CE 1160x100 4 2

ecomerce01În februarie 2021, banii în circulaţie au constituit 30,4 miliarde de lei, majorându-se cu 633,6 mil. lei (2,1 la sută) comparativ cu decembrie 2020, ca rezultat al depăşirii în perioada ianuarie-februarie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 633,7 mil. lei, arată date Băncii Naţionale a Moldovei.

În perioada ianuarie–februarie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a diminuat cu 3,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 19,7 miliar­de de lei. Descreşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de diminuarea cu 1,0 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 54,5 la sută) din volumul total al încasărilor. De menţionat că evoluţia respectivă a fost susţinută de diminuarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna februarie 2021, volumul încasărilor a constituit 10 miliarde de lei (+2,9 la sută faţă de luna ianuarie 2021 şi +1,1 la sută faţă de luna februarie 2020).

Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că salariile reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populaţiei cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.

În funcţie de mediul de reşedinţă se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuţia acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, faţă de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.

Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Băncile au eliberat mai mult cash

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-februarie 2021 s-a majorat cu 0,9 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 20 355,0 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 136,2 mil. lei (2,4 la sută), cifrându-se la 5 769,2 mil. lei (echivalentul a 332,2 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 0,4 p.p. şi a constituit 28,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 1,0 la sută, constituind 4,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 23,0 la sută din volumul total al eliberărilor.

De menţionat că o pondere semnificativă de 19,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate şi din POS-terminale, care s-au majorat în perioada ianuarie-februarie 2021 cu 3,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie volumul eliberărilor a constituit 10 589,8 mil. lei, depăşind volumul încasărilor cu 587,0 mil. lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 824,6 mil. lei sau cu 8,4 la sută.

Cresc economiile în lei

În luna februarie, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 350,9 milioane lei comparativ cu luna precedenta şi a constituit 46,1 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,4 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 218,7 milioane lei, până la nivelul de 31,5 miliarde de lei, având o pondere de 40,6 la sută.

Totodată, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,2 miliarde de lei, în creştere cu 17,4 la sută faţă de luna februarie 2020. Cea mai mare creştere au avut-o plasamentele în lei moldoveneşti cu peste 25% comparativ cu luna similară a anului precedent şi cu 4,4% mai mult în valută străină recalculate în lei. Persoanele fizice au economist cel mai mult – 79,4% din totalul plasamentelor atrase.

Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni cu o pondere de 29 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 25,9 la sută din totalul depozitelor).

Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, deţinând cea mai mare pondere, au fost atrase cu o rată medie de 3,73 la sută (depozitele persoanelor juridice – cu o rată medie de 3,08 la sută, depozitele persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,75 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 3,83 la sută. În cazul depozitelor în valută, cele mai atractive au fost cele cu termene de la 2 până la 5 ani care au fost plasate cu o rată de 0,85 la sută (persoanele juridice au plasat cu o rată de 1,24 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,71 la sută).

În ceea ce priveşte rata dobânzii la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională aceasta s-a majorat cu 0,37 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,92 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,94 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,08 la sută;

Rata dobânzii la depozitele noi la termen în valută nu s-a schimbat. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 0,50 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,55 la sută.

În comparaţie cu februarie 2020, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat la fel ca şi cea a depozitelor în valută.

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională a fost înregistrată la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (4,01 la sută) urmată de depozitele persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 6 până la 12 luni (3,75 la sută) şi depozitele persoanelor fizice cu termene de peste 5 ani (4,83 la sută).

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată la plasamentele la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 2 până la 5 ani (1,24 la sută), la cele ale persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută) şi la depozitele persoanelor fizice cu termenele de peste 5 ani (1,29 la sută).

capital.market.md

23f5f76c099a5ed1Compania anunță că prevederile contractului au fost coordonate cu operatorul sistemului de transport ÎS ”Moldelectrica” și expediate spre avizare Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Procesul licitației pentru procurare a energiei electrice, lansat în luna februarie, s-a desfășurat conform Procedurii de procurare a energiei electrice, observatori ai procesului fiind reprezentații Secretariatului Comunității Energetice. Potrivit InfoMarket, Centrala de Cuciurgan, cu denumirea juridică ”Moldavskaia GRES”, a fost declarată câștigătoare a licitației pentru furnizarea de energie electrică către Premier Energy de la 1 aprilie 2021, oferind cel mai bun preț de achiziție, care va fi de 0,0535 dolari pentru kWh.

Potrivit Premier Energy, acest lucru va permite furnizorului să asigure stabilitatea prețului reglementat pentru furnizarea de energie electrică către utilizatorii finali în condițiile actuale ale indicatorilor macroeconomici.

Conform contractului anterior, compania de stat Energocom furniza energie electrică pentru Premier Energy la un preț de 0,04865 dolari pentru 1 kWh (fără TVA). Astfel, în cadrul noului contract, costul energiei electrice produse de Centrala de la Cuciurgan și furnizată către Premier Energy va crește cu aproximativ 10%.

InfoMarket

made in moldovaProiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.
Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni. 

Totodată, este specificată sancționarea încălcării de către comerciant și furnizor a normelor ce țin de plafonarea reducerilor comerciale. Amenda ar urma să constituie de la 2500 lei până la 5000 lei în cazul persoanelor fizice și de la 10000 lei până la 20000 de lei – în cazul persoanelor juridice.

Proiectul propune și precizarea noțiunilor  „proces de producție”, „reglementări în domeniul alimentar”, „siguranța alimentelor” în Legea nr. 231/2010, ceea ce va permite evitarea interpretării multiple la aplicarea legislației. Acesta urmează a fi aprobat în a doua lectură.

Conform notei informative a documentului, aprobarea proiectului va facilita accesul producătorilor locali, în special a celor mici, la rețeaua magazinelor din țară, va spori consumul de alimente autohtone și va crește rentabilitatea afacerilor producătorilor autohtoni, va crea oportunități financiare noi pentru modernizarea tehnologiilor producătorilor sau procesatorilor locali.

monitorul.fisc.md

1080584 605c77ad22b66În Republica Moldova lipsește o politică fiscală facilitară de susținere a întreprinderilor de către stat în primii ani de activitate.

Condițiile de inițiere și rulare a unei afaceri mici sunt mai dificile ca în UE și în țările din regiune, ceea ce complică misiunea de producere de noi antreprenori și dezvoltare a afacerilor, în special de către femei. După indicele de competitivitate a Moldovei, conform raportului pentru anul 2019, economia națională se poziționează pe locul 86 din 141. Date în acest sens au fost prezentate astăzi de Sergiu Gaibu, director de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul unei mese rotunde de evaluare a impactului programelor de suport pentru abilitarea economică, transmite IPN.

Sergiu Gaibu a menționat că subdezvoltarea zonei rurale și lipsa aproape cu desăvârșire a altor munci decât cele agricole reprezintă o limitare semnificativă pentru programe de susținere a femeilor în realizarea unor obiective economice. Lipsa infrastructurii adecvate și lipsa echipamentelor pentru mecanizarea muncilor limitează accesul, dar și interesul  femeilor pentru participare în activități agricole sau inițiere de afaceri în acest domeniu.

Totodată, în Republica Moldova, lipsesc instrumente financiare pentru start-up-uri, microîntreprinderi și întreprinderi de familie, iar resursele implementatorilor pentru inițierea afacerilor sunt limitate. Sistemul de școli vocaționale au curriculum educațional depășit și rigiditate birocratică în ajustarea acestora. Un alt impediment pentru livrarea asistenței este lipsa unei infrastructuri adecvate – au fost raportate cazuri în care lipsa de conectare la energie electrică a făcut imposibilă desfășurarea cursurilor online, a detaliat expertul de la „Expert-Grup”.

În același timp, femeile din grupurile vulnerabile nu au încredere în forțele proprii și nu au cunoștințe elementare – în jur de 30 la sută dintre fetele și femeile vulnerabile au un nivel redus de educație, „nu cunosc lucruri simple de matematică, scris și le este rușine”.

Pentru soluționarea problemelor respective, Centrul „Expert-Grup” recomandă Guvernului să creeze un cadru normativ simplificat de operare pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi și să majoreze facilitățile fiscale pentru persoane care au copii la întreținere. Cota de 20 la sută din scutirea personală  actuală este mult prea mică, în Germania acest indice este de 70 la sută, a menționat Sergiu Gaibu.

„Expert-Grup” sugerează eliminarea cerințelor sovietice în ceea ce privește grădinițele private și elaborarea unui set de cerințe simplificate pentru grădinițe de tip familial, care au până la 15-20 de copii, grădinițe medii și cele mari. Cerințele trebuie să fie de așa natură ca să fie aplicabile și la sate. „Expert-Grup” mai recomandă introducerea orelor de ghidare în carieră și orientare profesională, pentru elevii claselor a noua, organizarea de vizite pentru elevi la întreprinderi cu profil diferit, promovarea învățământului dual.

совет конкупенцииSesiunea plenară a Consiliului Concurenței a revizuit notificarea de concentrare economică primită la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și a numit comparabilă achiziția de către Grin-Farm a întreprinderii moldo-ungare RihpangalFarma și achiziția controlului asupra Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică de către Birivofarm ca fiind comparabile la mediul competitiv.

Grin-Farm și Birivofarm sunt deținute de antreprenorul Dorian Berdos (în prima companie, aproximativ 40% din capitalul autorizat aparține soției sale Lucia Berdos). Activitatea principală a ambelor companii este farmaceutică, acestea operează rețeaua de farmacii Felicia, care la sfârșitul lunii iunie 2020 cuprindea 118 farmacii în toată țara, iar acesta este al treilea lanț de farmacii ca mărime din Moldova (pe locul 1 este Farmacia Familiei (182) , 2 - Hipocrate (141 farmacii).

Rețeaua Gedeon Richter, administrată de RihPangalPharma, include 39 de farmacii. Conform datelor oficiale, în 2019, veniturile din vânzările Grin - Farm s-au ridicat la 250 de milioane de lei (+ 34% față de 2018) , iar profitul net a crescut de la 1,85 milioane de lei în 2018 la 4,35 milioane de lei. Compania a angajat 214 de persoane. În 2019, Birivofarm a primit un profit net de 4,9 milioane de lei (+13, 1% față de 2018), iar veniturile sale din vânzări s-a ridicat la 368,1 milioane lei (creștere de 2,1 ori). Compania are 521 de angajați. În același timp, veniturile din vânzări ale întreprinderii moldo-ungare RihpangalFarma în 2019 s-au ridicat la 715,69 milioane lei (+ 8,6% față de 2018), iar profitul net a scăzut de la 26,7 milioane de lei în 2018 la 17,2 milioane de lei. Cifra de afaceri a companiei moldo-ungare Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică în 2019 s-a ridicat la 113,2 milioane de lei (-5,5% față de 2018), încheind-o cu o pierdere de 3,6 milioane de lei (față de un profit de 0, 45 de milioane de lei în 2018 ). Consiliul Concurenței subliniază că familia Berdos deține și companiile Business-Impuls (agenție de publicitate), Alexcior (activități de întreținere și închiriere a proprietății), Cristis-Service (coafor și alte servicii de înfrumusețare), dalomiți (activități hoteliere), UWC Valut- Atlant (activități financiare intermediare).

De remarcat că 51% din capitalul autorizat al Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică și 65% în RihpangalFarma aparțin S.A. Richter Gedeon Vegyeszeti Gyar Nyilvanosan Mukodo Rt, coproprietar în ambele companii este antreprenorul Asya Odobescu. Ambele companii au un personal de aproximativ 290 de persoane. Produsele producătorului maghiar Gedeon Richter ocupă mai mult de 6% din piața farmaceutică din Moldova.

Consiliul Concurenței a studiat piața pentru importul și vânzarea de produse farmaceutice, după finalizarea concentrării economice, grupul Felicia va ocupa o poziție de lider pe piață, lanțurile Hipocrate, Orient, Elody vor rămâne actori majori. Celelalte 247 de întreprinderi de pe piața farmaceutică au o cotă mai mică de 1%.

InfoMarket

grafic08Pe lângă instrumentele clasice de îndatorare a localităţilor, care vizează creditele bancare, există şi posibilitatea atragerii banilor prin intermediul obligaţiunilor municipale. Chiar şi aşa, Republica Moldova nu înregistrează la moment careva emisiuni de obligaţiuni cu excepţia celor emise de guvern pentru finanţarea deficitului bugetar. Astfel, companiile sau autorităţile locale nu apelează la acest instrument din diferite cauze de ordin legislativ, investiţional sau chiar de infrastructură financiară. Mai mult ca atât, interacţiunea cu piaţa de capital necesită competenţe financiare şi de prognozare economică deosebite pe care puţine entităţi le pot asigura.

Municipiul Chişinău în timpul apropiat urmează să lanseze prospectul privind plasarea obligaţiunilor.

“Avantajul este că municipalitatea îşi poate finanţa proiecte importante nu doar din credite bancare, dar şi din resursele libere atrase de la populaţie. Deja când se va ajunge la elaborarea prospectului se va vedea care sunt investitorii ţintă, or aceasta este la latitudinea emitentului. Dacă prospectul nu va avea restricţii, obligaţiunile vor putea fi procurate inclusiv de cetăţenii din diasporă”, a explicat Nadejda Stanciu, directorul Departamentului Piaţa de Capital din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).

CNPF a asigurat tot cadrul legal pentru facilitarea emisiei obligaţiunilor corporative şi municipale, dar a şi înaintat multiple demersuri în vederea aplicării unor condiţii fiscale benefice pentru aceste valori mobiliare. Noi vom continua dialogul cu autorităţile pentru pârghii suplimentare, deoarece miza în viitor este piaţa obligaţiunilor. Piaţa acţiunilor este restrânsă şi, în condiţiile unei dimensiuni extrem de mici a acesteia, acest segment de piaţă nu are mari perspective de a se dezvolta.

“În prezent sectorul bancar, dar şi companiile de asigurări dispun de suficienţi bani lichizi, care ar putea fi direcţionaţi spre piaţa obligaţiunilor municipale, or, este important de menţionat că obligaţiunile municipale sunt valori mobiliare asigurate. Ele se emit într-un procent limitat din veniturile asigurate ale municipiului, iar cota de îndatorare totală, la rândul său, este legal restricţionată la doar 30% din veniturile globale ale municipalităţii. Dacă obligaţiunile municipale se emit pe un termen îndelungat, riscurile ca ele să nu fie achitate este destul de redus”, a menţionat Nadejda Stanciu.

Chişinăul vrea să atragă 50 mil. de lei prin intermediul obligaţiunilor municipale

Ca să fie atractive, respectivele obligaţiuni trebuie să ofere o dobânda superioară în raport cu VMS şi să le fie asigurată şi o circulaţie secundară adecvată, pentru ca acestea să fie uşor transformate în lichidităţi, adică să poată fi vândute liber, la prima necesitate. Din această perspectivă, din punct de vedere al emitentului, la plasarea primară nu ar trebui să fie atât de important cine se subscrie, or, oricum ele urmează a fi stinse în raport cu beneficiarii finali.

Potrivit Nadejdei Stanciu, un actual impediment în plasarea acestora ar fi că dobânda obligaţiunilor va fi impozitată cu 12%, dar CNPF va continua demersurile necesare pentru a convinge factorii de decizie în facilitarea impozitării acestor instrumente financiare, or, de altfel, aceasta este o practică internaţională larg aplicată, inclusiv în ţările vecine.

Pentru autorităţile din Chişinău, atragerea resurselor financiare prin intermediul obligaţiunilor este o premieră, la fel ca şi pentru oraşul Sângera şi Ceadâr-Lunga. Municipalitatea intenţionează să atragă resurse financiare de circa 99,2 milioane de lei pentru modernizarea parcului de troleibuze.

„Obligaţiunile municipale sunt instrumente financiare care comportă un risc scăzut şi o dobândă atractivă pentru investitor. Iar pentru Primăria Chişinău, ca emitent de obligaţiuni, este o oportunitate, fiind o sursă adiţională de mobilizare de fonduri, pentru finanţarea investiţiilor capitale”, a declarat Adrian Lupuşor, directorul Expert-Grup.

Vladimir Mitru, consilier în Cabinetul primarului general, a precizat că municipalitatea a prevăzut 99 milioane de lei în bugetul pentru anul 2021, în scopul achiziţionării de troleibuze. Totodată, în baza parteneriatului cu Centrul „Expert-Grup”, s-a decis ca sursa de acoperire pentru o parte din unităţile de transport, 50 milioane lei, să fie asigurată din contul emiterii de obligaţiuni municipale.

„Conform prevederilor contractului cu Uzina din Belarus, noi trebuie să achităm în avans troleibuzele, după care livrarea se face în termen de 3 luni după prima tranşă achitată. Astfel, 49 milioane de lei vor fi acoperite în bază de credit, iar restul – în baza emiterii obligaţiunilor municipale. Trebuie să iniţiem procesul de achiziţionare la început de an, pentru ca în a doua jumătate a anului 2021 să avem deja troleibuzele pe străzile oraşului”, a precizat consilierul primarului general.

În practica internaţională, emiterea de obligaţiuni municipale reprezintă cel mai simplu mod de a atrage un bazin de investitori din afara sectorului bancar. Istoriile de succes de emisiuni de obligaţiuni municipale sunt asociate cu câteva precondiţii precum existenţa facilităţilor fiscale aferente acestui instrument de împrumut, un plan de investiţii bine conceput şi existenţa unor filtre pentru a menţine managementul datoriei locale la parametrii optimi. Un alt atribut al succesului obligaţiunilor municipale este o piaţă de capital robustă, deşi există exemple care arată că obligaţiunile municipale pot constitui ele însăşi un imbold pentru dezvoltarea pieţei de capital, aşa cum ar putea avea loc şi în cazul R. Moldova.

Costul mai mic al obligaţiunilor, avantaj pentru autorităţi

Experienţa mai multor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.

Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobilia­re de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.

Autorităţile locale, limitate în atragerea banilor prin obligaţiuni

Potrivit Expert-Grup, autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.

capital.market.md

Amalia Stefan si Mara Eliza Barza 840x600Antreprenoarele Amalia Ștefan și Mara Eliza Barza, fondatoarele startup-ului Remote Stories, lansează Octonius în exclusivitate pe piața din România și Republica Moldova, una dintre cele mai performante platforme de work management din lume, ce a fost creată în Silicon Valley.

Lansat în septembrie 2019 ca un proiect ce încurajează munca remote și promovează beneficiile acestui stil de muncă asupra angajaților, companiilor, economiei și mediului înconjurător, startup-ul Remote Stories a devenit o resursă importantă în ceea pe privește conceptul remote work și un provider de soluții high-tech pentru companiile din România și nu numai. Campaniile și proiectele initiate de startup-ul românesc Remote Stories au atras atenția fondatorilor platformei Octonius din Silicon Valley și le-au oferit celor două antreprenoare românce exclusivitatea soluției high-tech Octonius în România și Republica Moldova.

“Ne bucurăm că implicarea și eforturile depuse dezvoltării startup-ului Remote Stories, precum și campaniile inițiate de noi în privința beneficiilor muncii remote au prins contur și au fost apreciate atât la nivel local, cât și international, până în Silicon Valley. Unul dintre obiectivele noastre principale este să devenim provideri de soluții high-tech cu aplicabilitate în diferite industrii”, spun Mara Eliza Barza și Amalia Ștefan, fondatoarele startup-ului Remote Stories.

Platforma de work management Octonius este un produs de înaltă tehnologie ideal pentru munca remote, ce a fost creat în 2013 în Palo Alto din Silicon Valley, California. Octonius reunește echipele și le ajută să lucreze împreună într-un singur mediu digital, fie că este vorba de echipe care lucrează remote, hibrid sau de la birou, din țări sau de pe continente diferite.

„Octonius este soluția Go To pentru munca în echipă întrucât susține productivitatea muncii și performanțele angajaților și colaboratorilor. Oferă transparență, acuratețe și rapiditate în planificarea muncii, gestionarea resurselor, implementarea proiectelor și raportarea rezultatelor. Platforma conectează persoanele din echipe la obiectivele comune și susține performanțele ridicate, totul într-o siguranță deplină a datelor”, spune Amalia Ștefan, antreprenoare și specialistă în tehnologie.

“Este o soluție inovativă, o aplicație user friendly, intuitivă și ușor de utilizat, customizabilă și scalabilă ce rezolvă provocările de zi cu zi de la muncă. Este ideală echipelor și companiilor care activează în sistemul bancar, telecomunicații, ecommerce, IT etc. ”, spune și Mara Eliza Barza, antreprenoare și specialistă în comunicare digitală.

newmoney.ro

1080486 605872be44646Mai bine de 2200 de străini, din 89 de țări, dețin în Republica Moldova permis de ședere valabil, în scop de muncă. Într-un răspuns pentru IPN, Biroul Migrație și Azil (BMA) menționează că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă.

Cel mai des străinii sunt antrenați în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului. Cei mai mulți străini angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc.

Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.

Străinul care dorește să muncească în Republica Moldova, trebuie să-și perfecteze permisul de ședere în scop de muncă. Actele se recepționează la Ghișeul unic de documentare a străinilor al Biroului migrație și azil, atât în municipiul Chișinău, cât și în teritoriu (mun. Bălți, mun. Comrat și mun. Cahul).

Potrivit BMA, procedura de acordare a dreptului în scop  muncă a fost simplificată, prin posibilitatea acordării dreptului de ședere străinului până la sosirea acestuia în Republica Moldova. A fost micșorat termenul de examinare a actelor depuse pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă, de la 30 zile la 15 zile și a fost redus numărul de acte prezentate. De asemenea, au fost stabilite angajamentele și responsabilitățile asumate pe propria răspundere de către beneficiarul solicitant (persoana juridică din Republica Moldova).

Asigurarea angajării în câmpul muncii a străinilor este responsabilitatea angajatorului-persoana juridică din Moldova. Aceasta, în calitate de beneficiar solicitant, își asumă responsabilitățile și angajamentele de îndeplinire a procedurilor naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de asigurare a corespunderii calificării străinului, specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat, de deținere a asigurării medicale de către străin și de respectare a angajamentelor contractuale salariale.

Computere sursa economedia e1616150905809România are unul dintre cele mai competitive sectoare IT&C dintre toate statele foste socialiste sau sovietice, relevă un recent studiu al platformei Emerging Europe, consultat de G4Media. Indicele competitivității calculat de Emerging Europe plasează România pe locul cinci din cele 23 de state ale regiunii, după Polonia, Estonia, Cehia și Ungaria.

Indicele a fost calculat pe baza a trei componente: disponibilitatea resurselor umane, dezvoltarea sectorului și climatul de business. Țara noastră are un scor general de 51,83 puncte, într-o ierarhie în care liderul, Polonia, acumulează 61,4 puncte, iar ultima clasată este Republica Moldova, cu 31,3 puncte.

Pe componente ale indicelui general, România este depășită, la capitolul resurse umane, în ordine, de Ungaria, Serbia, Ucraina, Polonia, Albania,  Kosovo și Croația, dar recuperează prin dezvoltarea sectorului, unde este depășită doar de Polonia, Cehia și, ușor, de Estonia. În ce privește climatul economic, țara noastră este undeva la mijlocul ierarhiei, cu 7,89 puncte, unde liderul, Estonia, are 14,2, iar codașa, Moldova, 4,01.

Salariul mediu în sectorul IT&C din întreaga regiune a fost de 1.583 de euro în 2019, IT-iștii români fiind printre cel mai bine plătiți, cu un salariu mediu de 1.899 de euro pe lună. Dintre statele membre UE ale regiunii, IT-iștii din Letonia, Croația și Bulgaria sunt mai prost plătiți decât cei români. Pe de altă parte, toate statele care apar în studiu și sunt parte a Uniunii Europene au un salariu mediu în IT mai mare ca media regiunii, excepția fiind Bulgaria, cu un salariu mediu de 1.542 de euro. Cel mai bine plătiți sunt IT-iștii sloveni, cu o medie lunară de 2.432 de euro, în vreme ce colegii lor de branșă din coada clasamentului sunt georgienii, cu o plată lunară medie de doar 514 euro.

Pe de altă parte, România punctează modest în clasamentul numărului de specialiști IT la suta de mii de locuitori (920, locul 15 în regiune și ultimul din statele UE, sub media regiunii de 1.044) și este la medie în ce privește numărul de studenți și absolvenți.

Vedetele domeniului

În analizele sectoriale care însoțesc studiul, România este remarcată la capitolul securității cibernetice. „La sfârșitul anului 2020, capitala României, București, a fost selectată să găzduiască Centrul de Competențe pentru Securitatea Cibernetică Europeană, un centru de cercetare pentru domenii cum ar fi criptarea și securitatea rețelei. Acest lucru a fost o recunoaștere importantă a capacității României în domeniul securității cibernetice. România este, de asemenea, locul de naștere a uneia dintre cele mai mari companii de software anti-malware din lume, Bitdefender, care în 2018 avea peste 500 de milioane de clienți”, au notat autorii studiului.

Alte povești de succes din IT-ul românesc menționate sunt jocul Brawlout, dezvoltat de compania Angry Mob Games, care a vândut 50.000 de exemplare pentru consola Nintendo Switch, ceasul inteligent Vector, dezvoltat în România și achiziționat în 2017 de compania americană Fitbit pentru 15 milioane de dolari, firma de cloud computing Star Storage, care colaborează de zece ani cu conglomeratul japonez Hitachi și, desigur, UiPath.

„România este locul unde unicornul software UiPath a fost fondat. UiPath este un jucător major în domeniile roboticii și automatizării, concentrându-se pe software de automatizare pentru companii mari. Valoarea ei de piață este de peste 35 de miliarde de dolari amercaini. Din 2020, UiPath caută intens start-upuri specializate în automatizare B2B, oferindu-le un premiu de 50.000 de dolari americani și acces la expertiza și rețeaua de clienți”, mai spun autorii studiului.

Зарплата ИТ шников

Radiografie de țară

Într-un raport mai detaliat referitor la România, studiul apreciază că țara noastră va continua să facă performanță în acest sector. „Puține state se pot compara cu combinația de calitate și cantitate a forței de muncă din IT&C-ul românesc, unde salariile medii rămân considerabil sub media Europei de Vest. Mai mult, peste 80 la sută din specialiștii români în IT&C sunt cursivi în engleză. Cu chirii medii în București situate la jumătatea celor din Berlin, România arată pregătită să își continue creșterea rapidă în industria IT&C”.

Raportul mai arată că din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană și până în 2019, cele mai mari 50 de companii IT&C din țară și-au mărit de patru ori cifra de afaceri cumulată. Printre momentele-cheie ale dezvoltării sectorului sunt menționate deschiderea primul parc tehnologic la Cluj-Napoca, în 2013, prima achiziție a unui produs românesc major, ceasul inteligent Vector, în 2017, și transformarea UiPath în primul unicorn românesc, în 2018.

De asemenea, între 2014 și 2019, exporturile IT&C ale României au crescut cu 142%, cea mai accelerată creștere fiind în sectorul serviciilor computerizate, de 173 la sută. În 2020, industria IT&C a continuat să se dezvolte pe baza cererii de soluții de e-comerț, în timpul pandemiei.

Studiul subliniază politicile guvernamentale de susținere a sectorului dar și riscurile pe care le prezintă corupția și rata relativ mică de penetrare a internetului, provocări care trebuie rezolvate înainte ca țara să își atingă „întreg potențialul demonstrat în ultimul deceniu”.

„Cu toate acestea, progresul realizat este impresionant”, concluzionează studiul. Raportul se numește „IT Landscape Report” și poate fi descărcat gratuit după înregistrarea pe site-ul Emerging Europe.

indicele competitivitatii

economedia.ro

af22841b5e299dff9942c3923ad7e9ecUna din cele două cariere din satul Micăuți, raionul Strășeni, nu este acoperită cu pământ nici până astăzi, deși acest lucru urma să fie făcut încă acum 20 de ani.

Între timp, de acolo sunt scoase ilegal zăcăminte minerale, transmite Jurnal.md.

Cazul a ajuns în vizorul unei comisii parlamentare de anchetă și al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Specialiștii au constatat nereguli și au confirmat că la Micăuți sunt extrase substanțe minerale. Administrația și avocatul firmei implicate nu au fost de găsit pentru a comenta situația.

Cariera numărul doi se întinde pe o suprafață de 54 de hectare și se află nu departe de satul Micăuți. După exploatare, ea urma să fie recultivată încă în 2001, adică acoperită cu pământ.

„Autoritatea locală, primarul și consilierii au dreptul să influențeze asupra acestui agent economic să facă recultivarea și să fie dată la balanța primăriei încă din 2001, dar cu părere de rău, până astăzi acest lucru nu s-a făcut și mai departe scot piatră. Își fac interesele lor personale", afirmă unul dintre locuitori, Lazăr Voloșciuc.

În aceste condiții, cariera cu pricina nu este acoperită nici până astăzi, iar de acolo, pe ascuns se scot în continuare zăcăminte minerale.

„A început să izvorască apă deja. Oamenii aruncă acolo câini, pisici moarte și iar este o bombă ecologică. Iată riscul. În afară de asta, pământul trebuie să fie refolosit, ca să aibă un venit oarecare primăria. Însă, cu părere de rău, nu s-a făcut nimic. Cu părere de rău, banul hotărăște azi totul. Acesta este tristul adevăr", mai precizează locuitorul satului.

După recultivare, terenul urma să ajungă în gestiunea satului Micăuți.

„Întrebările respective nu țin de competența primăriei, pentru că ea nu are atribuții de control și, respectiv, primarul nu poate obliga ceva pe cineva. Toate momentele respective țin de autoritățile centrale ale statului, precum este Ministerul Agriculturii și altele", susține primarul de Micăuți, Vasile Dolghii.

Recent, specialiștii Inspectoratului pentru Protecția Mediului au efectuat un control la cariera respectivă. Rezultatele anchetei au fost remise procuraturii.

„Toate neregulile, care au fost legate de exploatarea zăcămintelor au fost constatate. S-a întocmit proces - verbal de control, unde au fost descrise toate încălcările, inclusiv și nerecultivarea. După ce se exploatează, carierele urmează a fi recultivate. - De ce nu este recultivată până acum? - Vor stabili organele de drept deja, care au fost motivele. - A cui este competența de recultivare? - A agentul economic care gestionează zăcămintele," a declarat Alexei Chicuș, inspector al Direcției control geologic și resurse funciare.

Am încercat să aflăm de ce până astăzi cariera cu pricina nu este recultivată și de ce de acolo se mai extrag zăcăminte, dar nimeni din administrația firmei nu ne-a răspuns la telefoanele care le aparțin. Nu era disponibil nici telefonul avocatului companiei, Andrei Iosip.

Într-un mesaj pe facebook ne-a spus însă că, cităm: "În prezent nu sunt în țară. Pot să intervin cu un comentariu începând cu 22 martie”, am încheiat citatul.

Cazul carierei din Micăuți a ajuns și în vizorul deputaților, care au creat o comisie parlamentară de anchetă.

jurnal.md

Pagina 8 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика