Republica Moldova face un pas înainte către o reglementare clară pentru Bitcoin și crypto în 2026, urmărind alinierea la directivele europene.

Un nou proiect de lege elaborat de ministrul finanțelor din țară, care își propune să aducă o reglementare clară și sigură a criptomonedelor, este așteptat să fie făcut public în curând și să fie supus consultării publice, scrie crypto.ro.

Moldova nu este încă membră a UE, dar țara lucrează activ la obținerea statutului de membru, cu reforme în domenii cheie, inclusiv economie, securitate, drepturi și, mai recent, reglementarea sectorului activelor digitale.

Ministrul Finanțelor al Moldovei vizează un cadru juridic complet pentru criptomonede în 2026

Potrivit celor mai recente rapoarte din presa mainstream a Moldovei, Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, depune eforturi pentru implementarea, în acest an, a unui cadru juridic complet și clar pentru criptomonede, într-un mediu sigur.

Într-o apariție la televiziunea națională, el a vorbit despre proiectul de lege privind reglementarea criptomonedelor, care este elaborat împreună cu instituții-cheie ale statului, printre care:

• Banca Națională a Moldovei
• Comisia Națională a Pieței Financiare
• Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Noul cadru legislativ este va aduce:

• Claritate
• Protecția cetățenilor
• Control de stat
• Susținerea dezvoltării pieței crypto

Implicațiile noii reglementări privind criptomonedele

Noua lege va defini următoarele aspecte:

• Cine are voie să efectueze tranzacții cu criptomonede
• Cine poate converti criptomonede în lei moldovenești/valută străină
• Care entități vor fi autorizate să opereze pe piața criptomonedelor

În același timp, noul cadru juridic nu va permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul țării, însă deținerea și tranzacționarea criptomonedelor vor fi legale.

Regimul fiscal

Ministrul Finanțelor a subliniat și un nou regim fiscal:

• Deținerea de criptomonede nu va fi impozitată.
• Profiturile din tranzacții cu criptomonede vor fi supuse unei taxe de 12%, similar altor activități generatoare de venit

Noi reglementări crypto în contextul riscurilor de securitate și spălare de bani

Noile propuneri ale lui Gavriliță apar în contextul riscurilor legate de securitate și spălarea banilor din țară.

O anchetă recentă privind un caz de trădare și spionaj arată că un grup de cetățeni ruși a fost implicat în organizarea unor activități ostile împotriva țării, recrutând cetățeni moldoveni și construind o rețea de agenți pe teritoriul național.

Cazul a implicat crearea unor canale de transfer de bani din Rusia spre Moldova pentru finanțarea unor operațiuni subversive împotriva intereselor și securității statului.

Canalele de transfer ilegal de fonduri au inclus criptomonedele și sistemul HAWALA, care presupune transferuri transfrontaliere în afara băncilor tradiționale, prin canale obscure.

Acest caz a fost menționat de ministrul finanțelor, care a evidențiat vulnerabilitățile țării cauzate de lipsa unui cadru legal clar pentru criptomonede.

El își propune să legalizeze industria activelor digitale, prevenind în același timp utilizarea criptomonedelor pentru finanțarea ilegală și spălarea banilor.

Gavriliță a subliniat, de asemenea, natura speculativă a criptomonedelor, recomandând prudență în ceea ce privește investițiile în domeniu.

Angajamentul Moldovei față de reglementările UE

Acest demers recent al țării reflectă angajamentul său față de reglementările Uniunii Europene, iar Gavriliță consideră că criptomonedele nu pot fi pur și simplu interzise, ci trebuie reglementate într-un cadru clar și sigur.

Reglementarea criptomonedelor în Moldova pare să se îndrepte către o aliniere cu cadrul european privind criptomonedele, deja implementat în state membre precum România și altele.

Călătoria Moldovei în domeniul crypto a început cu prudență, iar în 2017, Banca Națională a emis avertismente privind riscurile asociate. În 2018, a avut loc o schimbare de politică, permițând tranzacționarea criptomonedelor, dar interzicând plățile cu acestea.

Interdicția a fost aplicată în 2022 prin amenzi, iar în anul următor atenția s-a concentrat pe aspecte de securitate, cu o aplicare strictă a normelor AML și investigații privind fraudele.

Eforturi globale pentru implementarea unor reguli clare și sigure privind crypto

Reglementarea criptomonedelor în Moldova vine pe fondul creșterii adopției la nivel global și al eforturilor de a implementa cadre mai clare și mai sigure pentru industrie la nivel mondial.

Industria crypto are un potențial uriaș de a aduce beneficii, dar, în același timp, poate atrage actori rău-intenționați, de unde rezultă necesitatea unei reglementări mai stricte în acest ecosistem aflat în continuă dezvoltare.

România este unul dintre cele mai bune exemple din regiune, demonstrând că scena crypto poate prospera în siguranță într-un mediu mai reglementat. Speranța este ca Moldova să urmeze același drum.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a declarat că Republica Moldova se pregătește pentru intrarea unui important creditor internațional în sistemul său bancar, în urma reformelor făcute în acest sector, zguduit în urmă cu un deceniu de un scandal care a plasat țara în pragul falimentului, transmite agenția Bloomberg.

”Sunt sigură că vom vedea câteva mari nume internaționale în Moldova în curând”, a declarat Anca Dragu, într-un interviu acordat Bloomberg cu ocazia Forumului CEE de la Viena.

”În ceea ce privește stabilitatea financiară, stăm bine, iar sectorul bancar pare destul de puternic. Toate băncile sunt mult peste pragul nostru de cerințe de capital, iar acest lucru înseamnă că există loc pentru creșterea în continuare a activității de creditare”, a afirmat Anca Dragu.

Bloomberg adaugă că Republica Moldova își propune să adere la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului. Banca Națională de la Chișinău și guvernul pro-european al președintelui Maiei Sandu promovează reforme care vizează consolidarea instituțiilor moldovenești și reducerea corupției, potrivit agenției de presă.

Anca Dragu a mai subliniat evoluțiile recente care ar putea ajuta la extinderea sectorului bancar din Republica Moldova, afirmând că țara are acum zece bănci bine capitalizate și cu lichiditate ridicată. De asemenea, Republica Moldova a aderat anul trecut la Zona unică de plăți în euro – un sistem unificat pentru tranzacțiile în moneda comună.

Deși Dragu a refuzat să ofere detalii despre potențiale acorduri iminente, presa locală a relatat că Moldova-Agroindbank SA, cea mai mare bancă din țară, deținută de Heim Partners, ar putea face obiectul unei posibile tranzacții sau listări.

Cu toate acestea, Republica Moldova este în continuare afectată de invazia rusească în Ucraina vecină, care a perturbat activitatea economică și rutele de transport. Criza energetică de anul trecut a împins inflația aproape de zona de două cifre, deși banca centrală a redus treptat dobânda de referință la 5%.

”Credem că această tendință de dezinflație va continua”, a spus Dragu, prognozând o rată medie a inflației de 4,3% pentru acest an. 

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro, scrie bani.md.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Doi români au profitat de vreme și de ultimele zile de vacanță așa că s-au dus la schi în Ucraina. Aceștia au rezervat o cameră de hotel în Bukovel, dar când au ajuns la recepție au găsit totul închis.

Cei doi soți au decis să plece într-o vacanță la schi, încă din primele zile ale lui 2026. Alegerea destinației a fost una spontană așa că imediat cum s-au hotărât au rezervat o cameră de hotel în stațiunea ucraineană Bukovel, scrie libertatea.ro.

Soția, medic de profesie, a filmat întreaga experiență și a povestit cum a decurs drumul, dar și ce surpriză i-a întâmpinat când au ajuns la cazare. Videoclipul a fost postat pe TikTok, acolo unde a devenit rapid viral. „Soțul meu s-a gândit rapid să fugim în Bukovel la schi. Am plecat la Baia Mare, de la Baia Mare ne-am dat seama că nu putem să trecem granița pe la Sighet pentru că mașina depășea 2 tone și ne-am întors pe la Satu Mare”, a povestit dr. Mihaela Mureșan, pe contul său de TikTok.

După drumul lung până în Ucraina, cei doi soți au găsit totul închis când au ajuns în stațiunea Bukovel. Camera fusese rezervată, însă recepția hotelului la care ar fi trebuit să se cazeze se închidea la miezul nopții și nu mai efectua check-in.

„Am luat cazare de pe Booking și când am ajuns în Bukovel ne-am dat seama că de fapt nu putem să intrăm la cazare pentru că check-in-ul se făcea doar până la ora 00.00. Acum stăm și căutăm cazare și nici nu știu dacă o să găsim”, a mărturisit soția.

„Ne-am întors la hotel să vedem cum putem să rezolvăm ceva”, a mai spus ea.

Cum au rezolvat cei doi români problema cazării din stațiunea ucraineană

Cuplul a mers să caute o altă cazare, însă fără rezultat, așa că au revenit în parcarea hotelului unde rezervaseră inițial camera. După mai multe discuții purtate cu un băiat de la recepție, se pare că cei doi soți au reușit să rezolve problema și să primească o cameră în resortul pe care îl rezervaseră inițial. „La ora patru dimineața am ajuns într-un apartament, am desfăcut o sticlă de vin și ne-am pus la somn”, a mai povestit dr. Mihaela Mureșan, în videoclip.

Recepțiile hotelurilor din Bukovel se închid înainte de miezul nopții

La videoclipul postat pe TikTok, mai mulți internauți cu precizat că există restricții de circulație pe timp de noapte, având în vedere războiul din Ucraina. Alți turiști români care au mai fost în stațiune au explicat că recepțiile hotelurilor se închid în intervalul 23.00 – 04.00.

„Căutasem și eu anul trecut informații despre Bukovel și pe un grup de Facebook am găsit că este restricție de noapte, de la 23 până la 4 dimineața parcă nu ai voie să circuli pe stradă, poate de aceea nu era nimeni. Nu știu dacă încă se aplică sau a fost altul motivul pentru care nu ați găsit recepția deschisă”, a scris cineva. „Erau tineri pe stradă, ne-am intersectat cu vreo 3 taxiuri dar toate locațiile se închid la 22:30”, a mai explicat și autoarea postării.

Perturbări în alimentarea cu agent termic au fost înregistrate în zona „Telecentru” din Chișinău, în urma unei căderi de tensiune pe linia electrică de 110 kV „Chișinău – Malina Mică”, care a afectat regimul hidraulic al sistemului de termoficare.

Potrivit Termoelectrica, fluctuațiile de tensiune au generat goluri de curent la Stațiile de Pompare nr. 5, 18 și 19, precum și la Centrala Termică Sud, ceea ce a dus la oprirea temporară a pompelor de rețea, scrie bani.md.

„În consecința acestor fluctuații de tensiune, la Stațiile de Pompare nr. 5, 18, 19, precum și la Centrala Termică Sud, au fost înregistrate goluri de tensiune, fapt ce a determinat stoparea temporară a pompelor de rețea”, se arată în comunicatul întreprinderii.

Datorită sistemelor de automatizare, pompele de la Stațiile de Pompare nr. 5 și 18, precum și de la Centrala Termică Sud, au fost repornite în regim automat. În cazul Stației de Pompare nr. 19, a fost necesară intervenția echipelor operative pentru reconectarea echipamentelor care asigură alimentarea consumatorilor din partea inferioară a zonei „Telecentru”.

„În prezent, echipele de intervenție ale Termoelectrica S.A. sunt antrenate în lucrări de restabilire completă a regimului hidraulic și depistarea deranjamentelor pe rețelele termice din zona Telecentru”, precizează compania.

Calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică.

100% din rețeaua TEN-T de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este evaluată ca foarte degradată, în condițiile în care trenurile circulă cu doar 48% din viteza pentru care infrastructura a fost proiectată, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h, arată raportul TEN-T pentru perioada 2023–2025, scrie publicația electronica jurnalul.ro.

Rețeaua feroviară operațională a Republicii Moldova are o lungime totală de 1.232 km de linii principale, dintre care 875,8 km fac parte din Rețeaua Extinsă TEN-T, iar 207,8 km din Rețeaua de Bază. Toate liniile sunt cu linie simplă, neelectrificate și construite pe ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european de 1.435 mm, arată datele din raportul TEN-T.

Singura excepție tehnică este un tronson de aproximativ 14 km cu ecartament mixt din zona Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde sunt instalate atât șine de 1.520 mm, cât și de 1.435 mm, ceea ce permite circulația mărfurilor fără schimb de boghiuri sau transbordare.

Evaluarea stării infrastructurii, realizată pe baza raportului dintre viteza de proiectare și cea operațională, indică probleme severe. Întreaga Rețea de Bază TEN-T din Moldova este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproximativ 45% din Rețeaua Extinsă este evaluată ca fiind în stare foarte proastă. La nivel general, performanța operațională a rețelei ajunge la circa 48% din viteza de proiectare, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h.

Pentru transportul de marfă, vitezele de proiectare se situează între 45 și 80 km/h, mult sub cerința TEN-T de 100 km/h până în 2030. Deoarece aceleași linii sunt utilizate și pentru trenurile de pasageri, limitările de viteză se aplică în mod similar și acestora. Deși infrastructura a fost proiectată pentru o sarcină pe osie de 25 de tone, peste pragul TEN-T de 22,5 tone, întreținerea insuficientă a redus capacitatea operațională efectivă la 22,5 tone.

Raportul mai arată că 0% din Rețeaua Extinsă este electrificată, iar ERTMS, sistemul european de management al traficului feroviar, nu este implementat deloc. În schimb, la capitolul capacitate, întreaga Rețea de Bază și 69,86% din Rețeaua Extinsă pot primi trenuri de marfă de până la 798 metri, peste pragul TEN-T de 740 metri. De asemenea, întreaga Rețea Extinsă permite circulația trenurilor care transportă semiremorci standard de până la 4 metri înălțime.

În urma revizuirii TEN-T din iulie 2024, coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee traversează Republica Moldova, conectând România la Ungheni și Chișinău. Cu toate acestea, raportul constată că nu a fost înregistrat niciun progres în îndeplinirea cerințelor TEN-T față de proiecțiile din 2025, iar nivelul de conformare a rămas practic neschimbat în perioada 2023–2025.

Concluzia documentului este că rețeaua gestionată de Calea Ferată din Moldova se confruntă cu un blocaj structural: linii degradate, viteze mult sub standardele europene, lipsa electrificării și neconformitate de ecartament. Fără investiții majore în reabilitare și modernizare, integrarea reală a căii ferate moldovenești în coridoarele TEN-T rămâne sever limitată.

Două proiecte feroviare sunt în curs de desfășurare în Republica Moldova, atât în ​​cadrul Rețelei Centrale, cât și în cadrul Rețelei Generale, cu o finanțare asigurată în valoare totală de 227 de milioane de euro. Infrastructura feroviară a Coridorului Sudic, Bender–Basarabească–Etulia–Giurgiulești, este reabilitată pe o lungime totală de 233 km, din care 185,8 km fac parte din Rețelele Centrale și Generale. Proiectul, cu o investiție de 113 milioane de euro, va permite trenurilor de marfă să circule cu o viteză de proiectare de 100 km/h, cu o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m. Electrificarea și implementarea ERTMS nu sunt incluse, iar ecartamentul de 1.520 mm va rămâne neschimbat. Coridoarele Nordic și Central, care acoperă secțiunile Vâlcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinări, sunt, de asemenea, în curs de reabilitare. Acest tronson de 128 km, aflat în prezent într-o stare proastă sau foarte proastă, este modernizat în cadrul unui proiect de 114 milioane EUR. Lucrările vizează îndeplinirea cerințelor TEN-T de transport de marfă de o viteză de proiectare de 100 km/h, o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m, fără electrificare sau ERTMS, păstrând în același timp ecartamentul de 1.520 mm.

„Ultimul tronson al Autostrăzii Unirii A8 intră în licitație”, a anunțat secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma.

Proiectul va beneficia de finanțare din fondurile militare SAFE și, ca element transfrontalier, va implica și construcția a unei bucăți de autostradă și pe teritoriul Republicii Moldova, devenind astfel prima bucată de șosea de mare viteză din țara vecină, scrie profit.ro.

„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, a anunțat secretarul de stat Horațiu Cosma.

Tronsonul 4 din A8 se desfășoară între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni (punct vamal cu Republica Moldova, are un cost estimat de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 46 de luni (10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor)

„Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, detaliază Cosma.

Patru turişti din Republica Moldova au rămas blocaţi, duminică seară, în Refugiul Călţun, din Făgăraş. Potrivit Salvamont Argeş, cei patru tineri au plecat în drumeţie spre Vârful Nehoiu, însă din cauza vremii s-au adăpostit în refugiu. Salvatorii montani nu au putut interveni în această seară din cauza viscolului extrem de puternic, însă turiştii nu au probleme medicale, sunt bine echipaţi şi au mâncare la ei. O echipă de salvamontişti aflată la Refugiul Capra va pleca luni dimineaţă, în jurul orei 7.30, spre ei.

Salvamont Argeş a anunţat, duminică seară, că patru turişti din Republica Moldova sunt blocaţi în Refugiul Călţun, însă din fericire nu au probleme medicale, au echipament adecvat şi hrană la ei, aşa încât în refugiul respectiv sunt la adăpost de vremea rea, scrie news.ro.

„Nu au probleme medicale, sunt bine. Din cauza condiţiilor meteo, zona montană a judeţului Argeş fiind sub avertizare meteo cod roşu de vreme extremă până luni dimineaţă la orele 10.00, nu am putut interveni astăzi pentru evacuarea acestora, aşa încât am organizat o operaţiune de evacuare pentru luni dimineaţă”, informează Salvamont Argeş.

Potrivit sursei citate, luni dimineaţă, în jurul orei 07.30,  echipa de prim răspuns a Salvamont Argeş aflată la Refugiul Capra va începe deplasarea spre Călţun. În sprijin va pleca din Piteşti o echipă de cinci salvatori montani dotaţi şi echipaţi pentru o operaţiune în condiţii de vreme rea cu vânt la rafală de 130km/h, transport de zăpadă şi temperaturi scăzute. 

„Sperăm ca vremea să ne ajute şi să efectuăm misiunea în condiţii de maximă siguranţă atât pentru salvatori, cât şi pentru persoanele evacuate”, precizează sursa citată.

Potrivit salvatorilor montani, turiştii, care au vârste în jur de 30 de ani, au plecat în drumeţie spre Nehoiu, însă s-a înrăutăţit vremea şi le-a fost teamă să mai coboare, aşa că au rămas blocaţi la Refugiul Călţun.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile, scrie bani.md.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.