Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare anunță că a fost respinsă cererea Companiei Zernoff SRL din 13 august 2024, privind importul a 24 mii tone de porumb și 8 mii tone de grâu.

„Comisia de licențiere provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase a recomandat solicitantului să creeze o platformă de comunicare cu fermierii autohtoni producători de cereale, pentru a identifica cantitățile solicitate din sursele interne ale țării”, se arată în comunicatul MAIA, scrie agroexpert.md.

Totodată, s-a recomandat asociațiilor producătorilor de cereale din țară să colaboreze cu solicitantul cererii de import în vederea optimizării procesului de achiziție a cerealelor din sursele interne ale Republicii Moldova.

„Aceste recomandări au fost formulate pentru a asigura un echilibru între necesitatea de a importa cereale și susținerea producătorilor locali, în vederea consolidării securității alimentare a țării, dar și a fortificării lanțului valoric”, mai comunică MAIA.

Amintim că, Alexandr Slusari, fost director executiv la Forța Fermierilor, a anunțat că în plin sezon de recoltare, o companie transnațională ar fi solicitat autorităților moldovenești aprobarea importului a 24.000 de tone de porumb și 8.000 de tone de grâu din Ucraina, la un preț estimat de aproximativ 3,8 lei per kilogram.

Potrivit lui, importurile de porumb și grâu din Ucraina ar putea duce la scăderea prețurilor pe piața locală, afectând grav veniturile agricultorilor moldoveni. De asemenea, există riscul ca România să își închidă piața pentru exporturile din Moldova, temându-se de reexporturile cerealelor ucrainene.

Recolta sfeclei de zahăr este compromisă din cauza secetei. Despre aceasta anunță Südzucker Moldova, cel mai mare producător de zahăr din Republica Moldova, care a început campania de recoltare pentru anul 2024.

În acest an, Südzucker Moldova a cultivat sfeclă de zahăr pe o suprafață de peste 8.000 de hectare, din care se estima o producție de 42 de tone la hectar. Din păcate, din cauza secetei severe din anul acesta, compania prognozează că va fi recoltată doar o treime din roada planificată, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 60% față de previziunile inițiale, scrie agroexpert.md.

„Impactul secetei ne-a pus într-o situație dificilă. Constatăm că acest deficit de producție va afecta industria zahărului din Moldova și va pune presiune suplimentară pe întreaga ramură agricolă. Discutăm cu partenerii noștri pentru a găsi soluții care să atenueze efectele acestei crize. Încercăm să identificăm măsuri care să sprijine și să protejeze fermierii, asigurându-ne că sunt susținuți”, a declarat Valeri Nicușor, administrator Agro-SZM, compania fiică a Südzucker Moldova.

Directorul departamentului Materie Primă din cadrul Südzucker Moldova Anatolie Gorodenco spune că situația este dramatică pentru toți cei care cultivă sfeclă de zahăr.

„Anul acesta, s-au investit între 35 mii și 40 mii de lei per hectar. Fermierii care vor recolta în jur de 16 tone sfeclă de zahăr pe hectar (roada estimată la moment), vor înregistra pierderi de 25-30 mii lei la hectar. Suntem angajați într-un dialog constructiv și continuu cu autoritățile pentru a explora măsuri de subvenționare a sectorului sfeclei de zahăr. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a agriculturii, este crucială implementarea unui sistem de irigare modern și eficient. În absența unei astfel de infrastructuri, sectorul agricol va continua să se confrunte cu provocări severe”, afirmă acesta.

„Sunt de 45 de ani în domeniu, dar un an atât de dificil pentru agricultură nu am mai întâlnit. Situația actuală este una fără precedent în ultimii 50 de ani de activitate, cu impact major asupra producției”, spune Veaceslav Oleinic, agronom-șef la Südzucker Moldova.

Potrivit Indexului Big Mac, lansat de publicația The Economist, leul moldovenesc este subevaluat cu 37,2% față de dolarul american, reflectând astfel o diferență semnificativă între puterea de cumpărare din Republica Moldova și cea din Statele Unite. În luna iulie, un Big Mac a costat 63 de lei în Moldova, în timp ce în Statele Unite același produs a fost vândut la prețul de 5,69 USD. Aceasta indică un curs de schimb implicit de 11,07, în comparație cu cursul real de 17,63, sugerând o subevaluare considerabilă a leului moldovenesc.

Comparativ, în România, un Big Mac a costat 16,25 RON, ceea ce arată că leul românesc este subevaluat cu 37,9% față de dolarul american. În schimb, francul elvețian este supraevaluat cu 41,8%, fiind moneda cea mai puternică din raport, scrie bani.md.

Indicele Big Mac evidențiază și alte discrepanțe globale: în Elveția, unde un Big Mac costă 7,10 franci, moneda este supraevaluată cu 41,8%. Uruguay, Norvegia, Argentina, Zona Euro și Marea Britanie se numără printre țările cu monede supraevaluate, în timp ce India, Egipt, Indonezia și Taiwan au monedele cele mai subevaluate, cu procente care depășesc 50%.

Acest indice, bazat pe teoria parității puterii de cumpărare, oferă o perspectivă asupra diferențelor economice dintre țări, reflectând cum variațiile de preț ale unui produs simplu, precum Big Mac, pot indica dacă o monedă este sub sau supraevaluată în raport cu dolarul american.

La aproape o lună după publicarea investigației RISE „Flota rusă din Moldova,” a început un proces rapid de ștergere a urmelor firmelor implicate în schema de transport al petrolului rusesc. Patru companii care dețin petroliere și sunt implicate în această activitate au inițiat procedurile de lichidare: Adel Ship Management SRL și RHEA Shipmanagement SRL, administrate de Cristina Gaiduc, HATI Shipmanagement SRL, administrată de Irina Oprea, și SAL Shipmanagement SRL, administrată de Ion Mihalev, scrie bani.md referitor la RISE Moldova.

Mai mult, la cel puțin șase dintre petrolierele listate în raportul RISE, managementul a fost deja transferat către companii înregistrate în Azerbaidjan, indicând o încercare evidentă de a evita repercusiunile și de a disimula activitățile.

În contextul acestei situații, pe 7 august 2024, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de premierul Dorin Recean, a decis ca cele 12 companii implicate în administrarea flotei de peste 20 de tankere care transportau petrol rusesc să fie înștiințate de Agenția Servicii Publice. Aceste companii trebuie să prezinte documente și informații detaliate despre proprietari, sursa și valoarea investițiilor, activitățile desfășurate, situațiile financiare, precum și cazierele judiciare ale asociaților și beneficiarilor.

Aceste măsuri vin ca parte a eforturilor autorităților de a clarifica și a trage la răspundere entitățile implicate în această rețea complexă, cu implicații asupra securității energetice și economice a Republicii Moldova.

Republica Moldova este lider mondial în ceea ce privește suprafața de viță de vie per capita. Cu o suprafață de 4 hectare de viță de vie la 100 de oameni, Moldova depășește semnificativ țări renumite pentru vinificația lor, cum ar fi Spania, Portugalia și Italia.

Conform datelor oferite de iData, Moldova dispune de aproximativ 133 de mii de hectare de viță de vie, ceea ce reprezintă 1.8% din suprafața mondială de viță de vie.

În clasamentul suprafeței de viță de vie per capita, țara noastră este urmată de Spania, cu 2.03 hectare la 100 de oameni și Portugalia, cu 1.89 hectare.

Alte țări din top sunt Georgia (1.32 hectare), Italia (1.21 hectare) și Franța (1.19 hectare).

Bogdan Căpușan, milionarul care are cel mai scump Ferrari din România în colecție. Cum arată excentrica achiziție pe care a dat… 950.000 de euro.

O colecție de lux în continuă creștere

Bogdan Căpușan, cunoscut pentru pasiunea sa pentru mașinile de lux, a făcut o nouă achiziție spectaculoasă. Este vorba de un Ferrari SF90 XX, care se numără printre cele mai scumpe modele disponibile pe piață. Prețul acestui bolid poate ajunge la aproape 1 milion de euro, iar colecția impresionantă a lui Căpușan sugerează că nu a optat pentru cea mai ieftină variantă.

Ferrari SF90 XX, o bijuterie pe patru roți

Noul Ferrari SF90 XX al milionarului clujean este o mașină sport de înaltă performanță, proiectată pentru a oferi atât viteză extremă. Dar și o experiență de conducere excepțională.

Prețul acestui Ferrari pornește de la 890.000 de euro, dar poate urca până la 995.000 de euro în funcție de specificațiile alese. Având în vedere gusturile lui Bogdan Căpușan este foarte probabil că a ales o versiune personalizată și exclusivistă. Valoarea colecției sale auto este de peste 5 milioane de euro.

O colecție de mașini de lux de invidiat

Milionarul clujean nu este la prima achiziție de acest fel. Bogdan Căpușan se mândrește cu o colecție impresionantă de mașini de lux, incluzând modele rare și valoroase. Printre acestea se numără și un Aston Martin Valkyrie. Un vehicul exclusivist, produs în doar 150 de exemplare la nivel mondial, și care a costat în jur de 2 milioane de euro.

Competiție în lumea milionarilor

Bogdan Căpușan, fiul unui influent dezvoltator imobiliar din Cluj, Chimu Căpușan, și-a făcut un nume în rândul colecționarilor de mașini de lux din România. Pe Instagram, el se autointitulează „colecționarul de Ferrari”. Și nu este de mirare, având în vedere investițiile sale în vehiculele de elită.

În trecut, Căpușan a atras atenția publicului atunci când a felicitat un controversatul milionar, Andrew Tate, pentru achiziția unui Ferrari similar. La scurt timp după aceea, Căpușan și-a completat propria colecție cu acest model mult mai scump. Demonstrând că în lumea milionarilor, competiția nu se limitează doar la afaceri, ci și la pasiuni.

money.ro

Un oficial rus susține că SUA a inclus Republica Moldova și România în schemele de transport al probelor biologice din Ucraina spre Occident

Șeful Forțelor de apărare împotriva radiațiior chimice și biologice din Rusia, Igor Kirillov, a precizat faptul că Statele Unite a început să includă, în mod activ, Moldova și România în schemele de transport de biomateriale din Ucraina.

Militarul rus a afirmat că o companie ucraineană, numită Biopartners, ar fi o filială a unei companii americane cu același nume, care ar fi responsabilă de exporturi de mărfuri periculoase în Republica Moldova, potrivit fanatik.ro.

„În conformitate cu informațiile disponibile, Statele Unite au început să includă în mod activ Moldova și România în schemele logistice pentru transportul biomaterialelor, folosind organizații aflate sub controlul său”, a declarat Kirillov, conform sursei citate.

Mai mult, Rusia susține și că „Q2 Solution”, o subsidiară a unuia dintre cei mai mari furnizori ai Pentagonului, este, de asemenea, implicată în transporturile de probe biologice.

Rușii ar deține informații care ar confirma implementarea unor contracte de peste 22 milioane de dolari de această companie în cadrul Programelor de Reducere a Amenințărilor a Departamentului pentru Apărare al SUA.

Maia Sandu este acuzată că ar controla companiile de logistică în exportarea probelor spre Occident. „Vă rugăm să rețineți că escorta mărfurilor biologice provenind din Ucraina este asigurată de companiile de logistică Gamma Logistic și AeroTransCargo, controlate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și de instituțiile medicale de la Chișinău și organizațiile intermediare occidentale”, a mai precizat Kirillov.

În anul 2023, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a crescut cu 16,9% comparativ cu anul 2022, sau cu 1761,9 de lei.

Ca rezultat, acesta a constituit 12209,2 lei, transmite MOLDPRES.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 10372,1 lei, cu 16,5% (sau cu 1472,5 lei) mai mult față de anul 2022.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în activitățile informații și comunicații – 32530,3 lei (de 2,7 ori mai mult decât media pe țară); activități financiare și de asigurări – 23424,2 lei (cu 91,9% mai mult decât media pe țară); producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18276,8 lei (cu 49,7% mai mult decât media pe țară).

Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în activitățile de cazare și alimentație publică; agricultură, silvicultură și pescuit; artă, activități de recreere și de agrement.

În profil teritorial, câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023, în toate unitățile administrativ teritoriale, cu excepția municipiului Chișinău, s-a situat sub media pe țară. Cele mai mici salarii în profil teritorial s-au înregistrat în raioanele Briceni, Glodeni și Ocnița.

În municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară, ajungând la 14884,3 lei, în creștere cu 21,9%.

La sfârșitul anului 2023, numărul salariaților a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% mai mult față de sfârșitul anului 2022.

În Republica Moldova se înfiinţează tot mai multe întreprinderi mici şi mijlocii. Biroul Naţional de Statistică transmite că numărul companiilor de acest fel a ajuns, de la 59,8 mii în 2021, la peste 63 de mii în 2023, ceea ce ar însemna peste mie de întreprinderi noi create în fiecare an. În acelaşi timp, acestea generează tot mai multe locuri de muncă. Experţii susţin, totuşi, că sunt destul de puţine IMM-uri, având în vedere potenţialul economic al ţării, şi că autorităţile ar trebui să le ajute mai mult.

În luna februarie a acestui an, Cristina Neamţu a înfiinţat un laborator de cofetărie, în care face prăjituri şi torturi. A apelat şi la un grant de la Organizaţia pentru Dezvoltarea Afacerilor, comunică tvrmoldova.md.

CRISTINA NEAMŢU, antreprenoare: „Plecând în concediu de maternitate şi având acest răgaz intelectual, mai faci o anumită evaluare şi atunci am descoperit pentru mine pasiunea pentru deserturi. În primul rând ceea ce găseam în comerţ nu-mi plăcea şi am decis să încep să pregătesc eu acasă. Am mai mers la diferite masterclassuri, am mai făcut cursuri. În principiu toată procedura de înregistrare a companiei nu a fost una dificilă”.

Datele arată că, în anul 2023, cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, peste 20 de mii, şi-au desfăşurat activitatea în domeniul comerţului. În agricultură, silvicultură şi pescuit au activat aproape şase mii de IMM-uri, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 5,8 mii de IMM, iar în industria prelucrătoare au activat cinci mii de întreprinderi.

ACTIVITĂŢILE IMM-URILOR Comerţ - 20,9 mii de IMM Agricultură, silvicultură, pescuit - 5,7 mii de IMM Activități profesionale, științifice și tehnice - 5,8 mii de IMM Industrie prelucrătoare - 5 mii de IMM

DUMITRU ALAIBA, ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Desigur că asta este totuşi, puţin. Noi nu vrem să ne mulţumim doar cu asta. Am simplificat semnificativ povara asupra mediului de afaceri, antreprenorii anual economisesc echivalentul a acel puţin 0,5% din PIB din contul reducerii reducerii birocraţiei. Am digitalizat o bună parte dintre serviciile pentru antreprenori. Să faci afacere în Republica Moldova a devenit mult mai simplu, decât acum câţiva ani”.

STAS MADAN, director de program, Mediul de afaceri și IMM, Expert-Grup: „În Republica Moldova anual, în medie, se creează cam două întreprinderi la o mie de locuitori cu vârsta aptă de muncă pe când media din statele Europei Centrale şi ţările baltice este de 4,5 adică de peste 2 ori mai mare şi este evident că sunt necesare mult mai multe eforturi. Principala problemă enunţată de companii este lipsa cererii adică pieţele de desfacere în principal”.

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării dă asigurări că vor continua eforturile pentru debirocratizarea şi digitalizarea afacerilor, iar sectorul industrial va primi o atenţie mai mare, în speranţa unei creşteri a aportului său la Produsul Intern Brut.

Republica Moldova va exporta roșii proaspete în Israel. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

"Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează toți producătorii de roșii, despre acceptul țării Israel de a importa roșii, în stare proaspătă, din Republica Moldova, conform Serviciului de Protecție a Plantelor din Israel", menționează ANSA, scrie newtv.md.

ANSA a precizat că pentru a putea exporta roșii proaspete, operatorii din Republica Moldova trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

• sunt originare din Republica Moldova;
• sunt originare dintr-o țară recunoscută ca indemnă de Bactrocera dorsalis;
• provin dintr-un loc de producție cu protecție fizică împotriva Leptinotarsa decemlineata, și au fost inspectate oficial înainte de expediere fiind libere de acest dăunător ( inspecția înainte de export este conform ISPM-31, dimensiunea eșantionului adecvată pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%);
• transportul este liber de frunze și reziduuri vegetale și fără tulpini și calice;
• loturile trebuie să fie însoțite de un Certificat fitosanitar, care declară respectarea cerințelor de import specificate mai sus;
• importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest import.