Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că, din punct de vedere energetic, prioritatea zero pentru România şi Republica Moldova o reprezintă interconexiunile Suceava–Bălţi şi Smârdan–Gutinaş–Străşeni, aceste proiecte fiind importante pentru ca Republica Moldova să poată conta pe România în momente critice.

”Ieri, la Palatul Parlamentului, alături de reprezentanţii autorităţilor de la Chişinău şi ai celor de la Bucureşti şi de Crin Antonescu, candidatul coaliţiei la preşedinţia României, am discutat despre importanţa fondurilor europene în dezvoltarea de proiecte care pot schimba fundamental în bine viaţa fraţilor noştri de peste Prut. România ştie cât de complicat este acest drum al integrării europene pentru Republica Moldova şi tocmai de aceea am reafirmat că suntem, cu toată convingerea, alături de ei. Avem expertiză, avem oameni care au trecut prin toate etapele atragerii de fonduri europene şi care pot fi alături de colegii din Moldova, pas cu pas. Nu e vorba doar despre bani, ci despre cum construim instituţii mai solide, comunităţi mai prospere, o administraţie mai eficientă”, a scris ministrul Energiei într-o postare pe Facebook, scrie news.ro.

Burduja afirmă că din punct de vedere energetic, prioritatea zero pentru România şi Republica Moldova o reprezintă interconexiunile Suceava–Bălţi şi Smârdan–Gutinaş–Străşeni.

”Aceste proiecte sunt importante pentru ca Republica Moldova să poată conta pe România în momente critice şi să se apropie cu paşi concreţi de piaţa energetică europeană”, explică ministrul. Sebastian Burduja mai spune că ”România a contribuit decisiv în ultimele luni la asigurarea stabilităţii şi securităţii sistemului energetic din Republica Moldova”.

”Lumina s-a aprins la Chişinău şi datorită României, iar fraţii din Moldova vor putea conta în continuare pe noi. Podul de flori de la începutul anilor ’90 este astăzi dublat de un pod energetic, care ne ţine mai aproape, uniţi de obiective comune, pragmatice, dar şi de idealuri de peste veac”, arată Burduja.

Ministrul menţionează că a reamintit, şi cu ocazia evenimentului de ieri, eforturile pe care le facem pentru a corecta o nedreptate cruntă pentru Estul Europei.

”Deşi se vorbeşte despre o piaţă unică de energie în Uniunea Europeană, realitatea este cu totul alta. România, Grecia, Bulgaria — şi implicit Republica Moldova — plătesc în continuare pe piaţa spot preţuri de trei-patru ori mai mari decât în Vest, în cele mai multe zile. De ce? Pentru că nu există interconexiuni suficiente. Dacă am avea cu adevărat o piaţă integrată, am plăti toţi preţuri rezonabile şi comparabile. Şi acolo trebuie să ajungem cât mai repede. Semnalele venite din partea Comisiei Europene ne dau speranţa că la Bruxelles aceste probleme au fost, în sfârşit, înţelese pe deplin. Vom continua să construim împreună cu fraţii noştri. Suntem parte din aceeaşi familie, despărţiţi de Prut şi de o istorie care nu ne-a întrebat. Ne leagă sângele, limba şi valorile — lucruri mai puternice decât orice gard cu sârmă ghimpată sau regim”, mai spune Burduja.

Grupul medical MedLife intră pe piaţa din Republica Moldova prin achiziţia pachetului majoritar la All Clinic, companie care reuneşte trei clinici private, multidisciplinare, în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Moldova.

Achiziţia din Republica Moldova Este a doua mutare a Grupului MedLife peste graniţă, după preluarea, în 2019, a pachetului majoritar al Grupulului Rózsakert Medical Center din Ungaria.

All Clinic a fost fondat în 1999 şi integrează 20 de specialităţi medicale, printre care medicină de familie, ORL, pediatrie, gastroenterologie, cardiologie, neurologie şi ginecologie.

„Suntem onoraţi să facem acest pas şi să ne alăturăm celei mai mari reţele de servicii medicale private din România. Achiziţia anunţată astăzi nu este o simplă tranzacţie, ci este şi încorporarea unui partener strategic bine capitalizat, cu o abordare sănătoasă şi sustenabilă în care noi credem foarte mult. Vom merge mai departe urmând aceeaşi direcţie, obiectivul strategic fiind extinderea şi creşterea accelerată pe piaţa din Republica Moldova”, a declarat Aurica Roman, co-fondator All Clinic.

Potrivit reprezentanţilor companiei, All Clinic a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 800.000 euro şi o marjă EBITDA de două cifre.

„Vom folosi această mişcare strategică pentru a cunoaşte o nouă piaţă şi pentru a studia posibilităţile de scalare a business-ului. Credem cu tărie faptul că Republica Moldova are potenţial, în special piaţa din Chişinău care are un potenţial deosebit fiind, practic, al doilea oraş vorbitor de limbă română după Bucureşti. O dezvoltare în Republica Moldova este şi un prim test privind capacitatea noastră de a replica către Est know-how-ul nostru cu bandă largă pe una sau mai multe linii de business precum clinici, laboratoare, spitale sau stomatologie”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al Grupului MedLife.

MedLife deţine cea mai puternică reţea de diagnostic şi tratament din România având la activ peste 6,5 milioane de pacienţi şi peste 90 de companii integrate la nivel de grup.

Compania are o capitalizare de 3,1 mld. lei, iar cei mai mari acţionari sunt Mihail Marcu (14,38%), Mihaela Gabriela Cristescu (14,04%), Fondul de Pensii Administrat Privat NN (13,24%) şi Nicolae Marcu (10,28%).

MedLife a anunţat venituri operaţionale de 1,98 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere de la 1,64 mld. lei din aceeaşi perioadă a anului precedent, deci mai mari cu 21%. În paralel, profitul net s-a majorat de peste cinci ori, la 20,8 mil. lei, de la 3,8 mil. lei în primele nouă luni din 2023. 

Ce relație are Ilie Năstase cu Trump, o spune chiar Ion Țiriac. Miliardarul (85 ani) a aruncat bomba într-o discuție cu reputatul jurnalist Ovidiu Ioanițoaia: ”Donald Trump nu doar că l-a cunoscut bine pe Năstase, dar a și petrecut o noapte întreagă la nunta lui din 1984. A stat de la 9 seara până la 6 dimineața”, a spus Țiriac, cu stilul său direct, cunoscut fiind că nu îi place să ”îndulcească” realitatea.

Pe atunci un magnat imobiliar în plină ascensiune, Trump nu era încă pe traseul politic, dar deja avea un ochi bine format pentru a se infiltra în ”high life”-ul sportului și divertismentului. Pe terenul de tenis, Năstase și-a câștigat respectul și admirația multor oameni importanți ai lumii, iar Donald Trump a fost unul dintre aceștia. În anii ’80, pe când Năstase era deja o legendă a sportului, Trump îl urmărea de aproape la meciuri, în special cele de la US Open. ”Îi place foarte mult tenisul. Venea la meciurile noastre, nu lipsea într-o perioadă deloc. Apoi m-am împrietenit cu el, m-a tot invitat acasă la el, în Florida, unde avea mai multe terenuri de tenis”, a povestit Năstase într-un interviu. ”Știe jocul, are un backhand curat”, a spus Năstase despre Trump (78 ani), amândoi născuți în același an, la o diferență de o lună, scrie money.ro.

Năstase și Trump, de aceeași vârstă. Și Țiriac a primit un cadou de la președintele SUA

Legătura lui Năstase cu Trump nu este singulară. Țiriac a menționat că și el a avut interacțiuni recente cu fostul președinte american, inclusiv printr-o partidă de vânătoare cu unul dintre fiii acestuia. În stilul său caracteristic, Țiriac a povestit că Trump i-a trimis chiar și o șapcă semnată înainte de alegeri, un semn clar că relațiile dintre ei s-au păstrat în timp.

În octombrie 2024, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat consultarea publică a proiectului de modificare a Legii nr. 179/2016 privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM), propunând alinierea definiției IMM-urilor naționale la prevederile Uniunii Europene, conform Recomandării 2003/361/EC.

Această schimbare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, influențând accesul la finanțări, facilități fiscale și alte programe de sprijin pentru antreprenori. Dar ce presupune concret această modificare și cum te poate afecta?, - scrie AIM.md

Pentru a înțelege consecințele acestei modificări, este esențial să clarificăm rolul definiției IMM.

Aceasta are scopul de a identifica companiile care, din cauza dimensiunii lor, se confruntă cu provocări specifice și pot beneficia de măsuri preferențiale din partea statului. La nivel european, ajutorul acordat IMM-urilor este considerat compatibil cu normele concurențiale, atâta timp cât nu creează distorsiuni în piață.

Deși UE promovează o definiție comună pentru IMM-uri, aceasta rămâne o Recomandare, nu o obligație. Unele state au adaptat criteriile, în special plafonul cifrei de afaceri, în funcție de particularitățile economiei lor.

În țările cu puține companii mari, IMM-urile sunt esențiale pentru menținerea concurenței, iar în sectoarele cu productivitate scăzută, unele companii depășesc pragurile stabilite pentru IMM-uri doar din cauza numărului de angajați, deși au venituri modeste.

Prin urmare, ajustarea definiției IMM în Republica Moldova trebuie să fie un proces echilibrat, care să reflecte realitățile economice locale și să asigure sprijinul necesar antreprenorilor.

Ce înseamnă actuala definiție a IMM-urilor în Moldova?

În prezent, o întreprindere este clasificată ca IMM în funcție de trei criterii principale: numărul de angajați, cifra de afaceri anuală, totalul activelor.

Conform legislației actuale, o întreprindere este:

• Microîntreprindere – până la 9 angajați și o cifră de afaceri sub 18 milioane MDL sau dețin active totale de până la 18 milioane de lei;

• Întreprindere mică – între 10 și 49 angajați, cu o cifră de afaceri sub 50 milioane MDL sau dețin active totale de până la 50 de milioane de lei;

• Întreprindere mijlocie – între 50 și 249 angajați, cu o cifră de afaceri sub 250 milioane MDL sau dețin active totale de până la 100 de milioane de lei.

Această clasificare determină accesul la diverse programe de sprijin și obligațiile fiscale specifice fiecărei categorii.

Ce schimbări sunt propuse?

Guvernul propune ajustarea acestor criterii pentru a le alinia la standardele europene. Conform Recomandării 2003/361/EC, IMM-urile sunt definite astfel:

• Microîntreprindere – sub 10 angajați și o cifră de afaceri anuală de maximum 2 milioane EUR.

• Întreprindere mică – sub 50 angajați și o cifră de afaceri de maximum 10 milioane EUR.

• Întreprindere mijlocie – sub 250 angajați și o cifră de afaceri de maximum 50 milioane EUR.

Dacă aceste criterii vor fi adoptate, unele întreprinderi din Moldova care erau considerate mici ar putea deveni mijlocii, iar unele mijlocii ar putea trece în categoria marilor întreprinderi.

Ce prevede cel mai recent studiu privind definiția IMM?

În decembrie 2024, Asociația Obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” (PNE) au prezentat rezultatele unui studiu amplu privind alinierea definiției întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova la prevederile cadrului european în domeniu.

Studiul oferă o analiză detaliată a situației întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova și propune ajustarea plafoanelor valorice care definesc acest sector. Autorii studiului concluzionează că, în contextul schimbărilor economice din ultimii ani, aceste plafoane trebuie majorate, dar într-un mod gradual, pentru a evita distorsiuni în concurență și competiția pentru sprijinul financiar de la stat.

Conform studiului, dacă plafonul pentru venitul din vânzări ar fi ridicat la 200 de milioane de lei, nicio companie nu și-ar pierde statutul de IMM în 2025. Totodată, aproximativ 200 de companii, anterior clasificate ca întreprinderi mari, ar deveni IMM. Alte 68 de companii ar rămâne în afara definiției IMM doar din cauza numărului mare de angajați.

De asemenea, în studiu sunt prezentate 5 scenarii de modificare a criteriului financiar din cadrul definiției IMM naționale are la bază datele din situațiile financiare prezentate de către entitățile economice pentru anul 2023.

Încă un moment important este că în Recomandarea UE se prevede criteriul privind structura de proprietate, care urmărește să asigure că obiectivul definiției IMM de a identifica companiile care cu adevărat întâmpină dificultăți nu este denaturat de relațiile ce pot apărea între mai multe companii.

Astfel, atunci când se determină statutul de IMM companiile trebuie să includă date cu privire la alte întreprinderi cu care acestea au relații financiare, operaționale sau de guvernanță apropiate.

Deci, definiția IMM europeană prevede trei situații legate de structura de proprietate care determină în final statutul de IMM după aplicarea criteriul numărului de angajați și a celui financiar. Astfel sunt:

• întreprindere autonomă – atunci când o întreprindere este complet independentă sau are una sau mai multe participații (capital sau drepturile de vot) în alte întreprinderi, fiecare în parte reprezentând mai puțin de 25% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi partenere – atunci când o întreprindere deține participații la alte întreprinderi care ating cel puțin 25% dar nu depășesc 50% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi afiliate – atunci când o întreprindere deține majoritatea participațiilor în cadrul altor întreprinderi sau există alte relații care determină o influență dominantă.

• Cum te poate afecta această schimbare?

  Posibile avantaje:

   Acces la mai multe fonduri europene – o definire clară, conformă cu UE, poate facilita participarea la programe de finanțare internaționale.
   Creșterea competitivității – IMM-urile moldovenești vor fi recunoscute mai ușor pe piața europeană.
   Simplificarea criteriilor de clasificare – armonizarea cu UE poate aduce mai multă claritate în aplicarea legislației.

  Posibile riscuri:

   Unele IMM-uri ar putea pierde anumite facilități fiscale dacă sunt reclasificate într-o categorie superioară.
   Schimbări în cerințele de raportare – companiile care devin mijlocii sau mari ar putea fi obligate să respecte noi reguli contabile și de transparență.
   Impact asupra accesului la finanțare locală – băncile și fondurile de stat ar putea revizui criteriile de eligibilitate pentru credite și granturi.

Sezonul 2024/2025 se distinge printr-un record absolut la exportul de floarea-soarelui sub formă de materie primă și un antirecord la exportul produselor procesate, cum sunt uleiul și șrotul. În timp ce în anii precedenți Moldova a reușit să mențină un echilibru între exporturile de floarea-soarelui brută și produsele derivate, în acest sezon aproape toată recolta a părăsit țara fără a trece prin procesare internă, punctează expertul în agro-market, Iurie Rija. 

Cantitatea de floarea-soarelui exportată a crescut la 417.399 de tone, cu mult peste nivelurile anterioare. Comparativ, în sezonul 2023/2024 s-au exportat 327.049 de tone, iar în 2022/2023 doar 194.110 tone, scrie agroexpert.md.

În paralel, exporturile de ulei și șrot s-au prăbușit. În sezonul 2024/2025, doar 11.574 de tone de ulei și 10.778 de tone de șrot au fost exportate, ceea ce marchează minimul istoric. Spre comparație, în 2023/2024 Moldova a exportat 154.749 de tone de ulei și 130.518 tone de șrot, iar în 2022/2023 aceste valori au fost de 137.489 și 112.454 de tone, respectiv.

Un șofer pe un microbuz, care a acceptat să ducă două cutii de Diazepam la o moldoveancă plecată la muncă în Italia a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare, anunță Ziarul de Iași.

A încercat să explice că habar n-avea că Diazepamul este supus aceluiași regim juridic ca și drogurile, dar nu a fost crezut. Era și cetățean român, calitate în care trebuia să cunoască legile țării.

Medicamentul este menționat de legea 143/2000 în categoria drogurilor de risc. Cum Afteni nu primise medicamentele în România, ci în Republica Moldova, deci le introdusese în România, pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru trafic internațional de droguri de risc.

În cursul audierilor, Afteni a recunoscut introducerea în țară a Diazepamului, spunând că nu știa că medicamentul are un regim special. Nu știa că deținerea comprimatelor era interzisă în Români și și-a cerut scuze că nu s-a documentat cu privire la regimul juridic al medicamentului, pentru a evita problemele juridice.

26 aprilie este data programată pentru începerea lucrărilor la primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut, denumit ????? ?? ????? ?? ?? ???????, ????????? (??) - ?????????? (??), potrivit secretarului de stat în Transporturi Irineș Ionel Scrioșteanu. Acesta a adăugat că acum 2 zile a fost aprobat Proiectul Tehnic pentru acest pod în Consiliul Tehnico - Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani

„În cadrul vizitei în Basarabia, am fost împreună cu Dionisie Ternovschi – președintele Consiliului Raional Ungheni, Nicolai Mîndra – secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vasile Gaviuc – primarul localității Zagarancea, Raionul Ungheni, Costel Manoliu – primarul Comunei Golăiești, județul Iași, Radu Rogovei – șef direcție drumuri din MD, Marius Lucian Lupu – director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iași Infrastructură” în locul unde vom construi ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit”, a transmis sâmbătă Scrioșteanu, scrie economica.net

Acesta a menționat că a convocat toți factorii responsabili, inclusiv reprezentanți ai constructorului și a avut o nouă discuție organizatorică pregătitoare cu privire la momentul de start al șantierului, întrucât pentru buna desfășurare a acestui proiect este necesară o ordonare foarte bună a tuturor instituțiilor, de pe ambele maluri ale Prutului, implicate.

„Fiind ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit, marcarea acestui moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului se va face și prin organizarea unui eveniment simbolic chiar lângă șantierul acestuia, denumit ?????????? „????? ?? ?????”, despre care vom reveni cu detalii în perioada următoare”, a adăugat secretarul de stat.

Principalele caracteristici ale viitorului pod sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut (câte un pod pentru fiecare sens de circulație)
– 2 benzi pe sens + trotuare
– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
– 8 m lățime parte carosabilă
– 1 km lungime traseu
– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

„Finalizarea lucrărilor va fi în toamna anului viitor, iar sursa de finanțare este asigurată din ??????? ???????? ??????????????, în valoare de peste 151,68 milioane lei, fără TVA, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF”, a estimat Scrioșteanu.

Podul de Flori peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul ????????̆??? ?????? ?? și va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și Autostrada Ungheni-Chisinau ambele cu orizont de finalizare 2030.

„Este primul, din seria celor 5 noi poduri peste Prut pe care am stabilit sa le construim, pentru care avem contractul de proiectare și execuție lucrări semnat din toamna anului trecut”, a mai spus oficialul de la Transporturi.

„Liderul AUR, George Simion, face jocuri periculoase care convin Rusiei în tentativele ei de destabilizare în Republica Moldova. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au avut probabil suficiente dovezi când i-au prelungit interdicția de a intra în țară”, declară analistul politic Valeriu Pașa, directorul comunității WatchDog de la Chișinău.

„În mod clar George Simion nu a fost interzis din cauza unionismului său, ci mai degrabă s-a constatat că există riscul ca acest personaj să facă jocuri de dezbinare convenabile Rusiei”, spune Valeriu Pașa, scrie https:/presshub.ro.

Autoritățile de la Chișinău au fost foarte laconice și nu au intrat în detalii atunci când au argumentat de ce au prelungit, acum un an, interdicția pentru George Simion de a intra în Republica Moldova. „Face parte din efortul de destabilizare a țării”, au declarat atunci și prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului ,Igor Grosu.

Republica Moldova traversează o perioadă extrem de complicată în care Rusia încearcă să-i interfereze alegerile, pune presiune economică și energetică pentru a crea nemulțumiri în societate și finanțează forțe pro-ruse pentru a organiza proteste și destabilizări, care însă nu au căpătat amploare.

„Să ne amintim cum a acționat AUR în Republica Moldova în 2021 în campania pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova”, spune Valeriu Pașa. „A acționat într-un joc foarte bine coordonat cu Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, provocând ciocniri la proteste, tentative de a declanșa violențe la mitingurile socialiștilor, au aruncat sincronizat cu socialiștii declarații contradictorii pentru a inflama opinia publică… Adică exact ce le trebuia pro-rușilor ca să justifice retorica lor anti-românească și sperietorile că „vin extremiștii, fasciștii români”. AUR a fost foarte comod atunci pentru socialiști și a jucat rolul acestei „sperietori”, campania AUR a fost exact în interesul comuniștilor și socialiștilor.”

Valeriu Pașa amintește și faptul că echipa lui George Simion pare să fi jucat și în tabăra oligarhului Vladimir Plahotniuc în perioada în care acesta a monopolizat controlul asupra Republicii Moldova. „Plahotniuc a reușit să penetreze cu agenții săi de influență mișcările unioniste în perioada 2014-2019, folosindu-i pentru a dezbina. Folosea unioniștii ca sperietoare pentru pro-ruși ca să mențină dezbinarea și să controleze societatea”, spune Valeriu Pașa.

Un alt exemplu de apropiere de forțele pro-ruse este și faptul că la alegerile prezidențiale din toamna trecută liderul AUR l-a susținut pe candidatul socialiștilor, politicianul pro-rus Alexandr Stoianoglo, învins în final de președinta pro-occidentală Maia Sandu.

Electoratul din Republica Moldova nu-l susține pe George Simion, care a luat în stânga Prutului doar 3,98% în primul tur al prezidențialelor de anul trecut.

„Marea majoritate a unioniștilor din Republica Moldova sunt dezamăgiți de activitatea AUR și îl percep pe Simion drept trădător”, explică Valeriu Pașa, „pentru că el îmbrățișează narativele pro-ruse care sunt similare cu propaganda rusească. Aceste narative sunt total contrare valorilor susținute de unioniștii din Republica Moldova.”

Istoricul interdicțiilor de intrare în Republica Moldova și Ucraina

George Simion a primit prima interdicție de intrare în Republica Moldova în martie 2009, în epoca lui Vladimir Voronin, pentru că ar fi încălcat ordinea publică.

În decembrie 2014 i s-a interzis accesul din nou, fiind dat jos din autocarul de linie ce venea la Chișinău. Era de câțiva ani liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

În mai 2015 Simion a fost expulzat din Republica Moldova pentru „organizarea de acțiuni împotriva ordinii constituționale a țării” și i s-a interzis intrarea în țară pentru cinci ani. Însă în septembrie 2015 a revenit la Chișinău și a condus un marș al susținătorilor unirii cu România, după ce Curtea de Apel i-a ridicat interdicția. În octombrie 2018, George Simion a fost expulzat din nou și i s-a interzis să intre în țară timp de cinci ani. În februarie 2024 autoritățile pro-europene de la Chișinău i-au prelungit interdicția, explicând că acesta „prezintă pericol de destabilizare”.

Pe 15 noiembrie 2024 Simion a fost interzis și în Ucraina. Într-un document pe care premierul Marcel Ciolacu l-a primit de la autoritățile ucrainene și l-a făcut public se spune că „decizia a fost luată pe baza informațiilor privind activitatea sistematică antiucraineană a lui Simion, care contravine intereselor naționale ale Ucrainei, încalcă suveranitatea statului și integritatea sa teritorială”. Kievul afirmă că declarațiile lui George Simion vizează „discreditarea Ucrainei pe arena internațională și promovarea ideologiei unioniste, care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. „În plus, el răspândește acuzații privind presupuse încălcări ale drepturilor minorității române din Ucraina”, se spune în răspunsul Kievului.

Iar publicația ucraineană „Adevărul european” mai trece pe lista motivelor pentru care Simion a devenit indezirabil faptul că AUR s-a opus ideii de a furniza arme Ucrainei și transferului sistemelor românești de apărare aeriană Patriot către Kiev, s-a opus tranzitului de produse agricole ucrainene prin România și chiar a încercat să organizeze proteste la frontieră și a vorbit și despre necesitatea anexării teritoriilor ucrainene care au aparținut României.

„Se vorbește și despre influența rusă în partid”, mai notează publicația ucraineană. „În 2023 fostul ministru moldovean al apărării, Anatol Șalaru, a declarat că Simion a avut contacte cu reprezentanți ai serviciilor speciale ruse în timpul unei călătorii la Cernăuți în 2011. Se pare că și serviciile de securitate ucrainene împărtășesc aceste supoziții”.

George Simion a declinat toate acuzațiile și a susținut că interdicțiile care îl vizează privind accesul în Republica Moldova şi în Ucraina sunt strict legate de activitățile unioniste pe care le-a desfășurat.

Drumul European 85 a fost din nou, marți seară, scena unui accident mortal. O femeie s-a stins, iar alte două au ajuns la spital după ce mașina lor a fost lovită frontal de un TIR.

Impactul violent a avut loc după lăsarea întunericului, în comuna Costești. În mașina condusă de o șoferiță în vârstă de 47 de ani erau alte două femei. Toate se întorceau de la serviciu și se îndreptau către Buzău. La un moment dat, TIR-ul înmatriculat în Republica Moldova, la volanul căruia se afla un bărbat de 55 de ani, a intrat pe contrasens, unde a lovit frontal autoturismul, scrie stirileprotv.ro.

Localnic: "Eram înăuntru în casă și am auzit, fiind la șosea, am auzit o bubuitură, inițial am crezut că este o explozie de cauciuc. Am ieșit totuși afară să văd despre ce este vorba și prima dată m-am uitat la poziția TIR-ului, am văzut că era într-o poziție proastă, pe contrasens, cu cabina pe podișca personală."

În urma impactului puternic, vehiculul izbit a fost aruncat pe marginea drumului, iar cele trei femei au rămas încarcerate.

Mai multe echipaje de salvatori au fost mobilizate, însă pentru victima de pe bancheta din spate medicii nu au mai putut să facă nimic - murise deja.

Celelalte două femei au fost transportate la Spitalul Județean de Urgență din Buzău în stare gravă. Între timp, polițiștii au început cercetările.

Cosmin Cireșaru, IPJ Buzău: „Probabil pe fondul neatenției în conducere a pătruns pe sensul opus de mers unde a întrat în coliziune frontală cu un autoturism care circula din sens opus”.

Șoferul TIR-ului a scăpat teafăr, dar și el a ajuns la spital pentru a-i fi recoltate probe biologice. Din cauza accidentului, în zona s-a circulat cu dificultate zeci de minute.

Dacia urmează să introducă în oferta sa din Republica Moldova și versiunea cu motorizare diesel a celei de-a treia generații a lui Duster. Cum țara vecină nu este în Uniunea Europeană și, prin urmare, nu trebuie să respecte normele de emisii impuse mașinilor noi în interiorul blocului comunitar, Grupul Renault poate să vândă peste Prut și mașini cu propulsoare pe motorină, la fel cum este cazul în țări ca Maroc sau Turcia, piețe importante pentru Dacia în afara Uniunii.

Motoarele diesel nu mai sunt atât de populare precum erau cândva, dar există în continuare mulți clienți care favorizează acest tip de motorizare, mai ales datorită cuplului oferit și al flexibilității unui motor pe motorină. Chiar și așa, Dacia a decis să scoată diesel-ul din oferta sa atunci când a anunțat generația a treia a lui Duster, în principal din cauza normelor de poluare tot mai stricte aplicate în Uniunea Europeană, scrie wall-street.ro.

Știam că Duster nu va mai avea diesel de ceva vreme, constructorul autohton concentrându-se pe motoare pe benzină clasice, respectiv hibridizate. Astfel, la finalul „vieții” fostei generații Duster, vânzările au crescut vertiginos pentru motorizarea diesel, situație explicată de oficialii Dacia ca un semn că cei care voiau acest agregat se grăbeau să-și cumpere o mașină înainte ca ea să fie scoasă din fabricație.