CE 1160x100 4 2

borcane miereProducerea mierii în Republica Moldova și exportul mierii în țările Uniunii Europene este în scădere în ultimii ani, în special din cauza secetei. În anul 2017, Republica Moldova a exportat în țările Uniunii Europene 5100 de tone de miere, în 2018 – 4100 de tone, în 2019 – 3900 de tone, iar anul trecut în UE au fost exportate 3300 de tone de miere.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, Vasile Dolghieru, a precizat că multe familii de albini au murit din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, scrie agroexpert.md

Totodată, descreșterea cantității de miere e cauzată și de scăderea în Republica Moldova a suprafețelor de copaci meliferi, cum ar fi salcâmul și teiul, dar și greșelilor unor apicultori  începători, care nu asigură iernarea adecvată a familiilor de albini.

„Încă în anii 90 ai secolului trecut, salcâmii și copacii de tei erau tăiați pentru lemne de foc. Cu părere de rău, parcă este o tendință de a rări teii din pădure și de a lăsa stejarii, pentru că lemnul de stejar ar fi mai scump. Toți acești factori ne afectează. Există program național de dezvoltare a apiculturii, în care sunt abordate problemele respective și sperăm că, împreună cu Agenția „Moldsilva”, vom ajunge la sădirea a mai multor copaci care să dea mai mult nectar pentru albini”, a spus Vasile Dolghieru.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole a menționat că în Republica Moldova există mai mulți arbori meliferi, dar aceștia sunt seculari și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani.

„În același timp, s-au plantat arbori de safora, numit și salcâm japonez, și evodia, copac despre care se zice că ar da cantități bune de miere. Dar acești arbori se dezvoltă foarte greu în Republica Moldova și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani. Personal am pus doi astfel de puieți, au deja cinci ani și încă nu au flori”, a detaliat Vasile Dolghieru.

Președintele Asociația Exportatorilor de Produse Apicole a constatat că în anul curent în Republica Moldova s-a extras mai multă miere de salcâm.

„Albinele au lucrat și pe ploaie, posibil să fie mai multă miere și de la alte plante”, a adăugat Vasile Dolghieru. În anii precedenți, prețul de cumpărare a mierii de salcâm, care este produsă în Republica Moldova și exportată pe piețele UE, varia de la 3,8 la 5 euro pentru un kilogram, în timp ce pentru un kilogram de miere polifloră se propunea 1,4-2,7 euro.

În prezent, în Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020 s-au produs circa 3500 de tone de miere, iar 3300 de tone au fost exportate.

Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

metalolomRepublica Moldova se află pe locul 22 de la coadă în ceea ce priveşte producţia de oţel, cu o cantitate de 464 tone în anul 2020 şi 392 tone în anul 2019, situându-se înaintea Iordaniei, Myanmarului cu câte 350 tone şi a Guatemalei cu 306 tone, arată datele worldsteel.org.

Pe primele cinci locuri cu cea mai mare producţie de oţel din lume se află China – 996,3 mii tone, India – 111,3 mii tone, Japonia – 99,2 mii tone, SUA – 87,7 mii tone şi Federaţia Rusă – 71,8 mii tone. Producţia globală a constituit 1,8 milioane tone de oţel, scrie capital.market.md.

Informaţiile worldsteel.org mai arată că producţia globală de oţel s-a triplat în ultimii 50 de ani, în ciuda faptului că state precum SUA şi Rusia şi-au redus producţia internă şi s-au bazat mai mult pe importuri. Între timp, China şi India şi-au dezvoltat în mod constant producţia şi au ajuns în topul statelor producătoare de oţel.

În ciuda dominanţei sale actuale, China ar putea reduce producţia internă de oţel pentru a diminua riscurile de supraproducţie şi pentru a se asigura că poate atinge un nivel optim al emisiilor de carbon până în 2060.

Întrucât preţurile minereului de fier şi oţelului au crescut în ultimul an, cererea SUA ar putea scădea în curând, în funcţie de acţiunile administraţiei Biden. Potenţialele investiţii în infrastructură ar putea creşte producţia de oţel în viitor.

Compus în principal din minereu de fier, oţelul este un aliaj care conţine, de asemenea, mai puţin de 2% carbon şi 1% mangan şi alte oligoelemente. În timp ce diferenţa definitorie ar putea părea mică, oţelul poate fi de 1.000 de ori mai puternic decât fierul.

Sustenabilitatea viitoare a industriei siderurgice

Având în vedere rolul crucial pe care îl joacă oţelul în aproape fiecare industrie, nu este de mirare că preţurile cresc la niveluri record. Cu toate acestea, producătorii de oţel se gândesc la sustenabilitatea pe termen lung şi lucrează pentru a face oţelul fără combustibili fosili o realitate, eliminând complet cărbunele din procesul metalurgic.

“Cererea şi consumul de oţel vor continua să crească doar pe măsură ce economia mondială se redeschide treptat, mai ales că noua dezvoltare a pulberii de oţel atomizat de la Rio Tinto ar putea aduce următoarea evoluţie în imprimarea 3D”, potrivit worldsteel.org.

Pe măsură ce industria continuă să inoveze atât în ceea ce priveşte durabilitatea, cât şi în ceea ce priveşte gradul de utilizare, oţelul va continua să fie un material vital în toate industriile pe care le putem recicla infinit şi pe care ne putem baza.

Uzina de la Rîbniţa, aducătoare de bani în bugetul de la Tiraspol

Uzina Metalurgică Moldovenească (UMM) se află la Rîbniţa, pe teritoriul din stânga Nistrului care, de jure, se află sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale de la Chişinău, dar, de facto, este controlat de administraţia nerecunoscutei Republici Moldoveneşti Nistrene (RMN), numită generic Transnistria. Uzina a fost construită în 1985 şi până în prezent rămâne a fi una dintre cele mai moderne întreprinderi metalurgice de pe teritoriul fostei URSS. Uzina este specializată în prelucrarea metalelor grele. Capacităţile sale permit producerea a circa 1 milion de tone de oţel şi tot atâta laminate. Până în 2009, uzina asigura 70% din exporturile Transnistriei, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili. Însă în 2011 a început să întâmpine probleme şi de atunci nu a mai funcţionat la capacitate maximă. La începutul anului 2015, uzina a revenit „în proprietatea statului”. Fostul proprietar, holdingul rusesc „Metallinvest” al omului de afaceri Alişer Usmanov, a cedat Transnistriei uzina pentru un preţ simbolic, cu pierderi de 4 mil. USD. În anul 2018, uzina a produs aproape 502,9 mii tone de oţel şi 497,9 mii tone de laminate, fiind cu 7,1% şi, respectiv, 10,3% mai mult decât în anul precedent.

Într-o investigaţie RISE se spune că uzina din Rîbniţa este în topul celor mai mari trei contribuabili din regiunea transnistreană, care virează lunar în bugetul regiunii circa 3,5 mil. USD.

Datele autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol arată că, în 2015, uzina din Rîbniţa a avut pierderi de peste 13 milioane de dolari la încasări de 114,5 milioane de dolari, iar în 2016 – pierderi de 28 de milioane de dolari la încasări de doar 70 de milioane de dolari.

Situaţia se schimbă radical în 2017, când, graţie triplării volumului de vânzări şi a gazului rusesc ieftin, UMM înregistrează un profit de aproape 13 milioane de dolari la încasări de 217 milioane de dolari. Suma respectivă e comparabilă cu bugetul anual al republicii autoproclamate din stânga Nistrului – 234 milioane de dolari.

Fără taxe de mediu

Emisiile de carbon sunt foarte mari, iar uzina nu a întreprins niciun fel de măsuri de protecţie a mediului şi nu a plătit taxe ecologice în bugetul Moldovei, deşi statul moldovenesc acordă întreprinderii dreptul de export. Uzina Metalurgică din Rîbniţa nu achită taxe în bugetul Moldovei, în baza unei hotărâri controversate a Guvernului Republicii Moldova din anul 2005, nr. 815. Care este cauza unei asemenea atitudini a autorităţilor moldoveneşti cu privire la întreprinderile din regiunea separatistă a Moldovei? Nu este exclus că întreprinderea recurge la scheme de achitare „directă” responsabililor moldoveni, astfel fiind evitate plăţile la impozit sau taxele ecologice.

22ae4a9bc6f9dfa01467f329d0776731

Fără ziduri, în sânul naturii, precum nomazii. Din ce în ce mai mulţi oameni îşi doresc o astfel de vacanţă, departe de agitație, în locuri cât mai simple.

Aşa că sunt gata să experimenteze somnul în șura cu fân, în cort sau chiar în căruță. Oaspeții au parte astfel de aer curat, de mirosul pajiștilor pline de flori sau de foșnetul pădurii, la un preţ de hotel, transmite Protv.ro.

Într-o grădină din Brașov ai impresia că ești în mijlocul naturii. În realitate, te afli chiar în inima orașului.

Cazarea se face într-o livadă cu meri și cireși, unde Janos și Kinga au amenajat 10 corturi și 5 căruțe cu coviltir.

Janos Kelemen, proprietar: „Am proiectat căruţele de la zero şi am dat o comandă specială pentru tot ce înseamnă pânze, partea de coviltir. Roţile sunt vechi de peste 100 de ani”.

O noapte în căruță costă 200 de lei. Tot atât plătesc și cei care se aventurează până în satul Peștera, între munți, unde Bogdan are 5 corturi. Peisajul este copleșitor.

Bogdan letca, proprietar: „Experienţa este exclusiv de natură, de a face focul într-un cort, liniştea, natura care ne înconjoară, peisajul, Piatra, Bucegiul”.

O altă experiență este dormitul în fân.

Ceva mai robuste, dar la fel de aproape de natură, sunt căsuţele construite în copaci. Andreea şi Camelia au găsit una la Porumbacu de Sus, în judeţul Sibiu.

Andreea Tonescu: „Cred că din oră în oră rămân aşa blocată în faţa geamului şi zic: Doamne, dar cât de aproape pur şi simplu bat frunzele în geam!”

Geanina și Camelia: „M-a fermecat foarte mult râul care e aproape. Abia aşteptam să intrăm în el cu picioarele”.

O noapte de cazare aici costă aproximativ 500 de lei, în funcţie de sezon.

Tiberiu Mihai Zigarov, administrator: „Oaspeţii, dacă au nevoie, să le aducem produse de la cei din sat sau din Sibiu. Ei îşi pot prepara singuri masa, în căsuţe”.

Locul este perfect pentru cei care îşi doresc să exploreze Munții Făgăraș, care sunt la o aruncătură de băț.

нарэAgenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că a trimis deja către Monitorul Oficial decizia Consiliului de Administrație al ANRE din 14 iunie „Cu privire la aprobarea metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere”.

Este de remarcat că potrivit deciziei Consiliului de Administrație al ANRE, de la 1 iulie, agenții economici înșiși vor stabili prețurile maxime de vânzare pentru principalele tipuri de produse petroliere și gaze lichefiate. Prețurile maxime vor fi calculate pentru 1 litru, conform formulei aprobate, separat pentru fiecare tip de produse petroliere importate și pentru fiecare lot de produse petroliere importate, ținând cont de următorii indicatori: cotațiile medii ale Platt's FOB Med sau FOB Ex-Refinery/Storage (Italia) pentru ultimele 14 zile; marja pentru vânzările cu amănuntul de produse petroliere, stabilită la fiecare șase luni de ANRE; TVA și accize; cursul oficial de schimb al leului față de dolar, stabilit de Banca Națională, pentru 14 zile anterioare importului; densitatea fiecărui tip de produse petroliere, scrie infomarket.md.

Se remarcă faptul că până la intrarea în vigoare a noii metodologii, agenții economici nu au dreptul de a majora prețurile cu amănuntul pentru produsele petroliere. Noua metodologie a fost elaborată și aprobată în contextul modificărilor aduse la Legea pieței produselor petroliere, care au fost publicate pe 14 mai.

Preţul locuinţelor continuă să crească. Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că la finele trimestrului I 2021, preţul de ofertă la bunurile imobile rezidenţiale din mun. Chişinău a continuat tendinţa de creştere, stabilită începând cu trimestrul I 2020. Indicele RPPI (Indicele preţului imobilului rezidenţial), la situaţia de raportare, a înregistrat valoarea de 118,9 la sută, fiind în creştere cu 4,2 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 17,8 la sută faţă de trimestrul I 2020, scrie capital.market.md.

Indicele RPPI aferent preţului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piaţa primară a înregistrat valoarea de 122,3 la sută, fiind în creştere cu 3,8 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 19,2 la sută faţă de trimestrul I 2020.

Indicele RPPI aferent preţului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieţei secundare a înregistrat valoarea de 116,5 la sută, fiind în creştere cu 2,2 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 16,7 la sută faţă de trimestrul I 2020.

Preţurile la locuinţe sunt în creştere după trei luni de stagnare. Datele Bursei Lara arată că cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată pe segmentul apartamentelor vechi din capitală, care s-au scumpit în luna mai 2021 în medie cu 6 euro pentru un metru pătrat, ajungând la un preţ mediu de 526 euro, iar de la începutul acestui an – cu circa 3%.

Locuinţele noi, cele mai căutate

Apartamentele de pe piaţa secundară în sectorul central al municipiului ajung să coste 673 de euro pentru un metru pătrat, în sectorul Botanica – 638 euro, în timp ce în cartierul Otovasca – 500 euro pentru un metru pătrat, în cazul garsonierelor, iar la apartamentele cu patru camere – 368 de euro.

Spaţiul locativ în blocurile noi (aşa zisa variantă albă) s-a scumpit cu cinci euro pentru un metru pătrat în luna mai, iar de la începutul acestui an – cu 21 euro sau cu 3,3%.

În consecinţă, un metru pătrat de spaţiu locativ în sectorul Centru al Chişinăului a ajuns să coste 908 euro, dublu faţă de costul mediu în sectoarele Otovasca sau Aeroport.

În sectorul Râşcani preţul mediu este de 755 euro, în cartierul Botanica – 677 euro, în cartierul Buiucani – 655 euro, iar în cartierul Ciocana nouă – 592 euro pentru un metru pătrat.

Companiile imobiliare susţin că cele mai căutate apartamente sunt cele în blocurile noi. Preponderent sunt achiziţionate de familiile tinere sau de cei care muncesc în străinătate în scop de investiţie pentru a fi date ulterior în chirie.

Conform Biroului Naţional de Statistică, în primul trimestru al anului 2021 au fost date în exploatare 1526 apartamente, într-o uşoară creştere faţă de 2020, când a fost înregistrată o scădere considerabilă a numărului de apartamente noi date în exploatare. În ultimii 5 ani în Moldova anual se dau în exploatare în medie 6 mii de apartamente, ceea ce este aproape de două ori mai mult decât în perioada precedentă, când anual se dădeau în exploatare câte 3,5 mii apartamente.

“În anul 2020, din cauza crizei au fost date în exploatare 5,179 apartamente, ceea ce a fost cu 28% mai puţin decât în 2019. După cum putem observa, anul 2021 a pornit promiţător, cu o tendinţă clară de restabilire a volumului de apartamente noi date în exploatare. Peste 80% din toate apartamentele noi sunt construite în mun. Chişinău. Piaţa este extrem de concentrată într-o singură localitate din ţară. Totodată, apartamentele noi constituie 20% din totalul tranzacţiilor cu apartamente, restul revin apartamentelor de mâna a doua”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

Scade suprafaţa apartamentelor date în exploatare

În ultimii ani se înregistrează o tendinţă clară de micşorare a suprafeţei medii a unui apartament nou dat în exploatare. În anul 2020 suprafaţa medie a unui apartament nou era de 65 m2, ceea ce este de 2 ori mai puţin decât în anul 2003, când a fost atinsă maxima istorică de 128 m2 pentru un apartament nou.

Potrivit lui Ioniţă, acest fenomen se explică prin modificare tipologiei cumpărătorilor. Astfel, acum 20 de ani, construcţia de apartamente era la nivel de o sută de metri pătraţi pe an şi erau procurate preponderent de oameni bogaţi, proprietari de afaceri. Doar ei îşi puteau permite să procure un apartament şi preferinţele lor erau pentru locuinţe cu suprafaţă mare. În prezent, majoritatea cumpărătorilor de pe piaţa imobiliară sunt cei plecaţi la muncă peste hotare sau familiile tinere din Moldova, care au o muncă bine plătită. Ei pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar sunt limitaţi în resurse financiare. Drept rezultat, a crescut semnificativ cererea la apartamente cu suprafaţa de până la 50 m2, fapt ce a dus la scăderea suprafeţei medii de construcţie a apartamentelor noi.

În 2021 înregistrăm o uşoară creştere a suprafeţei medii a unui apartament nou, de până la 68 m2.

Guvernul dă 9,5 miliarde de lei pentru Prima Casă

Programul Prima Casă care s-a bucurat de popularitate la lansarea acestuia, dar care şi-a redus turaţiile, este susţinut în continuare de autorităţi. Astfel, săptămâna trecută Guvernul a aprobat alocarea a 9,5 milioane de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru asigurarea continuităţii finanţării programelor de compensaţii demarate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”.

Necesitatea de alocare suplimentară a mijloacelor financiare a apărut după ce a fost înregistrată o creştere a numărului de beneficiari, în special a familiilor cu copii, iar alocaţiile aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 practic sunt executate.

În urma analizei cererilor de compensare aprobate pentru finanţare, doar pentru luna iunie 2021 Ministerul Finanţelor atestă o insuficienţă de cca 4 milioane de lei, ceea ce poate determina stoparea finanţării cererilor acceptate în Program şi creşterea riscului de apariţie a creditelor neperformante în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, din cauza incapacităţii de plată a unor beneficiari.

În scopul evitării acestor riscuri, Guvernul interimar, printr-o altă decizie, a aprobat majorarea alocaţiilor pentru Programul „Prima Casă” cu încă 2 milioane de lei. Mijloacele financiare au fost identificate din contul de rezerve al unor subprograme.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, până la finele anului 2021, de programele de compensare vor beneficia 5 873 de beneficiari.

Ultimele date ale Ministerului Finanţelor arată că de la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 6183 locuinţe. Alte 6 cereri au fost acceptate şi urmează a fi semnate contractele de garanţie.

Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 3,19 miliarde lei, iar valoarea totală a garanţiilor active constituie 1,59 miliarde lei. Suma compensaţiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parţială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 52,3 milioane lei.

Din numărul total al beneficiarilor, 1058 persoane beneficiază de compensaţii din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 2571 – în cadrul programului Prima Casă 3, 890 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 17 – în cadrul programului Prima Casă 5.

Din cei 6183 beneficiari, 4249 sunt familii, iar 1934 sunt tineri necăsătoriţi. Vârsta medie a solicitanţilor este de 31,4 ani. Suprafaţa medie a locuinţelor procurate prin intermediul programului este de 60,51 m.p., iar valoarea medie a locuinţelor procurate este de 617,71 mii lei. Din numărul total de locuinţe procurate, 5782 sunt amplasate în zonele urbane, iar 401 – în zonele rurale. 5646 locuinţe procurate sunt apartamente, iar 537 – case de locuit individuale.

31739689Președintele R.Moldova Maia Sandu a pregătit un proiect de lege care prevede scutirea de plata mai multor taxe pentru bunurile de uz personal introduse în R. Moldova de către cetățenii moldoveni din diaspora. Proiectul a fost pregătit după ce mai mulți cetățeni moldoveni care au revenit acasă au semnalat problema taxelor exagerate pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare.

„Ne bucurăm când oamenii din diasporă decid să revină acasă. Dar, de multe ori, revenirea este un proces complicat. O problemă care ne este semnalată de mulți dintre cei care s-au întors în țară sunt taxele mari pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare și pe care doresc să le aducă cu ei. Am pregătit un proiect de lege care prevede scutirea de plata mai multor taxe pentru bunurile de uz personal introduse în Moldova de către concetățenii noștri din diasporă, care au hotărât să se stabilească cu traiul acasă. Proiectul de lege prevede că persoanele care au locuit peste hotare cel puțin trei ani pot introduce în Republica Moldova, la revenire, cu anumite scutiri, bunuri personale, obiecte de uz casnic, mobilă, echipamente, câte o unitate de transport auto per familie. Bunurile trebuie să fie în proprietate personală de cel puțin un an”, scrie președintele pe pagina sa de Facebook, scrie psnews.ro.

Maia Sandu își exprimă speranța că va obține sprijinul următorului parlament pentru adoptarea acestui proiect de lege și că va fi un argument în plus pentru concetățenii noștri ca să revină acasă.

B9723370002Z.1 20200503200853 000GM8FV63LB.1 0 768x431Cetățenii moldoveni, vaccinați anti-COVID-19, pot călători spre Franța, a anunțat ambasada Republicii Moldova la Paris.

Republica Moldova a fost inclusă în zona portocalie a Franței, anunță Ambasada Republicii Moldova la Paris, scrie cotidianul.md.

Vor putea merge în Franța persoanele imunizate cu un vaccin recunoscut de Agenția Europeană pentru Medicamente: Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Precizăm că a doua doză a vaccinului trebuie să fie primită cu cel puțin două săptămâni înainte de plecare sau, dacă este vorba despre o doza unică, atunci cu cel puțin patru săptămâni înainte.

Cu toate acestea, la trecerea frontierei va fi necesară prezentarea testului PCR negativ, realizat cu cel mult 72 de ore înainte de îmbarcare, fie un test antigenic realizat cu cel mult 48 de ore înainte.

Moldovenii nevaccinați sau care care nu dețin un permis de ședere francez trebuie să aibă un motiv întemeiat pentru a putea intra pe teritoriul Franței.

agro05Ploile din anul curent sunt ca o radieră care trece peste efectele secetei din anul trecut şi lasă în urmă foaia memoriei albă. Da, banii investiţi în toamna anului 2019 şi în primăvara anului trecut de către agricultori nu au putut fi recuperaţi, au format breşe în bugetele acestora, dar a venit o altă toamnă şi o altă primăvară în care producătorul agricol a investit iarăşi, purtând mereu cu el speranţa că anul va fi mai bun şi că va avea roadă bogată. Anul curent e plin de speranţă, pentru că lanurile de grâu sunt cum nu se mai poate de frumoase, iar prognozele schimbă de la o zi la alta cifrele.

Cele mai recente prognoze se regăsesc în ultimul raport al Consiliul Internaţional pentru Cereale (IGC) care a îmbunătăţit prognoza pentru producţia mondială de cereale, în sezonul 2020/2021, până la 2224 milioane tone. Această prognoză este cu 9 milioane tone mai mare faţă de raportul din luna februarie şi cu 2 la sută în plus faţă de producţia realizată în sezonul trecut. Chiar dacă indicele preţului la cereale şi oleaginoase (GOI) a scăzut cu 3 la sută, se spune în raport, în luna martie, preţurile medii ale produselor agricole au crescut brusc raportat la situaţia de anul trecut. Această scădere a GOI se datorează în principal preţurilor reduse din Argentina şi Brazilia, scrie capital.market.md.

“Cu toate că aceste prognoze sunt optimiste, se aşteaptă ca plusul de recoltă să fie absorbit în totalitate prin creşterea consumului, astfel că la finalul sezonului stocurile globale vor fi de 609 milioane tone, mai mici cu opt milioane tone faţă de stocurile de la finalul sezonului trecut. Dacă prognozele IGC se vor adeveri, acesta va fi al patrulea sezon consecutiv cu scăderi ale stocurilor globale de cereale, în special datorită “epuizării” stocurilor de porumb, cât şi a volumului mare al tranzacţiilor internaţio­nale cu grâu”.

Volumul comerţului internaţional cu cereale în acest sezon este apreciat la 416 milioane tone, în creştere cu 6 la sută faţă de sezonul precedent.

Dar aceasta nu este singura privire aruncată peste recolta de cereale din anul curent. La începutul lunii aprilie, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) estima într-un raport că „se aşteaptă ca producţia mondială de cereale în 2021 să crească pentru al treilea an consecutiv, datorită condiţiilor favorabile din unele ţări” şi şi-a modificat, respectiv, estimările privind producţia globală de grâu”.

FAO era de părere că în acest an se preconizează ca “producţia mondială de grâu să atingă un nou record – de 785 milioane de tone, în creştere cu 1,4 la sută faţă de anul trecut, determinat de o revenire accelerată în cea mai mare parte a Europei şi pe fonul estimării unei recolte record în India. Un volum de recoltă peste medie este preconizat şi pentru porumb, anume roadă record în Brazilia şi o creştere multianuală în Africa de Sud, se arată în Rezumatul FAO privind cererea şi oferta cerealelor, publicat la 8 aprilie.

„În sezonul agricol 2020-2021, consumul global de cereale se aşteaptă să ajungă la 2,777 milioane de tone şi va înregistra o creştere cu 2,4 la sută faţă de anul precedent. Acest fapt va fi determinat, în mare parte, de creşterea consumului de grâu şi orz pentru hrana animalelor în China, unde sectorul zootehnic îşi revine după ce a fost afectat de pesta porcină africană”, indică documentul.

În acelaşi timp, se prognoza că la sfârşitul anului 2021 stocurile mondiale de cereale să scadă cu 1,7 la sută în comparaţie cu nivelul lor la deschiderea sezonului, ajungând la 808 milioane de tone. În situaţia când prognozele arată creşterea nivelului de consum, raportul dintre stocurile de cereale şi consumul acestora se va diminua până la 28,4% la sută, ajungând, în sezonul 2020-2021, la cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani.

De asemenea, FAO şi-a ridicat prognoza pentru comerţul mondial cu cereale în perioada 2020-2021 până la 466 milioane de tone, o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Creşterea ar fi impulsionată de comerţul cu cereale furajere, datorită achiziţiilor de porumb, în cantităţi fără precedent, de către China. La fel, se preconizează o creştere de 6 la sută a comerţului internaţional cu orez, faţă de anul trecut, conchide un comunicat al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

În prima sa prognoză pentru 2021, COCERAL – asociaţia traderilor europeni de produse agro-alimentare, estimează producţia totală de cereale din statele UE-27 + Marea Britanie la 307,4 milioane tone, în creştere faţă de cele 295,7 milioane tone recoltate anul trecut.

Analiştii asociaţiei se aşteaptă ca producţia de grâu (cu excepţia grâu­lui durum) să ajungă la 143,0 milioane tone, de la 127,9 milioane tone cât s-a realizat anul trecut, în special datorită creşterii suprafeţelor şi a randamentelor estimate mai mari în Franţa, Germania, Marea Britanie şi statele balcanice, acolo unde condiţii­le meteorologice au afectat negativ culturile din 2020.

Producţia de orz estimată a se rea­liza anul acesta în statele UE-27 + Marea Britanie este de 61,5 milioane tone, în scădere faţă de 63,1 milioane tone cât s-au obţinut anul trecut. Chiar dacă în Germania şi Franţa se aşteaptă o creştere a recoltei faţă de anul trecut, aceasta nu va compensa scăderea producţiei din Spania, acolo unde condiţiile meteo au fost deosebit de favorabile anul trecut şi din Marea Britanie, unde suprafaţa semănată cu orz de primăvară ar trebui să scadă substanţial deoarece a crescut suprafaţa ocupată cu cereale de iarnă în toamna anului trecut (faţă de situaţia din 2019).

În ceea ce priveşte recolta de porumb din UE-27 + Marea Britanie, COCERAL estimează o creştere uşoară, până la 63,1 milioane tone, faţă de 62,8 milioane tone înregistrate anul trecut. Creşteri relativ importante ale viitoarei producţii de porumb se aşteaptă în ţările balcanice şi mici scăderi în alte câteva state-membre ale UE.

Producţia de rapiţă estimată a se obţine anul acesta în statele UE-27 + Marea Britanie va fi de 17,8 milioane tone, în creştere faţă de 16,9 milioane tone cât s-au obţinut anul trecut. Creşteri ale recoltei se aşteaptă în special în Germania, Franţa, Marea Britanie, România, Bulgaria şi Ungaria.

În Moldova recoltele aşteptate se reflectă reuşit în optimismul cu care privesc spre lanurile de grâu producătorii de cereale. Altfel nici nu poate fi după un an în care seceta a pârjolit lanurile Moldovei.

Potrivit prognozelor specialiştilor din domeniul respectiv, în anul curent, producţia vegetală indică o creştere de circa 45 la sută, creştere generată de recolta principalelor culturi agricole. În principiu, nu se aşteaptă nimeni la careva minuni, pentru că în anul curent se va repeta situaţia atestată în anul 2019.

Prognozele indică cu încredere că cea mai mare creştere se va realiza la porumb – de 2,5 ori, ceea ce înseamnă de la 778 mii tone obţinute în anul 2020 până la circa două milioane aşteptate în toamna curentă. Şi asta chiar dacă anul curent s-au semănat cu aproape 50 de mii de hectare de porumb mai puţin. În schimb, suprafeţele oferite grâului au crescut cu aproape 10 mii de hectare – până la 318 mii. Acum un an, recolta de grâu a fost de aproape 600 mii tone, iar pentru anul acesta se aşteaptă aproximativ 1,2 milioane tone. Se va dubla şi recolta de orz – de la 109 mii tone, până la 210 mii tone. Creşterea recoltei de floarea soarelui nu este spectaculoasă, dar e totuşi semnificativă – de la 487 mii tone până la 780 mii tone în acest an. Marea speranţă a consumatorului e că se va ieftini şi uleiul. Şi pentru că vorbim despre ulei, e logic să vedem cum vom sta cu cartofii. Recolta creşte de la 170 mii tone mii tone până la 200 mii tone.

Mai mari sau un pic mai mici, oricum, cifrele indică o revenire la cadrul normal în agricultura lumii şi în agricultura Moldovei.

opp droneUn program lansat de Uniunea Europeană prevede supravegherea cu drone, în mod coordonat, a granițelor unor țări membre UE, inclusiv a României, precum și a graniței Republicii Moldova.

Uniunea Europeană finanțează cu aproape șapte milioane de euro un proiect denumit BorderUAS, menit să crească gradul de protecție al teritoriului Europei în fața migrației ilegale, scrie romanialibera.ro.

Interesant este faptul că urmează a fi protejate nu doar țări UE, ci și câteva țări din afara Uniunii, dar care au o tendință de apropiere de UE. Autoritățile de la Bruxelles par că vor să creeze o barieră, în exteriorul UE, care să stopeze fluxurile de migranți.

Proiectul urmărește ca, până în anul 2023, Poliția de Frontieră din șase țări să poată primi date furnizate de drone (vehicule aeriene fără pilot) echipate cu radare. Cele șase țări beneficiare sunt următoarele: Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Implicarea în acest program UE a Belarus pare surprinzătoare, dar trebuie amintit că proiectul BorderUAS a fost conceput înainte de înrăutățirea gravă, din ultimele săptămâni, a relațiilor dintre statele democratice și regimul de la Minsk.

credit 0După criza bancară din anul 2014, creditele acordate de bănci s-au redus dramatic şi au atins minime istorice. Băncile au devenit mult mai atente în acordarea împrumuturilor pe fundalul condiţiilor mai riguroase impuse de Banca Naţională a Moldovei, dar şi a transparentizării acţionarilor. În anul 2020 portofoliul de credite acordat de bănci a ajuns la nivelul de dinaintea crizei bancare.

„După anul 2014, timp de trei ani şi jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenţilor economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o uşoară creştere, dar nu au compensat prăbuşirea creditelor oferite agenţilor economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creşterea timp de trei ani şi jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revenit persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei – persoanelor juridice”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă în analiza săptămânală, scrie capital.market.md.

Criza din 2014, oportunitate de creştere pentru bănci

În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creştere, din contul preluării cotei de piaţă de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă în anul 2020 băncile au reuşit să recupereze o parte din cota de piaţă pierdută, iar creşterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar şi faptului că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcţii, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.

În prezent, volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cel acordat de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul – de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014, s-au pornit bine, deoarece Banca Naţională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite. După 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienţi pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil şi iniţierea unei afaceri, dar erau considerate şi cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice creditele neperformante sunt la nivel de 10,15% chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile, începând cu 2019-2020, au devenit agresive privind atragerea persoanelor fizice în calitate de client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetăţeni şi în prezent asistăm la un atac al sectorului de creditare a persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate şi capacităţile reduse, în 2020 a cedat în faţa băncilor.

Creditele acordate – 28% din PIB

“Raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. Pentru economii ca a R. Moldova, una slabă şi fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbuşire până în 2018, iar în prezent avem o uşoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puţin 3-4 ani”, a mai spus Ioniţă.

R. Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 şi criza din 2014. Cea mai lungă ca timp şi ca volum a fost criza din 2014, care a ţinut aproape trei ani şi jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde de lei în 2014 la 32 miliarde de lei în 2018, recuperarea a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea reală comparativ cu PIB-ul, creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puţin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.

Persoanele fizice, trag în sus băncile

Din 2014 şi până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mare şi însumează 17,8 miliarde de lei.

Expertul mai susţine că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetăţenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piaţa bancară şi a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă din 2018 şi până în prezent, în urma deschiderii către cetăţeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a atins cifra de 13,9 miliarde de lei, iar toată creşterea din ultimii trei ani şi jumătate a fost asigurată exclusiv de creşterea creditelor oferite în lei moldoveneşti. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulaţie în R. Moldova, iar activitatea economică din ţară se concentrează pe leu.

80 de miliarde de lei din bănci stau neutilizaţi

Situaţia în R. Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce priveşte surplusul de lichidităţi. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate – de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, BNM întreprinde acţiuni pentru a ameliora situaţia care, de la începutul anului 2021 faţă de anul trecut, s-a îmbunătăţit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea poziţiilor legate de depozitele în valută şi facilitatea creditelor în lei moldoveneşti. În felul acesta în câţiva ani problema legată de surplusul de lichidităţi se va rezolva”, afirmă expertul.

Un clasament al împrumuturilor arată că din anul 2018 până în prezent cele mai multe împrumuturi au fost direcţionate la procurarea şi construcţia de imobil, pentru consum, comerţ, agricultură, afaceri, industria productivă, APL.

În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menţinut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanaţare – 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing – 1,4 miliarde de lei şi asociaţiile de economii şi împrumut – 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniţă afirmă că dacă aceste instituţii nebancare nu vor deveni mai atente în relaţia cu clienţii, riscă să piardă piaţa, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.

Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare a persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare faţă de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape cinci ori mai mic decât media europeană şi cu 50% mai mic decât media regională.

„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-şi rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piaţă. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile. Atât sectorul bancar, cât şi sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-şi îmbunătăţească marketingul şi politicile”, a conchis Veaceslav Ioniţă.

Pagina 3 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика