Producția de miere a înregistrat o scădere dramatică, ajungând la doar jumătate din media obișnuită a anilor precedenți. Reducerea semnificativă a fost cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile, cât și de lipsa unor politici sustenabile pentru sprijinirea apicultorilor în această perioadă critică. Potrivit estimărilor preliminare, volumul obținut de miere în acest an s-a înjumătățit. Chiar și așa, în baza stocurilor de anul trecut, exportul mierii nu s-a oprit, doar în primele șapte luni ale anului 2025, s-au exportat 2404 tone de miere, în valoare de 6,43 milioane dolari.

Din datele statistice, se constată că în anul 2024, volumul total exportat a fost de 4153 tone, în valoare de 10,69 milioane dolari, dintre care 3744 tone în Uniunea Europeană și 410 tone către alte piețe. Producția de miere pentru 2024 a fost estimată la peste 5 mii de tone, pe când în acest abia dacă se va ajunge la 2000 de tone. Chiar dacă producția de miere în Republica Moldova, este în descreștere în ultimii ani, potrivit lui Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, mierea moldovenească este apreciată tot mai mult în țările UE, scrie agroexpert.md.

„Timp de 15 ani, produsele noastre apicole au fost exportate în peste 24 de țări ale lumii. Preponderent, mierea se vinde angro, neambalată și ajunge în țările UE. An de an, sunt explorate destinații noi, dar în top rămân țări ca Franța, Italia, Germania, România, Cehia, Polonia, însă și în cantități mai mici, ambalate au ajuns în Canada și SUA. Totodată au fost efectuate unele exporturi în țările nordice precum Suedia, Finlanda și Estonia. Din păcate, producția de miere în Republica Moldova, este în descreștere în ultimii ani. Dacă în 2017 am avut peste 5 mii de tone exportate, în 2018 a început să scadă ușor ajungând la 4500 tone, în 2019 a continuat diminuarea, exportându-se în jur de 4 mii tone, în 2020 puțin peste 3 mii tone. Din anul 2021 cantitatea exportată a oscilat între 3000 - 3 600 tone de miere. Anul trecut, am exportat 4153 tone, dintre care 3744 în Uniunea Europeană. În primele șapte luni din 2025, s-au exportat 2404 tone de miere în valoare de 6,43 milioane dolari SUA, provenite în mare parte din stocurile rămase din 2024, când producția a depășit 5 mii de tone. În acest an, situația este mai dificilă, sperăm să ajungem la 2,300 – 2,500 tone” a explicat Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova.

Pe lângă faptul că s-a redus drastic volumul de miere în acest an, prețul la export nu este unul atât de avantajos. Însă există speranța că datorită calității și promovării la diferite expoziții internațioanele, situația se va îmbunătăți. Vitalie Popa consideră că în ciuda provocărilor, este esențial ca sectorul apicol moldovenesc să colaboreze și să promoveze mierea de origine moldovenească, pentru a construi un brand puternic, înalt apreciat în Uniunea Europeană.

„Piața internă consumă în jur de 700 tone, anul acesta nu am avut nicio producție de miere de salcâm și de tei, prin urmare am estimat o scădere de două mii de tone de miere din producția totală. Partea proastă este că prețul este destul de mic, de numai 2,5 euro per kilogram, noi nu putem lucra cu așa preț, căci rămânem cu 60 de cenți, ceea ce este puțin pentru a acoperi toate costurile de logistică. În plus, din motiv că nu avem siguranța unei producții mari de miere în acest an, nu vom putea garanta volumul solicitat. De regulă, am avut stabilită cifra de 3500 tone, pentru a putea obține un preț bun. Sperăm că în următoarele luni să se îmbunătățească oferta la exporturi. Noi în perioada 23-27 septembrie, împreună cu Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Republica Moldova, membră a Federaţiei Internaţionale a Apicultorilor „Apimondia”, vom participa la Copenhaga, Danemarca, la Congresul Internaţional al APIMONDIA cu brandul de țară – „Miere de Moldova”. Iar alături de Asociația „Moldova Fruct”, în intervalul 4 - 8 octombrie 2025, vom fi prezenți în cadrul expoziției internaționale Anuga 2025, la Cologne, Germania, de asemenea cu brandul de țară – „Miere de Moldova”. Depunem eforturi pentru ca produsul nostru să fie recunoscut și solicitat tot mai mult în UE” a declarat Vitalie Popa.

O nouă lovitură pentru pensionari. Pensionarii din Marea Britanie au fost avertizați că pensiile lor ar putea fi afectate de un șoc fiscal puternic în anii următori. O analiză recentă arată că persoanele care au ieșit la pensie se confruntă cu o creștere dramatică a dobânzilor.

Pensionarii vor achita un impozit pe economii de 2,5 miliarde de lire sterline în acest an financiar. Este o creștere uriașă, de 215%, față de 2022-2023, informează gbnews.com.

Obținute printr-o adresă privind libertatea de informare, de către Paragon Bank, datele evidențiază cât de greu îi lovesc pragurile fiscale pe pensionari. 

Pentru cei în vârstă de peste 65 de ani, care au lucrat ani de zile pentru a construi un cont de pensii, cifrele sunt sumbre, scrie publicația.

O nouă lovitură pentru pensionari: vor plăti impozit pe pensie

Drept urmare, un număr tot mai mare de pensionari vor plăti impozit pe pensie.

Ministrul de Finanțe Rachel Reeves analizează, între timp, majorări de taxe de până la 50 de miliarde de lire sterline în această toamnă pentru a restabili spațiul fiscal de 9,9 miliarde de lire sterline.

Acest lucru a alimentat temerile că ar putea prelungi înghețarea pragurilor impozitului pe venit – o taxă ascunsă, numită obstacol fiscal – care urmează să se încheie în 2028.

Creșterea salariilor și inflația înseamnă că, și fără creșteri oficiale ale ratelor dobânzilor, milioande de pensionari ar putea să fie afectate de impozitele care cresc.

Cea mai puternică lovitură pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani

Cea mai puternică lovitură este pentru contribuabilii cu cotă suplimentară, în vârstă de peste 65 de ani. Contribuțiile lor urmează să crească de peste patru ori, de la 270 de milioane de lire sterline în 2022-23 la 1,1 miliarde de lire sterline în acest an – o creștere de 307%.

Odată ce venitul depășește 125.140 de lire sterline, alocația pentru economii personale se pierde în întregime, ceea ce înseamnă că fiecare bănuț din dobândă este impozitat cu 45%.

În total, persoanele de peste 65 de ani vor suporta 41% din toate impozitele pe economii în acest an, față de 39% în urmă cu doi ani.

Impact asupra bunăstării financiare pe termen lung

Nici contribuabilii cu cota de bază în vârstă de peste 65 de ani nu scapă. Ei vor preda fiscalului peste 518 milioane de lire sterline în acest an – o creștere cu 163% față de cele 197 de milioane de lire sterline pe care le-au plătit în 2022-2023.

Andrew Wright, șeful departamentului de economii la Paragon Bank, a comentat: „Asistăm la o escaladare semnificativă și rapidă a sarcinii fiscale asupra celor care se apropie sau se bucură de pensionare. Acest lucru ar putea avea un impact profund asupra bunăstării financiare pe termen lung”.

capital.ro

La data de 16 septembrie, polițiștii din cadrul Secției 6 Iași au depistat un bărbat de 39 de ani, cetățean al Republicii Moldova, pe numele căruia era emis un mandat de arestare preventivă.

Documentul, emis de Curtea de Apel Iași, prevedea arestarea provizorie în vederea extrădării. Bărbatul fusese condamnat la o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol. În baza mandatului, acesta a fost condus și depus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv Iași, urmând ca ulterior să fie demarate procedurile de extrădare, scrie ziaruldeiasi.ro.

Polițiștii au pus în aplicare mandatul de arestare preventivă emis de Curtea de Apel Iași, urmând să fie îndeplinite procedurile legale pentru extrădare”, au precizat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Sean Penn (64 de ani), actor american de prestigiu, cunoscut pentru numeroase roluri memorabile și pentru viața personală intens mediatizată, are o relație de un an cu Valeria Nicov (30 de ani) – o actriță și model originară din Republica Moldova.

Aparițiile lor publice și fotografiile în care cei doi manifestă afecțiune nu au întârziat să atragă atenția presei internaționale, scrie alistmagazine.ro.

Cine este Valeria Nicov

Valeria Nicov s-a născut în Chișinău, Republica Moldova. Cariera ei cuprinde activități în modelling și actorie.

A urmat Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Actoria la Chișinău, apoi și-a continuat formarea și în alte locuri, printre care Paris, unde a studiat actorie și la Cours Florent și apoi la Royal Academy of Dramatic Arts.

Valeria este cunoscută pentru apariţii în proiecte independente și are mențiuni de o participare în serialul „Emily in Paris”.

De asemenea, tânăra a jucat “Pescărușul” de Anton Cehov, “Visul unei nopți de vară” de Shakespeare, „Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind și a colaborat ca model pentru branduri precum Carolina Herrera, Dada Sport etc.

Valeria Nicov vorbește mai multe limbi (inclusiv engleză, franceză, rusă) și locuiește de ani buni la Paris.

Practică box, yoga, poate călări, și are aptitudini artistice precum muzica (pian) etc.

Relația cu Sean Penn

Sean Penn, în vârstă de 64 de ani, și Valeria Nicov — care are 30 de ani — au fost văzuți împreună pentru prima dată la începutul lunii septembrie 2024, pe străzile din Madrid, într-un moment pasional.

Diferența de vârstă este notabilă, ceea ce, dincolo de fascinația presei, ridică și discuții despre dinamica de cuplu şi diferenţele de generație.

Pe 30 noiembrie 2024, cei doi au apărut oficial împreună pe covorul roșu pentru prima dată, la Festivalul Internațional de Film de la Marrakech, ceea ce sugerează că relația este deja destul de serioasă încât să fie confirmată public.

Au mai fost surprinși împreună și la anul acesta la Festivalul de Film de la Cannes, la premiera filmului  Bono: Stories of Surrender, un dockumentar despre artistul irlandez Bono, solistul trupei Us. Valeria si Sean Penn s-au fotografiat pe covorul rosu alaturi de Bono si de sotia lui, Ali Hewson.

Recent, Sean Penn și Valeria Nicov au fost văzuți la petrecerea de după premiera celui mai nou film al lui Leonardo DiCaprio, One Battle After Another, care a avut loc la Nomad Hotel din Londra, unde au mai venit vedete precum Naomi Campbell și Sabrina Elba.

Diferența de vârstă dintre cei doi e un subiect inevitabil de comentat. Anii care îi despart implică și experienţa de viață, perspectiva, responsabilitățile etc. Dar în lumea celebrităților, astfel de relaţii nu sunt neobişnuite, iar mulți consideră că dacă există respect, chimie și compatibilitate, diferența poate fi gestionată.

Relația lor este foarte mediatizată. Fiecare apariție publică, fiecare gest afectuos filmat sau fotografiat atrage public și presă. Pentru Valeria, aceasta înseamnă o expunere internațională mult mai mare decât probabil a avut-o înainte.

Este clar că Valeria nu este doar o „frumusețe”, ci are și ambiții profesionale: actorie, modelling, participări internaționale. Relația cu Sean Penn îi oferă probabil oportunități, dar și provocări – cum ar fi să fie definită de „iubita lui Sean Penn” mai mult decât pentru munca ei.

Deocamdată nu există informații publice că ar fi planuri de căsătorie, copii sau alte angajamente formale. Relația pare relativ nouă (din toamnă 2024), deci este probabil într-o perioadă de explorare și acomodare.

Publicul și presa au reacţii mixte: unii simpatizanţi subliniază romantismul și faptul că dragostea nu are neapărat reguli, alții sunt mai critici, evocând diferențele de vârstă sau posibilele dificultăți care pot apărea — mai ales când unul dintre parteneri este foarte cunoscut.

Valeria Nicov este mai mult decât o simplă parteneră la brațul unei vedete; are o identitate profesională și personală care încep să fie recunoscută, atât în România/Moldova, cât și pe plan internațional.

Povestea companiei Sadro-Ursu este una dintre cele mai inspiraționale istorii de afaceri din Republica Moldova. Lansată în 1993, compania a reușit să se transforme într-un business modern și competitiv, care astăzi exportă peste 80% din producția sa pe piața Uniunii Europene.

„În 1993 am deschis primul nostru magazin de cartier, iar câțiva ani mai târziu am trecut de la comerț la producție. Am cumpărat o afacere în România și așa am devenit unicul producător de borș acru din România. Iar toată producția era la Chișinău”, își amintește Simion Ursu, administratorul companiei.

De la borș acru la popcorn pentru microunde

Dacă la început compania era cunoscută pentru tradiționalul borș acru, astăzi portofoliul de produse este mai divers. Sadro-Ursu exportă borș acru, popcorn pentru microunde, cipsuri și ambalaje de carton, cu un volum total al exporturilor de peste 46,7 milioane de lei în ultimul an.

„Popcornul pentru microunde este unul dintre produsele noastre de bază și este prezent în foarte multe țări din Europa. De fapt, ar fi mai simplu să enumerăm unde NU îl exportăm”, explică Alina Munteanu, directoarea comercială a companiei.

Principalele piețe de export sunt: România (50%), Franța (30%), Lituania (10%) și Italia (10%).

Calitate, inovație și adaptare la standardele europene

Succesul Sadro-Ursu în Uniunea Europeană se bazează pe investiții constante în calitate, ambalaj și inovație.

„Ca să te extinzi peste hotare, este nevoie de calitate și de un preț adecvat. Piața europeană are o concurență sănătoasă, dar și foarte exigentă”, subliniază Simion Ursu.

„Am lucrat foarte mult asupra ambalajului și asupra standardelor, pentru a ne alinia pe piața europeană. Am reușit și acum avem un succes bun și un nume în UE”, adaugă Alina Munteanu.

Astăzi, compania dispune de o suprafață de producție de 6.000 m², utilaje moderne și zeci de angajați. Produsele sunt recunoscute pe rafturile europene pentru gust și calitate, iar brandul moldovenesc devine din ce în ce mai apreciat de consumatori.

O piață stabilă și competitivă

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Trei din patru produse moldovenești ajung deja pe piața UE, acolo unde sunt apreciate pentru calitate și primesc un preț pe măsură. Spre deosebire de alte piețe, piața europeană oferă stabilitate și perspective pe termen lung, ceea ce îi motivează pe antreprenorii moldoveni să investească în modernizare și competitivitate.

Sprijin pentru dezvoltare și modernizare

Dezvoltarea Sadro-Ursu a fost susținută și de oportunitățile create de Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană, prin granturi și credite avantajoase pentru producători.

„Beneficiem de granturi și creditări mai ieftine, ceea ce ne permite să ne modernizăm în permanență și să creștem competitivitatea”, afirmă Alina Munteanu.

Djofra-M, compania care își propune să ajungă cu produsele sale până în cosmos.

Când spui fibră de sticlă, te gândești la construcții moderne, infrastructură solidă și standarde europene. Puțini ar crede însă că, în spatele unor astfel de proiecte de pe piața Uniunii Europene, se află și munca unei companii din Republica Moldova. Djofra-M este astăzi cel mai mare producător de plasă din fibră de sticlă din țară și un furnizor de încredere pentru parteneri din toată Europa.  

„Compania a ajuns la o productivitate de 55–60 milioane de metri pătrați pe care îi exportăm anual în Uniunea Europeană. Avem o gamă largă de produse pentru lucrări de exterior și interior”, povestește fondatorul companiei, Savelie Groian.

De la idee locală la rețele europene

La început, părea imposibil ca un producător moldovenesc să concureze cu nume consacrate din Europa. Dar prin muncă, investiții și perseverență, Djofra-M a intrat printre primii zece producători de fibră de sticlă de pe continent, cu o cotă de piață de 2%. Ambiția pentru următorii ani este și mai mare. Compania vrea să ajungă în top trei și să lanseze produse pentru industrii de vârf cum ar fi construcția automobilelor, avioanelor și chiar spațiu.  

Mai mult decât export, integrarea pe piața europeană a însemnat pentru Djofra-M o școală de disciplină și inovație. Toate deșeurile sunt astăzi reciclate și transformate în materiale de izolare fonică și termică. Compania și-a aliniat producția la standarde europene ceea ce i-a deschis accesul la marile rețele de bricolaj și retail.

„Europa are reguli stricte. Dar dacă le respecți, obții rezultate. Am învățat că doar prin calitate și continuitate poți să rămâi pe această piață competitivă”, subliniază Savelie Groian.

Investiții care dau curaj și viziune

Succesul Djofra-M se sprijină pe investiții constante și pe accesarea programelor europene de finanțare. „Sfatul nostru pentru companiile mici și mijlocii: lăsați frica la o parte și accesați granturile și creditele disponibile. Ele vă dau șansa să modernizați tehnologia și să deveniți competitivi în Europa”, spune Nicolae Groian, manager de proiect.

Astăzi, produsele Djofra-M ajung în rețele și proiecte din întreaga Uniune Europeană. Pentru companie, UE nu este doar o piață stabilă, ci și o oportunitate de a crește alături de cei mai buni. „Uniunea Europeană ne oferă o piață enormă, cu putere de cumpărare și standarde înalte. Este locul unde putem învăța, concura și crește”, adaugă Nicolae Groian.

Republica Moldova se află pe primul loc în Europa la ponderea economiei tenebre raportată la PIB – 37,1%, potrivit datelor pentru anul 2025 publicate de mapsinterlude.

Pe locul doi se situează Albania, cu 27,8%, urmată de Georgia, cu 22,1%. Ucraina are o economie ascunsă estimată la 19,3% din PIB, în timp ce Turcia se ridică la 16,1%. În România, ponderea economiei tenebre a fost calculată la 13,1%, scrie bani.md.

La polul opus, cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în Elveția și Irlanda – câte 5,1%, Marea Britanie – 5,3% și Danemarca – 5,6%.

Indicatorul include activități ilegale (trafic de droguri, contrabandă), dar și tranzacții nedeclarate, comercianți stradali sau plăți în numerar care nu apar în registrele oficiale.

Cazul are legătură cu cel în care, în România, este cercetat un fost oficial de rang înalt al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova, bănuit că a divulgat informaţii secrete către serviciul KGB din Belarus, relatează Reuters.

Serviciul de contrainformaţii ceh a declarat că, împreună cu serviciile româneşti şi maghiare, a „desfiinţat o reţea de informaţii belarusă care se construia în Europa”, care recruta agenţi şi aduna informaţii sensibile, scrie stirileprotv.ro.

Relaţiile Minskului cu multe ţări din Europa Centrală au devenit din ce în ce mai tensionate de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către aliatul său, Rusia, în 2022.

„Am declarat persona non grata un diplomat belarus care lucrează pentru serviciile secrete. Nu vom tolera abuzarea acoperirii diplomatice pentru activităţi ale serviciilor secrete”, a declarat Ministerul de Externe de la Praga, într-o postare pe X.

Potrivit Radio Praga Internaţional, diplomatului belarus i s-au dat 72 de ore pentru a părăsi Cehia.

În România, DIICOT, unitatea de urmărire penală a crimei organizate, a declarat că anchetează un fost şef al agenţiei de informaţii din Moldova (SIS), în vârstă de 47 de ani, pentru trădare.

Autorităţile române, cehe şi maghiare au colaborat cu Eurojust, agenţia UE pentru cooperare în domeniul justiţiei penale, pentru a captura o persoană anchetată pentru trădare, prin transmiterea continuă de secrete de stat.

Suspectul a avut două întâlniri, în 2024 şi 2025, la Budapesta (Ungaria), cu ofiţeri de informaţii din Comitetul de Securitate al Statului (KGB) din Belarus. Întâlnirile au pus în pericol securitatea naţională a României, arată un comunicat al Eurojust.

Probele din dosar au demonstrat că persoana respectivă a fost implicată în divulgarea neautorizată de secrete de stat către reprezentanţi ai unei puteri străine, şi anume ofiţeri ai serviciilor secrete din Belarus, începând din 2024.

Suspectul a deţinut anterior o funcţie de conducere în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, precizează Eurojust.

Se presupune că scopul întâlnirilor de la Budapesta era ca suspectul să furnizeze informaţii în schimbul unor sume de bani şi să primească instrucţiuni suplimentare.

Cu coordonarea Eurojust, autorităţile din România, Cehia şi Ungaria au putut să facă schimb de informaţii şi probe şi să dovedească activitatea infracţională a persoanei în cauză. Agenţia a asigurat, de asemenea, executarea rapidă a mai multor mandate europene de investigare.

În după-amiaza zilei de 8 septembrie, persoana în cauză a fost capturată în România.

Succesul operaţiunii se datorează sprijinului esenţial acordat de procurori, poliţie şi serviciile de informaţii din România, Ungaria şi Cehia.

Astfel, se demonstrează importanţa cooperării transnaţionale în investigarea unor astfel de activităţi rău intenţionate, întrucât suspecţii pot beneficia de libertatea de circulaţie în întreg spaţiul Schengen, subliniază comunicatul Eurojust, care precizează că ancheta în cazul acestui suspect continuă.

Potrivit presei din Republica Moldova, ar fi vorba despre fostul adjunct al şefului SIS, Alexandru Balan.

El a fost reţinut pe aeroportul din Timişoara şi adus de SRI la Bucureşti pentru audieri.

Actionarii producătorului de gaze naturale deținut de stat Romgaz (SNG) au aprobat într-o ședință a acționarilor de joi desființarea firmei de furnizare din Republica Moldova, recent fondată, și înființarea unei alte firme, de trading, în Republica Moldova, conform comunicatului cu deciziile transmis Bursei de Valori București (BVB).

Compania Romgaz Trading S.R.L. va avea sediul social la Chișinău și un capital social de 1 milion de lei moldovenești (MDL), scrie cursdeguvernare.ro.

În prezent, întreaga piață de energie din Moldova funcționează în regim de monopol sub controlul companiei moldovenești de stat Energocom. Explicația abrogării deciziei din aprilie a companiei prin care se aprobase înființarea unei companii de furnizare rezidă în faptul că Romgaz, pentru că dorea în fapt să vândă direct gaze pe piața moldovenească și nu către clienții mici, are nevoie de licență specială de trading.

Conform deciziei adunării extraordinare a acționarilor, noua companie catre „Romgaz Trading S.R.L.” va avea următoarele categorii de activități pe care le va putea desfășura, conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM-2):

Cod CAEM2 35.23, Comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte;

– Cod CAEM2 35.21, Producția gazelor;

– Cod CAEM2 35.22, Distribuția combustibililor gazoși prin conducte;

– Cod CAEM2 35.14, Comercializarea energiei electrice;

– Cod CAEM2 35.11, Producția de energie electrică;

– Cod CAEM2 35.13, Distribuția energiei electrice.

Din 1 ianuarie 2026 va fi aplicat un regim fiscal simplificat pentru antreprenorii independenți. Legea nr.228 din 10 iulie pentru modificare unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice), fiind cunoscută și ca ”Legea freelancerilor” a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 august curent.

Astfel, reprezentanții a circa 40 de domenii, cum ar fi: consultanță în tehnologia informației, arhitectură, relații publice și comunicare, activități de curățenie, servicii foto, fabricarea bijuteriilor etc. - vor putea activa sub forma de antreprenor independent, scrie monitorul.fisc.md.

Inițierea activității se va efectua gratuit, doar în baza unei notificări și a declarației pe propria răspundere a solicitantului ce vor fi depuse în formă electronică completând documentele care se vor regăsi pe pagina web a Agenției Servicii Publice, cu aplicarea pe ele a semnăturii electronice, iar ca excepție, se va permite și semnarea la sediul ASP din raza domiciliului/sediului solicitantului.

Pe lângă modalitatea simplă de înregistrare a activității, legea prevede și un regim fiscal special - un impozit unic de 15% asupra veniturilor, valabil pentru vânzări anuale de până la 1,2 milioane de lei, care include impozitul pe venit, dar și plățile bugetul asigurărilor sociale de stat și la fondul asigurării obligatorii de asistență medicală. De asemenea, este important de menționat că antreprenorii independenți nu vor ține contabilitatea și nici nu vor prezenta dări de seamă fiscale sau statistice, dat fiind faptul că evidența activității acestora va fi ținută de Serviciul Fiscal de Stat. În acest sens Codul fiscal a fost completat cu un capitol nou 104 ce va reglementa regimul fiscal al antreprenorului independent.