiali. Ingredientele de origine naturală sunt mult mai sănătoase și sigure! Iată de ce afacerile cu produse naturale devin tot mai atractive”, susține Elena Rojenco.

Antreprenoarea numește produsele create în atelierul său „cosmetică vie”, pentru că conțin ingrediente naturale precum uleiurile vegetale proaspăt stoarse, extracte din plante, fructe, produse apicole, uleiuri esențiale naturale aromaterapeutice. Toate acestea stau la baza șampoanelor, bombelor de baie și a ceaiurilor spa, produse de Elena după rețete vechi, îmbunătățite cu elemente inovatoare, pe care le-a adunat și verificat pe parcursul ultimilor 20 de ani.

Unul dintre cele mai solicitate produse este pasta cremoasă ubtan, obținută din plante ierboase și argilă și folosită pentru curățarea pielii, un fel de substanță 3 în 1, care înlocuiește săpunul, scrubul şi masca hrănitoare. „Majoritatea produselor cosmetice au o perioadă de valabilitate de cel puțin 6 luni, ale noastre – până la 3 luni, pentru că uleiurile esențiale își pierd apoi efectul”, spune Elena Rojenco.

Ca să-și poată dezvolta afacerea și să-și îmbunătățească condițiile de păstrare și ambalare a produselor, antreprenoarea a apelat la ajutorul Suediei și PNUD. Datorită unui grant oferit în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), a procurat diverse echipamente pentru crearea și păstrarea produselor cosmetice. Echipamentele moderne și vitrinele specializate achiziționate îi oferă acum condiții optime pentru a păstra valoarea nutrienților și calitatea produselor „Fenia”. „Acum e mai  ușor să organizăm și să monitorizăm procesul de producere. Datorită sprijinului financiar, instruirii și consultărilor oferite în cadrul proiectului, am decis să lansăm produse noi, din boabe de cafea și semințe”, spune Elena Rojenco.

rojenco 3rojenco 2rojenco 4

Asistența oferită a deschis calea și pentru alte oportunități. Acum antreprenoarea planifică să-și vândă produsele cosmetice în cadrul unui magazin din orașul Tiraspol, iar în viitor să-și exporte marfa în mai multe țări, inclusiv din Uniunea Europeană.

Elena Rojenco este unul din cei 21 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului care au obținut asistență financiară din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru lansarea sau dezvoltarea afacerii. Pe lângă sprijinul financiar nerambursabil, antreprenorii mai beneficiază de consiliere și mentorat pe parcursul a doi ani de activitate. Toată această asistență îi va ajuta pe întreprinzători să depășească criza provocată de pandemia COVID-19, să-și adapteze modelul de afaceri noilor realități și să creeze circa 60 de locuri de muncă.

padurePe 10 februarie curent, în agenda Comisiei Economie, Buget şi Finanţe a legislativului a fost inclus spre dezbatere şi avizare proiectul Codului silvic. Nu este un document elaborat de la A la Z, ci o reactualizare cerută ca urmare a constatării unor discrepanţe între legislaţie şi realitate.

Da, realitatea pare să fie o copie a unor situaţii pe care le-am trăit şi ieri, şi acum câţiva ani, însă asemănările sunt doar o aparenţă. Iar aparenţa respectivă poate avea costuri foarte şi foarte mari. Mai grav, aceste costuri ar putea depăşi capacitatea noastră de “plată” şi de restabilire a unui echilibru de care avem nevoie pentru a putea trăi între liniile şerpuitoare ale acestei ţări.

La etapa aprobării de către guvern a acestui proiect, cei care au venit cu acest document în faţa miniştrilor îşi justificau punctul de vedere prin nevoia de ajustare a Codului silvic la noile cerinţe şi provocări cu care se confruntă domeniul forestier, un alt motiv fiind legat de revederea unor prevederi pe care se pot sprijini obiectivele gestionării durabile a pădurilor.

Nu putem anticipa, odată cu aprobarea Codului silvic, o învio­rare a procesului de extindere a suprafeţelor împădurite, dar recăpătăm certitudinea cel puţin a păstrării pădurilor pe care le avem.

Aşa cum înţeleg autorii documentului, acesta are scopul de a asigura continuitatea pădurilor şi biodiversităţii în corelaţie cu condiţiile de creştere a influenţei activităţii antropice şi a schimbărilor climatice. Iar noile reglementări, împreună cu cele actualizate, au drept ţintă valorificarea raţională a produselor pădurii.

Dat fiind faptul că pădurile nu sunt un simplu loc în care facem poze în poiene cu dediţei, se pune în faţă rolul primordial al acestor zone pentru a beneficia constant şi în volum deplin de funcţiile lor de bază – funcţia ecologică şi cea social-economică care trebuie să răspundă clar intereselor cetăţenilor şi care insistă în perspectiva respectării unui drept de necontestat – dreptul la un mediu sănătos de viaţă.

