Un bărbat ucrainean, în vârstă de 48 de ani, a încercat să fugă de războiul din statul vecin folosind o parapantă cu care intenționa să ajungă în R. Moldova. „Pilotul”, originar din regiunea Hmelnițki, și-a cumpărat parapanta cu 500 de euro de pe internet și și-a încercat norocul de pe un câmp din apropiere de frontiera cu R. Moldova.

Acesta a fost reținut însă de grănicerii ucraineni din Detașamentul Moghiliov-Podolski în momentul în care se pregătea de „decolare”. Cazul bărbatului a fost descris într-un mod ironic de Serviciul Ucrainean de Grăniceri, scrie cotidianul.md

„Rutele terestre le-a exclus din start, preferând să traverseze frontiera de la înălțimea zborului de pasăre. (…) Pentru decolare, și-a ales un câmp deschis, pe care l-a transformat în propria „pistă de zbor” spre Republica Moldova. Tot ce a luat cu el pentru această aventură aeriană a fost o parapantă cumpărată pe internet cu 500 de euro și convingerea că legile aerodinamicii vor lucra în favoarea lui. Totuși, aceste „linii aeriene” dubioase au funcționat pentru scurt timp. Zborul, care s-ar fi putut încheia cu o tragedie, a fost oprit de grăniceri încă din etapa de pregătire”, se arată într-un comunicat.

Bărbatul a fost reținut și riscă o amendă pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei.

Compania Lukoil Moldova este obligată să-și vândă complexul petrolier situat în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Chișinău, ca urmare a unei decizii care vizează protejarea intereselor de securitate ale statului. Autoritățile au condiționat aprobarea prealabilă a investițiilor în domeniile considerate de importanță strategică prin impunerea unui termen strict pentru înstrăinarea activului — maximum 45 de zile, potrivit deciziei Consiliului pentru Examinarea Investiliilor de Irnportante pentru Securitatea Statului.

Contactat de la BANI.MD, președintele Lukoil, Feiruz Isaev a declarat că nu a fost informat și nu știe despre ce decizie este vorba.

Compania Lukoil a achiziționat activele complexul petrolier de la Aeroport în aprilie 2005 şi a devenit un nou furnizor de combustibil pentru aeronave pe piaţa Republicii Moldova. Ulterior, în iunie 2007 a fost dat în exploatare complexul petrolier Aeroport din mun.Chişinău.

Lukoil este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața petrolieră din Republica Moldova, iar împreună cu Rompetrol și Petrom controlează 90% din piață.

Compania Kronaero a demarat furnizarea de servicii de deservire la sol a aeronavelor în Aeroportul internațional Chișinău începând cu 1 august 2025, ora 00.00. Cu experiență în deservirea pasagerilor pe aeroportul Brașov-Ghimbav, Kronaero va furniza servicii de deservire la sol pentru cursele aeriene – de la îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, transportul bagajelor, până la manipularea aeronavelor la sol.

Kronaero va începe să opereze pe Aeroportul internațional Chișinău oferind servicii pentru doi operatori, Wizzair și FlyOne. Investițiile în echipamente aeroportuare de ultimă generație se ridică deja la 70 de milioane de lei, iar ținta este ca jumătate din acestea să fie electrice. Deja au fost angajate 200 de persoane, urmând ca numărul angajaților să crească cu încă 60 de persoane, compania investind inclusiv în instruirea persoanelor din afara aviației civile.

“Avem convingerea că prezența noastră pe Aeroportul Chișinău va aduce un plus dinamic și prețuri competitive pentru pasageri și operatorii aerieni care operează aici”, a declarat administratorul Kronaero Moldova, Chiril Bînzari.

“Am găsit la Chișinău instituții foarte bine pregătite și oameni profesioniști și am constatat ca Aeroportul Internațional Chișinău operează la standarde înalte, europene. Vom presta și noi servicii de înaltă calitate pentru operatorii pe care-i deservim, focusul nostru fiind, evident, confortul pasagerilor”, a declarat fondatorul Kronaero, Ciprian Mihail Oprescu.

Evoluțiile din ultimii ani ale Aeroportului Internațional Chișinău și previziunile referitoare la evoluția traficului de pasageri vor permite tuturor companiilor de handling existente pe piața din Moldova să înregistreze evoluții pozitive, consideră managementul Kronaero.

Compania Kronaero, fondată de antreprenorul român Ciprian-Mihail Oprescu, a obținut autorizația oficială din partea Autorității Aeronautice Civile a Republicii Moldova în iulie curent.

Doi români plecați în Republica Moldova au avut o surpriză uriașă când au ajuns în piață. Cu cât se dă un kilogram de pui peste Prut?

Doi români aflați în Republica Moldova au fost plăcut surprinși de prețurile din piață. Un kilogram de pui, de pildă, costă mai puțin decât la noi. Ce alte alimente sunt mai ieftine la doar 10 kilometri distanță de graniță?, scrie fanatic.ro

Doi tineri au făcut o excursie în Republica Moldova, la ”frații noștri de peste Prut” și au luat la puricat prețurile, comparându-le cu cele de la noi. Cuplul a făcut și un vlog pe tema asta, postat recent pe YouTube, și s-au arătat de-a dreptul șocați când au văzut cât costă anumite produse la Cahul.

Nu toate produsele alimentare au fost, însă, foarte ieftine. În piața centrală (un fel de Obor în București) din Cahul, unde se vând lucruri variate, de la haine până la mâncare, un kilogram de cartofi costă 6,4 lei (24,5 MDL), în timp ce în România găsești mult mai ieftin de atât. Castraveții, în schimb, sunt mai ieftini: 5 lei în Moldova, față de aproximativ 6 lei la noi (prețul diferă în funcție de supermarket sau piață).

Un kilogram de roșii, de pildă, se dă cu 7,7 lei (în România prețul pornește de la 10, 11 lei). Varza costă cam ca la noi, în jur de 4 lei. Surpriza cea mare a venit când românii au ajuns la standurile cu carne. Un kil de păstrăv costă între 17 și 24 lei (la noi sare de 30), iar un kilogram de pui doar 12 lei!

Hoinarii au ajuns și la patiserie, iar pe două sandwich-uri mari și o cafea au dat 20 de lei, un preț mai mult decât rezonabil având în vedere că produsele tip panini umplute cu mușchi țigănesc la noi costă în jur de 15 lei, iar o cafea de la 5 în sus.

O și mai mare uimire au avut-o cei doi călători când au văzut că la moldoveni încă se mai vând casete și DVD-uri. Excursioniștii au simțit că s-au întors în timp atunci când au descoperit și acel colț.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, controlat de stat, va solicita acționarilor desființarea firmei de furnizare din Republica Moldova, recent fondată, și înființarea unei firme de trading în Republica Moldova.

Acestea sunt cele două puncte de pe ordinea de zi a Adunării Generale a Ectraordinare a Acționarilor Romgaz din data de 4 septembrie, scrie economica.net.

Decizia care se abrogă se referă la înființarea fimei de furnizare a Romgaz în Republica Moldova, denumită Romgaz Furnizare M S.R.L. Ea se desființează Iar în locul ei practic se înființează firma de trading a Romgaz din Republica Moldova, Romgaz Trading SRL.

De ce a fost necesară această mișcare? Oamenii cu care am vorbit ne-au spus că prevederile legislației din Moldova au impus acest lucru. Mai devreme, Romgaz înființase firma de furnizare din Republica Moldova ca să aibă dreptul să vândă gaze pe piața angro, nefiind interesată să furnizeze gaze direct, cel puțin în acest moment, clienților finali din Republica Moldova. Însă, pentru a face acest lucru, cei de la Romgaz u aflat apoi că este nevoie să aibă licență de trading pentru a se conforma 100% legislației din Moldova. Așadar, desființează firma de furnizare și fac una de trading.

Să însemne asta că Romgaz va vinde direct pe piața din Moldova din gazele din producția proprie? Poate în viitor pentru că, cel puțin până la finalul iernii viitoare, compania este obligată să vândă gaze la preț reglementat pentru consumul populației și al producătorilor de energie termică pentru populație aici, în România, iar aceste volume înseamnă marea majoritate a producției locale.

Romgaz poate însă, mai întâi, să vândă în Republica Moldova gaze pe care le cumpără de la terți.

Cea mai recentă actualizare a topului celor mai puternice pașapoarte din lume arată că pașaportul românesc a urcat două poziții față de începutul lui 2025, în timp ce cel american a coborât o poziție, diferența de țări în care românii și americanii pot călători fiind tot mai mică.

Clasamentul este realizat de Henley & Partners, companie globală de consultanță în domeniul migrației. Raportul companiei ia în calcul 199 de pașapoarte și 227 de destinații de călătorie. Topul clasează țările în funcție de numărul destinațiilor globale unde locuitorii pot merge fără a fi nevoiți să obțină o viză, scrie wall-street.ro.

Care este cel mai puternic pașaport din lume

La fel ca în luna ianuarie a acestui an, pașaportul singaporez rămâne pe primul lor în lume, solitar pe prima treaptă. Cei care au pașaport din Singapore, adică dețin cetățenia acestei țări, pot intra fără viză în 193 de țări. Ce este interesant este că Singapore a pierdut două țări pe parcursul primei jumătăți a acestui an, la începutul acestui an având intrare fără viză în 195 de țări.

Locul 2, cu același număr de țări ce pot fi vizitate fără necesitatea obținerii unei vize, adică 190, este ocupat de alte două țări asiatice: Japonia și Coreea de Sud.

Japonia și-a păstrat poziția de la începutul anului, dar a pierdut 3 țări în tot acest timp. Coreea de Sud, însă, a urcat de pe locul 3 în ianuarie, când avea 192 de țări. Au pierdut și sud-coreenii două țări în care putea intra fără viză.

Podiumul este completat de 7 state: Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania. La momentul publicării acestui articol, aveau acces fără viză în 189 de state.

De remarcat că Finlanda a picat pe 3. În ianuarie era pe 2. Atunci avea acces în 192 de țări. Adăugând încă o țară pe listă, Danemarca a urcat o poziție. Irlanda a urcat o poziție deși a pierdut și ea două țări.

Germania, Italia, Franța și Spania și-au menținut pozițiile, deși au pierdut fiecare dreptul de a intrat fără viză în trei state.

Pașaportul american pierde putere. Abia prinde Top 10

Pașaportul american pierde din influență în contextul în care politicile lui Trump, atât cele interne, cum ar fi cele antimigratorii, cât și cele externe, continuă să deterioreze relațiile SUA cu celelalte state ale lumii.

În luna ianuarie era pe locul era pe locul 9, cu acces fără viză în 186 de țări. În prezent, se află pe locul 10, la egalitate cu Islanda și Lituania.

Toate au acces fără viză în 182 de state, așadar, americanilor le-a fost eliminat dreptul de a călători fără viză în patru state de la începutul acestui an.

Cum spuneam, nici nu este de mirare din moment ce Trump impune multor state reguli stricte de a intra în țară, altora le-a anulat dreptul să o facă, a pornit un război comercial cu aproape toată planeta, SUA s-a implicat în conflictul dintre Israel și Iran, iar de curând a anunțat că turiștii trebuie să plătească o taxă de 250 de dolari, dacă vor să viziteze țara.

Pașaportul românesc urcă în clasament și este aproape de cel american

În ceea ce privește puterea pașaportului românesc, veștile au două componente: una mai bună și alta mai puțin bună.

A urcat de pe locul 15 pe care-l ocupa în prima lună a acestui an până pe locul 13. Deci, este la doar trei locuri sub pașaportul american.

Partea mai puțin bună este aceea că a pierdut o țară de pe listă. În ianuarie românii putea intra fără viză în 178 de state, acum în 177. Vestea poate fi îmbunată prin faptul că am pierdut doar o țară, în timp ce americanii patru în acest interval.

Tot pe locul 13, la egalitate cu România se mai află Bulgaria și Monaco. Ambele au pierdut cât o țară din listă. Acestea se aflau pe același loc cu România și în ianuarie.

Topul celor mai puternice pașapoarte din lume

Potrivit datelor Henley & Partners aceasta este partea superioară a clasamentului celor mai puternice pașapoarte din lume, cu România în urcare două poziții față de începutul acestui an.

Republica Moldova se află pe locul 44, solitară pe această poziție, cu acces fără vize în 121 de state.

Ucraina este pe locul 29 în lume, cu acces fără vize pentru locuitorii săi în 147 de țări, fiind la egalitate cu micul stat insulat din Marea Caraibilor, Grenada.

Topul celor mai slabe pașapoarte din lume

Dintre țările cu probleme în ultimii ani pe scena internațională, Israel este solitar pe locul 18, având acces fără viză în 168 de țări.

Rusia este pe locul 46, alături de Turcia, având acces fără vize în 114 state din întreaga lume. Belarus este pe locul 62, la egalitate cu Tailanda, având acces fără viză în 81 de țări.

Iran este pe locul 91, la egalitate cu Sri Lanka, cu acces în 42 de state. Coreea de Nord este pe locul 93, solitară pe loc, având acces în 40 de țări fără să fie nevoie de viză.

Pe ultimele trei locuri se află Irak (locul 97, 30 de țări), Siria (locul 98, 27 state), Afganistan (locul 99, 25 state).

Fostul comandant al armatei americane în Europa, general-locotenentul Ben Hodges, conturează în exclusivitate pentru Ukrinform posibilele finaluri ale războiului din Ucraina, avertizând asupra riscului unui colaps total al țării și extinderii conflictului, dar și evidențiind scenarii de stabilizare prin susținerea occidentală și strategii de apărare pe model israelian.

Perspective asupra finalului războiului din Ucraina

Fostul comandant al forțelor americane în Europa, general-locotenentul în retragere Ben Hodges, a oferit o perspectivă clară asupra posibilelor finaluri ale războiului din Ucraina, în cadrul unui interviu exclusiv acordat publicației Ukrinform., scrie capital.ro

Experiența sa vastă în domeniul militar îl ajută să contureze câteva scenarii plauzibile, de la cele mai pesimiste până la cele optimiste, reflectând complexitatea și incertitudinea conflictului.

Colapsul Ucrainei, cel mai pesimist scenariu

Hodges avertizează că, deși puțin probabil, un colaps total al Ucrainei rămâne o posibilitate sumbră, în special dacă voința politică și susținerea externă vor slăbi. Un asemenea deznodământ ar avea consecințe dramatice, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru regiune.

Generalul explică faptul că Rusia ar putea profita de această situație pentru a încorpora forțe militare ucrainene capturate și, ulterior, ar putea să-și extindă agresiunea către alte teritorii, inclusiv Republica Moldova sau chiar țări membre NATO din zona Baltică, precum Letonia.

Intensificarea sprijinului Occidentului față de Ucraina, un scenariu favorabil

Pe de altă parte, Hodges descrie un scenariu favorabil, în care Occidentul își intensifică sprijinul față de Ucraina nu din simplă compasiune, ci dintr-un interes strategic profund legat de stabilitatea globală, economică și energetică.

În acest caz, Ucraina va reuși să-și mențină suveranitatea în limitele actuale, iar Rusia va fi nevoită să se limiteze la propriile granițe.

Acest rezultat ar avea beneficii majore, inclusiv în reluarea stabilă a fluxurilor de produse alimentare și energie către piețele mondiale, ceea ce ar influența pozitiv economiile occidentale.

Menținerea unui status quo prelungit

Între aceste extreme, fostul comandant american prevede și un posibil echilibru relativ stabil, în care frontul nu se modifică substanțial pe termen scurt și mediu, dacă nu vor apărea factori externi decisivi.

Hodges recunoaște însă că este dificil să se prevadă o schimbare majoră, mai ales având în vedere starea actuală a economiei rusești și posibilele evoluții politice din conducerea Moscovei.

Totuși, el avertizează că planificarea pe baza speranței unor astfel de schimbări este riscantă.

Strategia războiului prelungit

Generalul Hodges aduce în discuție o alternativă strategică adoptată de Israel, aplicabilă Ucrainei în etapa actuală. Aceasta implică menținerea unei stări permanente de pregătire și rezistență, în condițiile în care aderarea la NATO întârzie.

Practic, Ucraina ar trebui să devină o prezență incomodă pentru Rusia, continuând să se apere activ împotriva atacurilor cu drone și rachete și să-și consolideze industria de apărare, replicând astfel modelul israelian de apărare și descurajare.

Viitorul războiului din Ucraina depinde în mare măsură de deciziile politice și militare externe, dar și de capacitatea internă a Ucrainei de a rezista și se adapta unei situații de conflict prelungit.

,,Primul, și cel mai grav, este prăbușirea completă a Ucrainei, indiferent de motiv, inclusiv lipsa voinței politice. Acest lucru pare foarte puțin probabil, dar să presupunem că oamenii sunt obosiți, iar Rusia reușește cumva să le înfrângă voința, iar Europa, SUA și Canada pur și simplu renunță la luptă. Atunci ai o situație în care Rusia nu numai că absoarbe mii de soldați ucraineni care sunt forțați să se alăture armatei ruse, dar începe în curând și să se pregătească pentru invadarea Moldovei sau chiar a unei țări NATO precum Letonia. Acesta este cel mai rău scenariu posibil.

Cel mai bun scenariu este atunci când Occidentul va interveni cu adevărat, SUA vor interveni, iar noi ne vom da seama și vom acționa cu abordarea că victoria Ucrainei asupra Rusiei este în interesul nostru. Nu din milă pentru Ucraina, ci pentru că este în interesul nostru, că va ajuta economia noastră, va restabili aprovizionarea cu alimente și energie, care afectează prețurile în țările occidentale. În plus, va fi un semnal puternic de descurajare pentru China că avem voința și capacitatea de a face astfel de lucruri. Și atunci Ucraina va fi într-o poziție suficient de puternică, iar Rusia va exista în interiorul granițelor sale.

Probabil că un alt scenariu va fi undeva la mijloc, când peste un an situația va rămâne similară cu cea actuală și nu va fi cu mult diferită, decât dacă vor exista niște schimbări externe cu adevărat semnificative. Este greu de imaginat că situația externă se va schimba cu adevărat, dar sper că acest lucru se poate întâmpla. De exemplu, economia rusă va intra în declin complet, se va întâmpla ceva cu Putin… Dar nu poți face planuri în speranța că se va întâmpla așa ceva.”

Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului din cadrul Guvernului Republicii Moldova a anunțat, săptămâna trecută, faptul că a avizat preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, situat pe teritoriul de peste Prut, de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, societate de stat din România.

La scurt timp după acest anunț, Natalia Madjar, un cetățean moldovean care este reprezentantul în fostul spațiu sovietic al unui grup de firme turcesc ce a participat la licitație a contestat decizia și a afirmat că oferta României a fost mai proastă și că Administrația Porturilor ”nu este capabilă să-și gestioneze eficient propria infrastructură”, scrie g4media.ro.

De-a lungul timpului, Madjar a făcut mai multe vizite în Rusia și a avut întâlniri cu reprezentanți ai taberei pro-ruse din Republica Moldova. Într-un articol de acum două zile al unei influente publicații din Moscova, a fost expusă pe larg reacția lui Madjar, alături de pozițiile a doi lideri pro-ruși din Republica Moldova, unul declarând, în acest context, că acordul actual are o semnificație militar-politică, iar celălalt că ”va duce la posibilitatea ca Rusia să ne atace, iar acestea vor fi în mod legitim.”

Context

În urmă cu câteva luni, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), proprietarul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, principalul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, a anunțat scoaterea la licitație a acțiunilor firmei olandeze Danube Logistics prin intermediul căreia administrează acest port. Situat pe o scurtă porţiune de faleză la Dunăre din Republica Moldova, portul se învecinează atât cu România (în zona Galați), cât şi cu Ucraina.

Portul gestionează peste 70% din comerţul de import şi export realizat pe cale navigabilă în această ţară. BERD a susţinut construcţia şi operarea portului încă din 1995, iar în 2021 a devenit singurul proprietar al Danube Logistics SRL. Încă din 2023 au apărut informații că Banca ar intenționa vânzarea acestui complex, ceea ce a fost urmat, anul trecut, de aprobarea de către Guvernul României a unui Memorandum privind dorința de a-l achiziționa. La Giurgiulești există și un Port de Stat, deținut de Republica Moldova.

Conform informațiilor din presa Republicii Moldova, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului din cadrul Guvernului Republicii Moldova a avizat, săptămâna trecută, preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, societate deținută de Ministerul Transporturilor din România. Pe masa Consiliului s-ar mai fi aflat două oferte, una fiind a unei societăți din cadrul grupului turcesc Yildirim aparținând miliardarului Robert Yüksel Yildirim, un om de afaceri care, de-a lungul timpului, a avut multiple contracte în spațiul rusesc pentru achiziția de cărbune.

În 2018, Robert Yüksel Yildirim a asistat la un discurs ținut de Vladimir Putin la Moscova și a postat pe actuala rețea X fotografii. ”Well attended event”, a scris el

Vânzarea Portului încă nu a avut loc efectiv, obținerea avizului urmând să fie continuată de negocieri directe între BERD și Administrația Porturilor Maritime Constanța.

În timpul, dar și după depunerea ofertelor și anunțul Consiliului, poziții publice critice pe marginea procedurii a avut Natalia Madjar, reprezentanta Yildirim pe zona Comunității Statelor Independente (CSI – fostul spațiu sovietic). Pe 19 mai, la momentul în care în cursă rămăsese Administrația Porturilor, Yildirim și încă o ofertă, ea scria pe Facebook că ”aș dori să fac apel la toți, în special la funcționarii guvernului: fiți extrem de atenți în declarațiile și interpretările publice.

Declarațiile inexacte pot denatura percepția a ceea ce se întâmplă și pot induce în eroare publicul” și, apoi, îl tăguia pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, care ar fi declarat că doar România a depus ofertă, lucru contestat de aceasta: ”Dacă alegi să vorbești despre participanții la licitație, fii consecvent și sincer până la capăt. (…) Asta nu e adevărat.”

Ulterior anunțului Comisiei de examinare, Madjar a revenit pe Facebook cu un text în care a susținut că oferta Yildirim a fost mai bună decât cea a României – ”o investiție de 50 milioane euro – de două ori mai mare decât câștigătorul (24 milioane euro) (…) Concurenții noștri au oferit doar modernizare cosmetizată, fie pe infrastructura renovată mai devreme pe seama băncii în sine. (…) Potrivit datelor deschise, această structură (Administrația Porturilor Maritime n.r.) nu gestionează direct porturile, ci transferă terminale pentru închiriere pe termen lung către companii terțe.

Apare o întrebare logică: Dacă o structură nu este capabilă să-și gestioneze eficient propria infrastructură, cum va gestiona portul Giurgiulești cu poziția geostrategică cheie și provocările sale?”

În lungul mesaj, Madjar a adăugat: ”Ca cetățean al Republicii Moldova, nu-mi ascund dezamăgirea. Frustrările de a fi la un punct de ultimă oră. Statul a făcut din nou o alegere nu în favoarea viitorului, ci în favoarea unui trecut confortabil. Dependența este o alegere, nu forța. În favoarea interesului extern, nu a dezvoltării interne. (…) Pentru Moldova, aceasta a fost o șansă – istorică, rară, aproape imposibilă. În istoria țării, nu a existat niciodată un jucător de acest nivel. Şi poate… nu va intra N-I-C-I-O-D-A-T-Ă.”

Conform mai multor articole de presă și a unor postări pe rețelele de socializare, Natalia Madjar s-a născut în Găgăuzia, regiunea majoritar pro-rusă din sudul Republicii Moldova. În calitate de reprezentantă Yildirim în țările CSI, ea a promis investiții și avut întâlniri cu lideri din zonă, inclusiv cu bașcana Irina Vlah (2021) și a călătorit în Rusia, la Moscova (2021) și Sankt Petersburg (2024).

Contactată de G4Media.ro, Natalia Madjar a transmis că ”Nu sunt un susținător al niciunei forme de propagandă și nu m-am pronunțat niciodată împotriva parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și România. Dimpotrivă, am pledat întotdeauna pentru transparență, dezvoltare și consolidarea instituțiilor suverane ale Republicii Moldova.

În ceea ce privește problema portului, compania noastră a participat la licitație exclusiv în calitate de investitor internațional profesionist, ghidată de considerații de afaceri — nu politice. Lăsăm toate evaluările în seama autorităților competente.”

Anunțul privind preluarea de către România a Portului Internațional Liber Giurgiulești a fost întâmpinat critic atât de presa pro-rusă din Republica Moldova – ”Este foarte improbabil, dar teoretic această țară (România n.r.) ne poate bloca pur și simplu coridoarele terestre dacă autoritățile moldovenești nu vor face ceva pe placul vecinilor, și atunci singura cale este portul Giurgiulești. În aceste condiții, nu putem urmări în liniște cum singura ieșire a Moldovei spre Lumea Mare poate fi cedată unui alt stat cu o politică nu întotdeauna previzibilă față de statul moldovenesc independent.” – cât și de mass-media din Rusia care, într-un amplu articol de ieri, a preluat afirmațiile Nataliei Madjar și a redat declarații pe subiect ale fostului președinte Vladimir Voronin și ale fostului ministru al Securității, Anatol Plugaru, fost șef KGB pe Republica Moldova.

Primului i-a fost preluată o declarație de pe Facebook în care a scris că ”Vând (cei din Guvernul Republicii Moldova n.r.) cu ușurință tot ce se poate vinde înainte de a se da în fugă (…) Acum se dovedește că toată această muncă enormă a fost făcută pentru ca o grămadă de muncitori temporari și amatori infractori de stat să cedeze, cu slăbiciune, portul Giurgiulești cine știe cui. (…) Mișcarea necontrolată a încărcăturii de luptă și, eventual, a forței de muncă, se încadrează perfect în logica politicii NATO în regiune. Implementarea acestei politici cu ajutorul actualelor autorități de la Chișinău este capabilă să transforme Moldova într-o țintă vie. Acest lucru este foarte periculos”.

Anatol Plugaru a fost sunat de publicația din Moscova și a declarat că ”președintele Sandu, prin deschiderea spațiului aerian al NATO, precum și a teritoriului prin care trupele și armele pot circula spre Ucraina, va duce la posibilitatea ca Rusia să ne atace, iar acestea vor fi în mod legitim”.

Polițiști din cadrul Poliției orașului Năvodari au fost sesizați, ieri, în jurul orei 14.00, prin apel 112, de către un bărbat, de 40 de ani, cu privire la faptul că, în timp ce s-ar fi aflat pe o plajă din Mamaia Nord, ar fi fost agresat fizic de către o femeie.

Potrivit IPJ Constanța, deplasați la fața locului, polițiștii au identificat-o pe femeia în cauză, de 50 de ani, care manifesta un comportament agresiv, scrie ctnews.ro.

„Din primele informații se pare că femeia este din Republica Moldova și ar fi practicat cerșetoria pe plajele din Mamaia Nord.

Bărbatul în cauză își rezervă dreptul de a depune plângere penală în termenul legal.

Polițiștii continuă verificările, urmând ca la finalizarea acestora să fie luate măsurile legale care se impun” – IPJ Constanța.

O femeie de 39 de ani din Republica Moldova a murit, duminică, după ce a căzut de la etaj, la Clinica Pediatrie II din Cluj-Napoca. Ea era internată cu copilul în vârstă de 2 luni, care a rămas deocamdată în grija medicilor.

”La data de 20 iulie a.c., în jurul orei 08.10, Poliţia municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată cu privire la faptul că, la o unitate spitalicească de pe strada Crişan, din municipiu, o femeie ar fi căzut de la înălţime. Echipajele de poliţie deplasate la faţa locului au constatat că persoana în cauză este o femeie de 39 de ani, din Republica Moldova”, a transmis, duminică, IPJ Cluj.

Sursa citată a precizat că echipajul medical aflat la faţa locului a constatat decesul femeii.

”În cauză, poliţiştii efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, pentru stabilirea tuturor circumstanţelor producerii incidentulu”, a mai transmis Poliţia.

Potrivit Cluj24, incidentul s-a produs la Clinica Pediatrie II din Cluj-Napoca.

Femeia era internată cu copilul, în vârstă de 2 luni, iar acesta este ăn continuare ăn grija medicilor.