În octombrie 2024, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat consultarea publică a proiectului de modificare a Legii nr. 179/2016 privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM), propunând alinierea definiției IMM-urilor naționale la prevederile Uniunii Europene, conform Recomandării 2003/361/EC.

Această schimbare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, influențând accesul la finanțări, facilități fiscale și alte programe de sprijin pentru antreprenori. Dar ce presupune concret această modificare și cum te poate afecta?, - scrie AIM.md

Pentru a înțelege consecințele acestei modificări, este esențial să clarificăm rolul definiției IMM.

Aceasta are scopul de a identifica companiile care, din cauza dimensiunii lor, se confruntă cu provocări specifice și pot beneficia de măsuri preferențiale din partea statului. La nivel european, ajutorul acordat IMM-urilor este considerat compatibil cu normele concurențiale, atâta timp cât nu creează distorsiuni în piață.

Deși UE promovează o definiție comună pentru IMM-uri, aceasta rămâne o Recomandare, nu o obligație. Unele state au adaptat criteriile, în special plafonul cifrei de afaceri, în funcție de particularitățile economiei lor.

În țările cu puține companii mari, IMM-urile sunt esențiale pentru menținerea concurenței, iar în sectoarele cu productivitate scăzută, unele companii depășesc pragurile stabilite pentru IMM-uri doar din cauza numărului de angajați, deși au venituri modeste.

Prin urmare, ajustarea definiției IMM în Republica Moldova trebuie să fie un proces echilibrat, care să reflecte realitățile economice locale și să asigure sprijinul necesar antreprenorilor.

Ce înseamnă actuala definiție a IMM-urilor în Moldova?

În prezent, o întreprindere este clasificată ca IMM în funcție de trei criterii principale: numărul de angajați, cifra de afaceri anuală, totalul activelor.

Conform legislației actuale, o întreprindere este:

• Microîntreprindere – până la 9 angajați și o cifră de afaceri sub 18 milioane MDL sau dețin active totale de până la 18 milioane de lei;

• Întreprindere mică – între 10 și 49 angajați, cu o cifră de afaceri sub 50 milioane MDL sau dețin active totale de până la 50 de milioane de lei;

• Întreprindere mijlocie – între 50 și 249 angajați, cu o cifră de afaceri sub 250 milioane MDL sau dețin active totale de până la 100 de milioane de lei.

Această clasificare determină accesul la diverse programe de sprijin și obligațiile fiscale specifice fiecărei categorii.

Ce schimbări sunt propuse?

Guvernul propune ajustarea acestor criterii pentru a le alinia la standardele europene. Conform Recomandării 2003/361/EC, IMM-urile sunt definite astfel:

• Microîntreprindere – sub 10 angajați și o cifră de afaceri anuală de maximum 2 milioane EUR.

• Întreprindere mică – sub 50 angajați și o cifră de afaceri de maximum 10 milioane EUR.

• Întreprindere mijlocie – sub 250 angajați și o cifră de afaceri de maximum 50 milioane EUR.

Dacă aceste criterii vor fi adoptate, unele întreprinderi din Moldova care erau considerate mici ar putea deveni mijlocii, iar unele mijlocii ar putea trece în categoria marilor întreprinderi.

Ce prevede cel mai recent studiu privind definiția IMM?

În decembrie 2024, Asociația Obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” (PNE) au prezentat rezultatele unui studiu amplu privind alinierea definiției întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova la prevederile cadrului european în domeniu.

Studiul oferă o analiză detaliată a situației întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova și propune ajustarea plafoanelor valorice care definesc acest sector. Autorii studiului concluzionează că, în contextul schimbărilor economice din ultimii ani, aceste plafoane trebuie majorate, dar într-un mod gradual, pentru a evita distorsiuni în concurență și competiția pentru sprijinul financiar de la stat.

Conform studiului, dacă plafonul pentru venitul din vânzări ar fi ridicat la 200 de milioane de lei, nicio companie nu și-ar pierde statutul de IMM în 2025. Totodată, aproximativ 200 de companii, anterior clasificate ca întreprinderi mari, ar deveni IMM. Alte 68 de companii ar rămâne în afara definiției IMM doar din cauza numărului mare de angajați.

De asemenea, în studiu sunt prezentate 5 scenarii de modificare a criteriului financiar din cadrul definiției IMM naționale are la bază datele din situațiile financiare prezentate de către entitățile economice pentru anul 2023.

Încă un moment important este că în Recomandarea UE se prevede criteriul privind structura de proprietate, care urmărește să asigure că obiectivul definiției IMM de a identifica companiile care cu adevărat întâmpină dificultăți nu este denaturat de relațiile ce pot apărea între mai multe companii.

Astfel, atunci când se determină statutul de IMM companiile trebuie să includă date cu privire la alte întreprinderi cu care acestea au relații financiare, operaționale sau de guvernanță apropiate.

Deci, definiția IMM europeană prevede trei situații legate de structura de proprietate care determină în final statutul de IMM după aplicarea criteriul numărului de angajați și a celui financiar. Astfel sunt:

• întreprindere autonomă – atunci când o întreprindere este complet independentă sau are una sau mai multe participații (capital sau drepturile de vot) în alte întreprinderi, fiecare în parte reprezentând mai puțin de 25% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi partenere – atunci când o întreprindere deține participații la alte întreprinderi care ating cel puțin 25% dar nu depășesc 50% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi afiliate – atunci când o întreprindere deține majoritatea participațiilor în cadrul altor întreprinderi sau există alte relații care determină o influență dominantă.

• Cum te poate afecta această schimbare?

  Posibile avantaje:

   Acces la mai multe fonduri europene – o definire clară, conformă cu UE, poate facilita participarea la programe de finanțare internaționale.
   Creșterea competitivității – IMM-urile moldovenești vor fi recunoscute mai ușor pe piața europeană.
   Simplificarea criteriilor de clasificare – armonizarea cu UE poate aduce mai multă claritate în aplicarea legislației.

  Posibile riscuri:

   Unele IMM-uri ar putea pierde anumite facilități fiscale dacă sunt reclasificate într-o categorie superioară.
   Schimbări în cerințele de raportare – companiile care devin mijlocii sau mari ar putea fi obligate să respecte noi reguli contabile și de transparență.
   Impact asupra accesului la finanțare locală – băncile și fondurile de stat ar putea revizui criteriile de eligibilitate pentru credite și granturi.