Sarcina respectivă este la fel de obligatorie pentru toţi actorii care au o anumită relaţie cu pădurea. La ora actuală există trei forme de proprietate asupra pădurilor – fond forestier proprietate publică a statului, fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi fond forestier proprietate privată. Cu unele mici diferenţe, drepturile şi obligaţii­le sunt practic aceleaşi. Doar că proprietatea privată nu se poate genera din contul celorlalte forme de proprietate, ci doar ca urmare a împăduririi unor terenuri deja deţinute în proprietate, dar şi aici cu respectarea unui cadrul specific acestui domeniu şi în condiţiile legii.

Autorii documentului au insistat să atragă atenţia la prezentarea lui, că „implementarea acestui proiect prevede majorarea suprafeţei terenurilor împădurite, prin promovarea unei noi practici de gestionare durabilă a pădurilor. Intenţionăm ca suprafeţele împădurite să fie majorate până la 15% din teritoriul ţării. Alte prevederi importante ale proiectului ţin de stoparea degradării biodiversităţii forestiere, prin promovarea tipului natural de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii, interzicerea fragmentării terenurilor fondului forestier, a construcţiilor şi arendarea neautorizată”.

Este mai greu de înţeles din contul căror terenuri se poate produce creşterea suprafeţelor, în condiţiile în care pământurile Moldovei îşi au deja stăpânii identificaţi. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că plantările desfăşurate în cadrul tradiţionalelor zile de înverzire a plaiului aproape că nu au influenţat suprafeţele existente în sensul creşterii lor. De cele mai multe ori ne-am ales doar cu poze uitate prin albume şi cu mijloace trecute de pe un cont pe altul pentru procurarea puieţilor.

Partea însemnată a Codului silvic o reprezintă mai puţin reformarea termenilor şi a situaţiilor şi mai mult cele 17 anexe care stabilesc instrumentariul de gospodărire şi de protecţie a fondului silvic. Marele pericol al pădurilor este până la urmă omul prin intervenţiile sale fie determinate de un redus grad de conştientizare a consecinţelor, fie determinate de interesul strict material al acestuia. Da, este vorba despre daune aduse florei şi faunei, este vorba despre tăierile neautorizate, despre popularea unor zone legitimate prin acte permisive care lasă loc de interpretări – toate cumulând un prejudiciu greu de recuperat, dar care, luate separat, totuşi prezintă grade diferite de pericol. Nu este treaba noastră să dăm aprecieri sau să facem topuri ale fenomenelor în funcţie de pericolul pe care îl prezintă un fenomen sau altul, o încălcare sau alta, dar, credem, există totuşi o mare diferenţă între nişte stupi rămaşi în pădure câteva zile peste termenul stabilit în biletul forestier şi cât de legal este drumul parcurs de către camionul cu lemn de foc de la pădure până pe strada Cheiului din capitală.

Un exerciţiu de sinceritate ne dă curajul să spunem că este oarecum hazliu ca în lista penalităţilor şi plăţilor percepute de la proprietarii de ovine, cabaline şi bovine, în cazul în care aceştia intră cu turma sau cireada în pădure, să găsim şi albinele. Înţelegem că albinarii fac, până la urmă, un ban din mierea lor şi că ar fi de unde scoate o amendă, însă poate totuşi ne sprijinim în deciziile noastre pe alte principii decât cele de ordin financiar. Cu atât mai mult cu cât nu vedem cum ar putea albinele consuma ceva sau cum ar duce la epuizare anumite volume.

În plus, efortul silvicultorilor de a măsura dauna pe care o aduc albinele, poate fi orientat bunăoară spre a aduce claritate cât lemn de foc pleacă din pădure ca să ajungă la soba ţăranului trecând în mod obligatoriu prin contabilitate. Sau, la fel de important: cine totuşi încasează partea cea mai mare de bani – pădurea sau intermediarii care cresc preţul lemnului de foc fără ca nivelul de trai al cetăţeanului, mărimea pensiei sau a salariului minim din ţară să le genereze insomnii.

Asta ar fi doar una din multele întrebări la care este chemat să răspundă Codul silvic aprobat relativ recent de către guvern şi văzut pe coridoarele Parlamentului Republicii Moldova.

În principiu, documentul aduce explicaţii într-un limbaj păzit de ambiguităţi şi neologisme ale căror înţelesuri nu le-ar prinde pădurarii dintr-o singură lectură, inclusiv când li se explică ce înseamnă dezvoltarea durabilă a pădurilor: “administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să-şi menţină şi să-şi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme”. Există însă un limbaj şi mai simplu: păstrarea pădurilor cel puţin în starea în care o găsim în amintirile noastre şi în tinereţea bunicilor, aşa cum ar trebui să fie pentru a întâlni pe poteci căprioare, aşa cum ar trebui să fie pentru a ne trezi cu ghiocei lângă buza papucilor, aşa cum ar trebui să fie pentru a o putea lăsa moştenire într-un testament imaginar sub care să-şi pună semnătura toţi oamenii acestui pământ.

Da, e un limbaj mai puţin propriu creaţiei legislative, dar care ar putea garanta respectarea întocmai a legii.

capital.market.md

BEM bem mdProcuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță terminarea urmăririi penale și expedierea în instanța de judecată a dosarului penal în privința a cinci persoane acuzate de prejudicierea statului cu circa 19,4 milioane lei, în 2010.
Motivul invocat în cererea de creditare a companiei specializate în vânzarea materialelor de construcție – cumpărarea unui tomograf
Cei cinci inculpați au fost implicați în gestionarea activității și finanțelor unei companii specializate în comercializarea materialelor de construcție, în special piatră și nisip. Aceștia, în anul 2010, sub pretextul contractării de la Banca de Economii a unui credit în sumă de un milion două sute mii euro, au prezentat un plan de afaceri fals. Potrivit planului de afaceri, inculpații au indicat ca scop al contractării acelui credit - cumpărarea unui tomograf, utilaj medical a cărui folosire nu era necesară în segmentul de activitate al companiei și care, pe piață, era comercializat la prețul de circa trei sute mii euro. Pentru același utilaj, în acea perioadă, aceștia au solicitat drept credit suma de un milion două sute mii euro.
Mijloacele financiare obținute prin înșelăciune au fost folosite în interesele personale ale inculpaților
După ce solicitarea de acordare a creditului a fost satisfăcută de bancă,  compania a transferat suma solicitată în afara țării pentru ca să creeze impresia că banii sunt folosiți în scopul declarat de cumpărare a tomografului. Ulterior, inculpații au cerut returnarea banilor în conturile bancare din Moldova și i-au folosit în propriile scopuri.  Prin urmare, în baza acestor fapte de escrocherie și spălare de bani, inculpații și-au adus contribuția la devalizarea activelor statului în Banca de Economii, bancă în care în anul 2010 statul deținea peste 56% din acțiuni.
Trebuie menționat faptul că, în cadrul acțiunilor de urmărire penală, procurorii PCCOCS au dispus aplicarea sechestrelor pe bunurile ce aparțin inculpaților, în valoare de peste 19 milioane lei, pentru asigurarea restituirii prejudiciului cauzat statului prin faptele ilegale ale acestora.
Printre inculpați sunt și persoane care dirijau „din umbră” activitatea companiei
Cei cinci inculpați sunt atât persoane care administrau direct compania vizată, precum și persoane care o administrau „din umbră.” Doi dintre inculpații care gestionau de facto compania, anterior, în baza demersurilor procurorilor,  au fost plasați în arest preventiv. Ulterior, însă, aceștia au fost eliberați și li s-a aplicat o altă măsură mai blândă, iar recursul procurorilor a fost respins. Actualmente, în privința unei persoane este aplicat arestul la domiciliu, în privința alteia – control judiciar, iar pentru alți trei inculpați – obligația de nepărăsire a localității.
Este de menționat că debutul investigării cazului a avut loc în 2017, prin instrumentarea dosarului de Procuratura Anticorupție, fiind lăsat în nelucrare timp de aproximativ trei ani. Ulterior, în aprilie 2020, investigațiile au fost accelerate, iar în octombrie 2020, figuranților le-a fost atribuit statutul de învinuiți. Acum, la terminarea urmăririi penale, dosarul ce constituie 40 de volume a fost trimis în judecată, spre examinare în fond.
Pedeapsa prevăzută de lege – până la 15 ani închisoare
Procuratura continuă investigațiile pentru tragerea la răspundere și a responsabililor din cadrul Băncii de Economii implicați în comiterea infracțiunii, dar și a acțiunilor ilegale ale altor companii care au acționat în mod similar. Potrivit legii penale, escrocheria imputată tuturor celor cinci inculpați este pedepsită cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Iar în cazul spălării banilor obținuți prin escrocherie – acțiuni imputate unui administrator și celor două persoane care administrau real compania – legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de până la 800.000 lei sau cu lichidarea persoanei juridice. În ceea ce privește faptele unui alt administrator al companiei și celor două persoane care de facto-i dirijau activitatea, aceștia sunt acuzați de comiterea ambelor infracțiuni.
Pagina 10 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика