CE 1160x100 4 2

transoilGrupul „Trans-Oil” a revenit pe piețele de capitaluri internaționale, cu o nouă emisiune de eurobonduri în valoare de 400 milioane dolari, cu scadență în 2026.

Tranzacția constituie un plasament de eurobonduri de referință pentru regiunea Europei Centrale și de Est în anul 2021, precum și cea mai semnificativă ofertă din Republica Moldova, în contextul în care Grupul continuă să fie singurul emitent din această țară, după tranzacția inițială din 2019, scrie agrobiznes.md.

Noua emisiune de eurobonduri a generat o cerere semnificativă din partea investitorilor instituționali internaționali, cu un registru de comenzi care a totalizat peste 1,5 miliarde dolari chiar în perioada de bookbuilding.

Ampla diversificare a cererii din partea investitorilor a fost dovedită prin participarea activă a unor administratori de active și fonduri de pe arena internațională.

Astfel, o serie de investitori din Europa continentală, SUA, Elveția și Marea Britanie au primit alocări de 27, 26, 25 și respectiv 19% în registrul final, restul mergând spre investitori din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia.

Instituțiile financiare internaționale din domeniul dezvoltării și partenerii tradiționali ai Grupului, Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și Banca Internațională de Investiții (BII), și-au stabilit ferm planurile de participare la noua emisiune în momentul în care a fost anulată tranzacția, confirmând un angajament total de 50 milioane dolari.

Pe fondul unei cereri puternice din partea investitorilor, dobânda a fost stabilită la un nivel de 8,45% anual, reprezentând o reducere cu 365 de puncte de bază în comparație cu emisiunea inițială de eurobonduri în valoare de 300 milioane dolari, lansată în 2019.

Emisiunea a primit conform așteptărilor rating „B” din partea Fitch Ratings și rating „B-” de la S&P Global Ratings.

„Această nouă tranzacție instituie un nou reper în istoria tranzacțiilor Trans-Oil pe piața de capital, după tranzacția inițială din 2019. Începând din acel moment, Grupul sa transformat într-o companie agroindustrială din acest lucru în mai mare și mai diversificat în zona Europei Centrale și de Est, iar veniturile și profitul operațional aproape că s-au dublat. Mulțumim comunități internaționale de investitori pentru recunoașterea arătată performanțelor noastre consacrate și modelului nostru de afaceri consolidat. Noua emisiune a atras o cerere robustă care a depășit 5 miliarde USD provenind de la investitori tradiționali, precum și din partea unor investitori noi din SUA, Europa, Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cu ajutorul cărora am obținut o substanțială reducere a dobânzii anuale. Cu ajutorul acestui sprijin excepțional din partea investitorilor, privat cu încredere pentru viitor și continuăm să ne dezvoltăm afacerea agroindustrială în regiunea dunăreană ”, a comentat Vaja Jhashi, CEO și Fondator al Trans-Oil Group.

Sumele încasate din emisiune vor fi utilizate pentru finanțarea unei rambursări anticipate a eurobondurilor purtătoare de 12% dobânda anuală, 12% în sumă de 300 milioane dolari, cu scadența în 2024, prin intermediul unei oferte any-and-all de achiziție și acord tip exit consent, iar fondurile suplimentare vor fi alocate pentru diverse scopuri de ordin general corporativ, inclusiv susținerea capitalului de lucru necesar Grupului.

1z bbinjv9 big.jpg.6098cf4cd29f297c86be54b51a7bc3a2

Nutriționistul Mihaela Bilic vine cu noi precizări legate de ciocolată. Mai exact, aceasta a spus ce substanțe conține unul dintre cele mai consumate deserturi, dar și care este porția corectă pe care trebuie să o consume o persoană.

Mihaela Bilic susține că atât cafeaua cât și cacao au efecte miraculoase. Potrivit nutriționistului, bobul de cacao este extrem de valoros, însă ciocolata din comerț poate fi o capcană, scrie capital.ro.

“Bobul de cafea și bobul de cacao sunt miraculoase. În bobul de cafea se regăsesc peste 2.000 de substanțe, iar bobul de cacao este și mai valoros, pentru că avem untul de cacao, acea grăsime vegetală, ce are aspect de unt. (…) La capitolul ciocolată, mare capcană este să mâncăm ciocolată„, a povestit dr. Mihaela Bilic, la Antena3.

Totodată, Mihaela Bilic a vorbit și despre diferențele calorice dintre ciocolata neagră, ciocolata albă și ciocolata clasică. Potrivit acesteia, eticheta este foarte importantă și ne spune cât de mult zahăr conține ciocolata cumpărată.

Nutriționistul susține că ciocolata neagră are cele mai multe calorii, însă ciocolata albă conține mai mult unt, deci este o ciocolată mult mai grasă și mai calorică.

“În momentul în care pe etichetă, primul cuvânt nu este cacao/masă de cacao/unt de cacao, este clar că acolo avem mai mult zahăr decât cacao.

Nu există arbori de cacao care să acopere toate nevoile de ciocolată ale mapamondului. (…) Din păcate, acum, pe eticheta ciocolatei veți vedea primul ingrediente, în 80% din cazuri, zahărul și apoi veți vedea grăsime de cocos sau de palmier. Nici măcar nu mai există produsul cacao este pus doar cât să dea culoare.

Porția corectă de ciocolată

Ciocolata neagră este cea mai bogată în calorii. Pentru că un gram de grăsime are 9 calorii, un gram de zahăr are 4 calorii. O ciocolată cu lapte va avea în jur de 500 – 530 de calorii, o ciocolată neagră, pentru că este mult mai bogată în grăsime va avea spre 600 poate chiar peste 600 de calorii.

Ciocolata albă este o ciocolată ce are mai mult unt comparativ cu masa de cacao. Deci ciocolata albă este prin definiție cea mai grasă ciocolată, deci clar cea mai calorică”, a mai precizat dr. Bilic.

În ceea ce privește porția corectă de ciocolată, potrivit nutriținoistului aceasta este de trei tablete, sau niciodată mai mult de un rând. Totodată, ea susține că tabletele de ciocolată au devenit din ce în ce mai subțiri și ne sugerează într-o oarecare măsură porția corectă.

“Porția corectă de ciocolată este de trei pătrățele, niciodată mai mult de un rând. Tableta de ciocolată a devenit din ce în ce mai subțire, în prezent are 80 g și ne sugerează într-un fel porția corectă de ciocolată”, a adăugat Mihaela Bilic.

agro12Orice atingere adusă rezervei de stat de grâu trezeşte reacţii imediate, iar lucrul acesta se amplifică mai ales pe fundalul unui an asemenea anului 2020, care era cât pe ce să ne lase fără pâine. Şi, totuşi, secerişul din vara anului trecut a umplut cât de cât depozitele producătorilor şi a făcut posibilă acoperirea rezervei de stat astfel încât să putem sta liniştiţi în eventualitatea conturării unor semnale generatoare de panică. O privire fugară peste calendar ne lasă să înţelegem că brutăriile au avut suficientă făină şi că nu a fost nevoie să umblăm la sacul din pod.

Aşa cum e vorba de pâine, subiectul este unul uşor de exploatat în scopuri politice, motiv din care, în încercarea de a aduce claritatea de care este nevoie, trebuie să folosim la maximum filtrele care ne-ar feri de abordări subiective, scrie capital.market.md.

Înainte de toate trebuie să pornim de la faptul că, aşa cum a declarat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju, rezerva de stat de grâu este acoperită în prezent în proporţie de 125 la sută, cantitate care trebuie să aducă linişte acolo unde se arată prea multă îngrijorare.

E necesar să se ştie, pe lângă alte detalii, că rezerva de stat nu este în nici un caz grâu recoltat în vara anului trecut, ci reprezintă cantităţi puse deoparte în fiecare an şi care, după un anumit timp, trebuie împrospătate. În anul curent s-a propus împrospătarea grâului depozitat încă în anul 2016, procedură obligatorie pentru a asigura nu doar cantitatea de care avem nevoie, dar şi calitatea care ar corespunde criteriilor de utilizare a acestui produs.

La îngrijorarea pe care au afişat-o fie instituţii media, fie entităţi mai mult sau mai puţin politice, au urmat intervenţii grăbite ale executivului şi preşedinţiei, luări de cuvânt în legislativ şi, cu mai multă credibilitate şi cu suficiente argumente, intervenţia Agenţiei Rezerve Materiale (ARM), cea care ţine grâul “în pod”.

Agenţia a explicat că “în corespundere cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 454/2020 cu privire la împrospătarea cu decalaj în timp a grâului alimentar din rezervele materiale de stat, Agenţia Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării cu decalaj în timp, 16855,916 tone de grâu alimentar (roada anului 2016) agenţilor economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, după forma şi în modul stabilit de Codul Civil al R. Moldova. Drept temei pentru aprobarea Hotărârii în cauză au fost prevederile art. 8 din Legea nr. 589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare şi executarea Planului de împrospătare a bunurilor materiale din rezervele materiale de stat pentru anul 2020, aprobat prin dispoziţia directorului Agenţiei Rezerve Materiale din 15.01.2020”.

În aceeaşi notă explicativă se mai spune că “în scopul implementării Hotărârii de Guvern nr.454/2020 menţionăm că, în lipsa cererilor din partea agenţilor economici, Comisia mixtă privind eliberarea grâului alimentar din rezervele materiale de stat în vederea împrospătării şi înlocuirii lui periodice, cu decalaj în timp şi împrumut pe termen scurt, la data de 21 iulie 2020 a decis că cantitatea de grâu alimentar se va păstra în continuare la locul de păstrare şi în strictă conformitate cu condiţiile contractului de păstrare”.

Desigur, decizia ARM a încins spiritele şi a declanşat maşina de zgomote. A urmat o decizie a guvernului şi implicarea directă a preşedinţiei. E de spus, însă, că pe fundalul respectivelor implicări, exista deja o Dispoziţie a Agenţiei Rezerve Materiale datată cu octombrie 2020 prin care s-a dispus “prelungirea termenului de păstrare a cantităţii grâului alimentar (roada anului 2016) până la data 01 mai 2021 în scopul asigurării securităţii alimentare a R. Moldova şi evitarea pericolului unei crize alimentare provocată de îngheţurile târzii din primăvara anului 2020, seceta din iarnă-vară lui 2020, grindina din vara anului 2020, care au compromis culturile cerealiere”.

Pe de altă parte, trebuie să se înţeleagă că împrospătarea grâului alimentar din roada anului 2016 este strict vitală, deoarece “potrivit prevederilor Instrucţiunii privind modul şi condiţiile de stocare, recepţionare, păstrare, împrospătarea şi eliberarea grâului alimentar, a porumbului şi crupelor din rezervele materiale de stat, aprobată prin Ordinul Agenţiei Rezerve Materiale, nr. 74 din 26.10.2015 şi coordonată cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (la momentul dat), precum şi conform prevederilor Contractului nr. 0305/01 din 31 decembrie 2020 de acordare a serviciilor de păstrare a cerealelor din rezervele de stat şi/sau ajutoare umanitare, pentru anul 2021, a prevederilor actelor normative, termenul limită de păstrare a grâului alimentar este luna mai 2021. În consecinţă, neîmprospătarea grâului alimentar poate genera pierderi financiare esenţiale de peste 15 mil. lei, prin degradarea calităţii acestuia”.

Este important de menţionat faptul că împrospătarea nu se face conform principiului “Vindem şi vom vedea, poate găsim ceva în loc”. Se face în baza unui contract, care cere prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, al cărui cuantum va asigura reîntregirea volumului de grâu în cantitate deplină, eliberat din rezerva de stat.

Contractul care are ca şi subiect roada anului 2016, stipulează că, “în cazul în care agentul economic nu va restitui până la data de 01 octombrie 2021 cantitatea de grâu alimentar în rezerva de stat, Agenţia Rezerve Materiale va reţine garanţia financiară şi va aplica sancţiunile pecuniare, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat şi de mobilizare”.

Şi Agenţia confirmă că rezerva de stat este completată cu grâu alimentar în volum de 125 la sută. Grâul se păstrează corespunzător normelor tehnice, în elevatoare, gestionate de agenţi economici specializaţi, sub monitorizarea şi controlul permanent atât al Agenţiei Rezerve Materiale, cât şi al Ministerului Afacerilor Interne.

Însă formarea şi menţinerea rezervei de grâu implică şi nişte costuri, inclusiv costuri de depozitare pe care le suportă statul şi care, conform legilor economiei, trebuie să se reflecte în cele din urmă în preţul final al grâului.

