Într-o piaţă în care majoritatea producătorilor aleg calea distribuitorilor, Gitana Winery 1953 — brand născut în Republica Moldova — a ales să îşi creeze propriile entităţi comerciale în pieţe precum România, Germania, Elveţia sau Japonia. O strategie de expansiune curajoasă, concepută şi coordonată de familia Dulgher.

Dulgher Family Estate: de la pământul Moldovei spre pieţele rafinate ale lumii

Dulgher Family Estate este brandul sub care s-a dezvoltat în ultimii ani un grup de companii în Europa şi Asia, care în acest moment distribuie vinurile Gitana Winery 1953 în toată lumea, scrie zf.ro.

„Am ales să creăm entităţi comerciale proprii în fiecare ţară sau regiune în care ne-am extins. Consider că este singura modalitate prin care putem avea control deplin asupra felului în care brandul Gitana este poziţionat, asupra contextelor în care vinul nostru este comercializat şi asupra valorilor cu care se asociază”, explică Lilia Dulgher – Director Dezvoltare a acestui brand.

Această alegere neobişnuită în peisajul vitivinicol regional plasează Gitana într-un model integrat: de la planta sădită pe cele aproape 400 de hectare ale podgoriei, până la poziţionarea sticlei în restaurantele de top ale lumii, totul este controlat de familie.

„Gitana Winery 1953 a pornit ca o vinărie de familie în Republica Moldova, construită de părinţii mei, Svetlana şi Petru Dulgher. Apoi, sora mea Iuliana şi cu mine ne-am alăturat. Familia mea a lucrat 24 de ani la restaurarea vinăriei din satul Ţiganca şi la construirea acestui ecosistem în care avem control complet asupra fiecărei etape de producţie şi distribuţie.”

România – piaţa în care Gitana a devenit „acasă”

România este a doua casă pentru Gitana Winery, după Moldova. Extinderea a început în 2014, prin fondarea companiei Casa de Vinuri Gitana, iar astăzi brandul are aici una dintre cele mai solide prezenţe comerciale.

„În anul 2024 am trecut de 900.000 de sticle vândute şi de 5 milioane de euro cifră de afaceri. Avem acoperire în retail, HORECA şi în magazine specializate. Distribuţia este realizată intern, de o echipă care ştie exact unde şi cum trebuie să fie prezentă Gitana”, afirmă Lilia Dulgher.

Lupi – vinul ambasador al Gitana Winery 1953

„Lupi este vinul care ne-a deschis porţile lumii – în Asia, America şi Europa. Inclusiv în Japonia, unde prim-secretarul primului ministru, Shigeru Ishiba, a recunoscut acest vin şi a spus că i-a rămas în memorie. Pentru mine, acel moment a fost o imensă bucurie şi o validare profundă.”

Lupi a fost şi ambasadorul cu care Gitana a pătruns pe piaţa americană, printr-un parteneriat unic cu platforma Vivino – o premieră pentru o vinărie din Europa de Est.

„Prin Vivino, nu doar că vindem direct, dar este primul vin pe care această platformă l-a importat direct de la producător, din toată Europa de Est”, spune Lilia.

Elveţia – showroom premium şi vinuri din colecţia privată

„Elveţia este a doua ţară, după România, în care am înfiinţat o companie proprie, în 2022 – Gitana Wine House GmbH. În acest an vom deschide un showroom premium la Zurich, gândit ca o ambasadă a vinurilor Gitana. Acolo vom avea inclusiv vinuri din colecţia privată a familiei – ediţii rare, vintage-uri care nu au fost niciodată comercializate.”

Publicul ţintă este cel format din cunoscători care caută nu doar un vin de calitate, ci o experienţă autentică, asociată cu rafinament şi exclusivitate.

Japonia – o piaţă de artă, precizie şi încredere

În 2024, Dulgher Family Estate a lansat Gitana Winery 1953 Asia Co., Ltd la Tokyo, compania care va coordona expansiunea pe pieţele asiatice: Japonia, Coreea, China, Taiwan.

„În Japonia, scopul nu este să fim într-un lanţ de restaurante. Căutăm acele locuri mici, de 8–10 locuri, unde patronul este şi chef, şi somelier. Dacă el alege Gitana, înseamnă că asociază propriile valori – rafinament, respect, excelenţă – cu vinul nostru.”

Germania – vinuri moldoveneşti în gastronomia de top

Vingher GmbH este o compania nou creată în Germania, care devine noul hub european din care, practic, se vor face toate exporturile internaţionale de produse ale companiei noastre.  Aici s-a format o echipă care dezvoltă colaborări în marile lanţuri de retail şi în Horeca.

Vinurile Gitana sunt incluse acum în evenimente tematice, degustări, pairing-uri şi iniţiative gastronomice de top.

Valorile Gitana – de la terroir la excelenţă controlată

„Suntem un brand de familie, deţinem o vinărie istorică a Republicii Moldova, fondată în 1953. Vinăria a fost restaurată de familia Dulgher în ultimele 2 decenii şi jumătate şi aici procesăm producţia de vin de pe aproape 400 de hectare de viţă-de-vie, o podgorie plantată după strategia proprie în anul 2001. Acest lucru ne permite să facem selecţie parcelară, să controlăm fiecare pas al procesului de vinificaţie şi să garantăm constanţa stilului Gitana.”

Gitana Winery 1953, sub cupola Dulgher Family Estate, nu reprezintă doar un producător de vin, ci creatorii unei filozofii de business ce are familia ca element central: control complet, strategie adaptată, identitate de familie şi produse gândite la nivel de excelenţă.

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali, scrie bani.md.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Asociaţia Băncilor din Moldova informează despre un moment de referință în evoluția sistemului național de plăți fără numerar: valoarea plăților fără numerar a depășit pentru prima dată valoarea retragerilor de numerar.

Potrivit datelor raportate de Banca Națională a Moldovei, în primul trimestru al anului 2025, plățile efectuate prin mijloace electronice au atins 27 de miliarde de lei, în timp ce retragerea de numerar s-a cifrat la 25 de miliarde de lei.

„Această schimbare marchează un pas important spre o economie modernă, eficientă și transparentă. Este rezultatul eforturilor comune ale băncilor comerciale, Băncii Naționale a Moldovei, ale autorităților și ale consumatorilor de a adopta soluții de plată mai rapide, comode și mai sigure”, a declarat președintele Asociaţia Băncilor din Moldova, Dorel Noroc.

Creșterea utilizării plăților fără numerar este determinată de:

- Digitalizarea accelerată a serviciilor bancare, în special utilizarea aplicații mobile moderne;

- Lansarea noilor produse inovatoare, precum MIA Plăți Instant, care permite transferuri imediate între conturi și cu costuri minime;

- Parteneriate între bănci și comercianți, care încurajează plățile digitale la punctele de vânzare;

- Campanii de educație financiară și digitală desfășurate la nivel național. Asociaţia Băncilor din Moldova a desfășurat pe parcursul anului 2024 o amplă campanie #fărăcash.

Asociaţia Băncilor din Moldova salută această tendință pozitivă și reafirmă angajamentul instituțiilor bancare de a continua investițiile în inovație, securitate cibernetică și incluziune financiară, astfel încât beneficiile digitalizării să ajungă la toți cetățenii.

mybusiness.md

Emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei cu privire la extinderea NATO spre Est este justificată și că Washingtonul nu dorește să vadă Ucraina și Republica Moldova în alianța militară condusă de SUA.

Întrebat de ABC News despre o relatare a agenției de presă Reuters, conform căreia Rusia dorește un angajament scris că NATO nu se va extinde spre Est pentru a include Ucraina și alte foste republici sovietice, Kellogg a spus: „Este o îngrijorare justificată.”, scrie spotmedia.ro

"Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este în discuție și nu suntem singura țară care afirmă asta - știți că probabil v-aș putea da exemplu alte patru țări din NATO (care cred asta - n.red.), și este nevoie de acordul tuturor celor 32 de țări membre pentru a permite aderarea la NATO", a declarat el, pentru ABC, joi seară.

