Au fost momente tensionate pe Aeroportul Internaţional din Iaşi unde un bărbat din Republica Moldova a avut o altercaţie cu un agent de pază. Ca să îl calmeze pe individul nervos, angajatul aeroportului a fost nevoit să-l ameninţe cu folosirea unui spray lacrimogen. Scena a fost filmată de martori.

Conflictul ar fi izbucnit după ce un transportator din Republica Moldova, care ar fi trebuit să își aștepte clienții în parcarea aeroportului, a intrat în terminalul de sosiri. Potrivit martorilor, acesta ar fi încercat să racoleze pasageri direct din interior, deși accesul transportatorilor în zonă este strict interzis, scrie observatornews.ro.

Aeroportul din Iaşi s-a transformat, de aproape un an, într-un punct important pentru transportul de persoane spre Republica Moldova. Mulţi cetăţeni moldoveni zboară până la Iaşi şi au nevoie de legături rutiere către Bălţi sau Chişinău. În parcarea aeroportului aşteaptă zeci de transportatori, însă nu toţi operează în mod legal. Mulţi dintre ei intră în zona terminalului, deşi accesul le este interzis, încercând să atragă pasageri direct din rândul celor care sosesc cu avionul.

Doar că, de multe ori aceşti transportatori ajung să nu respecte regulile. Înaintează inclusiv în terminal şi devin uneori chiar deranjanţi pentru pasageri deoarece pot insista foarte mult către ei pentru a-i transporta. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Unul dintre transportatori a fost observat de un agent de pază în timp ce încerca să racoleze pasageri direct din terminal. Când a încercat să îl evacueze, între părţi a izbucnit un conflict. Spiritele s-au încins rapid, iar după mai multe îmbrânceli şi injurii, agentul de pază a încercat să folosească spray lacrimogen pentru a calma situaţia.

Nu este un caz izolat, spun angajaţii aeroportului din Iaşi. Astfel de incidente sunt frecvente, iar autorităţile recunosc că problema persistă de luni bune. În prezent, se lucrează la un regulament clar, care să stabilească măsurile ce pot fi luate în asemenea situaţii. Reprezentanţii aeroportului spun că urmează să fie amenajată o staţie specială pentru transporturile internaţionale, însă admit că, cel mai probabil, conflictele vor continua.

Uniunea Europeană examinează trei pachete noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar pe lista celor care urmează a fi sancționați pentru acțiuni rusești „de destabilizare” în țările UE și în terțe țări apar și doi cetățeni moldoveni, născuți la Bender, care dețin și conduc o firmă de internet la Londra, scrie g4media.ro

Noile pachete de sancțiuni pe care UE urmează să le definitiveze în următoarele zile și săptămâni au ca scop pedepsirea unor indivizi și entități în legătură cu folosirea de către Rusia de arme chimice, recurgerea la atacuri cibernetice și acțiuni de destabilizare.

Majoritatea celor sancționați sunt cetățeni ruși și firme din Rusia, dar printre ei apar și cetățenii moldoveni Iurie Neculițî și Ivan Neculițî, care își au domiciliul la Londra, precum și compania lor, Stark Industries Solutions Ltd.

„Un serviciu de găzduire web înregistrat ca firmă de tip maildrop în Regatul Unit, compania oferă servicii de găzduire de servere cu locații în întreaga lume”, se spune în documentul UE, conținând lista sancțiunilor viitoare, care a fost văzut de Europa Liberă.

În justificarea sancțiunilor propuse contra celor doi, UE spune că Stark Industries „permite diverselor entități afiliate sau sponsorizate de statul rus să desfășoare activități destabilizatoare, inclusiv manipulare informațională coordonată, interferențe și atacuri cibernetice împotriva Uniunii Europene și a țărilor terțe, prin furnizarea de servicii menite să ascundă aceste activități de autoritățile europene de aplicare a legii și de agențiile de securitate”.

Prin urmare, cei doi frați Niculițî – Iurie fiind directorul firmei, iar Ivan – și proprietarul ei „sprijină acțiuni ale Guvernului Federației Ruse care amenință democrația și statul de drept, stabilitatea sau securitatea Uniunii, a unui stat membru sau a unei țări terțe”, se mai spune în document.

Jurnaliștii de investigație ai grupului german CORRECTIV au scris cu aproape un an în urmă că cei doi sunt frați, Ivan fiind fratele mai mare, astăzi în vârstă de 32 de ani, iar în afară de faptul că „aduc războiul cibernetic al Rusiei în Europa”, sunt iubitori de BMW-uri și călătorii.

Portalul a republicat și fotografie cu Ivan, în care acesta apare în urma unei curse de mașini în august 2023, primind un premiu de la primarul de atunci al orașului , Nicolai Grigorișin.

În documentul UE, cei doi frați transnistreni și firma lor apar pe o listă de 37 de indivizi și 9 companii care urmează a fi pedepsiți pentru sprijinirea acțiunilor de destabilizare ale Rusiei.

Aceste sancțiuni au fost propuse de Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, adică Kaja Kallas și pot ajunge pe agenda unei reuniuni a miniștrilor europeni de Externe de săptămâna viitoare.

UE a sancționat deja numeroși moldoveni, mai ales din anturajul oligarhului fugar Ilan Șor, pentru acțiuni în interesul Kremlinului îndreptate înspre destabilizarea R. Moldova. Dar poate fi pentru prima dată când UE va sancționa moldoveni pentru participarea la războiul hibrid al Rusiei chiar împotriva blocului comunitar.

Mascaţii din brigada specială „Fulger” a poliţiei din Republica Moldova au primit miercuri echipamente în valoare de 320.000 de dolari ca donaţie din partea Biroului pentru Afaceri Internaţionale de Combatere a Traficului de Droguri şi Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Donaţia a fost făcută în condiţiile în care SUA fac reduceri bugetare şi şi-au suspendat o mare parte din ajutorul extern, scrie spotmedia.ro.

Mascaţii de la Fulger au primit „măşti antigaz, sight-uri holografice şi accesorii pentru modernizarea armamentului, menite să îmbunătăţească capacitatea de reacţie şi eficienţa operaţională”.

Donaţia este destinată sprijinirii pregătirii operaţionale a brigăzii.

„Partenerii mai puternici fac Statele Unite mai sigure, împiedicând ameninţările la adresa securităţii locale să devină metastaze şi să ajungă pe teritoriul SUA”, a scris pe X Biroul Departamentului de Stat.

Trump ar vrea să deporteze imigranţi în R. Moldova

Administraţia preşedintelui Trump ar fi abordat ţări îndepărtate, între care Republica Moldova, pentru a ajuta la efortul său de deportare în masă a imigranţilor ilegali, cerându-le acestor ţări să accepte persoane care nu sunt cetăţenii lor, potrivit unor documente interne ale guvernului federal obţinute de CBS News.

Discuţiile fac parte dintr-o campanie diplomatică intensă a administraţiei Trump de a convinge cât mai multe ţări - inclusiv pe cele cu dosare controversate privind drepturile omului - să primească persoane expulzate din SUA, cum ar fi imigranţi ale căror ţări de origine nu îi vor primi înapoi.

Administraţia a negociat deja acorduri cu mai multe ţări din America Latină dispuse să accepte imigranţi care nu sunt cetăţeni ai lor. În februarie, SUA au deportat sute de imigranţi africani şi asiatici în Costa Rica şi Panama.

În martie, administraţia Trump a trimis aproape 300 de venezueleni acuzaţi că fac parte din bande în El Salvador, care i-a închis într-o mega-închisoare.

Guvernul mexican, în cadrul unui acord care a precedat al doilea mandat al lui Trump, a primit imigranţi din alte ţări din America Latină, precum Venezuela, prinşi trecând ilegal frontiera de sud a SUA.

Dar, în spatele scenei, administraţia Trump a negociat cu ţări din afara emisferei vestice pentru a trimite imigranţi la mii de kilometri distanţă, peste Oceanul Atlantic, în locuri din Africa şi Europa. Ţările din emisfera estică pe care administraţia Trump le-a identificat ca locuri care ar putea accepta potenţial deportări de cetăţeni din ţări terţe includ Angola, Benin, Guineea Ecuatorială, Eswatini, Libia, Rwanda şi Moldova, potrivit unor documente guvernamentale interne şi unor oficiali.

Statele Unite nu au anunţat încă niciun acord oficial cu aceste ţări. The Wall Street Journal a relatat despre discuţiile interne cu unele dintre aceste ţări în aprilie şi menţiona, de asemenea, Republica Moldova.

Grupul maghiar KÉSZ a inaugurat prima sa fabrică din România, în localitatea Moldovenești, județul Cluj, o investiție de 4,5 milioane de euro destinată producției de structuri metalice. Proiectul este susținut de Guvernul Ungariei și marchează începutul unei serii de extinderi regionale. În paralel, la Miercurea-Ciuc va fi construită o fabrică de vată minerală de 20 de milioane de euro, de către compania Alpin Szig.

Investiții maghiare de amploare în România

România atrage investiții semnificative din partea vecinilor maghiari. Grupul KÉSZ, un nume de referință în industria construcțiilor din Ungaria, a marcat o etapă importantă în extinderea sa regională prin inaugurarea primei fabrici din România.

Noua unitate se află în localitatea Moldovenești, lângă Turda, în județul Cluj — o zonă cunoscută pentru potențialul său de dezvoltare industrială.

Ceremonia de deschidere, desfășurată pe 6 martie, a fost onorată de prezența lui Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului. Acesta a subliniat că investiția reprezintă doar începutul unei serii de proiecte sprijinite direct de Guvernul Ungariei pe teritoriul României.

Fabrica din Cluj: tehnologie avansată și poziționare strategică

Fabrica KÉSZ România, amplasată strategic la 1,5 kilometri de autostrada A3, se întinde pe o suprafață de 4.500 de metri pătrați. Echipată cu tehnologie de ultimă generație, unitatea va produce structuri metalice, componente auxiliare, tubulatură pentru aer și fitinguri.

Funcționarea acesteia este susținută energetic de un sistem fotovoltaic de 200 kWp, reflectând angajamentul față de sustenabilitate. Investiția, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, a fost realizată cu sprijinul Agenției Maghiare pentru Promovarea Exporturilor (HEPA).

KESZ Group, activ și în domenii precum energia, logistica și dezvoltarea imobiliară, are deja un portofoliu solid de proiecte în România, incluzând dezvoltări emblematice din București, Cluj și Oradea.

Proiect industrial major și în Harghita

Tot în Transilvania, o altă inițiativă economică importantă vine de la compania maghiară Alpin Szig es Szerkezet Epitoipari SRL, prin firma sa din România, Mineral Insulation SRL. În Miercurea-Ciuc, județul Harghita, va fi construită o fabrică de vată minerală, cu o capacitate anuală de 30.000 de tone.

Investiția de 20 de milioane de euro promite să creeze cel puțin 70 de locuri de muncă până la finalul anului 2026, când unitatea ar urma să devină funcțională.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a evidențiat caracterul dublu al acestui proiect: nu doar că aduce o nouă ramură industrială în oraș, dar valorifică și o fostă zonă industrială abandonată, printr-un model de dezvoltare brownfield.

Cele două proiecte semnalează o tendință clară: companiile din Ungaria privesc România ca pe un partener strategic pentru extinderea operațiunilor, în special în regiunile din apropierea graniței. Aceste investiții nu doar că sprijină economia locală, dar întăresc și relațiile economice bilaterale dintre cele două state.

capital.ro

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”, scrie bani.md.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Vești bune pentru utilizatorii YouTube. Aceștia vor putea beneficia de ajutorul inteligenței artificiale atunci când vor căuta anumite informații pe platforma video. Iată despre ce este vorba, mai exact.

Atât Google, cât și paginile de căutare de pe YouTube vor fi îmbunătățite cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit unui anunț făcut de cea mai populară platformă video online.

Inteligenţa artificială va avea rolul de a evidenţia automat fragmente specifice din videoclipuri, care sunt relevante pentru termenii introduşi de utilizatori în bara de căutare.

Astfel, în cazul unei căutări precum „cum fac ciorbă de perişoare”, tehnologia AI va selecta şi va afişa direct secvenţele din materialele video care ilustrează paşii necesari pentru prepararea acestei reţete.

Această abordare are ca scop nu doar identificarea videoclipului relevant, ci și facilitarea accesului rapid la fragmentele exacte din conținut care corespund interesului utilizatorului.

Spre deosebire de funcția AI Overviews de la Google, care oferă rezumate ale conținutului, pe YouTube inteligența artificială nu generează sinteze, ci se concentrează exclusiv pe evidențierea secvențelor relevante din cadrul videoclipurilor.

În prezent, funcţia este disponibilă doar în fază experimentală, fiind activată selectiv pentru un număr restrâns de utilizatori care dețin abonamente YouTube Premium și doar în cazul anumitor căutări.

AI Overviews, susținute de Gemini 2.0

Amintim că în luna martie, Google, cel mai utilizat motor de căutare din lume, a testat o funcție experimentală numită „AI Mode”, care integrează un chatbot direct în pagina cu rezultate, oferind astfel utilizatorilor o interacțiune mai dinamică și adaptată nevoilor lor specifice.

Google a anunțat atunci că, în Statele Unite, AI Overviews sunt acum susținute de Gemini 2.0, o actualizare care ar trebui să îmbunătățească capacitatea sistemului de a răspunde la întrebări complexe din domenii precum programarea, matematica avansată și întrebările multimodale. Potrivit companiei, noul model promite răspunsuri mai rapide și de o calitate superioară.

Totodată, Google afirmă că peste un miliard de oameni „folosesc” AI Overviews – o afirmație discutabilă, întrucât serviciul nu este opțional, ci este afișat automat ori de câte ori Google decide să îl activeze. Prin urmare, utilizatorii nu beneficiază de un control real asupra utilizării acestei funcționalități.

Însă vestea „bună” este că tot mai mulți utilizatori vor fi expuși la AI Overviews, indiferent de preferințele lor, întrucât funcția începe să fie disponibilă și pentru adolescenți, precum și pentru persoanele care nu sunt autentificate în conturile Google. Prin urmare, dacă până acum evitarea acestei funcții se baza pe navigarea fără cont, această opțiune nu mai este valabilă.

capital.ro

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a anunțat că guvernarea PAS va lansa un program național de renovare a bisericilor, alocând din bugetul de stat în acest an 20 de milioane de lei, potrivit g4media.ro.

Grosu a precizat că prioritate vor avea, la început, bisericile situate pe traseele turistice naționale, pentru că guvernarea vrea „să le promoveze și să ajute la valorificarea lor”.

În adresarea filmată pe fundalul mănăstirii rupestre de la Orheiul Vechi, Grosu a amintit mai multe monumente istorice restaurate în ultimii ani, inclusiv cu susținerea Uniunii Europene, ca dovadă că actualei guvernări îi „pasă” de patrimoniul cultural.

R. Moldova este un stat laic. Potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Majoritatea populației este creștin-ortodoxă, iar cele două mitropolii care activează pe teritoriul R. Moldova (una subordonată Patriarhiei Moscovei și cealaltă, Patriarhiei Române) își dispută nu doar statutul canonic, dar și patrimoniul. 

Litigiul pentru dreptul de a folosi 21 de mănăstiri cu statut de monument istoric ocrotit de stat se află în instanță de 14 ani. Recent, Curtea Supremă de Justiție a dispus ca procesul să fie grăbit.

Guvernările precedente au fost criticate că au susținut deschis Mitropolia Moldovei, care, la rândul său, s-a implicat în campaniile electorale. Partidul Comuniștilor, de exemplu, se laudă că în timpul guvernării sale au fost construite sau renovate peste 600 de biserici și 20 de mănăstiri.

După venirea la putere a partidului pro-european „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de Igor Grosu, și începutul invaziei rusești la scară largă a Ucrainei, Mitropolia Moldovei (sub oblăduirea Moscovei) a început să piardă din clerici și din popularitate, iar guvernarea – să susțină tot mai mult Mitropolia Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române).

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vaslui a anunţat, vineri, că în urma unor analize efectuate la morcovi proveniţi dintr-un lot importat din Republica Molvova, s-a depistat prezenţa de pesticide peste limita admisă.

Conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii instituţiei, proba a fost prelevată la Punctul de Inspecţie la Frontieră Albiţa, dintr-un lot de 23 de tone de morcovi, pe data de 10 aprilie 2025, iar rezultatele analizei de laborator au indicat o concentraţie crescută de pirimifos-metil.

„Întrucât pesticidul neautorizat pirimifos-metil nu este apt consumului uman, am dispus efectuarea unei anchete şi luarea tuturor măsurilor de retragere de pe piaţă a produselor contaminate. Întreaga cantitate importată – 23.000 kg de morcovi clasa II, recolta anului 2024 – aparţine unei societăţi din Suceava, fiind destinată comercializării pe piaţa din România. Având în vedere riscurile pentru sănătatea consumatorilor, DSVSA Vaslui a informat de urgenţă sistemul RASFF (Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje), atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Am dispus măsuri de reţinere oficială a produsului şi interzicerea distribuirii către consumatori, urmând ca întreaga cantitate să fie neutralizată conform legislaţiei în vigoare”, a precizat directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, în comunicatul de presă, scrie bzi.ro.

Pirimifos-metil este un insecticid din clasa organofosforicelor, utilizat pentru protecţia culturilor, dar care, în concentraţii ridicate, poate avea efecte toxice asupra sistemului nervos uman, în special în cazul unei expuneri repetate sau accidentale.

Ideea ca o nouă țară, Canada mai exact, să adere la Uniunea Europeană pare, la prima vedere, improbabilă. Și totuși, în contextul tensiunilor transatlantice și al valorilor comune împărtășite cu Europa, tot mai mulți canadieni privesc cu interes către Bruxelles. Experții spun că, deși provocările sunt semnificative, o astfel de mișcare nu este complet imposibilă.

Canada și Uniunea Europeană: O aderare improbabilă, dar nu imposibilă? Ce spun experții despre o posibilă extindere dincolo de Europa

Canada, membră a Uniunii Europene. Deși pare un scenariu desprins dintr-un roman politic futurist, ideea a început să stârnească tot mai mult interes în rândul canadienilor și să fie analizată cu seriozitate de experții în afaceri europene.

O analiză amplă realizată de Politico.eu explorează această ipoteză, prezentând atât argumentele pro, cât și obstacolele semnificative care ar sta în calea unui astfel de demers.

Apropierea simbolică de Europa, pe fondul tensiunilor cu SUA

Contextul internațional joacă un rol important în apariția acestei idei. În ultimii ani, relația dintre Canada și Statele Unite a fost marcată de tensiuni, mai ales în timpul mandatului lui Donald Trump, care a impus tarife comerciale și a avut o retorică ostilă chiar față de aliații tradiționali.

În acest climat, mulți canadieni au început să se întrebe dacă nu ar fi mai avantajos să-și întărească relațiile cu Uniunea Europeană – un partener perceput ca fiind mai stabil și mai apropiat de valorile lor.

De altfel, un sondaj recent arată că 44% dintre canadieni susțin ideea aderării la UE, în timp ce 34% sunt împotrivă. Chiar dacă subiectul nu figurează oficial pe agenda electorală a alegerilor canadiene de la sfârșitul acestei luni, ideea nu este lipsită de atractivitate pentru o parte din populație.

Bruxelles-ul reacționează rezervat, dar deschis la dialog

Comisia Europeană a reacționat cu prudență. Paula Pinho, purtătorul de cuvânt al instituției, a salutat interesul exprimat de canadieni, însă a subliniat că, potrivit articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, doar „statele europene” pot solicita aderarea la UE. Totuși, experții citați de Politico.eu atrag atenția că termenul „european” nu este definit strict geografic.

„A fi european este mai mult o stare de spirit”, afirmă Giselle Bosse, profesor la Universitatea Maastricht și specialist în democrația externă a UE.

Ea amintește că unele state membre ale UE au teritorii dincolo de granițele geografice ale continentului, iar Canada, prin valorile sale democratice, sistemul social, tradițiile juridice și rădăcinile europene ale unei mari părți a populației, ar putea fi considerată un „european special”.

Canada, mai „europeană” decât unii candidați oficiali?

Frank Schimmelfennig, profesor de politică europeană la ETH Zurich, merge și mai departe, susținând că Canada se aliniază mult mai bine cu valorile și politicile europene decât unele țări candidate oficiale, cum ar fi Turcia sau Georgia. Chiar și în comparație cu statele din Balcanii de Vest sau cu Ucraina și Republica Moldova, Canada este, din multe puncte de vedere, mai compatibilă cu standardele europene.

Totuși, chiar dacă atmosfera este favorabilă, procesul de aderare la UE nu se bazează doar pe principii și valori comune. Este un demers complex, birocratic și, mai ales, politic.

Obstacolele: geografia, economia și… fermierii francezi

Ian Bond, director adjunct la Centrul pentru Reformă Europeană, avertizează că aderarea Canadei la UE ar presupune concesii majore, inclusiv ruperea legăturilor comerciale privilegiate cu SUA. Canada ar trebui să aplice reglementările vamale ale UE și să se conformeze politicii comerciale comune, ceea ce ar putea avea un impact economic negativ uriaș.

Mai mult, o astfel de decizie ar necesita aprobarea unanimă a statelor membre, unele dintre ele impunând chiar referendumuri naționale. Franța, de exemplu, ar putea deveni un obstacol major, în contextul opoziției constante a fermierilor francezi față de extinderea comerțului agricol cu țări din afara Europei.

„Este mai probabil să dea foc la lucruri decât să susțină așa ceva”, a spus Bond, evocând faimoasa combativitate a sindicatelor agricole franceze.

Frustrările țărilor celor care așteaptă deja la ușa Uniunii

O posibilă candidatură canadiană ar putea crea frustrări profunde în rândul țărilor care se află de decenii în așteptare pentru aderarea la UE.

Turcia, de exemplu, a depus cererea în 1987 și, în ciuda unor perioade de progres, negocierile sunt practic blocate în prezent. Ocolirea acestor candidați ar putea genera tensiuni politice interne în cadrul UE și acuzații de dublu standard.

Deocamdată: mai mult parteneriat, mai puțin vis european

Realist vorbind, aderarea Canadei la UE nu este fezabilă pe termen scurt, recunosc și cei mai optimiști dintre experți. Totuși, consolidarea relației bilaterale rămâne o opțiune puternică.

Premierul canadian Mark Carney a făcut deja un pas în această direcție: la scurt timp după preluarea mandatului, a efectuat o vizită oficială în Franța, unde a discutat cu președintele Emmanuel Macron despre întărirea relațiilor economice, comerciale și de apărare.

Declarația sa, conform căreia „Canada este cea mai europeană dintre țările non-europene”, poate fi interpretată ca o recunoaștere sinceră a unei apropieri ideologice, dar și a imposibilității unei integrări formale.

capital.ro

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate, scrie bani.md.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.