Experienţa altor state arată că rezerva de stat de grâu echivalează cu rezerva de aur şi este tratată la modul corespunzător. Unele ţări, însă, pe lângă rezerva de stat creează şi un fond de intervenţie, altceva decât ceea ce avem noi. Statul cumpără o anume cantitate de grâu în perioada în care preţul este suportabil şi fie îl vinde, fie mai cumpără atunci când piaţa exagerează cu preţul în sensul creşterii sau în sensul reducerii. În felul acesta sunt excluse speculaţiile, iar producătorii de cereale sunt protejaţi. Există şi alte abordări, greu de acceptat pentru noi, cum ar fi achiziţionarea de către stat a întregii cantităţi de grâu. Desigur, pentru a proceda astfel e nevoie nu doar de capacitatea de a înţelege altfel lucrurile, ci şi de capacitatea financiară a ţării. Cu regret, noi nu avem nici una, nici alta.

da25d85205315ff08c7e6817c153fab3Șase companii petroliere fac jocurile pe piața petrolieră, unde mai degrabă sunt partenere, decât concurente. Aceasta este doar una dintre constatările raportului Consiliului Concurenţei privind situația de pe piaţa petrolieră. Documentul însă este unul preliminar.

Raportul a fost audiat 21 aprilie, departe de ochii presei, de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe. Deşi rezultatele auditului poartă inscripţia “CONFIDENŢIAL”, reporterii Mold-street.com au reuşit să consulte documentul, transmite Știri.md.

De aici aflăm că inspectorii au verificat şase companii, care luate împreună, deţin circa 80 la sută din piaţă. Este vorba despre Rompetrol Moldova, Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Bemol Retail, Tirex-Petrol şi Datario (Vento).

Procesul concurenţial a fost înlocuit cu o formă de cooperare 

În raportul Consiliului Concurenţei se precizează că cele şase companii fac jocul pe piaţă şi mai degrabă sunt parteneri, decât concurenţi. “Comportamentul întreprinderilor investigate demonstrează opţiunea lor clară de a nu concura între ele prin preţ, denaturând astfel un parametru esenţial al pieţei, şi anume concurenţa. Procesul concurenţial a fost înlocuit cu o formă de cooperare, iar practica concertată a avut scopul de a exclude de pe piaţă concurenţii”, se precizează în document.

Consiliul Concurenţei afirmă că a studiat evoluţia preţurilor şi comportamentul operatorilor începând cu 15 mai 2019 şi până pe 18 ianuarie 2021. Potrivit raportului, în această perioadă “la modificarea preţurilor la benzină, motorină şi gaz lichefiat s-a acţionat concertat”. Deşi fiecare dintre companii au cheltuieli, venituri şi stocuri diferite, acestea afişează preţuri practic identice pentru a-şi păstra cotele de piaţă.

Curios este faptul că în raportul autorităţii, a fost trecută şi una dintre afirmaţiile directorului general Lukoil Moldova. “Feyruz Isayev a declarat pe 3 februarie 2021 în cadrul unor audieri în Parlament că există înţelegeri cu privire la stabilirea preţurilor. Mai mult, a existat înţelegerea ca, începând cu iulie 2020 şi până la alegerile prezidenţiale, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate”.

Aceiaşi benzină şi motorină la toate staţiile PECO

O altă constatare a inspectorilor de la Consiliul Concurenței este că fiecare dintre întreprinderile verificate au avut, în perioada 2019-2021, interconexiuni cu cel puţin trei întreprinderi din cele şase.

În unele cazuri acestea cumpărau carburanţi una de la alta practic zilnic sau chiar de două ori pe zi, iar anual, valoarea totală a tranzacţiilor dintre jucătorii de pe piață ajunge la sute de milioane de lei. Astfel se constată că între Petrom, Rompetrol, Lukoil, Bemol, Datario şi Tirex există tranzacţii ce denotă existenţa unei comunicări între ele, susține autoritatea anticoncurențială.

Astfel de constatări au fost făcute și la începutul anului 2020, dar atunci Consiliul Concurenței nu a luat nicio măsură contra companiilor.

Pe de altă parte datele ANRE arată că în 2020 două companii, Rompetrol Moldova și Lukoil Moldova, au asigurat 75% din toată cantitatea importată de motorină, principala sursă fiind rafinăriile din România.

La benzină competiția este între trei companii - Petrom Moldova, Lukoil Moldova și Rompetrol Moldova, care au asigurat în 2020 peste 97% din cantitatea totală importată de benzină, respectiv toate companiile cumpără carburanți de la aceste companii, pentru că unica sursă de import a benzinei este România. 

Amendă-record pentru petrolişti

Acum, după decizia de plafonare a preţurilor la carburanţi, statul suflă în ceafa petroliştilor şi cu o amendă-record. În capitolul 7 al raportului autorii anunţă autorităţile că vor propune plenului Consiliului Concurenţei amenzi în mărime de la 2% până la 4% din cifra de afaceri înregistrată anul trecut de Rompetrol Moldova, Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Bemol Retail, Tirex Petrol şi Datario.

Juriştii Consiliului concurenţei sunt de părere că cele şase companii au încălcat Legea Concurenţei (art. 5 alin. 1 şi 3 lit. a şi art 7. alin.1, lit a). Altfel spus, petroliştii sunt acuzaţi de practici concertate, acorduri anticoncurenţiale, în vederea stabilirii preţurilor şi crearea cartelurilor dure.

Deocamdată, nu au fost făcute publice datele privind cifrele de afaceri ale companiilor petroliere pentru anul 2020. Cert este că de câțiva ani aceste sunt primele în topul companiilor după cifra de afaceri.

În 2019, Rompetrol Moldova și Lukoil Moldova, au fost chiar primele în topul companiilor moldovenești cu cele mai mari vânzări.

Veniturile în 2019 ale celor 6 companii vizate de raport
Rompetrol Moldova – 5,77 miliarde lei
Lukoil Moldova - 5,52 miliarde lei
Petrom Moldova – 2,06 miliarde lei
Datario (Vento) – 1,13 miliarde lei
Tirex – Petrol – 1,11 miliarde lei
Bemol Retail – un miliard.

Dacă aceste ar fi cifrele de afaceri de la care pornesc amenzile, atunci calcule elementare arată că, luate împreună, cele șase companii vor plăti o amendă de cel puțin 330 de milioane de lei, în cazul unei amenzi minime de 2% din cifra de afaceri. Această sumă s-ar putea dubla dacă se va aplica o sancțiune de 4%. 

30 de zile pentru a combate constatările Consiliului Concurenței

Deocamdată raportul Consiliului Concurenței este examinat de membrii comisiei pentru buget și finanțe, în paralel companiile vizate au la dispoziție 30 de zile pentru a-și expune poziția vizavi de investigația oficială. După ce autoritățile vor decide amenda, petroliștii cu siguranță vor ataca în instanță.

Întrucât Bemol, Rompetrol și Petrom sunt membre ale Asociația Investitorilor Străini (FIA) am cerut și opinia directorului executiv al organizației. Ana Groza, însă, a precizat că “acum e luna tăcerii”. „Companiile membre FIA au recepționat proiectul raportului de la Consiliul Concurenței și dânșii au 30 de zile pentru a veni cu o reacție la cele invocate în raport”, a precizat pentru Mold-street.com directorul FIA.

Rafiq Aliev, proprietarul Bemol, califică raportul ca pe o comandă politică. „La presiunea deputațiilor Consiliul Concurenței a elaborat acest raport, care însă nu are legătură cu realitatea, pentru că nu a fost nicio înțelegere de tip cartel”.

Totodată el a menționat că acesta nu e raportul final, iar dacă va fi adoptat de Consiliul Concurenței, el va fi contestat.

Am încercat să luăm legătura și cu directorul general Lukoil Moldova. Feyruz Isayev, acesta însă, nu a răspuns apelurilor noastre.

Amintim că în 2011, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (cum se numea atunci Consiliul Concurenței) a constatat că Lukoil-Moldova și alte șase companii de pe piața petrolieră își coordonau acţiunile prin stabilirea simultană a preţurilor identice de comercializare a benzinei.

ANPC a impus companiile la plata unei amenzi de 1% din venitul obținut, dar Lukoil și alte companii au contestat decizia autorității antimonopol, invocând ilegalitatea ei. Într-un final, instanțele au anulat decizia ANPC.

pccocs nordProcuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a terminat urmărirea penală și a trimis în judecată dosarul penal de învinuire a unei femei de afaceri din Bălți pentru pregătirea omorului la comandă a amantei fostului ei soț.

În acest scop, femeia de 57 de ani a identificat un pretins executor al omorului, contra sumei de 5000 EUR. Persoana contractată, însă, a colaborat din start cu oamenii legii, ceea ce a făcut posibilă reținerea comanditarului în flagrant (în momentul transmiterii banilor, în schimbul planșelor fotografice ce confirmau executarea comenzii), cu plasarea acesteia în arest preventiv și investigarea obiectivă a cauzei de către procurorii PCCOCS, oficiul Nord, comunică procuratura.md.

În cadrul urmăririi penale, probele acumulate, în coroborare cu rezultatele măsurilor speciale de investigații, au dat temei și posibilitate procurorilor responsabili de caz să întocmească concluziile de învinuire în privința persoanei care a acționat cu discernământ, din motiv de răzbunare și gelozie.

Actualmente, inculpata se află în arest la domiciliu, după eliberarea ei din arest preventiv, de către judecătorul de instrucție, la 15 martie 2021 – poziție menținută și de către magistrații de la Curtea de Apel Bălți, după respingerea contestațiilor depuse de procurori.

Potrivit legii penale, infracțiunea imputată se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.

bursa 1024x680

Apariția de noi profiluri de investitori, legați de platforme deschise și accesibile, anunță un nou capitol al incluziunii financiare pentru o generație conectată, care a experimentat deja munca la distanță.

Pandemia a arătat pentru milioane de oameni din întreaga lume că se poate trăi și fără mersul zilnic la birou, potrivit unei analize Entrepreneur.com.

Între timp, 2021 a început cu o serie de evenimente fără precedent al căror fond abia începe să fie elucidat. ”Fenomenul Gamestop”, care a dezamăgit redditorii și investitorii „tradiționali” la sfârșitul lunii ianuarie, este un bun indicator al perturbării care ar putea să apară în lumea finanțelor, scrie capital.ro.

Deși la prima vedere Y poate părea o procedură a „lumilor diferite”, numitorul comun este că tehnologia funcționează prin reconfigurarea statu quo-ului. Astfel, s-a observat rezistența și retragerea în fața rolului tehnologiei în general și al cloud-ului în special.

De asmenea, am asistat la prejudecăți sau impedimente ancorate exclusiv în apărarea unei lumi corporative care nu mai există.

Întrucât scenariul „post-2020” a lăsat în urmă scepticismul cu privire la munca la distanță, lumea finanțelor începe să experimenteze propriul moment perturbator. Extinderea cumpărării și vânzării acțiunilor deschide un orizont de democratizare într-o zonă despre care până acum se credea solidă precum un zgârie-nori plini de birouri.

Deși Wall Street nu își va pierde importanța peste noapte, totul indică faptul că o nouă piesă de domino a celei de-a patra revoluții industriale este în mișcare. Unii analiști vorbesc chiar despre „stocarea de meme-uri” pentru a-i evalua pe cei a căror creștere sclipitoare am văzut-o în prima lună a lui 2021, cum ar fi GameStop, AMC și chiar Blackberry.

Această evaluare nu ar trebui să ne încurce. Că acțiunile sunt „viralizate” pe măsură ce aceste meme-uri arată clar una dintre noile idei care prinde contur: acele platforme care aduc oportunități de investiții unei generații marcate de conexiunea la informații, inclusiv informații financiare, câștigă teren.

În ultimul an, am văzut această filozofie transpunându-se tot mai mult la diverse companii și în cazul unor acționari individuali printr-o ofertă privată globală (GPO). Rezultatul a confirmat ceea ce am presupus: mii de investitori din peste 100 de țări rup, în tăcere și de pe dispozitivele lor, granițele unei lumi financiare care părea blindată.

În spatele acestei transformări discrete, dar fără echivoc, este esențială existența unor platforme transparente a căror mediere este esențială. În acest sens, este vital ca acele mecanisme care anterior erau opace pentru mulți antreprenori să înceapă să câștige vizibilitate.

Pe măsură ce tragem din ce în ce mai multe concluzii despre ceea ce a însemnat „Big Bang-ul tehnologic” din 2020, devine clar că această combinație dintre tehnologie și abilitare, care a redefinit conceptul și experiența muncii la distanță, începe să reformeze noi tipuri de investitori al căror talent pentru creșterea financiară poate fi testat acum cu mult mai puține bariere.

Vladimir Minascurta

Vladimir Mânăscurtă s-a născut în Drochia, Moldova. Este pasionat de literatură, muzică și artă. În 2014 lansează prima carte în limba rusă, “Cheia Universului”, gen sci-fi. Urmează romanul de dragoste “Dulce Infern” în 2018, carte care a acumulat un rating de 4,48 din 5 pe Goodreads.com. A devenit cunoscut nu doar în literatură, dar și datorită participării la show-urile “Românii au talent” și “Moldova are talent”, fiind numit Eminem de la Drochia.

S-a visat de mic în industria cinematografică. A parcurs un drum lung până a hotărât să vină în țara visurilor americane. „Descending Up” este un thriller gotic modern, cu elemente de mistică, detectiv, horror și dragoste, cartea în limba engleză va fi lansată curând pe Amazon Books. Pe lângă lansarea celei de a treia cărți, în perioada de pandemie a lucrat la 3 scenarii de film și își dorește ca acestea să apară pe marile ecrane, scrie horainamerica.com.

Începuturile. Am o dragoste aparte față de filme și mă vedeam din adolescență în industria asta – actor, regizor, scenarist. Pe timpurile când erau populare internet cafe-urile, mi-am făcut și o ancheta cu poze și aplicam la toate castingurile pe care le vedeam online. Trebuie să spun că am avut și răspunsuri pozitive, însă în anchetă indicam că sunt în SUA, iar când primeam răspunsuri, deja ceream ajutor pentru obținerea vizei. 

Conversațiile cu asta și se încheiau. Au trecut ani, iar eu am locuit o perioadă în Italia. Atunci, am pus pe pauză visele mele, pentru un termen îndelungat. Am primit viza în 2014, dar am fost nevoit să amân plecarea din acel an din cauza lansării primei mele cărți. Apoi au urmat problemele de sănătate ale tatălui

meu, care s-a stins din viață. Apoi ediția a doua a cărții mele, care a fost publicată la Moscova. Apoi show-ul de talente „Românii au talent”. Apoi următoarea carte. Din cauza epidemiei, credeam că 2020, la fel, nu va fi anul în care voi ajunge aici. Dar…

Noua carte. Am finisat recent o lucrare nouă. Este un gen diferit și am planuri mai speciale. Neapărat o voi publica și în limba română. Dar acum am tradus-o în engleză și e la nivel de redactare. În curând, va fi publicată pe Amazon cu titlul „Coborând în sus” în română, sau „Descending Up” în engleză.

Vladimir

Scenarii. Am tradus și am adaptat lucrările mele pentru scenarii, cu ideea de a deveni o părticică din industria filmelor. Prima mea carte, inițial a fost planificată ca scenariu, dar mai târziu, am decis să o editez ca roman. Din acest motiv, în ea diferă narațiunea și nu sunt descrise gândurile eroilor și alte atribute tipic literaturii artistice.

Am citit foarte multe scenarii, ca să fiu gata să redau istoria în formă corespunzătoare și să-mi formez propriul stil. Sunt multe lucruri interesante în scrierea scenariilor, și descoperindu-le, am înțeles că primesc plăcere de la procesul scrierii lor. După ce au fost finisate trei lucrări, le-am înregistrat la „Writers Guild of America”, de la care am primit certificate. Apoi au fost evaluate în SUA, de unde am primit recenzii bune. Am pregătit un “Query Letter” pe care am început să-l trimit în mai multe locuri, în căutarea unui manager sau agent literar, pentru că studiourile nu acceptă „Unsolicited Material”.

America. Se spune că America este țara visurilor, că aici se întâmplă cele mai fantastice lucruri și se realizează cele mai îndrăznețe vise. Am așteptări, că anume aici vor prinde viață și visele mele.

Pandemia. Modul de creație l-a afectat pozitiv. Am avut suficient timp pentru a mă dedica total procesului de creație. La fel și cu rezultatele vânzărilor. Probabil, pandemia i-a făcut pe oameni să citească mai mult. Planul care are prioritate acum, este publicarea noii mele cărți. Mai sper că studiourile își vor restabili activitatea și scenariile mele vor ajunge pe mâinile potrivite.

23e3332 sngDin 13 aprilie, intră în vigoare noile reguli de export şi import între Ucraina şi ţările CSI, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Moldovei. Serviciul de Stat pentru Alimentaţie din ţara vecină a reamintit că introducerea noilor reguli este asociată cu decizia din anul trecut a guvernului ucrainean de a retrage ţara din Acordul de cooperare în domeniul medicinii veterinare din cadrul CSI, semnat în 1993.

Potrivit ministerului, acum comerţul se va desfăşura în baza legislaţiei actuale din Ucraina, luând în considerare cerinţele ţărilor de destinaţie, precum şi normele şi reglementările internaţionale, scrie agroexpert.md.

Şeful Serviciului de Stat pentru Alimentaţie şi Consumatori, Vladislava Magaletskaya, a declarat că retragerea din acord "a deschis de fapt noi oportunităţi pentru Ucraina".

Menționăm că în 2020, comerţul dintre Moldova şi Ucraina (cu excepţia Transnistriei - "I.") s-a ridicat la aproximativ 600 milioane dolari. În acelaşi timp, exporturile către Ucraina au fost majorate la 69,4 milioane de dolari (-13,4%) şi importurile - la 527,5 milioane de dolari (-7,3%).

делать кофе

Zilele în care experții se adunau într-o cameră ermetică pentru a degusta cafeaua și a da note cu privire la culoare, aromă și gust ar putea fi numărate, transmite Bloomberg.

O companie din Israel a pus la punct un dispozitiv de tip handheld care este capabil să scaneze boabele de cafea și să le stabilească calitatea. Mașina, care funcționează pe baza inteligenței artificiale, are nevoie în prima fază de un om care să introducă parametrii de calitate iar după aceea va putea clasifica cafea chiar și până la prăjire. Compania din Israel a finalizat chiar și un program pilot cu Carcafe, divizia din Columbia a grupului Volcafe, unul dintre cei mai mari traderi de cafea din lume, scrie Agerpres.

Tranziția la computere ar modifica modul tradițional de evaluare a cafelei de către oameni, cunoscut sub numele de "cupping". Experți bine pregătiți și plătiți, denumiți Q graders, de la bursa ICE Futures din New York se ocupă de sarcina dificilă a stabilirii calității și valorii boabelor de cafea primite de bursă. La rândul lor, firmele de trading și cele care se ocupă de prăjirea cafelei au proprii lor evaluatori.
"Cupping" este un proces complicat comparabil cu cel derulat de somelieri în cazul vinurilor. Experții cântăresc boabele de cafea după care le prăjesc. Apoi miros cafeaua măcinată și dau note cu privire la parfum. Apa încălzită la 93 de grade Celsius este turnată peste cafeaua prăjită iar apoi evaluatorii miros amestecul. Apoi așteaptă 15 minute pentru ca să se răcească cafeaua și doar atunci cafeaua este sorbită cu o linguriță.
"Este omul cel care se ocupă de partea senzorială. Va trebui să înveți un robot ce are de făcut", spune Oswaldo Aranha Neto, un veteran al industriei cafelei care recent s-a alăturat boardului companiei Demetria. Aranha Neto se așteaptă ca industria să adopte noul sistem, care apoi va ajunge de-a lungul lanțului până la cultivatori, deoarece în mod normal cei care prăjesc cafeaua sunt cei care stabilesc parametrii de calitate pe care îi caută.
Directorul general de la Demetria, Felipe Ayerbe, crede că noul instrument ar putea ajuta cultivatorii să pună la punct boabe de cafea cu caracteristicile pe care cumpărătorii le doresc, astfel încât ar putea să primească prețuri mai bune. Aceeași tehnologie ar putea ajuta și bursele, care au avut dificultăți în a evalua boabele de cafea în timpul pandemiei din cauza regulilor referitoare la distanțarea socială. În plus, ar putea ajuta la soluționarea disputelor cu privire la calitate care apar pe piață, este de părere Aranha Neto.

21002854 big1618561974Deputații au aprobat astăzi în prima lectură proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică utilizată de consumatorii gospodăriilor casnice, comunică MOLDPRES.

Documentul prevede acordarea compensațiilor la energia electrică consumatorilor gospodăriilor casnice, persoanele fizice, pentru două luni – aprilie și mai, perioada acțiunii stării de urgență. 

Suma compensată va constitui 428 de lei – câte 214 de lei pe lună. Ministerul Finanțelor va aloca tranșele necesare compensației în mărimi egale, pe conturile furnizorilor de energie electrică, se arată în nota informativă la proiect.

Documentul a fost elaborat în calitate de măsură socială pentru populație în contextul instituirii stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021. Mijloacele necesare în acest scop se estimează la 532,959 milioane de lei.

Pagina 6 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика