CE 1160x100 4 2

марин чобануÎn cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, administratorul ZELB, Marin Ciobanu, a spus că acest lucru va duce la crearea a 5 mii de noi locuri de muncă.

El a subliniat că ZELB negociază în prezent cu 16 companii străine mari, dintre care nouă, în proporție de 99%, vor deschide noi unități de producție în Moldova. Potrivit lui Marin Ciobanu, criza globală cauzată de pandemie a afectat negativ mulți producători europeni din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și a logisticii, care au afectat negativ producția finală. Prin urmare, mulți regândesc lanțurile de aprovizionare pentru a transfera afacerea din China mai aproape de Uniunea Europeană. În aceste condiții, Moldova, prin zonele economice libere, le-ar putea oferi oportunitatea de a deschide producția în țara noastră. În special, aeroportul Mărculești poate fi atractiv pentru Lufthansa Cargo, care are peste 300 de conexiuni aeriene, transportând încărcături în peste 100 de țări. Datorită faptului că Mărculești, cu o suprafață de 285 de hectare, este inclus în Zona Economică Liberă, Lufthansa Cargo poate crea acolo un punct de transbordare, economisind din cheltuielile pentru combustibil - accizele și TVA nu se aplică pentru rezidenții ZEL. Acest lucru ar putea crea peste 500 de locuri de muncă, precum și ar putea oferi comenzi de servicii pentru Mărculești companiilor locale, scrie infomarket.md.

Vorbind despre sudul Moldovei, Marin Ciobanu a remarcat potențialul de producție al nodului feroviar Barasabeasca, unde ar fi posibilă organizarea producției de componente pentru construcția de vagoane. Această posibilitate a fost deja discutată cu marele producător european Greenbrier.

Vorbind despre capitală, administratorul ZELB a remarcat dorința unei mari corporații, care deține aproape 350 de fabrici în întreaga lume cu o cifră de afaceri de 42 de miliarde de euro, de a deschide două fabrici la periferie sau în suburbia Chișinăului. Locul de producție este determinat de necesitatea recrutării de personal calificat, care este greu de găsit în raioanele Moldovei în numărul necesar pentru corporație.

Administratorul ZELB a numit principala problemă care trebuie rezolvată pentru a atrage investiții și a păstra forța de muncă în Moldova: voința politică cu o abordare sistematică, care, pe de o parte, ar fi atractivă pentru investitori, pe de altă parte, ar asigura formarea unei forțe de muncă calificate: „Dezvoltarea economiei trebuie să meargă în paralel cu educația, deci trebuie să fie o conlucrare comună între Ministerul Economiei și Ministerul Educației ca să-și sincronizeze procesele, astfel încât cererea de pe piața muncii să dicteze oferta educațională”, - a menționat Marin Ciobanu. El a subliniat că Moldova nu este încă pregătită să ofere locuri de muncă cetățenilor care lucrează în străinătate, dar țara are posibilitatea de a păstra populația, ridicând calificările forței de muncă și creând noi locuri de muncă bine plătite.

Ilustratie Republica Moldova Vasile Curtu 640x400

Ultimele luni au adus o creștere surprinzătoare și inexplicabilă a cererilor de azil în Germania depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, scrie publicația Die Welt, citată de g4media.ro. Adevăratele cauze ale creşterii bruşte sunt încă neclare.

La Berlin a crescut neobişnuit de mult numărul celor din fosta republică sovietică Moldova care solicită azil. Joi, Oficiului landului privind probleme legate de transfugi (LAF) a precizat că „în urmă cu peste o lună aveam sentimentul că undeva s-a întâmplat ceva cu un comutator şi dintr-odată vin mai multe persoane”. Niciodată nu au mai sosit la Berlin atâţia transfugi din Republica Moldova ca acum.

Potrivit LAF, în iulie au sosit la Berlin în total 60 de transfugi, 60% dintre aceștia din Republica Moldova. „Numărul lor este surprinzător de mare şi depăşeşte posiblităţile noastre”, a menţionat preşedintele oficiului, Alexander Strassmeier. În privinţa cauzelor, deocamdată nu există decât speculaţii. Se presupune că sărăcia din Republica Moldova ar fi atât de mare, încât serviciile existente la Berlin au un efect atrăgător.

În cei cinci ani dintre august 2016 şi iulie 2021, LAF a declarat că a primit în total 4.582 transfugi din Republica Moldova. Astfel, Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund la Berlin privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici.

Mulţi dintre azilanţii moldoveni au mai fost la Berlin şi au avut parte de unul sau mai multe contracte refuzate – a spus Strassmeier. Dar oamenii au fost cazaţi la fel ca şi ceilalţi care au solicitat azil.

cetatenia romanaMinisterul Afacerilor Externe precizează într-un răspuns la solicitarea unui parlamentar român că, în prezent, există un număr de 60.747 de cereri în așteptare de redobândire a cetățeniei române din partea unor cetățeni ai Republicii Moldova. Cele mai multe au fost depuse la consulatele României de la Chișinău – 34.882, apoi la Bălți – 22.022 de cereri și apoi la Cahul – 3.843 de cereri.

Din numărul total de peste 60.000 de cereri, 2.102 de persoane au solicitat să depună jurământul de credință față de România la București la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), precizează MAE, scrie g4media.ro.

MAE de la București anunță că, din pricipa pandemiei, ceremoniile de depunere a jurământul pentru obținerea cetățenia române a fost sistată activitatea anumitor misiuni diplomatice sau oficii consulat, nu mai puțin de 109 astfel de instituții fiind afectate de restrângerea activității.

Anterior, G4Media.ro a scris al finele lunii mai că numărul cetățenilor moldoveni care au redobândit cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns astăzi la 642.149 de persoane dintr-o populație de facto de circa 2,7 milioane de locuitori conform ultimelor date ale Biroului Național de Statistică din România, ceea ce înseamnă că unul dintre patru moldoveni au și cetățenia română.

Conform statisticilor, cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești pentru basarabeni s-a produs în ultima decadă, când peste 580.000 de cetățenii din numărul total au fost oferite de către autoritățile române peste Prut.

agrobaniRepublica Moldova rămâne în continuare una dintre ţările cu cea ieftină forţă de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat moldovean fiind de 8107,5 lei în anul 2020, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Este adevărat că, în pofida pandemiei ce a dus la cea mai gravă criză economică din ultimii zece ani, câştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în anul 2020 s-a majorat în termeni nominali cu 10,2% faţă de anul precedent. În termeni reali, salariul s-a majorat cu 6,2%. Exprimat în valută străină, acesta a constituit circa 410 euro sau 468 dolari SUA, un nivel care acum cinci-şapte ani părea „un vis”. În decembrie 2015, câştigul salarial mediu brut era de 5227,7 lei, iar în 2011 – de 3193,9 lei, scrie capital.market.md.

Majorările efectuate de autorităţi au dus în anul trecut la o creştere cu 10,2% a salariului mediu brut în sfera bugetară de până la 7313,8 lei, iar în sectorul real – până la 8402,7 lei, după o majorare similară cu cea din sectorul instituţiilor finanţate din buget.

Însă, la fel cum temperatura unui grav bolnav nu o compari cu temperatura medie pe spital, aşa şi atunci când e vorba de salariu, angajaţii din domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor ridicau pe lună peste 20 mii de lei, în medie, cei cu activităţi financiare şi asigurări – peste 16 mii lei, în trimestrul patru al anului 2020, angajaţii din construcţii primeau lunar în medie un salariu de 8270 lei, iar cei din comerţ şi mai puţin – 7873 lei. Este clar că costurile depind de munca pe care o prestează salariatul, complexitatea ei, cerinţele de pregătire profesională, dar şi piaţa, în fine, dictează aceste costuri.

Este adevărat că statisticile se referă la câştigul salarial brut, adică la banii contabilizaţi înainte de impozitare.

Apropo, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, aproape 3 mii de moldoveni au înregistrat în 2020 venituri oficiale de peste un milion de lei. Venitul total înregistrat de cele 2962 de persoane fizice ajunge la peste 9,6 miliarde de lei. Faţă de anul 2019, numărul acestora a crescut cu 447 de persoane. În total, milionarii au achitat impozite pe venit în 2020 cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât în 2019. Cele mai multe persoane au obţinut un venit între un milion şi trei milioane de lei, numărul acestora fiind de 2242. Este, de fapt, o realitate firească această diferenţă între veniturile celor „săraci” şi ale celor „bogaţi”, pe care o regăsim în oricare altă ţară.

Întrebarea este, devine mai săracă Moldova? Experţii Băncii Mondia­le estimează în ultima actualizare economică „o scădere a ratei sărăciei până la 12,3 procente în anul 2021”, pe fondul revenirii economice în Moldova şi în principalele ţări de destinaţie a migranţilor. Un lucru însă e cert şi subliniat de economişti, o majorare mai mare a salariului, fără o creştere mai mare a economiei, este împotriva logicii economice.

Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii factori luaţi în considerare de investitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau centre de servicii în diferite ţări.

În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile.

În Republica Moldova, Guvernul stabileşte anual, în baza unor indicatori economici, luând în calcul şi indicele de consum, mărimea salariului minim garantat care reprezintă suma minimă de bani pe care un angajator trebuie să o plătească unui salariat. În prezent acest salariu se ridică la 2935 de lei pe lună, incluzând şi impozitele, salariu obligatoriu doar în sectorul privat al economiei. În cel bugetar, salariul minim variază, dar este sub minimul cerut privaţilor.

Sindicatele şi Patronatele au cerut în săptămâna trecută Guvernului stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3100 de lei, începând cu 1 septembrie 2021. În prezent, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este de 2935 de lei. Despre aceasta se arată într-o adresare comună a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, care au încheiat la 7 iulie un Memorandum de înţelegere, expediat premierului interimar al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Totodată, Sindicatele şi Patronatele mai argumentează că stabilirea unui nou cuantum minim garantat al salariului în sectorul real se face luând în considerare evoluţia economică din Republica Moldova, inflaţia, procesele migraţionale ale forţei de muncă, necesitatea compensării veniturilor ratate ale salariaţilor pe parcursul pandemiei de Covid-19, precum şi asigurarea unor garanţii minime în domeniul salarizării, corespunzătoare necesităţilor salariaţilor.

Conform datelor statistice, în anul 2021, în România, salariul minim brut este de 2300 de lei româneşti sau circa 10 mii de lei moldoveneşti, depăşind de circa 3,4 ori cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din Republica Moldova; în Ucraina – 6000 de hrivne sau circa 3900 de lei moldoveneşti; în Rusia – 12792 de ruble sau circa 3100 de lei moldoveneşti.

Dar care este situaţia în Europa? 21 dintre cele 27 de ţări-membre ale Uniunii Europene aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est şi de peste 1500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La începutul acestui an, zece state-membre din estul UE aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).

În alte cinci ţări-membre ale UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1024 euro) şi Spania (1108 euro).

Restul de şase state-membre ale UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1500 de euro pe lună: Franţa (1555), Germania (1614), Belgia (1626), Olanda (1685), Irlanda (1724) şi Luxemburg (2202).

Singurele state-membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

În rândul celor 21 de state-membre ale Uniunii Europene, salariul minim cel mai mare din UE este de 6,6 ori mai mare decât cel mai mic. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri.

Multă vreme s-a tot declarat că în Republica Moldova este cea mai ieftină forţă de muncă, fapt care îi atrage pe investitori. Au trecut însă anii şi aceeaşi investitori, care poate atunci când şi-au dezvoltat afaceri în Republica Moldova au luat în considerare şi acest fapt, constată că nu avem cadre calificate. Avem, deci, în continuare cea mai ieftină forţă de muncă din Europa, dar şi cea mai puţin calificată. Când se vor schimba lucrurile? Este greu de spus, pentru că este vorba, în primul rând de o reformă în sistemul educaţional profesional, în al doilea rând, de o ridicare a productivităţii muncii, adică de creşteri mai mari. Deocamdată, doar suntem în recuperare.

молд лейPotrivit Băncii Naționale a Moldovei, cursul oficial al monedei naționale față de dolarul SUA de la 1 ianuarie 2021 a fost de 17.2146 lei pentru un dolar, iar la 30 iunie 2021 - 17.9755 lei pentru un dolar.

În același timp, potrivit BNM, cursul de schimb al leului față de euro la 1 ianuarie 2021 era de 21,126 lei pentru un euro, iar la 30 iunie 2021 - 21,3989 lei. Conform prognozei Ministerului Economiei și Infrastructurii, cursul mediu anual al leului moldovenesc față de dolarul SUA în 2021 va fi de 17,64 lei, în 2022 - 18,33 lei, în 2023 - 18,99 lei, în 2024 - 19,66 lei, scrie infomarket.md.

În același timp, la sfârșitul anului 2021 cursul de schimb al leului moldovenesc va fi de 17,90 lei, la sfârșitul anului 2022 - 18,46 lei, la sfârșitul anului 2023 - 19,12 lei, la sfârșitul anului 2024 - 19,88 lei.

7fc63e227e2faa1fb7535f1e65539052

Este vârf de sezon la mare, iar stațiunile de pe litoral sunt pline de turiști. Este și perioada cu prețurile cele mai mari, chiar și cu 30 la sută. Mamaia conduce în topul tarifelor.

În ciuda prețurilor mari plajele sunt pline, transmite tvr.ro.

Sunt 150.000 de turiști în stațiunile estivale, dar reprezentanții din industria turismului spun că numărul real este mult mai mare, chiar dublu, faţă de cel raportat de unităţile hoteliere.

Mulți turiști sunt cazați la rude, prieteni și particulari.

Suntem în vârf de sezon estival, când cu greu mai găsești locuri la hoteluri sau în parcări deși un sejur costă la fel sau... chiar mai mult că în Grecia.

Hotelurile din Mamaia Nord bat un nou record, la capitolul tarife. Dar, indiferent cum e vremea, marea rãmane destinația principala pentru zeci de mii de turiști.

Li s-au alăturat și mulţi dintre cei care, în alți ani, își făceau vacanțele în stațiuni din alte țări.

Hotelierii se pregătesc pentru cea mai aglomerată perioada din sezon.

În cel mai aglomerat weekend au de lucru și salvamarii. În această seară, pe o femeie de 50 de ani au scos-o fără suflare din mare, pe plajă din Mamaia Nord.

Iar un turist de 36 de ani a care a sărit în mare de pe un dig din Eforie Nord nu şi-a mai simțit mâinile şi picioarele și a fost dus de urgență la spital.

Și în Mamaia, 2 persoane au fost scoase de salvamari conștiente din mare. A avut noroc și o adolescentă de 14 ani, care se aventurase în larg la Costinești.

YXNoPWY2ODQ0NDhiYjQzNmE0ZTUxNmQ4NGY5NTg3ZDA1ZjI4.thumb 640x361

În 2018, doi șoferi de taxi din Terrassa, nord-estul Cataloniei, și-au spus că este momentul să-și găsească o altă activitate. Joan Bartra, 45 de ani, și Joel Cuscó, 42 de ani, mai începuseră împreună o afacere în sectorul imobiliar, dar a venit criza financiară din 2008 și au dat faliment și așa au ajuns să facă taximetrie. „Însă nu vrei să conduci taxiuri până la 65 de ani”, spune Bartra, care a recunoscut, însă, că aplicațiile mobile de transport sunt profitabile, însă „te țin permanent în priză”, scrie safenews.md.

Așa că cei doi taximetriști și-au spus că le trebuie o nouă activitate, mai așezată. Au petrecut luni întregi cercetând pe gigantul online Amazon ce produse s-au vândut bine în SUA și care încă nu erau disponibile în Europa. Produsul pe care l-au ales a fost o bară de protecție din spumă folosită pentru a-i opri pe copiii de peste doi ani să cadă din pat. Au creat marca Banbaloo, au contactat un producător din China, au adaptat produsul, au făcut un site și, în ianuarie 2019, bara de protecție pentru copii era gata de vânzare pe Amazon. Acum, doi ani și jumătate mai târziu, și-au vândut creația către o nouă companie spaniolă care cumpără vânzători pe Amazon și îi duce la un nivelul superior. Această companie nu a dezvăluit prețul de cumpărare, dar cei doi spun că au primit „mai mult de un milion de euro”, relatează El Pais.

Și nu sunt singurii care au avut succes pe Amazon. Potrivit datelor gigantului de retail, 150 de companii din Spania au realizat venituri de peste un milion de euro în 2020. Deși Bartra și Cuscó nu au dezvăluit cifrele exacte ale Banbaloo, anul trecut au câștigat în jur de 100.000 de euro pe lună, iar asta le-a adus compania în grupul celor 150.

Există încă multe îndoieli cu privire la acest tip de activitate. „Oamenii nu o văd ca pe o afacere serioasă, dar ea este”, spune Cuscó. „Când spui că ai vândut produse pe Amazon și se pare că o faci pentru câțiva bani în plus”.

Succesul celor doi arată, de asemenea, modul în care tehnologia poate schimba felul în care sunt făcute afacerile. Este nevoie de doar două computere, cunoștințe de engleză și multă dedicare. Nici nu este necesar să ieși din casă. „Înainte, doar companiile făceau acest lucru (înființarea de afaceri pe Amazon – n.n.), dar acum și persoanele fizice o fac”, a declarat pentru El Pais Sergi de Pablos, cofondator Yaba, compania care a cumpărat afacerea celor doi taximetriști.

Cum au început cei doi taximetristi afacerea pe Amazon

Cuscó a auzit pentru prima dată despre vânzarea produselor pe Amazon la mijlocul anului 2018, de la niște prieteni, iar unul dintre ei făcuse ceva cercetări în această direcție. El a vorbit cu Cuscó despre ideile lui, însă nu a mers niciodată până la capăt. Când Cuscó s-a întors acasă în acea zi, a intrat pe YouTube pentru a afla mai multe.

În vârstă de 42 de ani, Cuscó nu are nicio pregătire în economie sau afaceri. „În al doilea an de liceu, am început să vând bere la concerte”, spune el. Dar YouTube l-a învâțat să descopere Amazonul. El și Bartra au cumpărat două cursuri de la doi experți în vânzări digitale cu 1.500 de euro. De asemenea, au cumpărat programul Jungle Scout, care estimează vânzările produselor Amazon în diferite țări. Cu acest program, au putut afla ce produse au funcționat bine în SUA și care nu erau disponibile în Spania. „Am restrâns lista la 20 de opțiuni și ne-am decis pentru bara de protecție pentru paturi”, spune Cuscó. „Găsirea unui produs este cea mai importantă parfte a proiectului”, a completat Bartra.

Când a venit timpul să găsească pe cineva care să facă bara de protecție din spumă, cei doi și-au îndreptat atenția către AliBaba, cel mai mare retailer online din Asia. Într-un chat intern, au început să caute producători de spumă. Au găsit unul care le-a plăcut și au cerut o mostră. Bartra și Cuscó au dormit apoi o săptămână cu bara de protecție și au constatat că funcționează. Au creat apoi un cont de Instagram pentru a promova produsul, dar ceea ce a fost cu adevărat esențial a fost cumpărarea de publicitate pe Amazon pentru termenul de căutare „bară de protecție pentru pat”. La acea vreme, singurele produse de acest gen disponibile erau din lemn și metal. Bara de protecție din spumă Banbaloo putea crea o nișă și așa s-a întâmplat.

Am venit cu un produs mai moale, care nu provoacă răni, transportabil”, a spus Bartra, care a mai precizat că fotografiile profesionale au fost, de asemenea, esențiale.

Banbaloo era pe drumul cel bun, dar mai erau multe de făcut: trebuia să se diversifice. Acum compania are în jur de 30 de produse diferite, toate pentru copii. Dar, în timp ce partenerii de afaceri și-au mărit gama de produse, au fost nevoiți să se asigure că Amazon nu rămânea fără stoc.

Când au ajuns la venituri lunare de 100.000 de euro, Amazon i-a contactat ca să-i întrebe dacă doresc să plătească pentru un antrenor care să îi ajute să-și îndeplinească următoarele obiective, dar au refuzat și au preferat să vândă apoi cu totul afacerea.

Bartra și Cuscó vor să înceapă acum o nouă afacere pe Amazon. „Sau mai multe”, spune Cuscó. „Știu ce taste să apăs de data asta. Există o mulțime de nișe acolo, suficiente pentru încă 10 ani de afaceri bune.”

Apariția unor companii precum Yaba este un indiciu că acest tip de afacere are viitor. Cât despre vânzarea Banbaloo, Bartra explică: „Trebuie să fii conștient de limite… când atingi o limită și nu mai ai idei noi. Fie angajezi oameni noi, fie stai pe loc”.

империал винCunoscuta companie moldovenească Imperial Vin a început să livreze vinuri pe piața braziliană, expediind primul container cu o cantitate de 17 mii de sticle. Potrivit INFOTAG, citând sondajul economic Logos-Press, vinurile producătorului moldovenesc au apărut deja în magazinele online.

Managerul pentru export al Imperial Vin, Yana Geraşcenco a declarat că brazilienii au ales “Reserve Caberne”, din 2018, care a fost premiat cu Medalie de Aur și Marele Premiu la Selections Mondiales Des Vins Canada-2020, medalia de aur la Berliner Wine Trophy-2021, medalia de argint la Mundus Vini-2021, precum și Grape Angel Merlot - Rara Neagră, 2019, care a câștigat o medalie de aur la Concours Mondial Bruxelles-2021 şi una de argint la Berliner Wine Trophy-2020.

„Am trimis mai întâi mostre, potențialilor parteneri din Brazilia le-au încercat și au ales două vinuri. În opinia lor, aceste vinuri sunt cele mai solicitate de către compania Sciedade da Mesa, primul club de vinuri din Brazilia”, a spus Geraşcenco.

Unele dificultăți au apărut cu înregistrarea laboratorului moldovenesc și a organismului de certificare în sistemul brazilian SISCOLE (Sistem de înregistrare a organismelor și laboratoarelor străine). A fost necesar să se parcurgă această procedură, deoarece încă nimeni din Moldova nu a adus vin în Brazilia.

1083086 60eeb4a34e72fPeste 60 de gherete din piața de mărfuri din orașul Rezina au fost mistuite de flăcări în urma incendiului produs marți, 13 iulie. Potrivit versiunii preliminare, incendiul ar fi fost provocat de un scurt circuit, însă se examinează și alte posibile cauze. Informațiile au fost prezentate într-o conferință de presă, susținută la fața locului de către reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai administrației publice locale, transmite IPN.

Șeful IGSU, Mihail Harabagiu, a declarat că apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 16.10. La fața locului au fost îndreptate și autospeciale din alte raioane. Incendiul a fost localizat într-o oră și jumătate, iar apoi a fost anunțată și lichidarea. Incendiul a fost unul de proporții, iar intervenția a fost destul de complicată din cauza mai multor factori. „În primul rând, căile de acces erau îngreunate pentru autospeciale de intervenție la incendiu. Totodată, o bună parte din hidranți erau amplasați în afara pieței, ceea ce iarăși a dus la incomodități în intervenție”, a explicat Mihail Harabagiu. Potrivit lui, cel mai important e că nu au fost victime și nu s-a admis răspândirea flăcărilor.

Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, a menționat că urmează a fi evaluate pagubele pe care le-au suferit agenții economici, indiferent de forma de proprietate. Edilul a precizat că vor fi făcute demersurile necesare către administrația locală, dar și cea centrală, pentru a identifica posibilități de a acorda ajutor financiar păgubiților.

Reprezentanții Laboratorului Experimental Antiincendiar au declarat că se fac investigații minuțioase la fața locului pentru a stabili cauza exactă a incendiului. O versiune este scurt circuitul, întrucât incendiul a pornit într-o hală conectată la energie electrică. Însă se examinează atât versiuni tehnice, cât și cele legate de factorul uman, dar și condițiile climaterice.

ipn.md

covid parisParisul cu scaunele teraselor duse în depozite, Londra cu Ochiul de veghe al capitalei oprit din rotirea sa fermecătoare, Roma cu havuzurile ei care nu au mai ajuns în pozele vizitatorilor – aceste scene fără actori, nu puteau să nu ne convingă că şi noi, Republica Moldova, vom rămâne fără turişti într-un an în care cuvântul sănătate şi-a recăpătat valoarea de altă dată.

Doar că şi cei din Paris, şi cei din Londra, şi noi nu am crezut că această înţepenire, a economiei în general şi a turismului în particular, vor dura atât de mult. În anul trecut, unii considerau că acest an va fi unul al revenirii la normalitate şi că ne vom trezi iarăşi făcând poze pe itinerarele Europei şi ale lumii. Prognozele însă au fost mult prea forţate. Pensiunile sunt şi acum pustii aşa cum şi cuiburile caruselului londonez nu sunt mult prea solicitate, scrie capital.market.md.

Analizele făcute la Chişinău constată că anul trecut a fost totuşi anul de vârf al crizei care a afectat turismul.

Analistul Veaceslav Ioniţă spunea în cadrul unei emisiuni că în anul 2020 “a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turişti străini care au vizitat R. Moldova. Cu aproape 13 mii mai puţini decât în 2019”. Moldova încă nu are pretenţia de destinaţie turistică de mare calibru însă, tradiţional, R. Moldova a avut anual în jur de 20 de mii de turişti străini, care au venit în mod organizat”.

Ioniţă constată că „la cei 20 de mii de turişti (care se încadrează exact în noţiunea de turism) se mai adaugă alţii circa 130 de mii, care nu vin organizat, dar îşi planifică vacanţă de sine stătător. Aceştia se cazează la hoteluri, mănâncă în restaurante. Se comportă ca turiştii, doar că nu vin în mod organizat. „La noi, după ce s-a destrămat URSS, turismul organizat practic a murit. Ulterior, tot ce a fost – a fost turismul neorganizat, oamenii pur şi simplu veneau în R. Moldova în vizită”. Şi în marile destinaţii turistice ale lumii turismul neorganizat îşi însuşeşte o parte considerabilă din totalul vizitatorilor.

Potrivit expertului, în prezent, agenţiile de turism din întreaga lume au o provocare mare. Datorită tehnologiilor moderne, există foarte multe soluţii prin intermediul cărora cetăţenii multor state nu mai apelează la agenţii pentru a-şi organiza vacanţa, dar merg în aşa numitul turism neorganizat. „Există o tendinţă în întreaga lume şi agenţiile de turism încearcă să răspundă acestor provocări. Dacă în multe ţări acest proces a început, la noi de vreo 30 de ani este într-o formă moartă. De 30 de ani, cam 85% dintre turiştii care vin în Moldova vin neorganizat şi circa 15% organizat”, a spus economistul.

Totodată, Veaceslav Ioniţă afirmă că după anii 2002-2003 a devenit vizibilă tendinţa ca unui turist străin, care este adus de către o agenţie de turism, să-i revină câţiva moldoveni care pleacă peste hotare la odihnă. În prezent acest raport este de 1 la 15.

De asemenea, expertul menţionează că în 2020, pandemia de COVID-19 a lăsat cea mai mare amprentă asupra turismului receptor din R. Moldova, de după prăbuşirea URSS. Atunci prăbuşirea a fost de la 300 de mii la 20 de mii, iar pe parcursul a 25 de ani a oscilat între 15-25 de mii de turişti. Din ţările de unde veneau anual câte două-trei mii de turişti, în anul pandemic 2020 acest număr a fost semnificativ mai mic, cu excepţia României. În 2020 a fost mai mare cu 1,6 mii numărul turiştilor români care au vizitat R. Moldova. „Cred că şi românii neavând o altă posibilitate de a merge în alte părţi din cauza pandemiei, fiind ceva mai uşor de a ajunge în R. Moldova, au decis să viziteze ţara noastră. Dacă nu era România, în R. Moldova pur şi simplu nu venea nimeni. 2 din 3 turişti care au venit la noi erau din România”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.

Referindu-se la profilul turiştilor care vin în R. Moldova în mod organizat, Veaceslav Ioniţă spune că, analizând situaţia din ultimii zece ani, pe primul loc se află România cu 3100 de persoane, apoi urmează Federaţia Rusă – 1600 de persoane; Ucraina – 1300 de persoane; Germania – 1000 de persoane; Polonia – 700 de persoane etc. „Cinci ţări din regiune ne asigură peste 50% din numărul total de turişti care vin să viziteze ţara noastră. Ucraina, pe vremea când R. Moldova avea până la 300 de mii de turişti, asigura anual circa 120-130 de mii de turişti. În ultimii ani numărul turiştilor care vin în Moldova din Ucraina ajunge cel mult de 1500 de persoane”, susţine analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, începând cu 2010-2011 avem o intensificare sau o creştere a atenţiei turiştilor din România care vizitează R. Moldova, în 2020 au fost circa 5100 de turişti.

Unicul lucru pozitiv pe care l-a făcut pandemia în ramura turistică a fost că România a decis să descopere R. Moldova şi a asigurat 70% din toţi turiştii străini”, a afirmat Veaceslav Ioniţă.

În anul 2020, anul pandemic, susţine expertul, numărul moldovenilor care au plecat peste hotare a scăzut cu mult mai mult decât numărul străinilor care au venit în R. Moldova. Dacă în 2019 am avut 310 mii de turişti moldoveni plecaţi la odihnă peste hotare, în 2020 acest număr a fost de doar 75 de mii. Făcând un clasament al primelor zece ţări unde în 2020 a scăzut cel mai mult numărul turiştilor moldoveni, analistul a spus că este vorba de Bulgaria – unde a scăzut de la 86 de mii la 4 mii de persoane, Turcia – de la 98 de mii la 43 de mii, România – de la 42 de mii la 6 mii, Grecia – de la 20 mii la 600, Egipt – de la 24500 la 13300, Ucraina – de la 13300 la 3 mii, Ungaria – de la 3300 la 400 de persoane, Italia – de la 3200 la 500, Spania – de la 2500 la 200 şi Muntenegru – de la 2400 la 0.

Îndemnul “Stai acasă” de care ne-am legat speranţa că vom ieşi învingători în lupta cu pandemia ne-a convins până la urmă să ţinem uşile închise, să punem valizele în depozite şi să amânăm plecările noastre pentru timpuri mai bune. Oamenii din domeniul turismului speră, însă, că se va reveni la cifrele de altă dată, deşi există şi suficiente păreri că schimbările care s-au produs în modul nostru de a ne organiza viaţa nu sunt pentru un an-doi, ci vor determina un mod anume de gândire.

Pagina 2 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика