Interviu cu Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Eneregie Durabilă

Dle Muntean, cât de important este subiectul eficienței energetice în Moldova, având în vedere criza energetică cu care s-a confruntat țara în ultimii ani?

În Republica Moldova, aproximativ 50% din energia consumată la nivel național este utilizată în clădiri, dintre care multe se caracterizează printr-un nivel redus de performanță energetică. Analizele efectuate în cadrul CNED arată că potențialul de reducere a consumului în acest sector este semnificativ, situându-se între 30% și 70%. În practică, aceasta înseamnă că factura la energie poate fi redusă chiar și la jumătate prin măsuri precum termoizolarea anvelopei clădirii, înlocuirea ferestrelor vechi cu unele eficiente energetic, modernizarea sistemelor de încălzire etc.

În unități monetare, acest potențial de economisire se ridică la aproximativ 9.5 miliarde de lei anual doar în sectorul rezidențial, bani care ar putea rămâne în buzunarele consumatorilor și folosiți pentru sănătate, educație sau îmbunătățirea condițiilor de trai. Suplimentar, investițiile în eficiență energetică contribuie la dezvoltarea pieței serviciilor și construcțiilor, generând locuri de muncă, venituri fiscale și impuls pentru creșterea economică locală. Astfel, importanța eficienței energetice este argumentată nu doar tehnic, ci și prin impactul economic și social major pe care îl generează.

În același timp, Guvernul oferă compensații pentru acoperirea costurilor la energie pentru populație, care doar în sezonul de încălzire 2024–2025, au depășit 2 miliarde de lei. Aceste resurse ar putea fi economisite și direcționate către alte priorități, dacă numărul clădirilor energofage ar fi redus. Prin urmare, eficiența energetică nu este doar o prioritate, ci o necesitate urgentă, fiind plasată printre principalele direcții de acțiune ale Guvernului.

Cum a evoluat rolul CNED în promovarea eficienței energetice și a dezvoltării durabile în Republica Moldova?

Potențialul semnificativ de eficientizare a consumului de energie a impulsionat dezvoltarea cadrului normativ, consolidarea capacităților instituționale și crearea unor mecanisme de finanțare adaptate diferitor categorii de consumatori. În acest context, prin Hotărârea Guvernului 1060/2023 a fost creată Instituția Publică Centrul Național pentru Energie Durabilă, mandatată să implementeze politica statului în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile, inclusiv prin derularea programelor dedicate creșterii performanței energetice a clădirilor și optimizării consumului de energie. 

În doi ani, CNED a reușit să dezvolte o guvernanță și un cadru operațional, care să permită implementarea programelor de eficientizare a consumului de energie. Astfel, am creat și operaționalizat, pentru prima dată, un mecanism de finanțare pentru reabilitarea energetică a fondului rezidențial și un program de sprijin pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi energofage cu altele noi și eficiente din punct de vedere energetic. Vorbesc aici despre Programul Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM) și Programul de Vouchere pentru Electrocasnice (EcoVoucher).

În același timp, am pus accent pe informarea și sensibiliza populației cu privire la importanța eficientizării și raționalizării consumului de energie. În acest sens, au fost derulate multiple campanii de informare și sensibilizare la nivel național privind importanța eficienței energetice, importanța raționalizării consumului de energie, promovarea biocombustibililor solizi, rolul etichetei energetice la procurarea echipamentelor electrocasnice etc. Au fost elaborate diverse ghiduri și materiale informative, a fost instituită linia verde la care populația poate primi consultații pe întrebări ce vizează consumul rațional de energie și energia regenerabilă.

Pentru a fi mai bine conectați la procesele care au loc la nivel european în domeniul de activitate și a putea studia mai bine experiența altor țări europene, am reușit să devenim membri ai Rețelei Europene a Energiei, care include alte 24 de agenții energetice naționale din Europa.

Astfel, de la creare și până în prezent, rolul CNED a evoluat de la o instituție cu atribuții de suport la implementarea politicilor de stat în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, la un actor strategic în tranziția energetică a Republicii Moldova, capabil să coordoneze politici, să mobilizeze resurse și să sprijine autoritățile și comunitățile în promovarea eficienței energetice și a dezvoltării durabile.

Ce s-a schimbat în ultimii ani în tot ce înseamnă dezvoltarea energiei regenerabile în Moldova?

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul energiei regenerabile. Acest lucru a fost posibil datorită unui cadrul normativ ajustat la realitățile și necesitățile pieței, dar și consecvenței autorităților în acțiuni de promovare a acestui domeniu. La finalul lunii septembrie 2025, în țară erau instalate capacități de aproape 900  MW din surse regenerabile, preponderent solar și eolian, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10 ori mai mult decât situația de la sfârșitul anului 2020. Este de remarcat faptul că aproximativ 50% din capacitățile instalate au fost dezvoltate pe piața liberă, fără garanții sau angajamente din partea statului privind preluarea energiei produse. Acest lucru demonstrează încrederea investitorilor în maturizarea treptată a pieței și în viabilitatea economică a proiectelor din surse regenerabile.

De asemenea, este important de menționat că circa 20% din capacitățile instalate aparțin prosumatorilor – consumatori, persoane fizice și juridice, care au investit în generarea proprie de energie electrică pentru a-și acoperi parțial sau integral consumul. Acest fenomen confirmă interesul tot mai mare al populației și mediului de afaceri pentru reducerea costurilor la energie și pentru participarea activă la tranziția energetică. Evoluțiile date au semnalat, totodată, necesitatea de a stimula dezvoltarea capacităților de echilibrare a sistemului electroenergetic pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a acestuia. Astfel, viitoarea licitație pentru instalarea a 170 MW de turbine eoliene va include obligatoriu și 44 MWh baterii de stocare. Toate aceste acțiuni au un impact direct la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și facilitează integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană, ceea ce pentru consumatorii finali reprezintă siguranță în aprovizionare cu energie electrică la prețuri competitive.

Programul EcoVoucher a atins cifra de aproximativ 40 mii de beneficiari. Cum ați reușit să depășiți provocările legate de informarea beneficiarilor? Care este impactul programului asupra consumului de energie și ce îmbunătățiri sunt planificate pentru viitor?

Considerând abordarea diferită a programului în ceea ce privește identificarea și informarea beneficiarilor, prin care „voucherul caută beneficiarul” și nu invers, am fost nevoiți să diversificăm acțiunile de informare pentru a testa care este mai eficientă. Astfel, am implicat în acest proces persoanele care sunt mai aproape de beneficiari, asistenții sociali și autoritățile publice locale. În același timp am apelat la promovarea la TV și radio și am organizat Caravana EcoVoucher, cu care am ajuns în toate centrele raionale și municipiile țării, inclusiv în UTA Găgăuzia și stânga Nistrului. Simultan, am continuat promovarea și pe rețelele de socializare. Toate aceste acțiuni au contribuit la creșterea nivelului de popularitate a programului.

Programul are un impact semnificativ asupra reducerii consumului de energie în gospodăriile casnice. Conform calculelor noastre, în urma înlocuirii echipamentelor procurate prin intermediul programului până acum, familiile vor avea economii anuale de aproximativ de 29 milioane de lei.

Deși programul are un impact destul de bun în ceea ce privește economiile de energie, examinăm posibilitatea de a extinde aplicabilitatea acestuia și pentru alte inițiative de reducere a facturilor la energia termică, care are o pondere mai mare în cheltuielile unei gospodării casnice.

Puteți detalia principalele inițiative finanțate prin FEERM? Ce impact concret se estimează că vor avea acestea?

FEERM a fost dezvoltat ca și program de finanțare a măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial, care se implementează prin intermediul produselor de finanțare. În prezent, bugetul programului de 1,4 miliarde lei este repartizat pentru implementarea a 3 produse de finanțare, fiecare având particularitățile sale în ceea ce privește grupul țintă, condițiile de finanțare și modul de implementare.

Produsul de finanțare „Eficiența energetică a blocurilor locative” prevede finanțare sub formă de grant de 70% din costul lucrărilor eligibile de reabilitare a blocurilor locative administrate de Asociații de Proprietari din Condominiu. Contribuția locatarilor este de 30%, iar în cazul familiilor vulnerabile energetic, care locuiesc în aceste blocuri, se oferă o alocație care variază între 15% și 90% din contribuția proprie. Asociațiile beneficiare sunt identificate prin intermediul apelurilor organizate de CNED.

Un alt produs de finanțare este „Eficiența energetică a caselor individuale din gospodării rurale cu grad de vulnerabilitate energetică extremă”. Beneficiarii acestui produs de finanțare au fost identificați din Sistemul Informațional de Vulnerabilitate Energetică în baza unui set de criterii printre care gradul de vulnerabilitate energetică, componența familiei, consumul de energie și repartizarea în profil teritorial. Componenta de grant în cazul acestor beneficiari este 50% din costul lucrărilor eligibile. Suplimentar aceștia mai beneficiază de o alocație în mărime de 90% din valoarea contribuției beneficiarilor pentru investiția eligibilă.

Al treilea produs de finanțare care a fost lansat în luna iulie 2025 este  „Casa Verde” și este destinat gospodăriilor casnice pentru reabilitarea energetică a caselor de locuit. În cazul acestui produs beneficiarii primesc finanțare de 50% sub formă de grant în limita a 200 mii de lei pentru diverse lucrări de reabilitare energetică și valorificare a surselor de energie regenerabilă. Produsul este implementat prin intermediul unei platforme electronice unde beneficiarii oferă informațiile necesare, accesează baza de date cu prestatori de servicii și lucrări și primesc suport ghidat în implementarea măsurilor. Beneficiarii sunt identificați prin intermediul apelurilor lansate de către CNED, anunțate pe platformele de comunicare și informare ale instituției.

Prin implementarea acestor produse de finanțare urmărim câțiva indicatori de impact. În primul rând, reducerea consumului de energie cu aproximativ 100 de milioane de lei anual și reabilitarea energetică a unei suprafețe locative încălzite de cel puțin 507 mii m² din clădirile rezidențiale. Totodată, aceste inițiative vor îmbunătăți semnificativ condițiile de trai și confortul în gospodăriile beneficiare dar și vor schimba aspectul comunităților unde vor avea loc asemenea intervenții.

Suplimentar, proiectele de eficiență energetică vor stimula dezvoltarea economiei la nivel local prin locuri noi de muncă, producerea și comercializarea materialelor de construcții dar și impozite la bugetul local și cel de stat, urmare a creșterii activității economice. O particularitate a proiectelor finanțate în cadrul FEERM o reprezintă crearea cererii de servicii și lucrări pe tot teritoriul țării, fapt ce va stimula dezvoltarea și extinderea afacerilor în localități în care, la moment, acestea nu există. Astfel, beneficiile economice și sociale ale programului sunt estimate să genereze un efect economic de patru ori mai mare decât beneficiile directe.

Care sunt semnalele pieței până în prezent față de inițiativele lansate și cum vă propuneți să consolidați colaborarea cu sectorul privat?

Sectorul privat are un rol foarte important în implementarea inițiativelor guvernamentale. Prin urmare, încercăm să menținem un dialog constant cu acesta pentru a vedea care sunt provocările, dar și pentru a comunica perspectivele de dezvoltare a proiectelor de eficiență energetică.

Urmare a operaționalizării a 3 produse de finanțare am reușit să ne formulăm primele impresii despre capacitatea și interesul pieței. În primul rând, sectorul rezidențial, în special casele individuale din localitățile îndepărtate de orașele mai mari și Asociațiile de Proprietari din Condominiu, nu sunt foarte atractive pentru companiile private din considerentul complexității acestor proiecte și dispersarea lor teritorială. La fel, nu există suficientă experiență și expertiză pe partea de proiectare a măsurilor de eficiență energetică în clădirile rezidențiale multietajate. Totodată, sectorul privat are nevoie de convingerea că eficiența energetică va reprezenta o prioritate a statului pentru o perioadă îndelungată de timp, ca acesta să-și poată construi o strategie de afaceri pe termen lung, adaptată la necesitățile pieței.

Pentru a răspunde la provocările constatate guvernul deja transpune angajamentele de a susține aceste proiecte prin diverse documente de politici și programe. În vederea consolidării capacităților locale în domeniul proiectării încercăm să valorificăm experiența internațională și să propunem soluții care să facă mai atractive asemenea proiecte, de exemplu prin punerea la dispoziție a soluțiilor tehnice standardizate, care ulterior să fie adaptate la specificul unei clădiri anume.

O altă direcție de dezvoltare a pieței pe care o promovăm este trecerea treptată la un model în care beneficiarii programelor noastre contactează direct serviciile și lucrările necesare pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică. În acest model, stimulentele financiare sunt acordate beneficiarilor ulterior, după verificarea și confirmarea conformității lucrărilor realizate. Beneficiarii nu sunt însă lăsați singuri în proces. Ei sunt sprijiniți în toate etapele prin asistență tehnică și suport informațional, inclusiv prin modele standardizate de caiete de sarcini și contracte, care simplifică identificarea companiilor potrivite pentru necesitățile lor. În paralel, pentru companii organizăm sesiuni de instruire și informare, astfel încât acestea să își dezvolte competențele necesare și să înțeleagă specificul programelor noastre.

Această abordare va permite CNED să își extindă baza de beneficiari și, în același timp, va contribui la dezvoltarea durabilă a pieței, în care rolul statului se concentrează pe stabilirea unor mecanisme și reguli clare, lăsând spațiu sectorului privat să se dezvolte și să livreze servicii competitive și de calitate.

Care sunt principalele provocări în implementarea programelor de eficiență energetică pe care le întâlniți în raport cu beneficiarii?

Avem de lucrat foarte mult cu populația pentru a explica modul de funcționare al mecanismelor de sprijin pentru eficientizarea consumului de energie. Acestea sunt destul de complexe și pot părea un lucru abstract, însă gospodăriile casnice îl resimt în facturile lor lunare la energie. La fel, recuperarea investiției se face pe parcursul unei anumite perioade de timp, iar o bună parte din oamenii nu sunt obișnuiți să vadă proiectele de eficiență energetic ca un proiect investițional ce aduce profit, care în acest caz se traduce în economii la factura de energie.

În paralel, ne confruntăm cu necesitatea de dezvoltare a capacităților asociațiilor de locatari, în special sensibilizarea acestora privind necesitatea unui proces decizional intern transparent și participativ. Lipsa de experiență în acest sens face dificil exercițiul respectiv însă suntem siguri că, imediat ce vom realiza primele proiecte, acestea vor contribui semnificativ la schimbarea percepției despre programele date.

Deși vedem multiple programe de eficiență energetică, mulți cetățeni rămân încă sceptici față de aceste inițiative fiind preocupați în același timp de facturile ridicate la energie. Ce le răspundeți?

Este o realitate pe care o înțelegem și muncim mult să sporim încrederea populației în programele guvernamentale. Populația nu a fost obișnuită să primească un ajutor consistent de la stat pentru a-și eficientiza consumul de energie. Astfel, lucrurile noi implică și un proces de schimbare a percepției și chiar a mentalității în ceea ce privește cooperarea între stat, mediul de afaceri și consumatorii finali în vederea eficientizării consumului de energie.

Totodată, este important ca populația, potențialii beneficiari ai programelor noastre să înțeleagă că Republica Moldova are un consum ineficient de energie în special in sectorul de clădiri. În contextul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană trebuie sa eficientizăm consumul de energie. Respectiv, aceasta implică un efort comun atât din partea statului cât și din partea consumatorilor finali. Ori, în final, toți vor avea de câștigat - consumatorii de energie facturi mai mici, iar statul va reduce cheltuielile anuale alocate pentru compensații la energie, care acoperă în mare parte pierderi de energie datorită blocurilor locative și caselor ineficiente energetic.

Cum asigurați transparența proceselor și cum câștigați încrederea oamenilor în procesul de reformă, având în vedere percepțiile de corupție din societate sau inechitate?

Transparența reprezintă una dintre prioritățile noastre fundamentale. În procesul de elaborare a mecanismelor de finanțare implicăm experți independenți și partenerii de dezvoltare, care oferă opinii din perspectiva standardelor internaționale și a cerințelor finanțatorilor. Mecanismele rezultate sunt documentate prin proceduri clare, aprobate de către organele de conducere ale CNED, făcute publice și aplicate uniform în toate programele.

Un element distinctiv al modelului nostru de guvernanță este existența Comitetului de Finanțare și Risc – un organ independent care examinează toate proiectele și evaluează riscurile financiare, tehnice, de mediu și de sustenabilitate, având responsabilitatea deciziei finale asupra aprobării finanțărilor. Acest model reduce subiectivismul și întărește încrederea în corectitudinea procesului decizional.

Digitalizarea proceselor joacă un rol crucial în asigurarea transparenței. Promovăm platforme electronice pentru depunerea cererilor, evaluare, contractare și raportare, reducând la minimum intervenția factorului uman. Fiecare etapă este documentată și trasabilă, ceea ce minimizează riscul de abuz și permite verificarea ulterioară a fiecărei decizii.

Pentru a asigura deschiderea și implicarea publicului organizăm consultații publice, sesiuni de informare, conferințe și instruiri destinate beneficiarilor, autorităților publice locale și companiilor. În plus, publicăm periodic rapoarte detaliate privind implementarea programelor.

De asemenea, datele privind proiectele, investițiile și licitațiile sunt puse regulat la dispoziția publicului, iar implicarea partenerilor europeni și internaționali în finanțare și monitorizare asigură un nivel suplimentar de supraveghere și responsabilitate.

Cum măsurați succesul activității Centrului? Ce indicatori folosiți?

Succesul activității CNED se măsoară prin rezultatele concrete obținute atât la nivel de percepție publică asupra eficienței energetice, cât și prin rezultate calitative (mecanisme funcționale și procese operaționale eficiente), și rezultate cantitative precum numărul de beneficiari, economii de energie obținute sau suprafețe de spațiu locativ reabilitate energetic etc.

Pentru a direcționa și monitoriza aceste rezultate, la începutul fiecărui an, stabilim un set de indicatori de performanță pe care ne propunem să-i atingem. Acești indicatori sunt detaliați pe trimestre la nivel de subdiviziuni și la nivel individual pentru fiecare angajat în parte. În acest fel, fiecare membru al echipei cunoaște contribuția pe care o are la realizarea obiectivelor instituției, ceea ce devine și un factor de motivare prin faptul că își poate vedea impactul direct al activității sale.

Astfel, performanța CNED nu se măsoară doar în cifre, ci prin eficiența unei echipe dedicate și prin angajamentul instituției de a contribui activ la tranziția energetică a Republicii Moldova, consolidând încrederea partenerilor și a beneficiarilor în capacitatea noastră de a livra rezultate durabile.

Ce faci când îți este dor de gustul de acasă, dar te afli în străinătate? Ei bine, moldovenii, românii, dar și ucrainenii din Franța au găsit se pare o cale. Magazinele ”Moldova” le alină dorul fie de sărbători, dar și zilele obișnuite.

Portalul RFI, Valeria Vițu, a descoperit zilele trecute o ”Moldova” în orașul francez Meaux și a aflat că,în regiunea pariziană sunt șase magazine de acest fel. 

De la dulciuri, ciocolate, fructe, legume, la vinuri de calitate, plăcinte, torturi moldovenești. De toate găsești la magazinul ”Moldova” din Meaux.

”Produsele din acest magazin sunt proaspete, gustoase, la preț accesibil. Venim la magazinul Moldova de 2-3 ori pe săptămână. Spre exemplu, când mi se face poftă de colțunași, îi găsesc aici. Francezii nu au așa ceva”, îmi spune Sergiu, stabilit de ani buni în Franța.

Când am ajuns sâmbătă la prânz, am găsit mai mulți cumpărători la carmangerie și mezeluri.

Cumpărătorii sunt deserviți de Andrei Tincu din Edineț. Aflu că de 4 ani muncește în rețeaua ”Moldova” din regiunea pariziană, iar la Meaux este de câteva luni.”Am avut ocazia să lucrez în alt oraș francez, în magazinul Moldova. Am lucrat foarte mult timp acolo. Foarte mulți polonezi, ruși, ucraineni, francezi, foarte mulți vin. Pește, salamul se vinde bine”.

Ca să mă convingă de varitatea de produse, dar și calitatea bună a acestora, Andrei Tincu mi-a făcut un tur al magazinului.”De exemplu, din băutură găsiți ceva de la Cricova, Purcari, Vinohora, Maluri de Prut, dar și Individo. Ciocolate de la Bucuria. Avem și tocană de legume la borcan sau mazăre Vis. Chiar dacă magazinul se numește Moldova, avem produse și din România, Polonia. Avem și mere, prune din Moldova. Acum stocul s-a epuizat. Cumpărătorii sunt interesați de produsele noastre. De sărbători, magaziul e plin de lume. Dar și în timpul săptămânii vin la cumpărături. Și vinul, și spumantul sunt solicitate”, îmi spune Andrei Tincu.

Doamna Corina are 55 de ani. Este din Brașov, iar de 35 de ani locuiește în Franța, dintre care 15 ani la Meaux. Femeia ajunge la magazinul ”Moldova” în fiecare săptămână.

”Optez pentru produse care se aseamănă cu produsele românești. Aveți o varietate de produse, fie moldovenești sau românești, pentru mine e același lucru, dar mă rog cu anumite specificări și prefer carnea macră. Cumpăr foarte des carne tocată fiindcă se toacă pe loc. E proaspătă. În magazinele franțuzești cumpărăm carne tocată, dar sunt adăugați aditivi și toate minunile pe care noi le preferăm, pe când aici avem carnea tocată în fața noastră. Bineînțeles, iau și dulciuri. Ținând cont că sunt făgărășeancă, iau ciocolata Făgăraș”, ne mărturisește Corina.

La magazinul ”Moldova” cumpărătorii pot găsi, de asemenea, torturi ”Smântânel” sau plăcinte de la brutăria ”Bardar”, Ialoveni.

Aflu de la o angajată a magazinului care tocmai punea la frigider câteva torturi că, totuși, românii și moldovenii preferă mai mult dulciurile de acasă.

Când îi vine dorul de casă, Veronica Luca din satul Șerpeni, Anenii Noi, stabilită de 11 ani în Franța, merge tot la ”Moldova”. Pasca tradițională pentru masa de Paște sau cozonacul cu nucă pentru Crăciun, tot de aici le ia. Până și brănza de vaci pentru plăcintele moldovenești ca la mama acasă...

”Când intru în acest magazin, parcă mă aflu în țara mea, în Republica Moldova. Ambianța, muzica, felul cum sunt aranjate produsele, exact ca la Chișinău. Prefer strugurii, iar copiii aleg bastonașele, ciocolatele. Torturile sunt aduse înghețate. Cumpărători sunt mereu, mai ales în weekend și mai ales de sărbătorile noastre religioase sau sărbătorile de iarnă. Când este Paștele, atunci avem pasca din Moldova, diferite copturi din țară. Chiar pâinea este ca la Franzeluța. Dacă vreau să fac și eu niște plăcinte ca la mama acasă, desigur că găsesc brânza de vaci anume în magazinul Moldova”.

”Într-o zi am văzut în magazin un bărbat de culoare. A cumpărat carne marinată. E foarte bună, are un gust special. M-am mirat când am văzut un străin cumpărând produsele noastre.Toate magazinele aici în Franța vând aceleași produse, dar în magazinul nostru e diferit. Chiar și același morcov marinat, condimentat sau murături nu le poți găsi pe rafturile magazinelor franceze”, povestește Veronica.

Unii moldoveni cred însă că, aflându-te în Franța, țara vinurilor, e păcat să nu le consumi.”Ne aflăm într-o țară producătoare de vinuri și sunt mult mai ieftine și mai accesibile decât vinurile moldovenești, chiar fiind mai bune și având dor de casă. De obicei, când e o sărbătoare aici e plin de români și moldoveni. De fapt, există o comunitate mare de români și moldoveni, și ucraineni aici în Meaux”.

Scumpirile din ultimele luni au dus Republica Moldova pe locul 94 în topul mondial al costului vieții, arată datele Numbeo, cea mai mare bază de date despre prețuri și puterea de cumpărare.

Costul vieții moldovenilor a crescut cu aproximativ 10% în ultimele șase luni, reflectând o majorare vizibilă a cheltuielilor medii suportate de populație.

Indicele general al Moldovei a ajuns la 33,5, față de 30,8 în prima jumătate a anului, potrivit metodologiei Numbeo. Indicatorul exprimă, pe o scară de la 0 la 100, cât de scumpă este viața într-o țară în raport cu New York City, care are valoarea de referință 100. Cu cât indicele este mai mare, cu atât costurile pentru bunuri, servicii și chirii sunt mai apropiate de cele din metropola americană.

Chișinău, de trei ori mai ieftin decât New York, dar cu salarii de opt ori mai mici

În Chișinău, nivelurile de cheltuieli, calculate în raport cu New York, arată astfel: chiria reprezintă 14,8%, costul vieții cu chirie inclusă în jurul a 25,3%, alimentele 31,3%, mesele la restaurant – 29,3%, iar puterea de cumpărare locală aproximativ 52%.

„Aceste cifre înseamnă că, în medie, un locuitor al Chișinăului trăiește la un cost de aproximativ o treime din cel al unui newyorkez, însă cu un venit de aproape opt ori mai mic”, relatează Logos Press.

Un moldovean, de trei ori mai sărac decât un newyorkez

Datele salariale confirmă decalajul. În primul trimestru al anului 2025, salariul mediu lunar în sectorul privat din Chișinău a fost de 15.178 lei (echivalentul a 896 de dolari), iar în sectorul bugetar de 12.810 lei (aproximativ 756 de dolari). Prin comparație, salariul mediu brut în New York City în prima jumătate a anului 2025 a fost de 6.944 dolari pe lună.

„Dacă ținem cont de indicele costului vieții, un locuitor din Chișinău dispune echivalent de doar 2.466 dolari pe lună, ceea ce îl face de aproape trei ori mai sărac decât un newyorkez”, notează analiștii moldoveni.

Moldova, între România și Ucraina în clasamentul costului vieții

În context regional, România se situează pe locul 80 în clasament, Rusia pe locul 82, iar Ucraina pe 126. Țările vecine ale Moldovei au, prin urmare, niveluri de trai și costuri diferite, însă toate rămân semnificativ mai accesibile decât statele vest-europene.

Italia, țară în care locuiesc și muncesc numeroși cetățeni moldoveni, ocupă locul 34, în timp ce la vârful clasamentului se află Insulele Cayman (94,3), urmate de Elveția (82,3) și Singapore (80,9) – state caracterizate prin economii puternice, salarii mari și piețe imobiliare premium.

La polul opus, Pakistan (11,3), Libia (11,3) și Afganistan (11,6) înregistrează cele mai mici costuri ale vieții din lume, urmate de alte state asiatice cu economii bazate pe forță de muncă tânără și salarii reduse, precum India (12,8) și Bangladesh (13,0).

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium, scrie bani.md.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.

Trecerea timpului lasă urme vizibile pe pielea noastră: riduri care se adâncesc, piele care devine laxă, textura neuniformă și pierderea contururilor faciale. Iar dacă într-o primă etapă pot ajuta măsurile de tipul masajului facial, botoxului sau unor mici fillere, în timp pielea pierde colagenul și inevitabil cade, pierde fermitatea, apar ridurile statice. Deși aceste semne ale îmbătrânirii sunt naturale, tehnologia modernă ne oferă soluții non-chirurgicale remarcabile. Morpheus8 este unul dintre cele mai avansate tratamente pentru rejuvenarea pielii, combinând puterea microneedling-ului cu energia radiofrecvenței fracționate pentru rezultate spectaculoase de lifting și remodelare. Această procedură inovatoare vă poate oferi o piele mai tânără, mai fermă și mai luminoasă, fără bisturiu și fără timp de recuperare prelungit.

Tehnologia revoluționară Morpheus8

Morpheus8 reprezintă o evoluție spectaculoasă în domeniul tratamentelor estetice non-invazive. Dispozitivul utilizează un sistem de micro-ace ultrafine care penetrează pielea la profunzimi controlate, ajungând până la câțiva mm în stratul subdermal. Simultan, prin aceste micro-ace se eliberează energie de radiofrecvență fracționată direct în țesuturile profunde.

Această combinație unică creează micro-leziuni controlate care declanșează procesul natural de vindecare al organismului, stimulând producția intensă de colagen și elastină. Spre deosebire de alte proceduri de microneedling superficial, Morpheus8 acționează la nivelul stratului adipos subdermal, acolo unde se produc cele mai semnificative schimbări structurale ale îmbătrânirii. Profunzimea de penetrare poate fi ajustată precis în funcție de zona tratată și de obiectivele dorite, ceea ce face ca Morpheus8 să fie eficient pentru toate tipurile și tonurile de piele, inclusiv pentru pielea mai închisă la culoare, unde alte tratamente (de exemplu laser) pot prezenta riscuri.

Beneficiile tratamentului Morpheus8

Morpheus8 oferă o gamă impresionantă de beneficii pentru îmbunătățirea aspectului pielii. Tratamentul excelează în remodelare facială și conturarea ovalului feței, combatând efectele gravitației și redând definiție liniei mandibulare și zonei gâtului. Ridurile fine și cele profunde sunt reduse semnificativ, iar expresia facială devine mai relaxată și mai tinerească.

Textura pielii se îmbunătățește spectaculos - pielea devine mai netedă, mai uniformă și mai luminoasă. Pentru persoanele care se confruntă cu cicatrici de acnee sau cu pori dilatați, Morpheus8 de asemenea oferă rezultate remarcabile, netezind neregularitățile și minimizând imperfecțiunile. Tratamentul este deosebit de eficient pentru strângerea pielii laxe, atât la nivel facial cât și corporal, oferind un efect de lifting natural fără intervenție chirurgicală. Toate aceste beneficii apar progresiv și natural, evitând aspectul artificial.

Zone tratate și candidați ideali - cui se potrivește Morpheus8

Morpheus8 demonstrează o versatilitate remarcabilă, putând fi aplicat cu succes pe multiple zone ale corpului. La nivel facial, tratamentul este excelent pentru întreaga față, inclusiv zona periorbitală delicată, zona mandibulară, gâtul și decolteul. Poate îmbunătăți semnificativ aspectul pleoapelor inferioare, reduce liniile fine din jurul gurii și redefini conturul feței.

Pe plan corporal, Morpheus8 este eficient pentru tratarea abdomenului, în special după sarcină sau scădere în greutate, pentru strângerea pielii de pe brațe și pentru îmbunătățirea aspectului coapselor. Candidații ideali sunt persoanele care prezintă semne incipiente sau moderate de îmbătrânire cutanată, laxitate ușoară până la medie, textura neuniformă sau cicatrici. Tratamentul este potrivit pentru toate tipurile de piele și poate fi efectuat la orice vârstă, deși este cel mai frecvent recomandat persoanelor între 30 și 65 de ani. Principalele contraindicații includ sarcinile, infecțiile active ale pielii, istoric de cheloizi sau anumite afecțiuni dermatologice.

Rezultatele - motivul pentru care pacienții sunt âncântați de aparat

Frumusețea tratamentului Morpheus8 constă în rezultatele progresive și naturale. Primele îmbunătățiri devin vizibile la aproximativ 2-3 săptămâni după prima ședință, când procesul de producție a colagenului nou începe să fie evident. Însă magia reală se întâmplă în următoarele luni - producția de colagen continuă să crească timp de 3-6 luni după ultima ședință, iar rezultatele finale sunt pe deplin vizibile la acest interval. Rezultatele sunt de durată.

Experiența face diferența

Succesul tratamentului Morpheus8 depinde în mare măsură de expertiza medicului care îl efectuează. În Chișinău, aveți oportunitatea de a beneficia de experiența dr. Anatolie Taran, medic chirurg plastician și estetician cu peste 40 de ani de practică în domeniu. Abordarea sa personalizată și atenția la detalii garantează rezultate excepționale adaptate nevoilor fiecărui pacient.

Morpheus8 reprezintă o investiție inteligentă în sănătatea și frumusețea pielii dumneavoastră, oferind rezultate remarcabile fără riscurile și perioada de recuperare asociate cu intervențiile chirurgicale. Dacă doriți să redescoperiti o piele mai tânără, mai fermă și mai luminoasă, programați o consultație personalizată la numerele 022 202373 sau 079 432 776 și aflați cum Morpheus8 poate transforma aspectul pielii dumneavoastră.

Lukoil Moldova are 10 zile la dispoziție pentru a-și vinde activele de la Aeroportul Chișinău, titrează presa locală. Mișcarea vine după decizia guvernului moldovean pentru a preveni blocarea zborurilor, în condițiile în care din 21 noiembrie compania rusă nu va mai putea alimenta aeronavele din cauza sancțiunilor americane. 

Decizia privind înstrăinarea a fost luată ieri de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, au declarat pentru PulsMedia surse apropiate procesului. Sursa citată a mai arătat că, pe parcursul zilei de joi, 6 noiembrie 2025, a fost făcut public procesul-verbal al ședinței de Consiliului de Examinare a Investițiilor. Cu toate că autoritățile au ascuns datele cu caracter personal, din document este clar că s-a extins un termen de înstrăinare până pe 17 noiembrie.

Pulsmedia mai transmite că o instituție media, afiliată guvernării, care este folosită extrem de des de către SIS în scopuri politice sau anumite grupuri de interese, menționează că ar fi vorba de activele Lukoil-Moldova de la aeroport, potrivit acestora, informația nu a fost confirmată însă de guvern, autoritățile spunând că au un comunicat de presă în pregătire pentru a oferi mai multe detalii pe parcursul zilei de astăzi. 

Informațiile vin după ce gigantul elvețian Gunvor a renunțat la achiziționarea activelor Lukoil din afara Rusiei, la presiunea administrației americane. Trezoreria americană a transmis, într-un mesaj pe rețeaua de socializare X că, „președintele Donald Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atâta timp cât Putin continuă uciderile fără sens, marioneta Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată o licență pentru a opera și a obține profit”.Între timp, guvernul moldovean caută soluții pentru a preveni situația în care să fie dat peste cap graficul zborurilor pentru că Lukoil-Moldova, singurul furnizor de carburanți pentru avioane, este constrâns să-și încheie activitatea din cauza sancțiunilor americane ce vor intra în vigoare pe 21 noiembrie.

Autoritățile moldovene se mai confruntă și cu faptul că jumătate din motorină vândută pe piața locală este importată de Lukoil-Moldova, care mai deține și o cotă de 20% din piața de benzina, deși se estimează că ceilalți jucători de pe piață sunt în măsură să acopere un eventual deficit de carburanți. 

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) s-a autosesizat și investighează lansarea unei ”criptomonede” în Republica Moldova. Investigația a fost pornită după ce compania a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat lansarea unei „criptomonede” Double Case Token.

”Ținând cont de caracterul public al comunicării, precum și de faptul că oferta este adresată publicului larg (nonprofesioniști), CNPF s-a autosesizat în limita competenței sale, în vederea evaluării încadrării din punct de vedere legal al acțiunilor declarate și a informațiilor publice disponibile în acest sens. După finalizarea investigației, CNPF va reveni cu informații suplimentare și, după caz, cu măsurile care se impun”, se menționează într-un comunicat de presă, publicat de CNPF.

De asemenea, autoritatea precizează că potrivit prevederilor Legii 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prestarea serviciilor privind activele virtuale este interzisă pe teritoriul Republicii Moldova. Conform acelorași prevederi legale, instituțiile financiar-bancare nu au dreptul să admită tranzacțiile rezidenților către prestatorii de servicii privind criptomonedele autorizați în alte state, a căror volum cumulativ depășește echivalentul a 50 mii lei lunar.

Paradoxal, dar Republica Moldova se confruntă cu un deficit serios al exporturilor agricole, în condițiile în care este recunoscută ca o țară eminamente agrară.

Pentru a doua oară în istorie, Republica Moldova înregistrează un deficit al balanței comerciale agricole, iar sectorul agroalimentar se află într-o situație tot mai gravă, întrucât exporturile totale de produse agricole au scăzut semnificativ.

În plus, o altă problemă este aceea că producția autohtonă nu mai poate acoperi cererea internă, o situația total paradoxală, atunci când vorbim de o țară care exportă doar produse agricole.

Potrivit expertului în politici economice Veceslav Ioniță, producția agricolă exportată a scăzut de la 1,94 miliarde USD în 2022 la 1,51 miliarde USD în trimestrul II din 2025, iar în primele șase luni ale acestui an exporturile au însumat doar 679 milioane USD.

Situația este și mai gravă în sectorul agroalimentar, unde balanța comercială a devenit negativă încă din 2024 și s-a adâncit în 2025, atingând un deficit de 226 milioane USD.

Industria prelucrătoare  nu mai funcționează!

„ Până astăzi, noi în afară de agricultură noi alte performanțe vădite noi nu avem. Dacă e să scoatem ceea ce noi reexportăm, industriile care nu au fost tipice practice, produsul autohton în afară de agricultură noi nu avem. În anii ’90 agricultura a fost până la 75 % în toate exporturile noastre, astfel Republica Moldova se numea o țară agrară, astăzi de la 43% până la 45% din toate exporturile sunt exporturi agricole. Este inadmisibil ca o țară cu tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a subliniat expertul în politici economice, potrivit agrotv.md.

Pe de altă parte, exporturile de uleiuri și cereale au înregistrat scăderi dramatice, iar importurile de produse lactate continuă să crească, accentuând dezechilibrul balanței comerciale.

Concret, expertul Veceslav Ioniță atrage atenția că industria prelucrătoare practic nu mai funcționează, iar Republica Moldova pierde treptat capacitatea de a exporta produse cu valoare adăugată, în condițiile în care evoluții mai bune se înregistrează doar la exportul de vinuri și de frcute.

Locuitorii din Sviștov traversează din ce în ce mai des Dunărea spre România pentru a cumpăra fructe și legume din piața mare a orașului românesc Zimnicea. Piața, care este organizată în fiecare duminică, atrage comercianți și cumpărători de pe ambele maluri ale Dunării, scrie Dunav Most, citată de Rador.

Principala facilitate pentru locuitorii din Sviștov este legătura de feribot, care este o alternativă ușoară și rapidă la cele două poduri peste Dunăre, de la Ruse și Vidin.

Conform informațiilor de la operatori, prețul pentru trecerea cu o mașină este de aproximativ 40 de leva (circa 100 de lei), iar pasagerii pot călători cu doar 10 leva de persoană (circa 25 de lei).

Pentru un microbuz, tariful este de 45 de leva, iar o remorcă auto nu face călătoria mai scumpă.

Curs de schimb valutar și prețuri

În prezent, un leu românesc se cumpără cu aproximativ 0,38 de leva. Totuși, prețurile principalelor produse agricole de la piața din Zimnicea sunt similare cu cele din Bulgaria.

Un kilogram de ardei se vinde cu aproximativ 8 lei, iar roșiile costă 7 lei.Pe piață există o mare varietate de produse de sezon – cu varză, mere, struguri și napi, potrivite pentru prepararea legumelor de iarnă, deosebit de solicitate în prezent.

Avantajul feribotului

Utilizarea feribotului Sviștov – Zimnicea este o alegere preferată de locuitorii din regiune datorită confortului și economiei de timp.

Traseul permite accesul rapid pe malul românesc și poate fi combinat cu o plimbare până în centrul municipiului Alexandria, care se află în județul Teleorman.

Compania olandeză Heisterkamp Transportation Solutions, unul dintre liderii europeni în transport și logistică, a anunțat extinderea operațiunilor sale în Europa de Est prin deschiderea unei facilități în cadrul Moldova Innovation Technology Park (MITP).

„Heisterkamp Transportation Solutions își extinde prezența europeană printr-un nou punct de lucru în Republica Moldova. Recunoaștem reputația în creștere a țării pentru talent și inovație și suntem încrezători că acest nou pas va contribui la succesul nostru comun, reflectând totodată angajamentul nostru continuu pentru creștere și dezvoltarea unor parteneriate solide în Europa”, a declarat Vincent van der Graaff, Country Manager Heisterkamp, scrie forbes.ro.

Fondată în 1919, Heisterkamp este o afacere de familie cu peste un secol de experiență în transportul internațional. Compania operează o flotă de peste 800 de camioane și 9.000 de semiremorci, are peste 1.300 de angajați și birouri în Țările de Jos, Germania, Polonia, Letonia și România.

Modelul său de afaceri integrează servicii de transport rutier, leasing de vehicule, mentenanță și reparații, precum și soluții digitale avansate pentru optimizarea operațiunilor logistice. Portofoliul Heisterkamp deservește clienți din industrii dinamice precum auto, retail și FMCG, iar extinderea în Republica Moldova reflectă accentul strategic al companiei pe digitalizare și eficiență inteligentă.

Decizia Heisterkamp de a investi în Moldova este rezultatul discuțiilor inițiate la Forumul Economic BENELUX–Moldova 2025, care a contribuit la consolidarea legăturilor bilaterale și la identificarea unor noi oportunități de colaborare.

Implementarea proiectului este facilitată de Moldova Innovation Technology Park — primul e-Park din Europa — care oferă companiilor un regim fiscal unic de 7% din cifra de afaceri, garanții de stat până în 2035, precum și instrumente inovatoare precum IT Visa pentru specialiști străini și principiul „Virtuality”, ce permite operarea de oriunde, cu flexibilitate totală.

Republica Moldova – tot mai atractivă pentru companiile BPO și IT

Extinderea Heisterkamp are loc într-un moment în care Moldova se afirmă ca hub regional pentru servicii BPO (Business Process Outsourcing) și soluții tehnologice. În ultimii 15 ani, sectorul BPO a crescut cu peste 330%, devenind unul dintre pilonii exporturilor de servicii. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, valoarea exporturilor de servicii BPO a crescut de la 62,1 milioane USD în 2010 la 268,4 milioane USD în 2024, un nou record, cu o creștere de 13% față de anul precedent.

Prin această investiție, Heisterkamp își consolidează prezența în Europa de Est și parteneriatul strategic cu Republica Moldova, o țară tot mai recunoscută pentru serviciile sale cu valoare adăugată. Noua facilitate va contribui la crearea de locuri de muncă în domeniul analizei de date, la transferul de expertiză tehnologică și la integrarea Moldovei în rețelele europene de transport și logistică.

Această investiție confirmă încrederea mediului de afaceri internațional în profesionalismul și competitivitatea locală, consolidând poziția Moldovei ca destinație atractivă pentru companiile care caută un mediu stabil, prietenos fiscal și orientat spre performanță.

„Investiția Heisterkamp confirmă atractivitatea pragmatică a Republicii Moldova pentru companiile europene care caută un mediu competitiv, stabil și deschis colaborării. Este o dovadă clară că țara noastră poate deveni un reper pentru operațiuni cu valoare adăugată și parteneriate sustenabile în regiune. În același timp, ne bucurăm să vedem rezultate concrete, prin imaginea unor investiții precum cea a Heisterkamp, care validează importanța și eficiența organizării forumurilor economice, cum a fost cel din primăvara 2025, realizat împreună cu partenerii noștri din statele Benelux”, a declarat Natalia Bejan, Director, Invest Moldova Agency.