Fiecare sticluță ascunde în ea esența unei plante. Un mic secret al echilibrului interior.

Aroma unei picături de ulei esențial poate schimba întreaga stare a unei zile. Descoperă mai jos top 10 dintre cele mai apreciate uleiuri esențiale in Chisinau și modul în care pot sprijini sănătatea ta.

1. Scut natural pentru piele

Cunoscut pentru proprietățile sale purifiante! Uleiul de arbore de ceai este un aliat de nădejde în îngrijirea pielii. Aplicat diluat pe mici imperfecțiuni sau adăugat în rutina de curățare, ajută la menținerea unui ten echilibrat. Inhalarea cu câteva picături pot susține respirația ușoară în sezonul rece.

2. Gardianul împotriva insectelor

Pe lângă mirosul proaspăt și revigorant. Citronella este recunoscută pentru capacitatea sa de a ține la distanță insectele. Difuzat în cameră sau aplicat în amestec cu un ulei purtător pe piele. Oferă protecție delicată și senzația unei atmosfere curate.

3. Respirație liberă

Eucaliptul deschide căile respiratorii asemenea unei brize de munte. Inhalarea sau câteva picături în difuzor pot aduce prospețime și claritate mentală. De asemenea, este utilizat frecvent pentru masaj, relaxând mușchii obosiți.

4. Rază de soare pentru imunitate

Cu aroma sa luminoasă, lămâia aduce bună dispoziție și vitalitate. Adăugat în difuzor, creează o atmosferă energizantă, iar aplicat diluat pe piele contribuie la tonifiere. Mulți îl folosesc și pentru sprijinirea sistemului imunitar, ca un plus natural de protecție.

5. Claritate și concentrare

Rozmarinul este cunoscut din vechime ca plantă a memoriei. Inhalarea vaporilor săi ajută la concentrare și la menținerea atenției. Folosit în masajul scalpului, poate susține sănătatea părului și senzația de prospețime.

6. Echilibru și liniște

Cu un parfum cald, pământiu, cedrul inspiră stabilitate și calm. Este ideal pentru serile în care cauți liniște și odihnă. În combinație cu un ulei purtător, aplicat prin masaj, ajută la relaxarea tensiunilor acumulate.

7. Vitalitate pentru corp și minte

Aroma citrică a lemongrass are un efect revigorant, asemănător unei ploi de vară care răcorește și înviorează. Este utilizat pentru a susține digestia și pentru masajul de relaxare a mușchilor. Difuzat, creează un mediu plin de prospețime.

8. Explozie de prospețime și claritate

O singură picătură de mentă aduce senzația de aer curat. Este folosită pentru susținerea respirației, pentru reducerea senzației de oboseală și chiar pentru ușurarea tensiunilor de la nivelul capului atunci când este aplicată diluat pe tâmple.

9. Armonie emoțională și relaxare

Cu parfumul său exotic și dulce, ylang-ylang este un balsam pentru suflet. Difuzat, induce o stare de calm și echilibru emoțional. În amestecuri de masaj, poate contribui la relaxare și la susținerea echilibrului interior.

10. Prospețime care energizează

Aroma lime seamănă cu un zâmbet citric care aduce energie instantanee. Este apreciat pentru efectul său tonic și pentru susținerea bunei dispoziții. În difuzor, creează un spațiu viu, plin de optimism.

Fiecare ulei esențial este o mică poveste, o punte între natură și sănătate. Alegându-le cu grijă și folosindu-le conștient, transformi rutina zilnică într-un ritual care hrănește atât corpul, cât și sufletul.

România este principala piaţă de export pentru vinurile din Republica Moldova, ţara vecină având o cotă de piaţă de 20%, cu aproape 70 de crame moldoveneşti activând pe piaţa locală.

Potrivit Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) din Republica Moldova, în 2024, peste 10 milioane de litri de vin îmbuteliat moldovenesc au ajuns în România, notează forbes.ro.

În acest context, cele mai apreciate crame din Republica Moldova aduc la Bucureşti, în perioada 13 – 14 septembrie, vinuri, spumante şi vinars, la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Vinului Moldovenesc.

Pe 13 şi 14 septembrie, Bulevardul Kiseleff din Bucureşti va găzdui cea de-a cincea ediţie a Festivalului Vinului Moldovenesc. Evenimentul aduce la Bucureşti aproximativ 50 de crame. Producători renumiţi, experţi şi pasionaţi de vin se vor întâlni pentru a explora, degusta şi celebra excelenţa vinurilor de peste Prut, oferind vizitatorilor o experienţă completă. Se vor reuni atât vinăriile cu tradiţie din Republica Moldova, cât şi crame mai mici, pregătite să-şi prezinte noutăţile în ediţie limitată, potrivit organizatorilor.

Această prezenţă notabilă se leagă de faptul că România rămâne principala piaţă de export pentru vinurile de peste Prut. În 2024, peste 10 milioane de litri de vin îmbuteliat moldovenesc (20% din exportul total al vinului îmbuteliat) au ajuns în România. Peste 68 de crame moldoveneşti sunt prezente pe piaţa din România. Astfel, festivalul nu este doar o ocazie de degustare, ci şi o celebrare a legăturii strânse dintre cele două ţări şi a pasiunii comune pentru vin.

ONVV este expertul nr. 1 în sectorul vitivinicol, care contribuie la reglementarea şi dezvoltarea domeniului, servind drept platformă pentru acţiunea comună a tuturor celor implicaţi în creşterea competitivităţii produselor vinicole, valorificarea autenticităţii şi orientarea spre consumator, dar şi promovarea vinurilor moldoveneşti prin programul şi brandul naţional “Wine of Moldova”.

Festivalul Vinului Moldovenesc este un eveniment organizat anual, care promovează vinurile de calitate şi cultura viticolă din Republica Moldova. Aflat la cea de-a cincea ediţie, festivalul aduce împreună producători de vinuri, experţi în domeniu şi iubitori de vin, oferind o platformă pentru a explora şi a celebra excelenţa vinurilor moldoveneşti.

Vinul Moldovei este exportat în peste 70 de ţări ale lumii (90% din volumul total produs în Republica Moldova), fiind premiat cu peste 8.000 de medalii în ultimii 9 ani, dintre care peste jumătate de aur.

Ieri în Chișinău a fost prezentat primul avion asamblat în Republica Moldova, dintr-un kit adus din Statele Unite.

Doi piloţi au lucrat peste 3000 de ore ca să ducă la bun sfârșit acest proiect. 

Iniţiativa de a asambla un avion în Republica Moldova le aparţine piloţilor Sergiu Creţu şi Oleg Burlacu. După patru ani de muncă, aeronava de tip Vans RV-7A este gata, dotată cu cele mai noi echipamente din industria de profil. Avionul va fi destinat zborurilor de agrement.

Oleg Burlacu, pilot, constructor al avionului : „Acest avion zboară cu o viteză de croazieră de peste 320 de kilometri pe oră, la o înălţime de peste 3-4 kilometri, distanţa de zbor – în condiţii normale – 1.400 de kilometri. Respectiv, putem să planificăm un zbor din Chişinău până în Budapesta, Croaţia, coasta estică a Italiei.”

Sergiu Crețu, pilot, constructor al avionului: „Va zbura, cu siguranţă, va arăta show-uri acrobatice, asta e cu siguranţă. Bănuiesc că primele zboruri demonstrative le vom face chiar acum în octombrie. O să fim capabili să arătăm astfel de zboruri şi în Republica Moldova, de piloţi moldoveni, cu o aeronavă moldovenească.„

„Aeronava are peste 600 de piese, are zeci de mii de nituri. Dacă la prima aeronavă construcția a durat la o aripă sau coadă un an de zile, aeronava a doua, care deja se construiește, cred că deja o finisăm”, a spus Sergiu Crețu.

Prima aeronavă moldovenească a fost înregistrată în registrul CAA sub numărul 001.

mybusiness.md

Un nou studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) a stârnit agitație în rândul investitorilor din sectorul tehnologic, după ce a arătat că 95% dintre cele peste 300 de organizații analizate nu au înregistrat niciun câștig financiar din utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit cercetării, chiar și companiile care implementează activ soluții de AI nu au observat schimbări semnificative în profitabilitate sau productivitate. Rezultatele amplifică temerile legate de posibila formare a unui „bulei AI”, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor în acest domeniu.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că impactul tehnologiei ar putea fi vizibil pe termen lung. Morgan Stanley estimează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea genera beneficii economice de până la 16 trilioane de dolari în următoarele decenii.

bani.md

Poliția de Frontieră din România anunță implementarea controlului coordonat pe sensul de intrare în țară în al doilea punct de trecere a frontierei de la frontiera cu R. Moldova – PTF Galați. Sâmbătă, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița a avut loc o vizită a premierului României, Ilie Bolojan. Acolo au fost stabilite ultimele detalii privind intrarea în vigoare a decretului privind promulgarea legii pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.

Controlul coordonat se realizează atât de către Poliția de Frontieră cât și de către Autoritățile vamale ale celor două țări. Acordul este similar celui deja aplicat la Albița – Leușeni și are ca scop scurtarea timpilor de așteptare și fluidizarea circulației persoanelor și mărfurilor, consolidând totodată cooperarea dintre România și Republica Moldova, transmite Poliția de Frontieră, scrie mediafax.ro.

Regulamentul conține „principiile și regulile cooperării pentru efectuarea, pe teritoriul României, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor care trec frontiera de stat prin Punctul de Trecere a Frontierei Galați (România) — Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România”.

Implementarea controlului coordonat se va face începând de duminică, la ora 8.00.

„Această procedură presupune un control separat al fiecărui stat: pe ieșire de autoritățile din R Moldova, urmat consecutiv, la distanță mică, de autoritățile române, pentru intrarea în țara noastră. Deoarece este vorba de o frontieră externă a UE, nu poate fi realizat controlul de frontiera după principiul one stop control. Diferenţa faţă de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în faptul că pe sensul de ieșire din Republica Moldova, în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești, trecerea se va face fără control, iar oprirea pentru verificări se va face pe sensul de intrare în România, în Punctul de Trecere a Frontierei Galați-rutier, în funcție de tipul autovehiculului/priorității la control”, explică Poliția de Frontieră.

De la începutul anului, punctele de trecere de la granița cu Republica Moldova au fost tranzitate de peste șase milioane de persoane, atât pe sensul de intrare, cât și pe sensul de ieșire. Dintre acestea, 800.000 de persoane au trecut prin PTF Galați. Totodată, au trecut frontiera româno-moldoveană peste două milioane de mijloace de transport, dintre care aproape 300.000 au fost camioane, pe ambele sensuri de deplasare.

Toper Hassan, în vârstă de 58 de ani, este cercetat în legătură cu împușcarea lui Izzet Eren, capul bandei Tottenham Turks, în capitala Chișinău, pe 10 iulie 2024.  Se presupune că a conspirat pentru a-l ucide pe Eren alături de Kemal Armagan, o figură importantă din cadrul grupării rivale Hackney Turks, care este cercetat de poliție în legătură cu două crime la Londra. The Times, care relatează pe larg acest caz, precizează că Hassan a condus o firmă de avocați în Green Lanes, nordul Londrei, până când a fost suspendat din activitate de către un tribunal disciplinar în 2008.

Avocatul și-a ajutat soția să răzbune uciderea fratelui său

Hassan a călătorit în Moldova de patru ori pentru a „organiza logistica” uciderii lui Eren. Cea care a a apăsat pe trăgaci a fost soția lui Hassan, iar mobilul crimei este răzbunarea pentru uciderea fratelui ei, la Londra, în 2012. Toper Hassan a contestat cererea de extrădare în Republica Moldova argumentând că „ar fi prejudiciat la proces prin transformarea cazului în armă politică”, adăugând că siguranța sa ar fi în pericol și că se va confrunta cu „tratamente inumane” în închisoarea din Moldova. Contestația a fost respinsă, scrie veridica.ro. 

Una dintre cele patru firme care au primit cumulativ „cea mai mare amendă din istoria Republica Moldova pentru înțelegere de cartel”, în sumă de circa 91 de milioane de lei, a fost obligată de Curtea Supremă de Justiției (CSJ) să-și achite partea ei de amendă, circa 7,5 milioane de lei. Celelalte trei companii amendate se judecă, în continuare, litigiile fiind pe rolul instanțelor de judecată, informează Ziarul de Gardă. 

Prin decizia CSJ din 16 august 2025, au fost casate hotărârile Judecătoriei Chișinău și a Curții de Apel Chișinău prin care fusese anulată hotărârea Consiliului Concurenței de a amenda firma SA „Fertilitatea-Chisinau”, împreună cu alte întreprinderi pentru „participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur”, transmite sursa citată.

Cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Fertilitatea – Chișinău” împotriva Consiliului Concurenței „se respinge ca fiind neîntemeiată. Se anulează măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă”, se arată în hotărârea CSJ, citează jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.

Etichetele produselor textile, inscripționate „Made in Moldova”, trezesc sentimentul de mândrie în rândul moldovenilor, însă ascunde o poveste mai puțin cunoscută. Sute de femei au rămas fără loc de muncă după ce fabrica de textile Floreana Fashion s-a închis. Afacerea cu capital străin a fost pusă pe roate în 2004, avea șase filiale și cosea pentru mai multe branduri internaționale, potrivit jurnaliștilor de la pubicația Rise Moldova. 

După ani în care au lucrat în condiții mizere și pe salariul minim pe economie, femeile au mai primit o lovitură — munca lor din ianuarie până în martie 2023 nu a fost remunerată. Împovărată de datorii, compania a intrat în insolvență. Cei care administrau afacerea și-au înregistrat alte firme și au dispărut cu utilaje în valoare de peste opt milioane de lei. Între timp, hainele cusute de fostele angajate se vând într-un magazin din Chișinău, informează sursa citată.

Întreprinderea cu capital străin FLOREANA FASHION S.R.L a fost înregistrată în 2004 la Florești. Din 2006, firma îi are ca fondatori pe Michael Anastasi și Ellinas Ioulios, ambii cetățeni ai Ciprului, ultimul fiind și administratorul întreprinderii. Pe lângă ei, drept de semnătură în companie are și Costas Karydas, la fel cetățean al Ciprului, stabilit în Republica Moldova. El a gestionat Floreana Fashion în ultima perioadă. Compania avea șase fabrici la Cupcini, Florești, Drăgănești, Tîrgul Vertiujeni și Briceni, unde se coseau haine pentru femei, destinate în mare parte exportului, pentru branduri internaționale precum ASOS, Primark sau C&A, scriu cei de la Rise Moldova.

În 2021, înregistra venituri din vânzări în valoare de 71 de milioane de lei, în 2022 – peste 55 de milioane de lei și a încheiat anul cu pierderi de peste 5 milioane. Din cauza datoriilor, în 2024 firma a intrat în insolvență, adică a fost preluată de un administrator autorizat, care urmează să evalueze ce deține compania, iar în cazul în care va identifica bunuri, le va vinde pentru a acoperi datoriile, inclusiv salariile pentru trei luni și alte datorii pe care le are Floreana Fashion față de 420 de foști angajați, mai relevă aceeași sursă.

Republica Moldova își consolidează poziția pe harta globală a sănătății și educației, cu exporturi de servicii medicale și educaționale aproape duble în ultimii cinci ani și o ascensiune rapidă în topul destinațiilor de turism medical din regiune. 

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că exporturile de servicii medicale au crescut de la 25,1 milioane de dolari în 2020 la 64,4 milioane de dolari în 2024, iar primul trimestru al acestui an a adus o nouă majorare de 17%, până la 16,49 milioane de dolari, scrie forbes.ro.

Pacienți din România, Italia, Ucraina, Germania, Polonia, Elveția, Marea Britanie, Israel, Canada și SUA aleg Moldova pentru tratamente precum stomatologie, chirurgie estetică, oftalmologie, fertilizare in vitro și proceduri complexe. 

Deși, potrivit experților, țara valorifică în prezent doar 5% din potențialul său, proiecțiile indică un posibil volum anual de 1,5 miliarde de dolari din exporturi în turism medical. O confirmare a acestui potențial este Moldovei pentru a conduce Global Healthcare Travel Council în perioada 2024–2026, în competiție cu țări precum Germania și Arabia Saudită.

Stomatologia rămâne principalul motor de atracție, cu un raport calitate-preț competitiv, de până la cinci ori mai avantajos decât în țările dezvoltate. „Pacienții din diaspora și din state precum Italia, România, Franța, Germania, SUA și Canada aleg tot mai des clinicile noastre pentru reabilitări masticatorii complexe, care implică echipe multidisciplinare”, explică prof. Valeriu Fala, fondatorul Clinicii Stomatologice Fala.

Și sectorul educațional înregistrează un salt semnificativ: exporturile de servicii educaționale au crescut cu 134% în cinci ani, ajungând la 24,91 milioane de dolari în primul trimestru din 2025. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” atrage anual peste 1.800 de studenți internaționali din 33 de țări.

Între 25 și 28 septembrie 2025, Moldova va organiza Global Healthcare Travel Forum, cu peste 50 de țări participante și circa 100 de experți din industrie, iar pe 19 septembrie va avea loc HealthTech Forum 2025, dedicat inovației în sănătate, tehnologie farmaceutică și turism medical.