26 aprilie este data programată pentru începerea lucrărilor la primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut, denumit ????? ?? ????? ?? ?? ???????, ????????? (??) - ?????????? (??), potrivit secretarului de stat în Transporturi Irineș Ionel Scrioșteanu. Acesta a adăugat că acum 2 zile a fost aprobat Proiectul Tehnic pentru acest pod în Consiliul Tehnico - Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani

„În cadrul vizitei în Basarabia, am fost împreună cu Dionisie Ternovschi – președintele Consiliului Raional Ungheni, Nicolai Mîndra – secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vasile Gaviuc – primarul localității Zagarancea, Raionul Ungheni, Costel Manoliu – primarul Comunei Golăiești, județul Iași, Radu Rogovei – șef direcție drumuri din MD, Marius Lucian Lupu – director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iași Infrastructură” în locul unde vom construi ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit”, a transmis sâmbătă Scrioșteanu, scrie economica.net

Acesta a menționat că a convocat toți factorii responsabili, inclusiv reprezentanți ai constructorului și a avut o nouă discuție organizatorică pregătitoare cu privire la momentul de start al șantierului, întrucât pentru buna desfășurare a acestui proiect este necesară o ordonare foarte bună a tuturor instituțiilor, de pe ambele maluri ale Prutului, implicate.

„Fiind ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit, marcarea acestui moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului se va face și prin organizarea unui eveniment simbolic chiar lângă șantierul acestuia, denumit ?????????? „????? ?? ?????”, despre care vom reveni cu detalii în perioada următoare”, a adăugat secretarul de stat.

Principalele caracteristici ale viitorului pod sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut (câte un pod pentru fiecare sens de circulație)
– 2 benzi pe sens + trotuare
– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
– 8 m lățime parte carosabilă
– 1 km lungime traseu
– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

„Finalizarea lucrărilor va fi în toamna anului viitor, iar sursa de finanțare este asigurată din ??????? ???????? ??????????????, în valoare de peste 151,68 milioane lei, fără TVA, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF”, a estimat Scrioșteanu.

Podul de Flori peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul ????????̆??? ?????? ?? și va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și Autostrada Ungheni-Chisinau ambele cu orizont de finalizare 2030.

„Este primul, din seria celor 5 noi poduri peste Prut pe care am stabilit sa le construim, pentru care avem contractul de proiectare și execuție lucrări semnat din toamna anului trecut”, a mai spus oficialul de la Transporturi.

„Liderul AUR, George Simion, face jocuri periculoase care convin Rusiei în tentativele ei de destabilizare în Republica Moldova. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au avut probabil suficiente dovezi când i-au prelungit interdicția de a intra în țară”, declară analistul politic Valeriu Pașa, directorul comunității WatchDog de la Chișinău.

„În mod clar George Simion nu a fost interzis din cauza unionismului său, ci mai degrabă s-a constatat că există riscul ca acest personaj să facă jocuri de dezbinare convenabile Rusiei”, spune Valeriu Pașa, scrie https:/presshub.ro.

Autoritățile de la Chișinău au fost foarte laconice și nu au intrat în detalii atunci când au argumentat de ce au prelungit, acum un an, interdicția pentru George Simion de a intra în Republica Moldova. „Face parte din efortul de destabilizare a țării”, au declarat atunci și prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului ,Igor Grosu.

Republica Moldova traversează o perioadă extrem de complicată în care Rusia încearcă să-i interfereze alegerile, pune presiune economică și energetică pentru a crea nemulțumiri în societate și finanțează forțe pro-ruse pentru a organiza proteste și destabilizări, care însă nu au căpătat amploare.

„Să ne amintim cum a acționat AUR în Republica Moldova în 2021 în campania pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova”, spune Valeriu Pașa. „A acționat într-un joc foarte bine coordonat cu Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, provocând ciocniri la proteste, tentative de a declanșa violențe la mitingurile socialiștilor, au aruncat sincronizat cu socialiștii declarații contradictorii pentru a inflama opinia publică… Adică exact ce le trebuia pro-rușilor ca să justifice retorica lor anti-românească și sperietorile că „vin extremiștii, fasciștii români”. AUR a fost foarte comod atunci pentru socialiști și a jucat rolul acestei „sperietori”, campania AUR a fost exact în interesul comuniștilor și socialiștilor.”

Valeriu Pașa amintește și faptul că echipa lui George Simion pare să fi jucat și în tabăra oligarhului Vladimir Plahotniuc în perioada în care acesta a monopolizat controlul asupra Republicii Moldova. „Plahotniuc a reușit să penetreze cu agenții săi de influență mișcările unioniste în perioada 2014-2019, folosindu-i pentru a dezbina. Folosea unioniștii ca sperietoare pentru pro-ruși ca să mențină dezbinarea și să controleze societatea”, spune Valeriu Pașa.

Un alt exemplu de apropiere de forțele pro-ruse este și faptul că la alegerile prezidențiale din toamna trecută liderul AUR l-a susținut pe candidatul socialiștilor, politicianul pro-rus Alexandr Stoianoglo, învins în final de președinta pro-occidentală Maia Sandu.

Electoratul din Republica Moldova nu-l susține pe George Simion, care a luat în stânga Prutului doar 3,98% în primul tur al prezidențialelor de anul trecut.

„Marea majoritate a unioniștilor din Republica Moldova sunt dezamăgiți de activitatea AUR și îl percep pe Simion drept trădător”, explică Valeriu Pașa, „pentru că el îmbrățișează narativele pro-ruse care sunt similare cu propaganda rusească. Aceste narative sunt total contrare valorilor susținute de unioniștii din Republica Moldova.”

Istoricul interdicțiilor de intrare în Republica Moldova și Ucraina

George Simion a primit prima interdicție de intrare în Republica Moldova în martie 2009, în epoca lui Vladimir Voronin, pentru că ar fi încălcat ordinea publică.

În decembrie 2014 i s-a interzis accesul din nou, fiind dat jos din autocarul de linie ce venea la Chișinău. Era de câțiva ani liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

În mai 2015 Simion a fost expulzat din Republica Moldova pentru „organizarea de acțiuni împotriva ordinii constituționale a țării” și i s-a interzis intrarea în țară pentru cinci ani. Însă în septembrie 2015 a revenit la Chișinău și a condus un marș al susținătorilor unirii cu România, după ce Curtea de Apel i-a ridicat interdicția. În octombrie 2018, George Simion a fost expulzat din nou și i s-a interzis să intre în țară timp de cinci ani. În februarie 2024 autoritățile pro-europene de la Chișinău i-au prelungit interdicția, explicând că acesta „prezintă pericol de destabilizare”.

Pe 15 noiembrie 2024 Simion a fost interzis și în Ucraina. Într-un document pe care premierul Marcel Ciolacu l-a primit de la autoritățile ucrainene și l-a făcut public se spune că „decizia a fost luată pe baza informațiilor privind activitatea sistematică antiucraineană a lui Simion, care contravine intereselor naționale ale Ucrainei, încalcă suveranitatea statului și integritatea sa teritorială”. Kievul afirmă că declarațiile lui George Simion vizează „discreditarea Ucrainei pe arena internațională și promovarea ideologiei unioniste, care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. „În plus, el răspândește acuzații privind presupuse încălcări ale drepturilor minorității române din Ucraina”, se spune în răspunsul Kievului.

Iar publicația ucraineană „Adevărul european” mai trece pe lista motivelor pentru care Simion a devenit indezirabil faptul că AUR s-a opus ideii de a furniza arme Ucrainei și transferului sistemelor românești de apărare aeriană Patriot către Kiev, s-a opus tranzitului de produse agricole ucrainene prin România și chiar a încercat să organizeze proteste la frontieră și a vorbit și despre necesitatea anexării teritoriilor ucrainene care au aparținut României.

„Se vorbește și despre influența rusă în partid”, mai notează publicația ucraineană. „În 2023 fostul ministru moldovean al apărării, Anatol Șalaru, a declarat că Simion a avut contacte cu reprezentanți ai serviciilor speciale ruse în timpul unei călătorii la Cernăuți în 2011. Se pare că și serviciile de securitate ucrainene împărtășesc aceste supoziții”.

George Simion a declinat toate acuzațiile și a susținut că interdicțiile care îl vizează privind accesul în Republica Moldova şi în Ucraina sunt strict legate de activitățile unioniste pe care le-a desfășurat.

Drumul European 85 a fost din nou, marți seară, scena unui accident mortal. O femeie s-a stins, iar alte două au ajuns la spital după ce mașina lor a fost lovită frontal de un TIR.

Impactul violent a avut loc după lăsarea întunericului, în comuna Costești. În mașina condusă de o șoferiță în vârstă de 47 de ani erau alte două femei. Toate se întorceau de la serviciu și se îndreptau către Buzău. La un moment dat, TIR-ul înmatriculat în Republica Moldova, la volanul căruia se afla un bărbat de 55 de ani, a intrat pe contrasens, unde a lovit frontal autoturismul, scrie stirileprotv.ro.

Localnic: "Eram înăuntru în casă și am auzit, fiind la șosea, am auzit o bubuitură, inițial am crezut că este o explozie de cauciuc. Am ieșit totuși afară să văd despre ce este vorba și prima dată m-am uitat la poziția TIR-ului, am văzut că era într-o poziție proastă, pe contrasens, cu cabina pe podișca personală."

În urma impactului puternic, vehiculul izbit a fost aruncat pe marginea drumului, iar cele trei femei au rămas încarcerate.

Mai multe echipaje de salvatori au fost mobilizate, însă pentru victima de pe bancheta din spate medicii nu au mai putut să facă nimic - murise deja.

Celelalte două femei au fost transportate la Spitalul Județean de Urgență din Buzău în stare gravă. Între timp, polițiștii au început cercetările.

Cosmin Cireșaru, IPJ Buzău: „Probabil pe fondul neatenției în conducere a pătruns pe sensul opus de mers unde a întrat în coliziune frontală cu un autoturism care circula din sens opus”.

Șoferul TIR-ului a scăpat teafăr, dar și el a ajuns la spital pentru a-i fi recoltate probe biologice. Din cauza accidentului, în zona s-a circulat cu dificultate zeci de minute.

Dacia urmează să introducă în oferta sa din Republica Moldova și versiunea cu motorizare diesel a celei de-a treia generații a lui Duster. Cum țara vecină nu este în Uniunea Europeană și, prin urmare, nu trebuie să respecte normele de emisii impuse mașinilor noi în interiorul blocului comunitar, Grupul Renault poate să vândă peste Prut și mașini cu propulsoare pe motorină, la fel cum este cazul în țări ca Maroc sau Turcia, piețe importante pentru Dacia în afara Uniunii.

Motoarele diesel nu mai sunt atât de populare precum erau cândva, dar există în continuare mulți clienți care favorizează acest tip de motorizare, mai ales datorită cuplului oferit și al flexibilității unui motor pe motorină. Chiar și așa, Dacia a decis să scoată diesel-ul din oferta sa atunci când a anunțat generația a treia a lui Duster, în principal din cauza normelor de poluare tot mai stricte aplicate în Uniunea Europeană, scrie wall-street.ro.

Știam că Duster nu va mai avea diesel de ceva vreme, constructorul autohton concentrându-se pe motoare pe benzină clasice, respectiv hibridizate. Astfel, la finalul „vieții” fostei generații Duster, vânzările au crescut vertiginos pentru motorizarea diesel, situație explicată de oficialii Dacia ca un semn că cei care voiau acest agregat se grăbeau să-și cumpere o mașină înainte ca ea să fie scoasă din fabricație.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că va decide în curând dacă va revoca statutul juridic temporar pentru aproximativ 240.000 de ucraineni care au fugit de conflictul cu Rusia, în urma unui raport Reuters potrivit căruia administrația sa intenționează să ia această măsură.

Trump cântărește revocarea statutului legal pentru 240.000 de ucraineni

O astfel de măsură ar reprezenta o răsturnare uimitoare a întâmpinării pe care ucrainenii au primit-o în timpul administrației președintelui Joe Biden și ar putea să îi pună pe o cale rapidă către deportare.

“Nu vrem să facem rău nimănui, cu siguranță nu vrem să le facem rău și mă gândesc la asta”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval când a fost întrebat despre revocarea statutului ucrainenilor și deportarea lor. “Au fost unii oameni care cred că este potrivit, iar alții nu, iar eu voi lua decizia destul de curând”.

Reducerea planificată a protecțiilor pentru ucraineni ar face parte dintr-un efort mai amplu al administrației Trump de a retrage statutul legal a peste 1,8 milioane de migranți cărora li s-a permis să intre în SUA în cadrul programelor temporare de eliberare condiționată din motive umanitare lansate în timpul administrației Biden, au declarat pentru Reuters un înalt oficial al administrației Trump și trei surse familiare cu această chestiune.

Toți cei patru au declarat că o acțiune de revocare a statutului ucrainenilor ar putea avea loc chiar în aprilie. Aceștia au declarat că planurile de revocare a statutului lor au început înainte ca Trump să se certe public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna trecută.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a revenit asupra raportului Reuters într-o postare pe X, afirmând că “nicio decizie nu a fost luată în acest moment”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, Tricia McLaughlin, a declarat miercuri că departamentul nu are niciun anunț nou. Agențiile guvernamentale ucrainene nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Un ordin executiv al lui Trump emis la 20 ianuarie a cerut DHS să “pună capăt tuturor programelor categorice de eliberare condiționată”.

Administrația intenționează să revoce eliberarea condiționată pentru aproximativ 530 000 de cubanezi, haitieni, nicaraguani și venezueleni chiar din această lună, au declarat oficialul Trump și una dintre sursele familiare cu această chestiune, care au solicitat anonimatul pentru a discuta deliberările interne. Planul de revocare a eliberării condiționate pentru aceste naționalități a fost raportat pentru prima dată de CBS News.

Migranții cărora li s-a retras statutul de liberat condiționat s-ar putea confrunta cu proceduri accelerate de deportare, potrivit unui e-mail intern al ICE văzut de Reuters.

Imigranții care trec ilegal frontiera pot fi incluși în procesul de expulzare rapidă, cunoscut sub numele de expulzare accelerată, timp de doi ani de la intrarea în țară. Dar pentru cei care au intrat prin porturi legale de intrare fără a fi “admiși” oficial în SUA ca și în cazul celor care beneficiază de eliberare condiționată nu există nicio limită de timp pentru îndepărtarea lor rapidă, se arată în e-mail.

Programele Biden au făcut parte dintr-un efort mai amplu de a crea căi legale temporare pentru a descuraja imigrația ilegală și a oferi ajutor umanitar.

Pe lângă cei 240.000 de ucraineni care fugeau de invazia rusă și cei 530.000 de cubanezi, haitieni, nicaraguani și venezueleni, aceste programe au acoperit peste 70.000 de afgani care fugeau de preluarea Afganistanului de către talibani.

Un alt 1 milion de migranți și-au programat ora de trecere la un punct de trecere legal a frontierei prin intermediul unei aplicații cunoscute sub numele de CBP One.

Alte mii de migranți au avut acces la programe mai mici inclusiv eliberarea condiționată pentru reîntregirea familiei pentru anumite persoane din America Latină și Caraibe.

În calitate de candidat, Trump s-a angajat să pună capăt programelor Biden afirmând că acestea au depășit limitele legii americane.

Luna trecută, administrația Trump a întrerupt procesarea cererilor legate de imigrație pentru persoanele care au intrat în SUA în cadrul anumitor programe de eliberare condiționată Biden plasând-o pe ucraineanca Liana Avetisian, pe soțul acesteia și pe fiica ei în vârstă de 14 ani într-o situație de așteptare. Avetisian, care a lucrat în domeniul imobiliar în Ucraina, acum montează ferestre în timp ce soțul ei lucrează în construcții.

