Bitcoin atinge un nou record pe fondul speculațiilor electorale din SUA, înregistrând o creștere de peste 65% în acest an. În timp ce investitorii anticipează o potențială victorie a lui Donald Trump, criptomonedele mai mici, precum Dogecoin, cunoscută drept „memecoin-ul” original, câștigă teren, stimulată de comentariile lui Elon Musk.

Bitcoin, cea mai mare criptomonedă din lume, a câștigat peste 65% de la începutul anului, pe măsură ce investitorii continuă să fie atrași de potențialul de creștere al monedelor digitale, în contextul unei posibile victorii a lui Donald Trump la alegerile din SUA.

Această tendință ascendentă a dus la o apreciere de 7% într-o singură sesiune de tranzacționare asiatică, Bitcoin atingând un nou record de 75.060 USD miercuri dimineață, depășind maximul anterior din martie.

Interesul investitorilor asiatici și pariurile pe Bitcoin înainte de alegeri

Bitcoin a înregistrat o creștere accentuată datorită speculațiilor investitorilor care consideră că o posibilă victorie a lui Donald Trump la viitoarele alegeri din Statele Unite ar putea aduce o schimbare majoră în peisajul criptomonedelor.

Această creștere record a avut loc pe fondul unei susțineri percepute din partea magnatului american pentru sectorul criptomonedelor, după cum menționează publicația The Guardian.

Potrivit datelor disponibile, miercuri dimineață Bitcoin a atins valoarea de 75.005,08 USD, depășind recordul precedent de 73.797,98 USD stabilit în martie.

„Prețul bitcoin a urmărit îndeaproape poziția lui Trump în sondaje și pe piețele de pariuri”, a declarat Russ Mould, analist la compania AJ Bell, cu puțin timp înainte de alegerile americane de marți.

Investitorii au speculat că o potențială victorie a republicanilor ar putea stimula cererea pentru Bitcoin, văzut ca o opțiune de investiție alternativă într-o economie supusă fluctuațiilor politice.

Impactul declarațiilor lui Trump asupra pieței criptomonedelor

Poziția lui Donald Trump față de criptomonede a suferit o transformare semnificativă de-a lungul anilor. În perioada președinției sale, Trump a criticat criptomonedele, descriindu-le drept o „înșelătorie”, dar recent și-a schimbat radical punctul de vedere, lansând chiar o platformă proprie destinată susținerii acestui sector.

Nigel Green, reprezentant de la firma de investiții deVere, a declarat că o victorie a lui Trump ar putea reprezenta „catalizatorul care împinge Bitcoin într-un teritoriu neexplorat”.

Green a subliniat că, dacă Trump ar reveni la conducere, acesta ar putea pune accent pe dereglementare, stimulente fiscale și politici economice care favorizează investițiile alternative, inclusiv criptomonedele.

De asemenea, Donald Trump și-a anunțat intenția de a transforma Statele Unite în „capitala mondială a monedelor și a criptomonedei”, propunându-l pe miliardarul tehnologic și controversatul teoretician al conspirațiilor de dreapta, Elon Musk, drept responsabil pentru realizarea unui audit amplu al cheltuielilor guvernamentale.

Inițiativa World Liberty Financial și impactul asupra pieței

În luna septembrie, Donald Trump a dezvăluit lansarea unei platforme de monedă digitală, numită World Liberty Financial, alături de fiii săi și de mai mulți antreprenori. Deși lansarea acestei platforme a fost așteptată cu interes, vânzările inițiale au fost sub așteptări, doar o mică parte dintre jetoanele emise fiind achiziționate.

Platforma World Liberty Financial oferă utilizatorilor posibilitatea de a împrumuta sau de a se împrumuta în criptomonede – un serviciu deja popular în industrie, oferit de platforme consacrate, cum ar fi Aave.

Între timp, industria criptomonedelor a cunoscut o atenție constantă din partea mass-media, fiind marcată de volatilitatea pieței și de prăbușirea unor giganți, precum platforma de schimb FTX. Faptul că o figură publică de talia lui Donald Trump lansează o platformă de criptomonede aduce o vizibilitate sporită pentru acest domeniu, atrăgând și mai mult interes din partea investitorilor.

Prima achiziție în Bitcoin a fostului președinte al Statelor Unite

Donald Trump a devenit, potrivit relatărilor, primul fost președinte al Statelor Unite care a utilizat Bitcoin într-o tranzacție publică, când a cumpărat burgeri de la un restaurant din New York.

Localul a calificat achiziția drept o „tranzacție istorică”, menționând că această primă tranzacție de acest fel a atras atenția publicului asupra utilizării monedelor digitale.

„Cine vrea un hamburger?” a spus Trump în septembrie, când, la câteva zile după lansarea platformei sale, a folosit Bitcoin pentru a achita comanda.

Acest gest simbolic a fost interpretat ca o susținere a criptomonedelor, oferind astfel un exemplu public de utilizare a acestei metode alternative de plată.

Bitcoin continuă să fie văzut ca un refugiu financiar pentru investitorii care caută opțiuni alternative în perioade de instabilitate, iar susținerea lui Trump pare să contribuie la creșterea valorii criptomonedei.

Altcoins și monedele meme câștigă teren pe piața criptomonedelor

Pe lângă creșterea Bitcoin, unele criptomonede mai mici, cunoscute sub numele de altcoins, au înregistrat la rândul lor câștiguri semnificative, spun cei de la Mint.

Un exemplu notabil este Dogecoin, considerat de mulți investitori drept primul „memecoin” al industriei, adică o criptomonedă bazată mai degrabă pe popularitate și umor decât pe utilitate reală.

Dogecoin a crescut cu până la 18% în acest an, în parte datorită susținerii publice a lui Elon Musk, un cunoscut promotor al monedei.

Musk a sugerat chiar că, dacă Trump câștigă alegerile, va înființa un Departament de Eficiență Guvernamentală, sau DOGE, o aluzie directă la criptomoneda care poartă același nume. În acest context, valoarea Dogecoin a atins aproximativ 17 cenți, aproape dublându-se în 2024.

Performanța criptomonedelor și strategiile investitorilor în piață

În mod tradițional, altcoins – termen folosit pentru a descrie criptomonedele mai mici decât Bitcoin – au reușit să performeze mai bine în ciclurile anterioare de piață.

După raliuri majore ale Bitcoin, investitorii au tendința să se orienteze spre monedele cu capitalizare mică, considerându-le o oportunitate de câștig rapid în condiții favorabile.

Totuși, în ultimul an, majoritatea altcoins s-au confruntat cu dificultăți în a depăși performanța Bitcoin, cu excepția așa-numitelor „monede meme”, care sunt populare datorită comunităților dedicate, dar nu au o utilitate economică clară.

www.capital.ro

Devierile tarifare la Moldovagaz au ajuns la aproape 700 de milioane de lei, potrivit analizelor interne din cadrul companiei.

Devierile tarifare s-au acumulat din cauza neajustării la timp a tarifului la gaz și a instabilității de pe bursă a prețului metanului, scrie bani.md.

Devierile vor fi incluse în tariful metanului pentru populație, însă Moldovagaz nu a depus deocamdată o solicitare la ANRE.

În prezent, tariful metrului cub pentru populație este de  13,126 (cu TVA), iar ultima data s-a redus la începutul lunii mai 2024.

Veaceslav Zuza, un antreprenor din nordul Republicii Moldova, și-a transformat grădina într-un spațiu exotic. Pasiunea pentru plante l-a determinat să cultive chiar cactuși fructiferi, dar și copaci de kiwi și rodii, care rezistă la condițiile climaterice de la noi, transmite tvrmoldova.

Antreprenorul spune că pomii de kiwi sunt ușor de întreținut, asemănându-se cu vița-de-vie, și nu necesită îngrijiri speciale.

„Anul acesta, kiwii, în perioada verde, i-am udat de două sau trei ori seara pe răcoare”, spune bărbatul.

De asemenea, el deține 14 soiuri de rodii, care înfloresc de mai multe ori pe durata verii, dar sunt sensibile la umiditate.

„De câteva ori pe vară înflorește, însă nu am știut că perioada de înflorire nu iubește umiditate. Primăvara acesta a dat roade, iar pentru mine aceasta este o victorie mare”, afirmă el.

Pe lângă aceste specii, moldoveanul cultivă și kaki, un fruct gustos pe care îl culege înainte de înghețuri.

Micșorarea nivelului admis de pesticide, la nivel european, a majorat semnificativ cantitatea de fructe și legume care au fost nimicite în Republica Moldova din cauza că depășeau norma admisă de substanțe chimice. Astfel, în primele 9 luni ale acestui an, au fost distruse 334 de tone de fructe și legume, o cantitate aproape dublă față de cea din anul precedent. În pofida verificărilor și măsurilor prompte întreprinse de inspectorii Agenției pentru Siguranța Alimentelor, circa 5 la sută din produsele neconforme au ajuns totuși pe mesele consumatorilor.

18 tone de banane și varză chinezească neconforme au ajuns pe masa consumatorilor în acest an, în pofida măsurilor întreprinse de inspectorii pentru siguranța alimentelor, a precizat pentru Radio Moldova, șefa Direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non-animală, Marina Dintiu, scrie radiomoldova.md.

„Cea mai mare problemă a fost cu produsele de import, pentru că agenții economici nu au așteptat raportul de încercări și au comercializat în pofida declarației de proprie răspundere. Aceștia au fost sancționați, au fost efectuate retragerile maxime posibile, dar în anumite situații produsele au fost deja comercializate. Unele produse au depășit norma admisibilă la pesticide de două ori. Din cele comercializate au fost doar banane și varză chinezească”, a spus Marina Dintiu.

Pentru a verifica starea fructelor și legumelor importate în Republica Moldova, inspectorii ANSA au intensificat controalele la trecerea frontierei de stat, precum și în unitățile de comerț din țară, iar importatorii care au adus în Republica Moldova produse alimentare ce conțin pesticide sunt verificați mult mai strict.

Specialiștii de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor atenționează despre riscurile consumului de fructe și legume care conțin pesticide peste norma admisă - de la intoxicații grave și până la infertilitate.

Cetățenii ar trebui să procure fructe și legume doar din locuri autorizate și să solicite de la vânzători certificatele sanitare care confirmă inofensivitatea produselor, recomandă nutriționista Luminița Suveică.

„Dacă cantitatea de pesticide din fructe și legume depășește norma admisibilă atunci acestea sunt periculoase pentru că afectează tractul digestiv, acționează negativ asupra metabolismului și atunci când sunt în cantități mari este și pericolul de a avea o intoxicație gravă. Oamenii ar trebui să spele bine aceste produse, la unele fructe și legume ar trebui să le scoată coaja înainte de consum. Dacă noi am ajuns să creștem căpșuna mare cât un măr nu mai putem vorbi că aceasta este naturală”, a precizat Luminița Suveică.

Potrivit unui document trimis de ANSA la solicitarea Radio Moldova, în urma investigațiilor de laborator, în primele nouă luni ale anului curent, au fost nimicite 334 de tone de fructe și legume, iar anul trecut au fost distruse 135 de tone.

Operatorii care au comercializat produsele neconforme s-au ales cu amenzi.

Hello Donuts, lanț de gogoșerii prezent pe piață din 2016 atât prin unități proprii, cât și în sistem de franciză, are în plan intrarea în câte două noi orașe în fiecare an, începând cu 2025, dar și ieșirea în afara granițelor țării. Pentru extindere este vizată și atragerea unui investitor.

Următoarea locație Hello Donuts va fi inaugurată cel mai probabil la începutul lunii noiembrie în Craiova, în cadrul Promenada Mall, aceasta fiind cea de-a 12 gogoșerie a rețelei la nivel național, iar până la finalul anului ar mai urma deschiderea unei gogoșerii în Brașov.

Gogoșeriile Hello Donuts sunt acum prezente în București, Brașov, Sfântul Gheorghe și Craiova. “Intenționăm să deschidem în orașele mari câte o unitate de producție. Produsele noastre sunt proaspete și trebuie să le facem în fiecare zi. Asta este particularitatea produsului nostru, de la aluat până la decor, ele se fac în aceeași zi.

Și pentru asta intenționăm să deschidem unități de producție în orașele mari care să deservească trei sau patru locații din orașele respective. Planurile noastre sunt să avem cel puțin două orașe mari pe an deschise și cam șase locații în total pe an.

Preferăm mai degrabă să deschidem gogoșeriile în sistem de franciză, dar nu excludem să le deschidem și noi. De ce? Din cauza distanțelor. Este mult mai ușor de controlat dacă este un antreprenor local. Una este să controlăm noi Arad din București și una e să ai pe cineva acolo”, spune, pentru Profit.ro, Constantin Puiu, proprietarul business-ului Hello Donuts.

Antreprenorul intenționează să dea în franciză și unitățile de producție, pe lângă magazinele Hello Donuts.

“Vizăm Timișoara și Oradea în primă fază. Avem discuții deja. Apoi, ne uităm către Vaslui, Bacău, Moldova. Abia am început discuțiile acolo. Încercăm să ne consolidăm poziția noastră în România, dar lucrăm și la ieșirea în afara țării, în special în Republica Moldova și în Ungaria. Vrem ca în 2026 să mergem către Republica Moldova, iar în 2027 să intrăm pe piața din Ungaria”, mai spune acesta.

În ultimele două săptămîni, Republica Moldova a exportat patru tiruri de carne refrigerată.

Despre aceasta a anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, scrie noi.md.

„Exportul de carne refrigerată ia amploare. În ultimele două săptămîni avem deja patru tiruri exportate. Carnea refrigerată cred că va beneficia de o mare cerere pe piața din Uniunea Europeană, pentru că este una de calitate”, subliniază Bolea.

Amintim că, trei companii din Moldova, două fabrici de ouă și una de carne de pui, au obținut dreptul de a exporta pe piața Uniunii Europene, ca urmare a armonizării legislației noastre la cerințele blocului comunitar.

Pe 8 octombrie primul producător de ouă de consum (categoria A) din țară a fost listat cu dreptul de a-și exporta produsul pe piața UE.

Ulterior, al doilea producător de ouă de consum (categoria A), din țară, a fost listat cu dreptul de a-și exporta produsul pe piața Uniunii Europene (UE).

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor încurajează agenții economici să manifeste, și în continuare, interes și să depună cererea pentru exportul în Uniunea Europeană a produselor autohtone.

Controversata operă de artă „Comedian", realizată de Maurizio Cattelan, cu o banană lipită cu bandă adezivă pe un perete, ar putea să se vândă cu peste un milion de dolari la o licitaţie, însă experții afirmă că „publicul va decide adevărata sa valoare".

Încă o fermă avicolă din Moldova, a doua la număr, a primit dreptul de a exporta ouă de categoria A pe piața Uniunii Europene.

Despre acest lucru a anunțat Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), scrie noi.md.

Este vorba despre compania Romcris din satul Tîrnova, raionul Dondiușeni.

După cum s-a comunicat, primul producător de ouă (categoria A) din țara noastră, care la 8 octombrie 2024 a primit dreptul de a exporta produsele sale pe piața Uniunii Europene este compania I.M. PB-NORD SRL din comuna Bleșteni, raionul Edineț.

Prețul unui hectar de pământ a ajuns la 120 de mii de lei în unele raioane de nord ale R. Moldova, iar costurile vor continua să crească, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Vasile Șarban, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În prezent, prețul unui hectar de pământ oscilează în R. Moldova, în funcție de regiune și raioane, de la 35.000 la 100.000 de lei, iar potrivit lui Vasile Șarban, în regiunea de nord un hectar de teren poate fi vândut și cu 120 de mii de lei (peste 6,2 mii de euro).

Invitatul podcastului „În esență...” consideră că prețurile la pământ vor continua să crească, mai ales în cazul terenurilor cu sisteme de irigare și a celor cu soluri de calitate superioară. Majoritatea terenurilor din țară sunt de calitate superioară, a precizat Șarban.

Întrebat cum ar putea evolua prețurile la pământ, odată cu aderarea R. Moldova, în perspectivă, la Uniunea Europeană, Vasile Șarban a spus că inițial ar putea crește „exagerat”, așa cum s-a întâmplat, bunăoară, în România și Bulgaria, iar apoi să coboare „la normal cum era până la aderare”.

Invitatul podcastului „În esență...” consideră că prețurile la pământ vor continua să crească, mai ales în cazul terenurilor cu sisteme de irigare și a celor cu soluri de calitate superioară. Majoritatea terenurilor din țară sunt de calitate superioară, a precizat Șarban.

Întrebat cum ar putea evolua prețurile la pământ, odată cu aderarea R. Moldova, în perspectivă, la Uniunea Europeană, Vasile Șarban a spus că inițial ar putea crește „exagerat”, așa cum s-a întâmplat, bunăoară, în România și Bulgaria, iar apoi să coboare „la normal cum era până la aderare”.

Prețul mediu al unui hectar de teren agricol în UE este de 10,5 mii de euro. Cele mai mari prețuri la pământ sunt în Malta – peste 233 de mii de euro per hectar; Țările de Jos – peste 85 de mii de euro și în Luxemburg – în jur de 43 de mii de euro per hectar.

Secretarul de stat al MAIA a mai spus la Europa Liberă că în Moldova utilizarea incorectă și nesăbuită a tehnologiilor au efecte „distructive asupra calității solului”.

Vasile Șarban susține că solul moldovenesc continuă să se numere printre cele mai fertile din lume, iar dacă va continua să fie degradat în ritmurile actuale R. Moldova ar putea pierde acest statut.