"Aceasta este una dintre problemele pe care Rusia le va ridica", a mai spus Keith Kellogg, citat de Reuters.

"Nu vorbesc doar despre Ucraina, ci și despre Georgia, despre Republica Moldova", a continuat el, adăugând că o decizie privind poziția SUA asupra extinderii NATO îi revine lui Trump.

Kellogg a mai subliniat că procesul de negocieri de pace va include o încercare de a fuziona cele două memorandumuri redactate de Ucraina și Rusia într-un singur document, în cadrul discuțiilor care vor avea loc luni în Turcia.

"Când vom ajunge la Istanbul săptămâna viitoare, ne vom așeza și vom discuta", a spus Kellogg, adăugând că la discuțiile cu Statele Unite privind memorandumul se vor alătura consilierii pe probleme de securitate națională din Germania, Franța și Marea Britanie.

Kellogg a spus că Trump a fost "dezamăgit" de atitudinea Rusiei, pentru că a observat "un nivel de iraționalitate" din partea lui Vladimir Putin. Președintele american a criticat Moscova pentru atacul asupra orașelor ucrainene și a afirmat că i-a cerut Ucrainei să participe la discuții.

O estimare a numărului morților și răniților în războiul din Ucraina - în total de ambele tabere - se ridică la 1,2 milioane, a mai spus Kellogg.

Parcul de tehnologii avansate „Moldova HiTech Park” va fi specializat în domeniile tehnologia informației și comunicațiilor, servicii de afaceri și externalizare a proceselor de afaceri, industrii creative și digitale, servicii financiare, inginerie avansată, microelectronica și semiconductori, industria medicală, farmaceutică și biomedicină, tehnologii verzi și curate, cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic, precum și tehnologii înalte și avansate în domenii precum inteligența artificială, știința datelor și analiza datelor mari, robotică, calcul de înaltă performanță (HPC), Internetul Lucrurilor (IoT), realitate augmentată/virtuală, securitate cibernetică, bioinginerie și alte domenii emergente de vârf ce pot apărea în perioada de funcționare a parcului.

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă, este înregistrat proiectul de lege privind înființarea și regimul special de funcționare a Parcului de Tehnologii Avansate „Moldova HiTech Park” care reglementează crearea acestuia și facilitățile oferite de stat în scopul consolidării capacităților de cercetare-dezvoltare, accelerării inovării tehnologice și stimulării dezvoltării economice bazate pe cunoaștere, scrie monitorul.fisc.md.

Conform proiectului, Parcul va fi creat pe teritoriul administrativ al orașului Stăuceni, mun. Chișinău, pe terenuri aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Agenția Proprietății Publice (APP). Parcul va fi instituit pentru o perioadă de 30 de ani, pe un teren cu suprafața de 50 ha, care va fi format prin delimitarea din terenurile proprietate publică a statului, amplasate în extravilanul orașului Stăuceni, cu formarea unui nou bun imobil.

Guvernul, în condițiile aprobării proiectului în redacția autorului, prin hotărârea de acordare a titlului de parc industrial întreprinderii administratoare, va transmite terenul după cum urmează: 40 ha - în folosință cu titlu gratuit (comodat) pe o perioadă de 30 de ani; 10 ha - cu drept de proprietate în calitate de aport la capitalul social.

Se propune ca întreprinderea administratoare să fie o societate cu răspundere limitată, fondată de către APP, autoritatea publică locală în aria administrativ-teritorială a căreia este amplasat terenul, precum și instituții de învățământ superior cu profil tehnic și medical.

În vederea asigurării condițiilor optime pentru crearea, dezvoltarea și funcționarea Parcului, Guvernul, prin intermediul APC de specialitate, precum și APL care vor deține calitatea de fondator al întreprinderii administratoare, vor contribui, în limitele competențelor și mijloacelor disponibile, la proiectarea și construcția căilor de acces și a rețelelor de transport public; asigurarea racordării la rețelele de utilități publice (energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare etc.)

Totodată, se prevede acordarea, în condițiile legislației fiscale și bugetare, de facilități privind scutirea sau reducerea taxelor și impozitelor locale aferente bunurilor și serviciilor utilizate în scopul amenajării și funcționării Parcului; scutirea de la plata tarifelor și taxelor administrative pentru eliberarea actelor permisive, inclusiv a autorizațiilor de construire, certificatelor de urbanism și altor avize necesare desfășurării lucrărilor de infrastructură; sprijinirea accesării fondurilor externe și a altor instrumente financiare destinate dezvoltării transferului tehnologic și inovării; promovarea investițiilor.

Parcul va fi organizat ca un micro-oraș inteligent, cu funcțiuni mixte - clădiri de birouri, laboratoare, spații de cercetare, campusuri universitare, zone rezidențiale, centre de conferințe, infrastructură de testare și prototipare. Se preconizează că în Parc vor fi create peste 21 mii locuri de muncă și atrase investiții publice și private estimate la peste 200 mil. euro.

Olga Arseni, directoarea Centrului de reabilitare a persoanelor vârstnice și cu dizabilități „Speranța” din Vadul lui Vodă, a declarat în declrația de avere că nu deține niciun bun imobil, nicio mașină și nici alte active valoroase. Potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Arseni a încasat un venit anual de 229.457 lei exclusiv din salariul de director al instituției. În rest, directoarea nu a raportat alte venituri, conturi bancare, terenuri, imobile sau bunuri mobile.

Paradoxal, în timp ce pe hârtie directoarea apare „săracă lipită pământului”, în realitate, numele ei a apărut astăzi într-un dosar de corupție al CNA. Arseni Olga, împreună cu directorul adjunct al sanatoriului și un intermediar, a fost reținută pentru 72 de ore, fiind suspectată de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine, scrie bani.md.

Anchetatorii susțin că directoarea ar fi pretins și primit sistematic mită – sume cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei – pentru trucarea licitațiilor publice, dar și pentru a „închide ochii” la diverse nereguli din gestiunea sanatoriului. Totodată, ofițerii CNA au descoperit că o parte din banii încasați de la pacienții care achitau pentru tratamentele balneare nu erau înregistrați în contabilitate, fiind direcționați în scopuri personale.

Acțiunile de urmărire penală vizează și 12 agenți economici, cercetați în dosarele menționate. În prezent, trei persoane – directorul, directorul adjunct al sanatoriului și un intermediar – sunt reținute pentru 72 de ore și se află în custodia CNA, iar toate acțiunile procesual-penale au loc sub conducerea Procuraturii mun. Chișinău.

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 confirmă, încă o dată, declinul accentuat al sectorului de procesare, este de părere expertul în agro-market Iurie Rija. Volumul livrărilor s-a prăbușit la 14.211 tone, în comparație cu 155.148 de tone în sezonul precedent — o scădere de aproape 91%. În așa mod, are loc nu doar lipsa activității industriale, ci și dispariția temporară a fluxului de produse secundare, precum șrotul, care este generat odată cu producția de ulei.

Prețul mediu de export al șrotului în 2024/2025 a fost de 4,82 lei/kg, în revenire față de minimul din sezonul anterior (4,4 lei/kg), dar rămânând totuși sub nivelurile din 2021/2022 și 2022/2023, când se obțineau 5,1 și 5,5 lei/kg.

Din punct de vedere valoric, veniturile obținute din exportul de șrot au totalizat doar 56 de milioane de lei, față de 724 de milioane de lei în sezonul anterior și peste 750 de milioane de lei în 2022/2023. Pierderea este de aproape 700 de milioane de lei într-un singur sezon, care nu poate fi compensată de alte produse brute și reflectă cât de mult valorează, în termeni economici, existența unei industrii funcționale de procesare.

„Prăbușirea exportului de șrot este o consecință directă a blocării procesării industriale, fenomen deja confirmat de scăderea exporturilor de ulei în același interval”, afirmă Iurie Rija.

În martie 2025, Moldova a exportat 3.272 de tone de șrot, o cantitate mai mică decât în anii anteriori, dar totuși cea mai mare din primele luni ale anului curent. Prețul mediu de export în martie a fost de 4,61 lei/kg, o valoare relativ modestă, dar superioară celei din ianuarie (3,92 lei/kg), lucru care vorbește despre o ușoară stabilizare a pieței după lunile inițiale de stagnare.

Luna aprilie 2025 a marcat o diferență în evoluția prețurilor: deși cantitatea exportată a fost infimă (doar 161 de tone), prețul mediu a sărit la 14,77 lei/kg — cel mai mare din ultimii cinci ani. Creșterea bruscă nu are legătură cu tendințele pieței convenționale, ci este explicată de faptul că în perioada respectivă a fost livrat șrot de floarea-soarelui organic. În primele șapte zile ale lunii mai 2025, s-a exportat o cantitate similară — 160 de tone, cu un preț mediu de 14,79 lei/kg.

Exporturile din această perioadă sunt în continuare asociate cu loturi de șrot organic. Astfel, șrotul a devenit, în 2025, un produs aproape „rar” în comerțul moldovenesc, iar valorificarea sa a depins nu de volum, ci de poziționare pe piețe specializate.

Analiza exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025 confirmă, încă o dată, transformările profunde prin care trece sectorul național de procesare. De altfel, „AGROFLORIS-NORD”, care anterior exporta peste 110 mii de tone de șrot anual (110.237 de tone în 2023 și 47.625 de tone în 2024), dispare complet din activitate în 2025. Situația este similară și pentru „FLOAREA SOARELUI” SA, care în 2023 a livrat 64.950 de tone.

În sezonul curent, pe primul loc la exportul de șrot se află SRL „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL”, cu un volum de 7.292 de tone, ce îi consolidează poziția de lider nu doar la șrot, ci și în exportul de ulei, unde de asemenea a ocupat primul loc în 2025.

Pe locul doi se poziționează „VI OIL AGRO” SRL, care a exportat 1.080 de tone de șrot organic, având în vedere și prețurile medii ridicate înregistrate în aprilie și mai 2025, care au depășit 14 lei/kg.

n 2025 (1 ianuarie- 7 mai) doar aceste 2 companii au perfectat exporturi de șrot.

„Situația diminuării exporturilor de șrot nu doar afectează balanța comercială, ci are și implicații directe asupra sectorului zootehnic, care depinde de produsul dat ca sursă principală de proteine în furajare. Astfel, efectele diminuării procesării se transmit în lanț, slăbind mai multe verigi ale economiei agricole interne. În acest context, se conturează o concluzia: exporturile de șrot din 2025 nu mai reflectă o industrie funcțională, ci mai degrabă ecoul rezidual al unui sector cândva activ, menținut temporar de jucători agili, cu piețe specializate. Fără relansarea procesării la scară mare, Moldova riscă să piardă complet un segment din lanțul valoric agroindustrial”, a concluzionat Iurie Rija.

România a înregistrat o scădere de 1,3% a producției de gaze naturale utilizabile în primele trei luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În total, producția a fost de 1,918 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 24.900 tep mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, scrie capital.ro.

Importurile de gaze, creștere spectaculoasă

În contrast puternic cu această evoluție, importurile de gaze naturale au cunoscut o creștere spectaculoasă de 107,5%, ajungând la 670.900 tep, ceea ce reprezintă un plus de 347.500 tep față de primul trimestru din 2024.

Pe termen mediu, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o redresare a producției interne. Conform ultimei prognoze a echilibrului energetic, producția de gaze ar urma să crească cu un ritm mediu anual de 1,7% până în 2027. Pentru acest an, CNSP prognozează o producție totală de 7,79 milioane tep, iar pentru 2027, o creștere până la 8,176 milioane tep

Importurile, în schimb, sunt așteptate să scadă progresiv, pe fondul dezvoltării unor noi capacități de producție. Pentru 2025, estimarea este de 2,211 milioane tep (în scădere cu 7,6%), iar până în 2027, nivelul importurilor ar putea ajunge la 2,022 milioane tep, ceea ce ar însemna o reducere de 6% față de anul anterior.

Importul din Rusia se va opri complet la nivelul UE, până la finalul anului 2027

În termen de doi ani, UE va opri complet importurile de gaze din Rusia, anunță Comisia Europeană. Se va termina și cu energia nucleară rusească

Uniunea Europeană va opri complet, până la finalul anului 2027, importurile de gaze din Rusia, a anunțat Comisia Europeană.

„UE își va pune capăt dependenței de energia rusă prin oprirea importului de gaze și petrol din Rusia și prin eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp aprovizionarea cu energie și prețuri stabile la energie în întreaga Uniune. Foaia de parcurs REPowerEU, prezentată de Comisia Europeană, deschide calea pentru a asigura independența energetică deplină a UE față de Rusia”, precizează un comunicat de presă difuzat în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană.

Gazul rusesc, o amenințare

Potrivit acestui comunicat, „dependența excesivă a UE de importurile de energie din Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității”.

„Războiul din Ucraina a expus cu brutalitate riscurile de șantaj, constrângere economică și șocuri ale prețurilor. Prin REPowerEU, ne-am diversificat aprovizionarea cu energie și am redus drastic dependența anterioară a Europei de combustibilii fosili din Rusia. Acum este momentul ca Europa să își întrerupă complet legăturile energetice cu un furnizor nefiabil.

Iar energia care vine pe continentul nostru nu ar trebui să fie o sursă de finanțare pentru un război de agresiune împotriva Ucrainei. Datorăm acest lucru cetățenilor noștri, întreprinderilor noastre și curajoșilor noștri prieteni ucraineni”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Foaia de parcurs stabilește o eliminare treptată a petrolului, gazelor și energiei nucleare din Rusia de pe piețele UE. În ceea ce privește gazul, „vor fi prevenite” noi contracte cu furnizorii de gaze din Rusia (conducte și GNL), iar contractele spot existente vor fi oprite până la sfârșitul anului 2025.

Această măsură va asigura faptul că, până la sfârșitul anului 2025, UE va reduce cu o treime livrările rămase de gaz rusesc. Comisia Europeană va propune, de asemenea, oprirea tuturor importurilor rămase de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

În termen de doi ani, până în 2027, UE va opri complet importurile de gaze din Rusia, anunță Comisia Europeană.

Piața produselor pentru protecția plantelor este acaparată tot mai mult de produsele contrafăcute. Sunt mai ieftine și se vând peste tot, dar în special online.

Deși utilizarea lor îi afectează pe fermieri, autoritățile statului sunt depășite de această contrabandă. Practic 1 din 7 produse fitosanitare comercializate în România este astăzi contrafăcut, cu mult peste media UE. Producția de pesticide contrafăcute costă companiile din Uniunea Europeană peste 1,3 miliarde de euro în fiecare an. Un raport al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) arată că 13,8% din veniturile legitime se pierd în fiecare an din cauza falsificării pesticidelor în cele 28 de state membre, scrie jurnalul.ro.

Cele mai mari cantități de substanțe fitosanitare contrafăcute provin din China, iar multe dintre ele sunt extrem de periculoase pentru plante, mediu și oameni. De asemenea, sute de tone de astfel de produse contrafăcute intră în România din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia. Fenomenul comerțului cu produse fitosanitare a fost surprins anul trecut și într-un raport al Alianței Transnaționale pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TRACIT) care sublinia prezența produselor de protecție a plantelor contrafăcute și ilicite pe toate platformele majore de comerț electronic și sublinia decalajul mare dintre politicile declarate ale platformelor, aplicarea lor și modul în care legiuitorii reglementează vânzările online.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) trage un semnal de alarmă în legătură cu acest fenomen și cere autorităților competente să ia măsuri. „Autorităţile ştiu mai bine decât mine că produsele autorizate pentru a fi utilizate în România trebuie să aibă etichetă în limba română. Dar se implică oare? Nu. De ce? Pentru că susţin că nu au resurse suficiente, că nu ştiu ce să facă, că sunt prea multe astfel de anunţuri. Nu sunt aici ca să fac critică autorităţilor, dar în acelaşi timp, dacă lăsăm ca acest fenomen să crească şi mai mult decât atât, vom ajunge în situaţia în care chiar nu vom mai putea face nimic”, a declarat Carmen Botez, directoarea executivă a AIPROM (Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România), la o conferinţă de specialitate.

Potrivit acesteia, principala problemă la aceste produse este că ele intră pe piață fără a fi testate, astfel că pot să fie extrem de nocive sau pot să fie inofensive, să nu aibă niciun efect asupra culturilor.

În ultimii ani, tot mai mulți oameni își schimbă obiceiurile de îngrijire personală, orientându-se către produse mai sigure, mai curate și mai prietenoase cu pielea. Cosmeticele naturale au câștigat popularitate nu doar datorită ingredientelor blânde, ci și pentru că reflectă un stil de viață conștient și echilibrat. Alegerea produselor naturale nu este doar o tendință temporară, ci un pas important spre sănătatea pe termen lung.

Dacă ești în căutarea unor produse cosmetice cu ingrediente sigure și eficiente, poți descoperi o gamă variată pe site-ul Apteka.md, care oferă soluții naturale adaptate fiecărui tip de piele și nevoi individuale.

De ce să alegi cosmeticele naturale?

Cosmeticele naturale sunt formulate din ingrediente extrase din plante, uleiuri esențiale, minerale și alte substanțe naturale, evitând compușii chimici agresivi care pot irita sau sensibiliza pielea.

Iată câteva motive importante pentru a face această alegere:

• Nu conțin parabeni, ftalați, parfumuri sintetice sau coloranți artificiali;

• Au o compoziție mai transparentă, ușor de înțeles și verificat;

• Sunt mai bine tolerate de pielea sensibilă;

• Respectă principiile sustenabilității, având ambalaje reciclabile și procese de producție etice.

Mai mult, multe branduri de cosmetice naturale nu testează pe animale, respectând standarde cruelty-free.

Avantajele reale pentru sănătatea pielii

Pe lângă faptul că sunt mai blânde, cosmeticele naturale oferă o mulțime de beneficii specifice:

• Calmează pielea iritată, reducând roșeața și inflamațiile;

• Hidratează eficient, datorită ingredientelor emoliente precum untul de shea sau uleiul de jojoba;

• Hrănesc pielea în profunzime, oferind vitamine, antioxidanți și acizi grași esențiali;

• Ajută la echilibrarea sebumului, fiind ideale pentru pielea mixtă sau grasă;

• Sprijină regenerarea celulară, contribuind la un ten mai luminos și mai sănătos.

Cum alegi cosmeticele naturale potrivite?

Pentru a beneficia din plin de proprietățile acestor produse, este important să verifici cu atenție eticheta și să alegi cosmetice adaptate nevoilor tale specifice.

Recomandări utile:

• Caută certificări ecologice precum Ecocert, COSMOS sau NATRUE;

• Evită produsele cu lista de ingrediente neclară sau prea lungă;

• Citește recenziile altor utilizatori pentru a afla cum reacționează pielea;

• Testează produsul pe o zonă mică înainte de utilizarea completă.

De asemenea, este important să ai răbdare. Trecerea la produse naturale poate necesita o perioadă de adaptare, în special pentru pielea obișnuită cu produse convenționale.

Alegerea cosmeticelor naturale este o investiție în sănătatea pielii tale și în echilibrul tău zilnic. Nu este nevoie să faci schimbări radicale peste noapte — poți începe treptat, înlocuind produsele cele mai frecvent utilizate cu variante naturale. Cu timpul, vei observa că pielea ta devine mai curată, mai luminoasă și mai echilibrată. Frumusețea începe cu grijă și alegere conștientă — iar natura oferă cele mai bune soluții.