Familia a fugit din Kiev în mai 2023, cumpărând în cele din urmă o casă în micul oraș DeWitt, Iowa. Permisele lor de eliberare condiționată și de muncă expiră în mai. Ei spun că au cheltuit aproximativ 4 000 de dolari în taxe de depunere pentru a-și reînnoi eliberarea condiționată și pentru a încerca să aplice pentru un alt program cunoscut sub numele de Statut de protecție temporară.

Avetisian a început să aibă dureri de cap pe măsură ce își face griji cu privire la situația lor, a spus ea.

Un start-up din Moldova a demonstrat că inovația și sustenabilitatea pot merge mână în mână. EcoFabrica a dezvoltat Dual-Heat Pro - un colector solar aer-aer care utilizează energia solară pentru a înlocui combustibilii tradiționali, precum cărbunele, lemnul și gazul.

Această tehnologie, premiată la Gala Moldova Eco Energetică 2024 de GCIP Moldova, promite reducerea costurilor de încălzire cel puțin în jumătate și contribuie semnificativ la un mediu mai curat, fără emisii de gaze cu efect de seră.

„În timpul pandemiei, am avut mai mult timp liber și am decis să construim câteva colectoare solare de tip aer-aer. Le-am montat la o gospodărie, ca un experiment, pentru a vedea rezultatele. Am descoperit că putem diminua considerabil costurile la agentul termic. Acum avem un produs care, la doar 1 leu, funcționează chiar și pe vreme înnorată și vă încălzește casa”, a explicat Vladimir Ursu, administratorul EcoFabrica.

Colectorul Dual-Heat Pro este construit pe baza unor tuburi vidate, concepute inițial pentru încălzirea apei calde menajere, care au fost adaptate pentru încălzirea aerului.

Eficiența sistemului a fost demonstrată și prin rezultatele testării acestuia. „În decembrie anul trecut, o familie a achitat 6.000 lei pentru gazele naturale. După instalarea acestui colector solar, în luna ianuarie, la temperaturi de -12 °C până la -14 °C, dar cu mai multe zile însorite, costurile au scăzut la 2.000 lei”, a adăugat Vladimir Ursu.

În cadrul Galei Moldova Eco Energetică 2024, organizată de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), EcoFabrica a fost desemnată câștigătoarea unui grant de 10.000 USD, acordat prin programul GCIP Moldova, pentru această soluție inovatoare. Compania va utiliza acest grant pentru a susține dezvoltarea și implementarea tehnologiei Dual-Heat Pro la scară largă.

„Premiul este foarte valoros pentru noi, pentru că ne-a încurajat și ne-a confirmat că ideea noastră are viitor. Este o recunoaștere importantă din partea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care ne oferă speranță și oportunități de extindere nu doar în Republica Moldova, ci și la nivel european sau global”, a subliniat antreprenorul.

„În cadrul programului am avut parte de foarte multe traininguri și mentori care ne-au ajutat să perfecționăm produsul nostru. Fiecare a contribuit la sigilarea acestei soluții care acum este gata să fie implementată pe scară largă. Suntem mândri de ceea ce am realizat și credem că această tehnologie poate avea un impact pozitiv nu doar asupra gospodăriilor din Moldova, ci și dincolo de granițele țării. Este o soluție simplă, dar de mare valoare în contextul actual, când tranziția către surse regenerabile de energie este mai necesară ca niciodată”, a concluzionat administratorul companiei.

Gala Moldova Eco Energetică 2024 a subliniat importanța inovațiilor care contribuie la tranziția către un viitor sustenabil și la reducerea impactului asupra mediului. EcoFabrica și produsul său Dual-Heat Pro reprezintă un exemplu concret de tehnologie accesibilă și prietenoasă cu mediul, care poate transforma crizele în oportunități.

Vă invităm să vizionați spotul realizat despre proiect, pe link-ul de mai jos: https://tinyurl.com/ms2wyvsa.

Global Cleantech Innovation Programme in Moldova (GCIP Moldova) este un program al Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), implementat în Republica Moldova de către IP Centrul Național pentru Energie Durabilă. Programul GCIP este adresat IMM-urilor și startup-urilor din Republica Moldova și este dedicat promovării și susținerii tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei regenerabile, contribuind la dezvoltarea spiritului antreprenorial și la protejarea mediului înconjurător.

Ges Energy Trade, entitate din Republica Moldova, a obținut de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) licența de furnizare a energiei, valabilă până la data de 03.03.2035.

În urma acordării licenței de către ANRE, Ges Energy Trade va putea încheia primele contracte cu beneficiarii, existența unei licențe de furnizare a energiei fiind o condiție prealabilă pentru semnarea unor astfel de contracte.

Prin obținerea licenței de furnizor de energie, compania își întărește poziția de lider de piață, oferind clienților săi un pachet complet de produse și servicii integrate.

Ges Energy Trade a fost înființată în noiembrie 2024. Fondatorii sai sunt Simtel Team (România, 42,7%), Ant Power Energy SRL (România, 16,1%) si doua persoane fizice - Vasilica Ionut-Viorel (33,2%) si Tudor Mihai-Radu (4%). Ambii sunt enumerați ca administratori ai noii întreprinderi.

„Suntem gata să contribuim cu expertiza și ecosistemul Simtel Group de soluții integrate – construcție, operare, mentenanță și furnizare de energie – la dezvoltarea unui sector energetic modern și eficient în Republica Moldova”, a declarat Ana Nedea, Director de Strategie și Dezvoltare de Business Simtel Group.

Simtel este un grup de tehnologie, inginerie și inovare, cu origini românești, prezență internațională și o viziune globală, ce deține, în Republica Moldova, compania Simtel Solar. Simtel Group oferă companiilor și organizațiilor soluții complete și ecosisteme integrate, de la consultanță, autorizare, proiectare, inginerie și construcție, până la mentenanță, operare, măsurare, control și furnizare de energie. Expertiza 360° a grupului acoperă domeniul centralelor fotovoltaice, al telecomunicațiilor, al sistemelor de stocare a energie, dar și dezvoltarea de platforme software și automatizarea proceselor robotice, în vederea optimizării tuturor resurselor și creșterea eficienței. Simtel Team este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București sub simbolul bursier SMTL.

mybusiness.md

Pelliron este un broker de încredere cu o reputație internațională

Pelliron este o companie internațională de brokeraj care oferă comercianților și investitorilor acces la piețele financiare. Operând din 2008, compania oferă o gamă largă de instrumente de tranzacționare, tehnologii moderne și servicii de calitate. Pelliron se concentrează pe oferirea unor condiții transparente de cooperare, oferind clienților acces la lichidități și instrumente pentru o tranzacționare eficientă.

Printre avantajele de a lucra cu Pelliron se numără:

Executarea instantanee a ordinelor fără requote

Varietate de instrumente de tranzacționare

Protecție fiabilă a fondurilor clienților

Analiză și asistență profesională 24/7

Compania acordă o atenție deosebită nu numai dezvoltării tehnologiilor financiare, ci și responsabilității sociale prin implementarea de inițiative caritabile și sprijinirea unor proiecte importante.

Activitățile caritabile ale Pelliron

Responsabilitatea socială este o parte integrantă a filosofiei Pelliron. Compania participă activ la proiecte caritabile care vizează sprijinirea celor nevoiași, dezvoltarea educației și protejarea mediului. În cooperare cu Double Case Trading Academy, Pelliron implementează inițiative menite să îmbunătățească viața oamenilor.

Sprijin pentru educație

Unul dintre proiectele-cheie ale companiei este acordarea de asistență financiară studenților. În cadrul cooperării cu Academia de Studii Economice din Moldova, Pelliron a plătit taxele de școlarizare pentru trei studente, ajutându-le să urmeze studii superioare. Acest pas subliniază angajamentul companiei de a dezvolta tânăra generație și de a crea condiții mai bune pentru viitorii profesioniști.

Inițiative de mediu

Ca parte a programului său de mediu, Pelliron a participat la o campanie de plantare a 2 000 de copaci. Această inițiativă vizează îmbunătățirea situației ecologice, combaterea despăduririlor și protejarea mediului. Compania recunoaște importanța dezvoltării durabile și se angajează să contribuie la conservarea naturii.

Ajutorarea celor nevoiași

Pelliron sprijină în mod activ grupurile defavorizate din punct de vedere social. Proiectele caritabile includ:

O vizită la Institutul Oncologic al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, unde compania a oferit sprijin pacienților grav bolnavi.

Programul „Lumina speranței pentru copiii din Hîncești”, în cadrul căruia Pelliron a sprijinit 243 de copii de la un internat, oferindu-le resursele necesare și cadouri.

Aceste inițiative subliniază angajamentul companiei nu doar de a dezvolta sectorul financiar, dar și de a oferi un ajutor real celor care au nevoie.

Pelliron nu este doar un broker, ci o companie căreia îi pasă de clienții săi și de societate în ansamblu. Prin participarea activă la inițiative caritabile, Pelliron demonstrează standarde înalte de responsabilitate socială. Sprijinirea educației, ajutorarea copiilor, programe de mediu - toate acestea fac din companie nu numai un partener de încredere în lumea finanțelor, ci și un participant important la schimbările sociale.

Alegând Pelliron, comercianții pot fi încrezători nu numai în calitatea serviciilor financiare, ci și în faptul că lucrează cu o companie care contribuie la un viitor mai bun.

Solicitat miercuri, 5 martie, la conferința de presă de după ședința de Guvern să comenteze menționarea de către președintele SUA Donald Trump a R. Moldova ca țară unde s-ar fi făcut risipă cu banii americani alocați pentru asistența externă, prim-ministrul moldovean a ținut să enumere o listă lungă de proiecte finanțate de SUA, din domenii ca industria vinului și până în sectorul energetic. Recean a declarat că speră că toate aceste proiecte vor continua, scrie moldova.europalibera.org.

Afirmațiile premierului moldovean vin la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a spus în discursul său din Congresul american că SUA ar fi finanțat în R. Moldova „operațiuni de propaganda de stânga” în valoare de 32 de milioane de dolari, fără a da însă alte detalii. Nu este clar despre ce finanțări este vorba, dar președintele american a spus că contractele au fost anulate de așa-zisul Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE) condus de miliardarul Elon Musk.

Presa de la Chișinău a scris că, de fapt, la ce s-a referit Trump, sunt ajutoare și asistență pentru mass-media din R. Moldova. Mai înainte, Trump vorbise despre alte zeci de milioane de dolari cheltuie pe programe de incluziune în Moldova, pe care le-a prezentat tot ca o risipă.

La insistențele jurnaliștilor privind dubiile lui Trump despre oportunitatea continuării unor ajutoare externe pentru Moldova, Recean a spus că speră ca proiectele cu finanțare americană să continue, dar a recunoscut că autoritățile caută alternative.

„Am ferma convingere că vor continua, dar este evident că anumite ajustări pot fi implementate”, a spus Recean, adăugând că guvernul „deja a identificat” oportunități ca proiecte din domeniul energetic, mass-media și culturii să-și poată continua activitatea. Premierul moldovean nu a oferit mai multe detalii.

Printre proiectele cu finanțare americană care au fost afectate de suspendarea asistenței externe oferite de SUA, se numără în special cele din domeniul justiției, dar și cel energetic.

Într-un răspuns oferit anterior Europei Libere, Ministerul moldovean al Energiei spunea că sunt afectate proiecte precum construcția celei de-a treia linii de interconexiune dintre Moldova și România de 400 kV Strășeni - Gutinaș. La aceasta se mai adaugă și achiziționarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, dar și motoare cu ardere internă.

În prima sa zi de mandat, președintele american, Donald Trump, a dispus suspendarea aproape integrală pentru 90 de zile a ajutoarelor externe oferite de SUA, iar administrația sa a concediat o mare parte din angajații la nivel mondial ai USAID. Casa Albă a acuzat instituția de fraude la scară largă.

Subiectul sistării ajutoarelor externe americane a ajuns și pe agenda reprezentanților opoziției pro-ruse de la Chișinău. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a cerut la mijlocul lunii februarie, printr-o scrisoare adresată ambasadei SUA, informații despre cine a primit, în Moldova, fonduri prin USAID, o structură de asistență externă americană a cărei activitate a fost suspendată de președintele Donald Trump.

Printre primii care s-au bucurat public că țările lor nu mai primesc sprijin prin USAID au fost liderii partidului de guvernământ, Visul Georgian, de la Tbilisi, dar și figuri de frunte din regimul populistului naționalist din Ungaria, Viktor Orbán.

În contrast total faţă de lanţurile de fast-food occidentale binecunoscute, un gigant chinez a reuşit să domine piaţa, depăşind McDonald’s şi Starbucks în numărul de locaţii, deşi este relativ necunoscut în afara Asiei.

Acest colos este Mixue Bingcheng, adesea numit ”Honey Snow Ice City”, care se mândreşte cu peste 45.000 de unităţi la nivel mondial, devenind astfel cel mai mare lanţ de restaurante din lume după numărul de puncte de vânzare, scrie mediafax.ro.

O poveste care începe în anul 1997, când Zhang Hongchao, un student provenind dintr-o familie modestă, a început să vândă îngheţată ieftină într-un restaurant mic din provincia Henan, una din regiunile mai sărace ale Chinei. Oferind conuri de îngheţată la preţul accesibil de 1 yuan (aproximativ 15 cenţi), afacerea sa a prins rapid contur, atrăgând un public larg de studenţi şi persoane cu venituri mici. În câţiva ani, Zhang a transformat chioşcul său iniţial într-o reţea vastă de francize. Practicând preţuri foarte mici (30 cenţi – 1,20 dolari), brandul a câştigat loialitatea a milioane de clienţi, poziţionându-se ca o alternativă economică şi la băuturile mai scumpe oferite de Starbucks şi alte lanţuri premium.

Accensiunea remarcabilă a Mixue a culminat recent cu o listare impresionantă la bursa din Hong Kong. Oferta publică iniţială (IPO) a companiei a atras 444 de milioane de dolari, iar cererea pentru acţiuni a depăşit cu mult oferta. În prima zi de tranzacţionare, acţiunile Mixue au înregistrat o creştere surprinzătoare de peste 40%, confirmând încrederea pieţei în acest nou gigant al băuturilor accesibile.

Mixue operează sub un model de franciză profitabil, unde peste 99% din locaţii sunt administrate de parteneri locali. Cheia profitului Mixue constă în vânzarea de ingrediente, echipamente şi ambalaje către proprietarii de francize. Această abordare îi permite să menţină preţurile scăzute pentru clienţi, atrăgând milioane de consumatori din orice categorie socială.

Mixue şi-a construit imperiul pe baza a trei elemente fundamentale: preţuri extrem de accesibile, o strategie agresivă de expansiune şi un model de franciză unic. Într-o piaţă a băuturilor răcoritoare din ce în ce mai competitivă, Mixue a reuşit să se distingă prin oferirea de produse la un preţ cu până la 80% mai mic decât concurenţii săi. Această strategie a făcut ca brandul să fie extrem de popular în China, unde consumatorii sunt din ce în ce mai sensibili la preţuri din cauza încetinirii economiei.

Având aproape 90% din locaţii situate în China, Mixue s-a extins semnificativ în zona Asiei de Sud-Est, deschizând mii de unităţi în ţări precum Indonezia, Vietnam şi Malaezia.

Dar chiar dacă deţine mai multe locaţii decât McDonald’s, Starbucks sau Subway, Mixue nu se apropie încă de veniturile acestor giganţi. Într-o piaţă extrem de competitivă, compania trebuie să identifice modalităţi de a menţine creşterea, mai ales în contextul unei concurenţe care domină acest segment de nişte decenii bune.