Căutați tot necesarul pentru o apicultură de succes? "Apipac" este exact magazinul de care aveți nevoie!

Deja de cinci ani, "Apipac" reprezintă locația unde găsiți totul pentru a dezvolta și întreține o prisacă de succes. "Apipac" oferă o mare varietate de produse și echipamente pentru îngrijirea albinelor și producerea de miere, inclusiv stupi, rame, faguri artificiali, hrănitori, utilaj apicol, preparate pentru tratarea și hrănirea albinelor, recipiente și ambalaje pentru miere.

Toate produsele oferite de "Apipac" sunt de înaltă calitate și îndeplinesc standardele moderne. Magazinul colaborează cu producători verificați și de încredere, ceea ce garantează siguranța și calitatea produselor. Acest lucru este deosebit de important pentru apicultorii care au grijă de sănătatea stupilor lor și de calitatea mierii. Prețurile pentru produse sunt, de asemenea, competitive, acestea sunt accesibile pentru apicultorii din țară.

Una dintre caracteristicile cheie ale magazinului "Apipac" este oferirea de consultanță apicultorilor. Specialiștii magazinului ajută apicultorilor să aleagă echipamentul dorit, răspund la întrebări privind îngrijirea albinelor și împărtășesc sfaturi utile.

Hrana pentru albine: cheia pentru o prisacă sănătoasă

În apicultură, este necesară o abordare atentă a nutriției albinelor, în special în perioadele în care sursele naturale de hrană sunt insuficiente. Sunt mai multe tipuri de hrană, spre exemplu turte, suplimente proteice, sirop, care contribuie la menținerea sănătății și productivității familiilor de albine. Cunoașterea caracteristicilor fiecărui tip de hrană vă permite să gestionați eficient stupii de albine și să obțineți cele mai bune rezultate în apicultură.

Turtele pentru albine (Turtă energetică, Turtă energetică Forte (THYMOL), Turtă energetică cu plante etc.) reprezintă o pastă dulce compusă din zahăr și apă, care poate fi completată cu diferiți aditivi pentru a-i îmbunătăți proprietățile nutritive și benefice: vitamine, minerale, plante, proteine. Produsul ajută la întărirea sistemului imunitar al albinelor și le crește speranța de viață.

Acest tip de hrană este util mai ales iarna, când albinele nu pot colecta nectar din flori. Turta este ușor asimilată de albine și le ajută să-și mențină nivelul de energie.

Hrana este ușor de utilizat. Apicultorii pot plasa cu ușurință turtele în stup, pe rame, ceea ce nu provoacă stres albinelor.

Suplimentele proteice (IdealBee Protein Powder, ApiPollen Substitute etc.) sunt un amestec bogat în proteine de care albinele au nevoie pentru dezvoltare și creștere. Suplimentul este deosebit de important primăvara, când albinele încep să se reproducă și au nevoie de nutrienți suplimentari pentru creșterea puietului.

Acesta îmbunătățește starea de sănătate. Albinele care primesc suficiente proteine sunt mai puțin susceptibile la boli.

Siropul pentru albine (IdealBee Energy Syrup, IdealBee Classic Syrup etc.) este un nutrient lichid gata preparat cu un echilibru optim de fructoză, glucoză, zaharuri invertite și microelemente esențiale pentru hrana albinelor.

Utilizarea siropului primăvara poate stimula albinele la colectarea nectarului, ceea ce contribuie la creșterea producției de miere. Acesta susține, de asemenea, familiile de albine în perioadele fără recoltare.

Biostimulatori pentru albine: soluție sustenabilă pentru apicultura modernă

Fiecare apicultor are grijă de sănătatea prisăcii sale. Una dintre modalitățile de a realiza acest lucru este utilizarea biostimulatorilor pentru albine. Aceste preparate ajută la creșterea viabilității familiei de albine, stimulează depunerea ouălor de către regină și sporesc recoltarea de miere. În comerț sunt disponibile o varietate de biostimulatori apicoli, printre care: Apiplant, Beevirol, Bee Immunity Booster etc.

Apiplant este un biostimulator natural bazat pe extracte de plante. Apiplant conține vitamine, microelemente și substanțe biologice active care au un efect favorabil asupra organismului albinelor. Preparatul crește imunitatea, stimulează dezvoltarea puietului și îmbunătățește calitatea mierii.

BeeVirol este singurul produs certificat cu efect antibacterian. Produsul este eficient în combaterea unor boli precum loca americană și loca europeană, paralizia virală și altele. De asemenea, crește viabilitatea și îmbunătățește imunitatea albinelor.

Bee Immunity Booster este un produs care utilizează tehnologia nanoparticulelor și care are proprietăți tonifiante, antibacteriene, antifungice, antivirale și antioxidante. Utilizarea sa îmbunătățește imunitatea albinelor și sănătatea familiei și crește durata medie de viață a albinelor cu 20%. De asemenea, crește productivitatea din prisacă.

Recipiente pentru miere: depozitarea și transportul produsului în condiții de siguranță

Depozitarea corectă a mierii este esențială pentru calitatea și siguranța acesteia. În apicultură se folosesc diferite recipiente pentru miere, fiecare având propriile avantaje și destinație.

Gălețile pentru miere sunt unul dintre cele mai comune tipuri de recipiente pentru depozitarea și transportul mierii. Acestea sunt fabricate din plastic alimentar pentru a asigura păstrarea în siguranță.

Capacele ce se închid ermetic împiedică pătrunderea contaminanților, a aerului și a umidității, astfel mierea se păstrează în stare perfectă. Iar varietatea de volume, de la mici (1 litru) la mari (până la 30 de litri) vă permite să alegeți opțiunea potrivită în funcție de cantitatea de miere de care aveți nevoie.

Recipientele pentru miere includ o varietate de vase, cum ar fi:

-       borcane de sticlă, care sunt potrivite pentru prezentarea mierii, subliniind culoarea și textura acesteia,

-      containere din plastic, care permit depozitarea comodă,

-       ambalaje speciale pentru vânzarea cu amănuntul.

Butoaiele metalice sunt cea mai bună opțiune pentru depozitarea volumelor mari de miere. Acestea sunt recipiente trainice și durabile care protejează mierea de lumina soarelui și de alți factori care îi afectează calitatea.

Tot ce aveți nevoie pentru o apicultură de succes și responsabilă poate fi achiziționat în magazinul online "Apipac", cu posibilitatea livrării și plății rapide. Vizitatorii sunt bineveniți și la magazinul fizic din satul Costești, raionul Ialoveni, unde pot evalua personal calitatea și varietatea produselor.

Vizitați magazinul și creați un mediu confortabil pentru albinele dumneavoastră muncitoare!

Producătorul de cablaje și alte componente auto Sumitomo Electric (SE) Bordnetze Bulgaria, parte a companiei germane Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN), intenționează să își închidă fabrica din orașul Mezdra și să reducă operațiunile la fabrica sa din Karnobat anul viitor din Blgaria, a raportat agenția bulgară de știri de stat BTA.

SE Bordnetze va reloca producția la fabricile sale din Moldova și România din cauza costurilor ridicate de producție din Bulgaria, în special a creșterii costurilor forței de muncă, care au avut un impact negativ asupra capacității companiei de a externaliza noi proiecte de producție de cablaje metalice către locațiile sale din Bulgaria, a declarat vineri SE Bordnetze, citată de BTA într-o declarație, scrie economedia.ro.

În ciuda eforturilor de a găsi soluții alternative care să mențină nivelurile actuale de producție în Bulgaria, compania a considerat că creșterea costurilor forței de muncă este nesustenabilă, a declarat SE Bordnetze Bulgaria, adăugând că va oferi angajaților afectați pachete compensatorii și un program de relocare.

Uzina Mezdra, care a fost deschisă în 2008 și are aproximativ 950 de angajați, se va închide la sfârșitul lunii martie 2025. Între timp, uzina Karnobat, care are în prezent 1.000 de angajați, va elimina aproximativ 100 de locuri de muncă începând din februarie.

SEBN este un furnizor auto global cu 42 de locații în 13 țări, specializat în sisteme de cabluri și componente electrice și electronice pentru vehicule convenționale și electrice. Compania sa mamă, Sumitomo Electric Industries din Japonia, operează 380 de filiale în întreaga lume, cu o forță de muncă de 280.000 de angajați și vânzări de 30 de miliarde de dolari (27,1 miliarde de euro) în 2023.

În 2022, Sumitomo Electric Bordnetze a mutat în România și Maroc operațiunile de producție de cablaj de sârmă din Ucraina.

În Republica Moldova, forța de muncă este considerată costisitoare în raport cu ceea ce produce țara, deși în trecut era percepută ca fiind una dintre cele mai ieftine. Dacă în 1991 costul forței de muncă, sub forma remunerării oficiale raportate la Produsul Intern Brut (PIB), era de 34%, în 2024 acesta a crescut la 38,5%. În 2020, procentul a atins 37,5%, iar în 2023 a fost de 36,7%.

„Deși salariile nu sunt printre cele mai mari, raportat la PIB, forța de muncă din Republica Moldova este una dintre cele mai scumpe din Europa. Moldovenii sunt foarte costisitori în comparație cu ceea ce produce țara”, a explicat expertul Veaceslav Ioniță. El a adăugat că atât remunerația oficială, cât și cea neoficială reprezintă 60% din PIB, ceea ce face ca forța de muncă din Moldova să fie aproape de două ori mai scumpă decât în România, scrie agroexpert.md.

Cu toate acestea, deși salariile cresc, productivitatea muncii evoluează mai rapid, ceea ce a dus la o ușoară scădere a costului forței de muncă raportat la PIB.

„Este necesar să ne concentrăm pe creșterea productivității, care să susțină majorările salariale. În plus, observăm o trecere lentă a economiei informale în cea oficială, iar din 2017 veniturile oficiale au început să domine,” a concluzionat expertul.

A schimbat doi puieți de piersic pe doi de smochin și a ajuns să dezvolte o afacere profitabilă. Vorbim despre Vasile Iepure din satul Hagimus, raionul Căușeni, care de patru ani și-a pus pe roate o livadă exotică. Fructele, de mărimea unei nuci, sunt foarte solicitate pe piața autohtonă, chiar dacă prețul unui kilogram ajunge la 200 de lei. Bărbatul spune că își produce singur puieții, iar de la doi pomi luați prin barter acum 15 ani a ajuns astăzi la o livadă de peste 170 de copaci.

Faceți cunoștință cu Vasile Iepure, bărbatul din satul Hagimus, raionul Căușeni, care de câțiva ani încoace demonstrează că și în Moldova cresc fructe exotice. El și-a înființat o livadă de smochini și, de atunci, este îndrăgostit de acest copac.

Cum intri în livada lui nea Vasile din Hagimus, te simți de parcă ai fi înconjurat de palmieri pitici. Fiecare copac are aproape doi metri înălțime și frunze care îți dau senzația de floare. El spune că, pentru coacerea mai rapidă a fructelor, pe timp de vară, o parte dintre frunze se rup, iar pe pom rămân doar cele mai tinere. Bărbatul afirmă că puieții se adaptează foarte bine la condițiile meteo de la noi, dar pe timp de iarnă trebuie acoperiți cu pământ.

Întreținerea smochinilor nu este complicată, dar necesită implicare constantă. Pomii au nevoie de irigare la timp și de unele tratamente. El spune că planta nu a dezvoltat încă dăunători în Moldova, de aceea nu necesită îngrijiri mari. Bărbatul spune că cultivă smochine mai mult pentru proprietățile lor sănătoase. Smochinele nu sunt doar delicioase, ci și pline de nutrienți, fiind o sursă excelentă de vitamine și minerale, precum cuprul, potasiul și magneziul. Nea Vasile își vinde smochinele proaspete la piețele și magazinele din țară, la prețuri între 100 și 200 de lei pe kilogram.

Citește mai mult

Toate băncile din Moldova au încetat colaborarea cu sistemul rusesc de transfer de bani „Zolotaia Korona”. Acesta era ultimul serviciu care permitea transferuri directe de bani între Rusia și Moldova. Decizia de suspendare a fost luată în contextul sancțiunilor impuse de SUA împotriva companiilor rusești, inclusiv împotriva companiei „Centrul de Tehnologii Financiare”, dezvoltatoarea sistemului „Zolotaia Korona”.

În urma acestor sancțiuni și a altor măsuri internaționale, opțiunile de transfer de bani între cele două țări au devenit extrem de limitate, scrie realitatea.md.

Sistemele de transfer, precum „Unistream” și „Contact” au părăsit piața rusă după începerea războiului din Ucraina, lăsând doar câteva alternative pentru cetățeni. Transferurile prin sistemul SWIFT sunt posibile, dar sunt supuse unor restricții severe și comisioane ridicate, iar utilizarea criptomonedelor devine o soluție complexă și restrictivă pentru utilizatorii din Rusia și Moldova.

În regiunea Transnistriei, sistemul de transfer de bani „Unistream” continuă să funcționeze prin băncile locale, oferind o soluție limitată pentru cei care doresc să trimită bani din Rusia. Totuși, contextul geopolitic tensionat și sancțiunile internaționale fac ca opțiunile de transfer de bani să fie tot mai puține și mai complicate pentru cetățeni.

Compania aeriană airBaltic, cunoscută pentru dificultățile financiare, a anunțat lansarea unei noi rute între Vilnius și Chișinău, orașul de baștină al operatorului aerian. Noua cursă va fi operată săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Această rută este a doua destinație baltică deservită de airBaltic din Republica Moldova, după ce compania a inaugurat în primăvara acestui an ruta Chișinău-Riga, scrie bani.md.

În primul semestru al anului 2024, airBaltic a raportat o pierdere netă de 88,8 milioane EUR, comparativ cu un profit de 14,6 milioane EUR în aceeași perioadă a anului precedent. Compania low-cost, controlată de statul leton, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de miliard de euro, de trei ori mai mare decât în 2021, dar încă sub nivelul anterior pandemiei.

În ultimii cinci ani, airBaltic a acumulat pierderi totale de circa 480 milioane de euro. Fără infuziile de capital din partea statului, compania nu ar fi reușit să supraviețuiască, conform presei de specialitate.

În prezent, airBaltic conectează regiunea Mării Baltice cu peste 70 de destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Compania deține cea mai mare flotă de Airbus A220 din lume și operează peste 130 de rute din Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria, oferind conexiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

Piața farmaceutică din Republica Moldova continuă să fie dominată de câteva companii majore, care își consolidează pozițiile prin creșteri semnificative ale cifrei de afaceri și ale cotelor de piață. În 2023, clasamentul celor mai mari companii farmaceutice din țară a rămas relativ stabil, cu schimbări notabile în ceea ce privește creșterile procentuale și dinamica pieței.

Grupul Dita Estfarm și Farmacia Familiei (DT+FF) rămâne cea mai mare companie farmaceutică din Republica Moldova, înregistrând o cifră de afaceri de 4,68 miliarde MDL (aproximativ 238,68 milioane EUR) în 2023. Această performanță o menține în fruntea clasamentului, consolidându-și poziția de lider de piață, scrie money.ro.

Pe locul al doilea se află Grupul Felicia, care a atins o cifră de afaceri de 3,28 miliarde MDL (aproximativ 167,28 milioane EUR). Creșterea constantă a acestei companii îi permite să rămână un jucător important pe piața farmaceutică din Moldova, inclusiv datorită achiziției a două rețele de farmacii.

Tetis (Hipocrat) ocupă locul al treilea, cu o cifră de afaceri de 2,34 miliarde MDL (aproximativ 119,34 milioane EUR). Deși ritmul său de creștere este mai modest, compania își menține o prezență solidă în industrie.

Alte companii de remarcat, precum Orient și Elody, deși nu ating cifrele de afaceri ale liderilor, rămân relevante pe piață, dar cu performanțe mai modeste. Orient a contabilizat o cifră de afaceri de 1,29 milioane de lei (aproximativ 65,79 mii EUR), iar Elody – 1,07 milioane de lei (aproximativ 54,57 mii EUR).

În comparație cu 2022, DT+FF a înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri, de la 4,20 miliarde MDL la 4,68 miliarde MDL în 2023, reprezentând o creștere absolută de 472,76 milioane MDL (aproximativ 24,11 milioane EUR), sau aproximativ 11,25%.

Grupul Felicia a crescut de la 2,97 miliarde MDL în 2022 la 3,28 miliarde MDL în 2023, ceea ce reflectă o creștere de 10,39%, adică 308,53 milioane MDL (aproximativ 15,74 milioane EUR).

Tetis (Hipocrat) a avut o creștere mai modestă, de la 2,25 miliarde MDL în 2022 la 2,34 miliarde MDL în 2023, ceea ce înseamnă o creștere procentuală de 4,29%, sau 96,41 milioane MDL (aproximativ 4,92 milioane EUR).

Orient a fost una dintre puținele companii care a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, de la 1,45 miliarde MDL în 2022 la 1,29 miliarde MDL în 2023, o scădere absolută de 154,36 milioane MDL (aproximativ 7,87 milioane EUR), sau 10,65%.

În ceea ce privește cota de piață, Dita Estfarm și Farmacia Familiei (DT+FF) și-a consolidat poziția de lider, crescând de la 31,89% în 2022 la 33,50% în 2023.

Grupul Felicia și-a majorat cota de piață de la 22,54% în 2022 la 23,49% în 2023, consolidându-și astfel poziția secundară.

Tetis (Hipocrat) a avut o ușoară scădere a cotei de piață, de la 17,06% în 2022 la 16,80% în 2023, indicând o stagnare în capacitatea de a crește ritmul de expansiune.

Pe de altă parte, Orient a pierdut o parte semnificativă din cota de piață, scăzând de la 10,99% în 2022 la 9,27% în 2023, confirmând astfel tendința de declin observată și la nivelul cifrei de afaceri.

Elody a avut o cotă de piață de 7,72% în anul 2023 față 7,84% în anul 2022, înregistrând o descreștere nesemnificativă.

Piața farmaceutică din Republica Moldova este dominată de câțiva jucători majori, cu Dita și Farmacia Familiei în frunte. Grupul Felicia și Tetis (Hipocrat) rămân concurenți importanți, dar cu ritmuri de creștere diferite. În timp ce Felicia a avut o creștere solidă, Tetis a experimentat o stagnare relativă.

Orient, pe de altă parte, se confruntă cu dificultăți, atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și cota de piață, indicând o potențială nevoie de reevaluare a strategiei.

În ceea ce privește vânzările rețelelor de farmacii, acestea au continuat să înregistreze vânzări semnificative, liderul pieței fiind Farmacia Familiei, care a raportat vânzări de 1,9 miliarde lei (aproximativ 96,9 milioane EUR), cu 224 de farmacii în rețea. Aceasta înseamnă vânzări anuale per farmacie de aproximativ 8,5 milioane lei (aproximativ 433,5 mii EUR).

Pe locul doi în top se află Grupul Felicia, care include subrețelele Peon, Salut și Birovifam (Felicia), cu vânzări totale de 1,526 miliarde lei (aproximativ 77,83 milioane EUR) în cele 312 farmacii ale sale sau 4,8 milioane de lei per farmacie (aproximativ 244,8 mii EUR), asumându-și riscul major de a deschide farmacii în sate. Deși Grupul Felicia are o cotă de piață mai mică per farmacie în comparație cu Farmacia Familiei, cu vânzări anuale medii de 4,8 milioane lei pe farmacie, rămâne un jucător important.

Tetis (Hipocrat) se poziționează pe locul trei, cu vânzări de 885,5 milioane lei (aproximativ 45,16 milioane EUR) și 177 de farmacii, înregistrând vânzări anuale medii per farmacie de 5 milioane lei (aproximativ 255 mii EUR).

Orient cu vânzări de 537,5 milioane lei (aproximativ 27,41 milioane EUR) în 93 filiale are vânzări anuale de 5,7 milioane de lei per farmacie (aproximativ 290,7 mii EUR).

Elody completează topul cu 99 de farmacii și respectiv cu vânzări de 377,7 milioane lei (aproximativ 19,26 milioane EUR), corespunzător 3,8 milioane de lei per farmacie (aproximativ 193,8 mii EUR).

La capitolul vânzări lunare per farmacie, Farmacia Familiei este în fruntea tuturor cu o cifră de 709,2 mii lei (aproximativ 36,17 mii EUR). Orient se remarcă prin vânzările lunare per farmacie de 481,6 mii lei (aproximativ 24,56 mii EUR), mai mari decât cele ale multor competitori, în ciuda rețelei sale mai restrânse, plasându-se pe locul al doilea. Tetis (Hipocrate) a avut vânzări per farmacie de 416,9 mii lei (aproximativ 21,26 mii EUR), ocupând astfel locul al treilea. Deși Grupul Felicia are o prezență extinsă cu 312 farmacii, vânzările per farmacie lunar sunt de 407,7 mii lei (aproximativ 20,79 mii EUR). Elody cu vânzări lunare per filială de 317,9 mii lei (aproximativ 16,21 mii EUR) închide top 5 jucători în piață.

Aceste cifre reflectă o piață farmaceutică dinamică, cu competiție intensă, în care liderii încearcă să își mențină pozițiile prin extinderea rețelelor și optimizarea vânzărilor per unitate.

În concluzie, după analiza rețelelor de farmacii din Moldova, clasamentul bazat pe vânzările per farmacie (filială) prezintă o imagine diferită față de topul general în funcție de cifra de afaceri totală.

Piața farmaceutică moldovenească se concentrează tot mai mult în jurul câtorva jucători cheie, cu tendințe clare de consolidare a pozițiilor dominante. Această evoluție ar putea duce la o competiție mai intensă pe segmentele de piață rămase, în special pe fondul încetinirii creșterii unor companii de nivel mediu.

Moldova se așteaptă la un adevărat boom în relațiile economice cu Elveția și atragerea investițiilor noi, iar 120 de companii elvețiene au decis deja să investească în țara noastră.

Declarația a fost făcută de ministrul moldovean al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, la finalul celei de-a VIII-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-elvețiene pentru cooperare economică, organizată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării la Chișinău, transmite infomarket.md.

Delegația moldovenească a fost condusă de Dumitru Alaiba, iar delegația elvețiană de Helene Budliger Artieda, secretar de stat și director al Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice al Guvernului Federal Elvețian. În cadrul comisiei interguvernamentale s-a discutat despre cooperarea economică moldo-elvețiană, comerț și investiții, telecomunicații și securitate cibernetică, infrastructură, agricultură, turism, educație, sănătate etc. Partea moldovenească și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul constant acordat de Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova, stimulând dezvoltarea în diferite sectoare. Platforma comisiei a analizat și discutat mecanismele de cooperare în toate sectoarele economice, precum și a identificat principalele proiecte de investiții reciproce. La finalul lucrărilor comisiei, a fost semnat un protocol, care reflectă toate subiectele discutate. În cadrul conferinței de presă care a urmat ședinței comisiei interguvernamentale, ministrul moldovean al dezvoltării economice și digitalizării a declarat că relațiile economice dintre Republica Moldova și Elveția sunt tot mai strânse, iar părțile au un interes comun în aprofundarea și dezvoltarea acestora. „Elveția este cu siguranță principalul partener comercial al Republicii Moldova dintre țările Asociației Europene a Liberului Schimb - AELS (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), reprezentând 81% din cifra noastră de afaceri cu acest bloc. Sunt sigur că ne așteaptă un adevărat boom în relațiile noastre economice”, a spus Alaiba.

El a menționat că produsele moldovenești sunt prezente în magazinele elvețiene, iar implementarea Acordului de liber schimb cu țările AELS, semnat în 2023, va deschide noi oportunități pentru promovarea produselor moldovenești pe piețele statelor membre ale asociației. Potrivit documentului, vor fi anulate taxele vamale la importul de produse industriale și va fi acordat acces favorabil pe piață pentru produsele agricole. Acordul include și capitole care reglementează comerțul cu servicii, comerțul electronic, achizițiile publice etc. „Dorim să deschidem noi oportunități de investiții, care, la rândul lor, vor crea locuri de muncă sigure și bine plătite. 120 de companii elvețiene au decis deja să investească în țara noastră. Acestea sunt reprezentate într-o gamă largă de sectoare, de la produse farmaceutice și prelucrarea fructelor și legumelor la echipamente electrice și electrice. Și există potențial de creștere. Avem relații de prietenie, pe care le prețuim foarte mult. Vom continua să le consolidăm și să construim un viitor care va aduce beneficii economice și comerciale ambelor țări”, a declarat Dumitru Alaiba. „Rămânem deschiși pentru continuarea cooperării cu Moldova în domeniile discutate astăzi la reuniunea comisiei interguvernamentale. Sectorul privat elvețian este interesat de piața moldovenească, astfel încât vom contribui la dezvoltarea sectorului de afaceri, un domeniu în care guvernul moldovean a făcut schimbări radicale. În acest fel, dorim să contribuim la crearea de noi locuri de muncă, să creștem exporturile și să stabilim legături cu alte piețe”, a declarat Helen Budliger Artieda.

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, în 2023, Elveția ocupă locul 24 în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova în lume, cu o pondere de 0,54% din volumul total al comerțului. Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Elveția totaliza atunci 69 de milioane de dolari, în scădere cu 31,1% față de 2022, În același timp, importurile Moldovei din Elveția au crescut cu 3,4% pe parcursul anului, ajungând la 36,7 milioane de dolari. Moldova a avut o balanță comercială negativă cu Elveția în 2023, care s-a ridicat la 4,5 milioane de dolari, în timp ce cu un an înainte balanța era pozitivă - 28,95 milioane de dolari.

Guvernul României a confirmat intenția de a cumpăra Portul Giurgiulești din Republica Moldova, singurul port din țara vecină. Începerea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost aprobată printr-un memorandum în ședința de Guvern de miercuri. Statul român îi are ca potențiali rivali pe doi miliardari din Bulgaria, potrivit Europa Liberă.

Cabinetul de la București vrea să cumpere Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) din Republica Moldova, deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Achiziția ar urma să fie făcută prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa, controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor.

Purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean spune că BERD, proprietarul companiei concesionare a Portului Internațional Liber de la Giurgiulești, negociază cu mai mulți potențiali investitori, inclusiv din România, Turcia, Olanda și Danemarca.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, un oficial al BERD a confirmat că banca vrea să vândă PILG și că este interesată ca procesul să decurgă transparent.

„BERD dorește să găsească un cumpărător de renume pentru port. Deseori suntem abordați de diverși cumpărători interesați, dar în prezent ne concentrăm pe colaborarea cu guvernul Republicii Moldova pentru a pregăti calea către un proces de vânzare transparent”, a declarat oficialul BERD.

Guvernul nu a dezvăluit în memorandum cât ar fi dispus să plătească pentru port, însă – conform aceluiași document – pare că este presat să pornească negocierile, deoarece compania bulgară MBF Port Burgas și-a arătat deja interesul pentru Giurgiulești.

MBF Port Burgas operează două terminale din Portul Burgas (sudul Bulgariei) și face parte din Navigation Maritime Bulgare (Navibulgar). Până în 2008, Navibulgar a fost cea mai mare companie de transport maritim deținută de guvernul de la Sofia.

Europa Liberă a contactat MBF Port Burgas pentru un punct de vedere. Îl vom publica când îl primim.

După privatizarea companiei de stat, Navibulgar a ajuns în portofoliul fraților Kiril Domuschiev (55 ani) și Georgi Petrov Domuschiev (52 de ani), apropiați ai fostului premier Boyko Borisov.

De asemenea, cei doi frați sunt proprietarii celui mai de succes club de fotbal din Bulgaria din ultimele decenii: Ludogorets Razgrad.

Cei doi miliardari au fondat în 2003 conglomeratul Advance Properties, care are investiții în domeniul farmaceutic și în imobiliare, precum și în transportul maritim și al operațiunilor portuare

O pensie uluitoare a fost dezvăluită de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Ea a declarat că cea mai mare pensie din România ajunge la o sumă impresionantă pe lună. Cine primește acești bani?

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a dezvăluit, la Prima TV, că cea mai mare pensie în România se ridică la suma de 100.000 de lei lunar. Este vorba de aproximativ 20.000 de euro.

Această pensie este încasată de un fost angajat în sistemul bancar. Acesta a contribuit la sistemul de pensii doar 18 ani.

”Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari”, a explicat ministrul Muncii.

Cea mai mare pensie este din sistemul public este pe contributivitate

Simona Bucura-Oprescu a explicat că cea mai mare pensie este din sistemul public, este pe contributivitate. Ea a arătat că este o pensie a unui asigurat care a lucrat în domeniul financiar-bancar. El are un stagiu de cotizare de 18 ani, dar cu contribuţii foarte mari.

Ministrul a explicat că are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari. În urma unei contribuţii substanţiale, are cea mai mare pensie din România, care e undeva în jurul a 100.000 RON, adică aproximativ 1 miliard de lei vechi.

Banii nu îi încasează Mugur Isărescu

Întrebată dacă cea mai mare pensie din România, de 100.000 de lei pe lună, îi aparține guvernatorului BNR Mugur Isărescu, Simona Bucura-Oprescu a negat. Ea a precizat că este vorba despre un fost angajat dintr-o instituție financiar-bancară privată.

Ministrul a specificat că această instituție bancară nu a falimentat în anii ’90. Ea este cunoscută pentru reputația sa prestigioasă și deține și astăzi o cotă semnificativă de piață.

”Nu. Vorbesc de domeniul financiar-bancar într-o instituţie privată. Este o instituţie bancară care nu a falimentat în anii 90, este o instituţie bancară cu reputaţie prestigioasă, cu o cotă mare de piaţă şi astăzi când vorbim”, a explicat ministrul Muncii.

Diferențe enorme la pensie între profesori și bancheri

Simona Bucura-Oprescu a fost întrebată dacă, din perspectiva sa de ministru social-democrat, consideră just ca un profesor să primească o pensie de 3.000 de lei pe lună după 40 de ani de muncă. În paralel, un bancher încasează ca pensionar 20.000 de euro după doar 18 ani de activitate.

Ministrul a subliniat că apreciază creșterea veniturilor din pensii pentru profesori datorită noii legi. Ea a menționat că mulți profesori i-au mulțumit pentru deciziile de recalculare. Această măsură a adus pensii mai mari. Ea a adăugat că problema a fost faptul că, timp de mulți ani, profesorii au avut salarii mici. Acest lucru a însemnat și pensii mici.

„Consider că e corect faptul că profesorilor, datorită noii legi, le-au crescut veniturile din pensii. Cunosc un număr mare de profesori care mi-au mulţumit că au primit decizii de recalculare cu o pensie mult mai mare. Incorect a fost ca ani la rândul profesorii să primească salarii mici. Primind salarii mici, şi pensiile profesorilor au fost mici”, a conchis Simona Bucura-Oprescu.

capital.ro