O companie din România, care activează în domeniul colectării și neutralizării deșeurilor medicale și chimice, își extinde activitatea în Republica Moldova.

Despre aceasta a anunțat astăzi vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite MOLDPRES. 

Compania are o experiență de 30 de ani în neutralizarea deșeurilor medicale și chimice, gestionând opt fabrici în România.

„Vești bune la sfârșit de săptămână! Un nou investitor vine în Republica Moldova. Este vorba despre compania românească „Sterileco”. Iar ieri a făcut primul pas oficial în această direcție: compania a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice”, a anunțat Dumitru Alaiba. 

El a adăugat că venirea „Sterileco” în Republica Moldova nu înseamnă doar locuri noi de muncă, dar și îmbunătățirea managementului deșeurilor periculoase. „Ne bucurăm că prima piață aleasă pentru extindere este Republica Moldova”, a conchis vicepremierul. 

Agenția de Investiții a din Moldova a comunicat că „Sterileco” este un lider în industria gestionării deșeurilor medicale, având un portofoliu vast de clienți și gestionând fluxuri considerabile de deșeuri generate de spitale, clinici și instituții sanitare, atât publice cât și private.

„Ieri, „Sterileco” a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice dar, a început să analizele piața locală încă din martie anul curent, pregătindu-se pentru această extindere importantă”, a adăugat sursa citată. 

România se află pe primul loc între investitorii principali ai Republicii Moldova, cu aproximativ 1600 de întreprinderi cu capital românesc înregistrate și investiții în capitalul social care totalizează aproximativ 6,74 miliarde de lei.

Exportul de cereale provenite din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a cunoscut o majorare consistentă în ultimii ani.

Astfel, potrivit Delegației Uniunii Europene la Chișinău, în patru ani, exporturile de cereale moldovenești în țările UE au crescut de 8 ori: de la 36,2 milioane de dolari în 2020 – până la 292,2 milioane de dolari în 2023.

Cu fiecare an, Uniunea Europeană devine o piață tot mai mare de export pentru Republica Moldova, cel mai mare volum de cereale în 2023 fiind exportat spre România – 247 milioane de dolari.

În Grecia au fost exportate cereale în valoare de 18,4 milioane de dolari, în Italia de 16,7 milioane de dolari, în Spania de 2,9 milioane de dolari și Portugalia de 2 milioane de dolari.

Alimentele interzise pentru toată lumea. Se spune că mai mult de jumătate din caloriile pe care le consumăm provin din alimente ultraprocesate (UPF). Spre deosebire de felurile de mâncare pe care le facem acasă, cu produse și ingrediente proaspete, aceste UPF-uri conțin puține alimente întregi sau deloc.

Adesea sunt formulate industrial, cu îndulcitori sintetici, coloranți și alți conservanți și emulgatori chimici. De asemenea, pot conține niveluri ridicate de grăsimi saturate, sare și zahăr și un conținut scăzut de fibre.

Consumul regulat de UPF a fost legat de sănătatea precară, cancer și moarte timpurie. Iată care sunt alimentele ultraprocesate pe care nu ar trebui să le consumați niciodată, conform BBCGoodFood.

Cele mai proaste 10 alimente ultraprocesate

1. Băuturi energizante

Deși se spune că băuturile energizante sporesc atenția și îmbunătățesc performanța, atunci când sunt consumate în mod regulat fac inima să pompeze mai greu și mai repede și pot avea implicații grave asupra sănătății, mai ales atunci când sunt consumate de copii și tineri.

2. Pâinea din comerț

Acesta este tipul de pâine pe care îl găsim în toate supermarketurile și este clasificat ca UPF.

Pe lângă ingredientele de bază ale pâinii (făină, drojdie, sare și apă), include de obicei aditivi pentru a accelera procesul de fabricație și a prelungi durata de valabilitate. Exemplele includ emulgatori, conservanți și zaharuri. Se spune că pâinea produsă în masă reprezintă până la 11% din caloriile pe care le consumăm.

3. Cereale pentru micul dejun

Multe cereale populare sunt clasificate ca UPF deoarece conțin cereale foarte procesate, precum și aditivi – siropul de zahăr, conservanți și coloranți. Prelucrarea cerealelor, precum ovăzul și porumbul, reduce conținutul de fibre și nutrienți și crește impactul pe care îl au asupra zahărului din sânge și răspunsului la insulină. Deși unele sunt îmbogățite cu vitamine și minerale, aceste cereale ambalate sunt sărace în proteine și fibre și bogate în zahăr.

4. Hot dog

Cârnații au fost unul dintre primele alimente „procesate”.

Orientările actuale de sănătate recomandă să limităm aportul de carne roșie la cel mult 70 g (greutate gătită) pe zi, din cauza unei potențiale legături cu cancerul intestinal. Carnea procesată prezintă un risc mai mare, deoarece conține nitrați suplimentari, precum și niveluri ridicate de grăsimi saturate și sare. Consumul pe termen lung de carne roșie, și în special de carne procesată, este asociat cu un risc crescut de mortalitate de orice cauză, boli de inimă și diabet de tip 2, atât la bărbați, cât și la femei.

5. „Carne” vegană

Aceste produse sunt concepute pentru a imita textura, aroma și aspectul cărnii convenționale.

Aditivi cum ar fi metilceluloza sunt utilizați pentru a crea senzația asemănătoare unei bucăți de carne. Amplificatorii de aromă, cum ar fi glutamatul monosodic, precum și emulgatorii, stabilizatorii și materialele de umplere sunt, de asemenea, utilizați pentru a ajusta gustul și textura proteinei vegetale. Deoarece aceste substanțe chimice au efecte variate asupra organismului, nu ar trebui să fie consumate în mod regulat.

6. Nuggets de pui

Deși am putea presupune că sunt făcute din carne slabă de piept, aripioarele de pui includ și alte părți ale păsării, inclusiv tendoane, piele, oase, colagen și grăsime. Alte ingrediente includ amidon, ulei, pudră de ou, sirop de glucoză, precum și stabilizatori și coloranți

7. Gustări reformulate din cartofi

Gustările reformulate din cartofi, cum ar fi Pringles, sunt făcute din cartofi procesați deshidratați, uleiuri vegetale rafinate, făină de orez și grâu, emulgatori, sare și coloranți. În funcție de aromă, pot include și glutamat monosodic, pudre de proteine hidrolizate și sirop de glucoză.

Temperatura ridicată generează potențial o substanță numită acrilamidă, care poate fi cancerigenă.

8. Margarina

De obicei, margarina combină diferite uleiuri vegetale care sunt supuse unui proces numit hidrogenare. Acesta este procesul care creează „grăsimi trans” care acum sunt considerate la fel de dăunătoare pentru inimă precum unele grăsimi saturate. Margarinele conțin și emulgatori și coloranți, pentru a imita aspectul untului.

9. „Brânză” vegană

Fabricate adesea dintr-o grăsime saturată de origine vegetală, cum ar fi uleiul de cocos, aceste alternative de „brânză” se bazează pe adăugarea de amidon, stabilizatori, coloranți și arome pentru a crea un produs care imită brânza adevărată. De asemenea, sunt bogate în grăsimi, grăsimi saturate și sare. Spre deosebire de alte alternative pe bază de plante, „brânza” vegană nu este de obicei fortificată cu vitamine și minerale

10. Semipreparate

Acestea conțin de obicei conservanți și alți aditivi folosiți frecvent în UPF-uri pentru a le face să reziste mai mult și să aibă un gust bun.

Studiile arată că semipreparate pot avea niveluri mai ridicate de zaharuri și au mai multe calorii. Alte cercetări sugerează că mâncărurile din supermarket nu au nicio contribuție nutrițională, multe fiind bogate în grăsimi saturate și sare.

capital.ro

Odată cu includerea Republicii Moldova în politica de extindere, responsabilitatea Uniunii Europene (UE) pentru procesele politice moldovenești crește automat. De aceea, relațiile Bruxelles-ului cu Chișinăul necesită suficientă strictețe pentru a evita efectul de contagiune în cazul unor crize politice pe teren moldovenesc, fie că au conexiuni cu scandaluri de corupție sau sunt rezultatul proceselor electorale.

În prezent, percepțiile generate de acțiunile actualului guvern (Partidul Acțiune și Solidaritate – Maia Sandu) în publicul moldovenesc se proiectează volens nolens asupra UE prin asociere indirectă. Astfel, este în propriul interes al Bruxelles-ului ca transformările politice și/sau sectoriale din Moldova (economie, achiziții publice etc.) să nu cadă pradă discreditării. În plus, schimbarea accentelor geopolitice în Chișinău în urma alegerilor ar putea determina UE să își ajusteze abordările pentru a evita discreditarea.

În lumina acestor corelații, Bruxelles-ul este obligat să pregătească instrumente de comunicare specifice pentru gestionarea eventualelor crize de imagine din Republica Moldova, se arată în editorialul publicat de Evenimentul Zilei.

Trecutul UE în Republica Moldova: efectul guvernării oligarhice și criza de imagine

Există precedentul crizei de reputație a UE în perioada „furtului miliardului”, cauzată de preluarea puterii de către grupările oligarhice pro-europene în perioada 2009-2014. Ulterior, discursul pro-UE a fost intensificat de grupul oligarhic condus de Vladimir Plahotniuc, a cărui monopolizare a puterii în 2015-2018 a avut ca rezultat instituirea „statului capturat”.

În toată această perioadă, imaginea UE a fost grav șifonată, publicul și forțele de opoziție atribuind o parte din responsabilitate UE pentru faptul că nu a prevenit „furtul miliardului” (devalizarea sistemului bancar moldovenesc). Bruxelles-ul a fost lent și ineficient în deconspirarea elitelor oligarhice, care „sub drapel european” au pus bazele „statului capturat”.

Chiar dacă UE a limitat asistența financiară acordată Republicii Moldova în perioada 2015-2018, prin activarea principiului de condiționalitate, reputația acesteia a fost considerabil compromisă. Sondajele (BOP – susținute de Fundația Soros din Moldova) arată că înainte de „furtul miliardului”, în noiembrie 2013, sprijinul public era de 47,7% pentru aderarea la UE.

La sfârșitul anului 2014, pe fondul scandalului din sistemul bancar, soldat cu pierderea a circa 15% din PIB-ul Republicii Moldova și o datorie publică asumată indirect de către populație, sentimentele pro-UE au scăzut. Astfel, în aprilie 2015, doar 39,5% au susținut ideea aderării la UE, iar 41,8% au fost împotrivă.

La acel moment, Uniunea Economică Eurasiatică devenea mai populară decât UE. Prin urmare, în aprilie 2015, proiectul eurasiatic al Rusiei a căpătat un nivel de sprijin de 50% față de 32% pentru UE. Abia spre finele anului 2015, vectorul pro-UE a revenit la 45% sprijin public, dar a rămas sub 50% până în mai 2018, când a atins pragul de 54%.

Restabilirea încrederii publicului în UE după „furtul de miliarde” din 2010-2014 sa bazat pe mai mulți factori majori. În primul rând, Bruxelles-ul a activat condiționalitatea, prin care asistența macrofinanciară a fost oprită pentru Republica Moldova în 2015 după crima din sectorul bancar și în 2018 după anularea rezultatelor alegerilor locale de la Chișinău.

Drept recompensă pentru penalizarea autorităților, populația și-a îmbunătățit opinia despre UE. Al doilea element favorabil pentru renașterea imaginii UE a fost demararea procesului de implementare provizorie a Acordului de Asociere, începând din toamna anului 2014, urmat de ratificarea tratatului de către UE în 2016.

În fine, discreditarea elitelor oligarhice a dus la apariția unor noi partide politice puternice, care au preluat mesajul pro-UE (Platforma DA, urmat de PAS), injectându-i o nouă doză de credibilitate publică.

Repetarea situației sau scenarii diferite

În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, UE a oferit Republicii Moldova statutul de țară candidată mai repede decât a făcut-o pentru statele din Balcanii de Vest. În doar 2 ani, din februarie 2022 până în iunie 2024, dosarul Republicii Moldova a sărit de la etapa țării candidate la etapa de deschidere a negocierilor cu UE.

La aceasta au contribuit și Acordul de Asociere din 2014, guvernanții moldoveni cu contacte politice strânse la nivelul instituțiilor UE și lipsa unei abordări critice din partea actorilor cheie din societatea civilă moldovenească față de calitatea reformelor.

Pe toată această durată, Bruxelles-ul a manifestat mai degrabă reticență sau timiditate în a evidenția neajunsurile legate de unele reforme, în special în domeniul justiției. Acest lucru a fost determinat de trei circumstanțe esențiale.

În primul rând, au intervenit legăturile politice pe care PAS-Sandu le are cu exponenții politici din UE și capitalele naționale, inclusiv Partidul Popular European. Prin urmare, abordarea UE asupra situației politice moldovenești este influențată de simpatii politice și, respectiv, de solidaritate necondiționată cu factorii de decizie de la Chișinău.

Al doilea aspect care a avut o pondere în influențarea deciziilor favorabile ale UE a fost lipsa unei poziții critice din partea majorității reprezentanților societății civile cu privire la implementarea defectuoasă a precondițiilor pentru obținerea statutului de țară candidată, iar ulterior și pentru deschiderea negocierilor (anii 2022-2024).

Raționamentul colectiv al guvernului Republicii Moldova, al UE și al actorilor societății civile a fost că „fereastra istorică de oportunitate” trebuie valorificată rapid, indiferent de aspectele problematice ale precondițiilor, cerute de către UE, dar neimplementate cuprinzător și judicios de către Chișinău.

În al treilea rând, doza mare de favoritism pentru guvernul de la Chișinău s-a datorat contribuției majore a Republicii Moldova la sprijinul UE pentru Ucraina și riscurilor obiective legate de intervențiile (non-)militare ale Rusiei împotriva securității naționale moldovenești. Această motivație geopolitică este factorul dominant, care pune criticile legate de calitatea guvernării moldovenești pe un plan secundar. Așadar, UE arată o doză mare de toleranță față de procesele politice din Republica Moldova, asumându-și lovituri de imagine care sunt îndreptate împotriva actualului guvernului.

Dacă UE își va păstra actuala abordare față de procesele politice moldovenești, atunci această riscă să repete greșelile din trecut sau să treacă prin scenarii observate în prezent în alte țări candidate din Europa de Est. Scenariile legate de gestionarea imaginii UE în Republica Moldova depind de atitudinea UE față de suspiciunile de corupție și inclusiv de comportamentul acesteia în funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale, dar și al referendumului constituțional privind integrarea europeană.

Scenariul 1

Dacă cazurile de corupție în domeniul achizițiilor publice vor fi dezvăluite în momentul în care UE își va transfera asistența financiară pentru stabilizarea bugetului Republicii Moldova, atunci Bruxelles riscă să treacă printr-o experiență similară cu cea din 2014 („furtul miliardului„).

Deși repetarea unei infracțiuni de această amploare în sectorul bancar este extrem de redusă, există suspiciuni cu privire la cheltuielile pentru infrastructura publică. Pe fondul acestor suspiciuni, UE trebuie să țină cont de recomandările Curții europene de Conturi din 2016 privind „furtul miliardului” și utilizarea ineficientă a condiționalității de către UE.

Acest lucru este cu atât mai esențial având în vedere că guvernarea din Republica Moldova este interesată să atragă investiții europene pentru modernizarea infrastructurii feroviare și terestre în contextul restabilirii postbelice a Ucrainei și a interconectării cu România.

Scenariul 2

Un eșec eventual al actualei guvernări la alegerile prezidențiale din Octombrie 2024 poate contribui la reducerea unilaterală a dialogului de către UE din motive geopolitice. Dacă Maia Sandu nu va fi realeasă, atunci UE ar putea scădea motivația de a menține nivelul actual de contacte politice cu Președintele, inclusiv în solidaritate cu PAS, dar și pentru a-și păstra imaginea în Republica Moldova.

Chiar dacă viitorul președinte va menține în mod declarativ integrarea europeană ca o prioritate, încercarea sa de a restabili cel puțin parțial dialogul cu Rusia va fi urmată de o diminuare a statutului relațiilor bilaterale ca reacție a UE la o schimbare a accentului geopolitic al Chişinăului.

În acest sens, Bruxelles-ul ar putea replica reacția sa la evenimentele din Georgia, unde guvernul a adoptat în această vară o legislație inspirată din practicile autoritare (Rusia) și care vizează societatea civilă georgiană și mass-media finanțate inclusiv din fonduri europene.

Scenariul 3

Imaginea UE poate suferi și de un rezultat negativ pentru referendumul constituțional privind integrarea europeană. Orice slăbiciune a PAS-Sandu în mobilizarea electoratului pentru a susține un vot „da” poate avea efecte electorale negative pentru realegerea lui Sandu în turul doi.

În același timp, un colaps al referendumului din cauza unui vot negativ va alimenta narațiunea eurosceptică în rândul alegătorilor nemulțumiți de calitatea guvernării. În acest caz, cel puțin ca efect temporar, ar putea exista un salt în sprijinul public pentru Uniunea Eurasiatică, care este deja promovată activ de forțele pro-ruse (Ilan Şor).

Pentru a amortiza lovitura de imagine a unui referendum eșuat, în cazul scenariului negativ, UE va simți de asemenea nevoia să dialogheze cu opoziția extraparlamentară pro-UE, inclusiv pe platforma „Pactului pentru Europa” („Pactul de la Snagov 2.0”). Acest lucru ar putea să diminueze monopolului asupra discursului pro-UE care aparține în prezent PAS-Sandu.

Denis Cenușă

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, anul 2021 a fost unul remarcabil pentru producția agricolă a Republicii Moldova. S-a înregistrat o creștere spectaculoasă a exporturilor, în special a cerealelor.

Din păcate, anul 2022 nu a menținut această tendință pozitivă. Exporturile au rămas la un nivel similar cu cel din 2021, iar apoi au început să scadă. Totuși, în termeni formali, exporturile păreau puțin mai mari, un efect datorat războiului din regiune, scrie agroexpert.md.

Anul 2023 a adus, însă, o schimbare pozitivă datorită exporturilor excepționale de fructe. În timp ce alte sectoare înregistrau scăderi, fructele au fost motorul care a determinat o ușoară creștere a exporturilor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o stagnare a exporturilor, situație ce durează de aproximativ un an. O cauză semnificativă a acestei scăderi este pierderea posibilității de a importa și exporta produse agricole din și către Ucraina, un impact major al contextului geopolitic actual.

Noul Dacia Duster 3 redefinește standardele SUV-urilor subcompacte românești, îmbinând robustețea designului cu tehnologii avansate de propulsie electrică, renunțând complet la motorizările diesel și oferind un interior spațios și durabil. Iată însă cum stau lucrurioe atunci când vine vorba de siguranță.

Dacia Duster 3 – rezultat îngrijorător de siguranță, 3 din 5 stele EuroNCAP

Dacia Duster 3, noul model al celebrului producător român, aduce îmbunătățiri semnificative față de generațiile anterioare. SUV-ul subcompact prezintă un design mai robust, utilizează materiale durabile și oferă un interior mai spațios.

De asemenea, vine cu opțiuni de propulsie electrificate, inclusiv variante mild-hybrid și full-hybrid, eliminând motorizările diesel din oferta sa.

Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop, își extinde operațiunile de distribuție de medicamente în Bulgaria, iar o nouă extindere urmează să aibă loc anul viitor și în Republica Moldova.

Procesul de extindere este parte a unei strategii care si-a propus obiective ambițioase pentru viitor: borna de 50 de milioane de euro este următorul obiectiv, alături de menținerea indicatorului EBITDA la nivel de două cifre procentuale și creșterea cifrei de afaceri cu minimum 10% anual, scrie profit.ro/

„Misiunea noastră este aceea de a facilita accesul pacienților din Bulgaria la medicamente și soluții care nu sunt disponibile pe piața din Bulgaria, din diferite motive legate de strategiile companiilor și a autorităților din țările respective. De aceea, am decis să ne implicăm în acest proces, să acoperim cât mai multe dintre verigi: înregistrarea produselor, promovarea lor, importul si distribuția acestora”, spune Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics.

Bulgaria reprezintă o piață cu mult potențial, având în vedere că există un deficit major de medicamente, conform declarațiilor Uniunii Farmaceutice Bulgare. În plus, deși numărul de farmacii este aproape dublu față de media europeană, există un deficit important din perspectiva numărului de farmaciști, și implicit de sprijin și sfaturi în ceea ce privește tratamentul pacienților. „Vom lucra îndeaproape cu producătorii bulgari pentru lansarea de produse noi pe piața din Romania. Un alt obiectiv este de a înțelege mai bine nevoile autorităților, medicilor și pacienților din Bulgaria”, spune Marius Mincă, CEO al companiei Pharmalink. Pentru început, structura comercială a organizației din Bulgaria va fi formată dintr-un director general, în persoana lui Marius Cănălău, un farmacist șef, un legal adviser și 4 reprezentanți medicali, iar activitatea de depozitare, logistică și distribuție va fi coordonată de partenerul local al grupului, compania bulgară Medex.

„Pentru producătorii cu care noi colaborăm, un mare avantaj este reprezentat de simplificarea accesului în alte piețe învecinate cu România, unde aceștia nu sunt prezenți în acest moment. De asemenea, vom putea negocia si semna contracte de exclusivitate cu viitori parteneri care își doresc sa acceseze mai multe piețe printr-un singur partener. De-a lungul celor 10 ani de activitate, ne-am confruntat cu această solicitare din partea unor companii partenere și mereu ne-am dorit extinderea și pe alte piețe. Am vrut însă mai întâi să ne consolidăm ca grup, să căpătăm experiența pe care azi o avem, așadar a venit momentul să ne desfășurăm activitatea în mai multe zone din Europa”, a adăugat Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics. Pentru primul trimestru al anului 2024, Direct Pharma Logistics și-a depășit obiectivele propuse, înregistrând o cifră de afaceri de 11.1 milioane de euro în primul trimestru din 2024, cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Grupul de trei companii împlinește anul acesta 10 ani de activitate și are, de la începutul lui 2024, o echipă mai numeroasă, formată din aproximativ 100 de membri.

Pharmalink este specializată în servicii de marketing și vânzări farmaceutice directe în România. Farmatop este farmacia clinică dedicată unor grupuri de pacienți cu boli cronice.

Bursa Română de Mărfuri (BRM) a fost înregistrată oficial în Republica Moldova.

Acest lucru a fost anunțat pe rețelele de socializare de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, care a precizat că a fost nevoie de aproape un an pentru a întocmi legal toate documentele, scrie infotag.md.

„Desigur, aceasta este doar partea legală, iar de mâine bursa din Moldova nu va funcționa. Urmează multe eforturi pentru a dezvolta această infrastructură. Dar acesta este un pas important. Mă bucur că lucrurile progresează și doresc succes în continuare”, a scris Alaiba pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, „avantajele bursei de mărfuri pentru economie sunt evidente: atât vânzătorul, cât și cumpărătorul pot obține un preț mai corect în condiții mai clare”.

Numerarul aflat în circulație se cifra la 41,6 miliarde de lei, la sfârșitul anului 2023, potrivit cifrelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Bancnotele cu valoarea nominală de 1 leu şi 200 de lei au cea mai mare pondere în cantitatea banilor aflați în circulație – 23,5% și 29%. Cantitatea bancnotelor de un leu s-a cifrat la 78,5 milioane de lei, iar de 200 de lei – 97 de milioane de lei, scrie bani.md.

Cele mai puţine la număr sunt bancnotele de 1000 de lei, cu o pondere de 2,1% (7 milioane de bucăți). 4,3% din totalul bancnotelor în circulaţie sunt cele de 500 de lei – 7,3 de milioane de bucăţi, în valoare totală de 7,1 miliarde de lei.

În total în circulaţie sunt 334 milioane de bancnote – de 1 leu, 5 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei, 1000 lei.

Din ce în ce mai mulți tineri din Republica Moldova lucrează vara pe litoral. Anul acesta sunt în jur de 6.000 Confruntați cu o nevoie mare de angajați, hotelierii și proprietarii restaurantelor sunt bucuroși că pot comunica mai ușor cu ei, decât cu alți

Iar tinerii, mulți dintre ei studenți în România, preferă să rămână în vacanţă aici, pentru că salariile sunt mai mari decât la ei acasă, scrie stirileprotv.ro.

Loredana și Georgiana sunt surori gemene. Amândouă sunt studente în Iași și tot împreună lucrează într-un complex din Mamaia. Au rămas în România pe timpul vacanței ca să îşi facă bani de buzunar. Pentru un post de ospătar - debarasator salariul este de 3.500 – 4.000 de lei, cu masă și cazare asigurate de angajator.

Georgiana și Loredana Mătase: „Ca cineva care a mai lucrat în Republica Moldova se câștigă mai bine. Primim și mai mult bacșiș”.

Reporter: Ce vreți să faceți cu banii pe care îi strângeți în vara aceasta?

Tânără: „Aș dori să îmi cumpăr un telefon nou”

Reporter: Și tu?

Tânără: „Tot vreau să-mi cumpăr telefon, și așa pentru universitate, rechizite, să mă distrez să mai mănânc ceva bun.”

Pentru că vorbesc limba română uşor diferit, mulți clienți sunt curioși să afle de unde sunt: „Îmi place accentul tău. De unde sunteți”

-Din Moldova.

-Din Chişinău? Nu, mult mai aproape, din Ungheni.”

Cătălin a avut emoții la început că nu va putea să comunice.

Cătălin Huzu, student: „Sincer, la început mi se părea un pic dubios, dar după m-am dat și eu cu lumea, am început a vorbi și eu, se schimbă vorba automat. La început a fost mai greu.”

Vlad spune că lucrează mai mult aici ca acasă, dar se descurcă. Este ajutor de bucătar și, după calculele lui, cei 5.000 de lei pe care îi câștigă lunar ar trebui să îl ajute să se întrețină în viitorul an universitar.

Vlad Samburschi, bucătar: „Aici se câștigă mai mult, dar și munca este mai multă, comparând cu Chișinăul sau Bălți, câștigi mai mult pentru că este oraș turistic e mai multă lume.”

Angajatorii îi preferă pe moldoveni în fața altor lucrători din afara Uniunii Europene, în primul rând pentru că se înţeleg ușor cu ei.

Vasile Cataragă, reprezentant cetățeni Republica Moldova în Constanța: „Vorbim aceeași limbă, tocmai de aceea patronii de restaurante, antreprenorii îi caută. Aici la Constanța găsești destul de ușor locuri de muncă neavând experiență, pe perioada verii.”

Sergiu Plop șef sală restaurant: „Ne înțelegem foarte bine cu ei, sunt muncitori și foarte dedicați.”

Potrivit reprezentanților asociațiilor din turism, aproximativ 6.000 de cetățeni din Republica Moldova sunt în acest moment pe litoral. 800 dintre ei doar în Constanța și Mamaia. Cei mai mulți au până în 25 de ani.