La aproape o lună după publicarea investigației RISE „Flota rusă din Moldova,” a început un proces rapid de ștergere a urmelor firmelor implicate în schema de transport al petrolului rusesc. Patru companii care dețin petroliere și sunt implicate în această activitate au inițiat procedurile de lichidare: Adel Ship Management SRL și RHEA Shipmanagement SRL, administrate de Cristina Gaiduc, HATI Shipmanagement SRL, administrată de Irina Oprea, și SAL Shipmanagement SRL, administrată de Ion Mihalev, scrie bani.md referitor la RISE Moldova.

Mai mult, la cel puțin șase dintre petrolierele listate în raportul RISE, managementul a fost deja transferat către companii înregistrate în Azerbaidjan, indicând o încercare evidentă de a evita repercusiunile și de a disimula activitățile.

În contextul acestei situații, pe 7 august 2024, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de premierul Dorin Recean, a decis ca cele 12 companii implicate în administrarea flotei de peste 20 de tankere care transportau petrol rusesc să fie înștiințate de Agenția Servicii Publice. Aceste companii trebuie să prezinte documente și informații detaliate despre proprietari, sursa și valoarea investițiilor, activitățile desfășurate, situațiile financiare, precum și cazierele judiciare ale asociaților și beneficiarilor.

Aceste măsuri vin ca parte a eforturilor autorităților de a clarifica și a trage la răspundere entitățile implicate în această rețea complexă, cu implicații asupra securității energetice și economice a Republicii Moldova.

Republica Moldova este lider mondial în ceea ce privește suprafața de viță de vie per capita. Cu o suprafață de 4 hectare de viță de vie la 100 de oameni, Moldova depășește semnificativ țări renumite pentru vinificația lor, cum ar fi Spania, Portugalia și Italia.

Conform datelor oferite de iData, Moldova dispune de aproximativ 133 de mii de hectare de viță de vie, ceea ce reprezintă 1.8% din suprafața mondială de viță de vie.

În clasamentul suprafeței de viță de vie per capita, țara noastră este urmată de Spania, cu 2.03 hectare la 100 de oameni și Portugalia, cu 1.89 hectare.

Alte țări din top sunt Georgia (1.32 hectare), Italia (1.21 hectare) și Franța (1.19 hectare).

Bogdan Căpușan, milionarul care are cel mai scump Ferrari din România în colecție. Cum arată excentrica achiziție pe care a dat… 950.000 de euro.

O colecție de lux în continuă creștere

Bogdan Căpușan, cunoscut pentru pasiunea sa pentru mașinile de lux, a făcut o nouă achiziție spectaculoasă. Este vorba de un Ferrari SF90 XX, care se numără printre cele mai scumpe modele disponibile pe piață. Prețul acestui bolid poate ajunge la aproape 1 milion de euro, iar colecția impresionantă a lui Căpușan sugerează că nu a optat pentru cea mai ieftină variantă.

Ferrari SF90 XX, o bijuterie pe patru roți

Noul Ferrari SF90 XX al milionarului clujean este o mașină sport de înaltă performanță, proiectată pentru a oferi atât viteză extremă. Dar și o experiență de conducere excepțională.

Prețul acestui Ferrari pornește de la 890.000 de euro, dar poate urca până la 995.000 de euro în funcție de specificațiile alese. Având în vedere gusturile lui Bogdan Căpușan este foarte probabil că a ales o versiune personalizată și exclusivistă. Valoarea colecției sale auto este de peste 5 milioane de euro.

O colecție de mașini de lux de invidiat

Milionarul clujean nu este la prima achiziție de acest fel. Bogdan Căpușan se mândrește cu o colecție impresionantă de mașini de lux, incluzând modele rare și valoroase. Printre acestea se numără și un Aston Martin Valkyrie. Un vehicul exclusivist, produs în doar 150 de exemplare la nivel mondial, și care a costat în jur de 2 milioane de euro.

Competiție în lumea milionarilor

Bogdan Căpușan, fiul unui influent dezvoltator imobiliar din Cluj, Chimu Căpușan, și-a făcut un nume în rândul colecționarilor de mașini de lux din România. Pe Instagram, el se autointitulează „colecționarul de Ferrari”. Și nu este de mirare, având în vedere investițiile sale în vehiculele de elită.

În trecut, Căpușan a atras atenția publicului atunci când a felicitat un controversatul milionar, Andrew Tate, pentru achiziția unui Ferrari similar. La scurt timp după aceea, Căpușan și-a completat propria colecție cu acest model mult mai scump. Demonstrând că în lumea milionarilor, competiția nu se limitează doar la afaceri, ci și la pasiuni.

money.ro

Un oficial rus susține că SUA a inclus Republica Moldova și România în schemele de transport al probelor biologice din Ucraina spre Occident

Șeful Forțelor de apărare împotriva radiațiior chimice și biologice din Rusia, Igor Kirillov, a precizat faptul că Statele Unite a început să includă, în mod activ, Moldova și România în schemele de transport de biomateriale din Ucraina.

Militarul rus a afirmat că o companie ucraineană, numită Biopartners, ar fi o filială a unei companii americane cu același nume, care ar fi responsabilă de exporturi de mărfuri periculoase în Republica Moldova, potrivit fanatik.ro.

„În conformitate cu informațiile disponibile, Statele Unite au început să includă în mod activ Moldova și România în schemele logistice pentru transportul biomaterialelor, folosind organizații aflate sub controlul său”, a declarat Kirillov, conform sursei citate.

Mai mult, Rusia susține și că „Q2 Solution”, o subsidiară a unuia dintre cei mai mari furnizori ai Pentagonului, este, de asemenea, implicată în transporturile de probe biologice.

Rușii ar deține informații care ar confirma implementarea unor contracte de peste 22 milioane de dolari de această companie în cadrul Programelor de Reducere a Amenințărilor a Departamentului pentru Apărare al SUA.

Maia Sandu este acuzată că ar controla companiile de logistică în exportarea probelor spre Occident. „Vă rugăm să rețineți că escorta mărfurilor biologice provenind din Ucraina este asigurată de companiile de logistică Gamma Logistic și AeroTransCargo, controlate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și de instituțiile medicale de la Chișinău și organizațiile intermediare occidentale”, a mai precizat Kirillov.

În anul 2023, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a crescut cu 16,9% comparativ cu anul 2022, sau cu 1761,9 de lei.

Ca rezultat, acesta a constituit 12209,2 lei, transmite MOLDPRES.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 10372,1 lei, cu 16,5% (sau cu 1472,5 lei) mai mult față de anul 2022.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în activitățile informații și comunicații – 32530,3 lei (de 2,7 ori mai mult decât media pe țară); activități financiare și de asigurări – 23424,2 lei (cu 91,9% mai mult decât media pe țară); producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18276,8 lei (cu 49,7% mai mult decât media pe țară).

Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în activitățile de cazare și alimentație publică; agricultură, silvicultură și pescuit; artă, activități de recreere și de agrement.

În profil teritorial, câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023, în toate unitățile administrativ teritoriale, cu excepția municipiului Chișinău, s-a situat sub media pe țară. Cele mai mici salarii în profil teritorial s-au înregistrat în raioanele Briceni, Glodeni și Ocnița.

În municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară, ajungând la 14884,3 lei, în creștere cu 21,9%.

La sfârșitul anului 2023, numărul salariaților a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% mai mult față de sfârșitul anului 2022.

În Republica Moldova se înfiinţează tot mai multe întreprinderi mici şi mijlocii. Biroul Naţional de Statistică transmite că numărul companiilor de acest fel a ajuns, de la 59,8 mii în 2021, la peste 63 de mii în 2023, ceea ce ar însemna peste mie de întreprinderi noi create în fiecare an. În acelaşi timp, acestea generează tot mai multe locuri de muncă. Experţii susţin, totuşi, că sunt destul de puţine IMM-uri, având în vedere potenţialul economic al ţării, şi că autorităţile ar trebui să le ajute mai mult.

În luna februarie a acestui an, Cristina Neamţu a înfiinţat un laborator de cofetărie, în care face prăjituri şi torturi. A apelat şi la un grant de la Organizaţia pentru Dezvoltarea Afacerilor, comunică tvrmoldova.md.

CRISTINA NEAMŢU, antreprenoare: „Plecând în concediu de maternitate şi având acest răgaz intelectual, mai faci o anumită evaluare şi atunci am descoperit pentru mine pasiunea pentru deserturi. În primul rând ceea ce găseam în comerţ nu-mi plăcea şi am decis să încep să pregătesc eu acasă. Am mai mers la diferite masterclassuri, am mai făcut cursuri. În principiu toată procedura de înregistrare a companiei nu a fost una dificilă”.

Datele arată că, în anul 2023, cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, peste 20 de mii, şi-au desfăşurat activitatea în domeniul comerţului. În agricultură, silvicultură şi pescuit au activat aproape şase mii de IMM-uri, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 5,8 mii de IMM, iar în industria prelucrătoare au activat cinci mii de întreprinderi.

ACTIVITĂŢILE IMM-URILOR Comerţ - 20,9 mii de IMM Agricultură, silvicultură, pescuit - 5,7 mii de IMM Activități profesionale, științifice și tehnice - 5,8 mii de IMM Industrie prelucrătoare - 5 mii de IMM

DUMITRU ALAIBA, ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Desigur că asta este totuşi, puţin. Noi nu vrem să ne mulţumim doar cu asta. Am simplificat semnificativ povara asupra mediului de afaceri, antreprenorii anual economisesc echivalentul a acel puţin 0,5% din PIB din contul reducerii reducerii birocraţiei. Am digitalizat o bună parte dintre serviciile pentru antreprenori. Să faci afacere în Republica Moldova a devenit mult mai simplu, decât acum câţiva ani”.

STAS MADAN, director de program, Mediul de afaceri și IMM, Expert-Grup: „În Republica Moldova anual, în medie, se creează cam două întreprinderi la o mie de locuitori cu vârsta aptă de muncă pe când media din statele Europei Centrale şi ţările baltice este de 4,5 adică de peste 2 ori mai mare şi este evident că sunt necesare mult mai multe eforturi. Principala problemă enunţată de companii este lipsa cererii adică pieţele de desfacere în principal”.

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării dă asigurări că vor continua eforturile pentru debirocratizarea şi digitalizarea afacerilor, iar sectorul industrial va primi o atenţie mai mare, în speranţa unei creşteri a aportului său la Produsul Intern Brut.

Republica Moldova va exporta roșii proaspete în Israel. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

"Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează toți producătorii de roșii, despre acceptul țării Israel de a importa roșii, în stare proaspătă, din Republica Moldova, conform Serviciului de Protecție a Plantelor din Israel", menționează ANSA, scrie newtv.md.

ANSA a precizat că pentru a putea exporta roșii proaspete, operatorii din Republica Moldova trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

• sunt originare din Republica Moldova;
• sunt originare dintr-o țară recunoscută ca indemnă de Bactrocera dorsalis;
• provin dintr-un loc de producție cu protecție fizică împotriva Leptinotarsa decemlineata, și au fost inspectate oficial înainte de expediere fiind libere de acest dăunător ( inspecția înainte de export este conform ISPM-31, dimensiunea eșantionului adecvată pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%);
• transportul este liber de frunze și reziduuri vegetale și fără tulpini și calice;
• loturile trebuie să fie însoțite de un Certificat fitosanitar, care declară respectarea cerințelor de import specificate mai sus;
• importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest import.

După 20 de ani de activitate în industria HoReCa, antreprenorul Victor Grosu, originar din R.Moldova, intră pe segmentul operațional cu BOSCO – Gourmet Nest, primul restaurant operat de Gynda Group.

Lansat la finalul lunii iulie 2024, primul restaurant operat de Gynda Group se află în zona de nord a Bucureștiului și a presupus o investiție totală de 2 milioane de euro, scrie forbes.ro.

Designul interior aparține biroului Grosu Art Studio.

„Am făcut multe piese-unicat pentru proiect: masa centrală tip sharing table din beton turnat, ușa de intrare din lemn masiv, sculptată cu motive ale pădurii, zonele semicirculare de canapea, ce oferă intimitate, și diferite surprize pe care oaspeții le vor putea descoperi la fața locului”, descrie Victor Grosu, care a coordonat și partea de amenajare interioară.

După mai bine de 20 de ani de activitate în segmentul ospitalității ca arhitect, designer de interior și consultant, antreprenorul Victor Grosu a decis să facă tranziția către zona operațională. A fondat brandul Gynda Gourmet odată cu dezvoltarea restaurantului BOSCO – Gourmet Nest, proiect demarat în vara anului 2023. Restaurantul are 96 de locuri în interior, o terasă de 60 de locuri, o seră, o bucătărie deschisă și o vinotecă cu control al aerului și umidității în care se află o colecție de vinuri din regiunile viticole celebre ale lumii.

Co-fondatorul companiei, Serghei Grigor, este un antreprenor și expert HoReCa ce a gestionat, în cei peste 20 de ani de activitate, investiții de peste 28 de milioane de euro. CEO-ul Gynda Group, Radu Vona, are 19 ani de experiență în industrie, ca antreprenor și consultant.

Grupul Gynda Gourmet are în dezvoltare proiecte din România cu specific comfort food, asiatic, latino-american, o franciză bio și un food court. Valoarea estimată totală a investițiilor în proiectele în curs de desfășurare este de 20 de milioane de euro.

În 2023, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în Republica Moldova a scăzut sub pragul de 200, ajungând la 198, pentru prima dată din 2015. Aceasta marchează o îmbunătățire semnificativă a siguranței rutiere, în condițiile în care în 2020, un an pandemic cu o reducere considerabilă a traficului, au fost înregistrate 245 de victime fatale, mai mult decât în 2023.

În ceea ce privește numărul persoanelor rănite, în 2023 au fost raportate 2.290 de victime ale accidentelor rutiere, comparativ cu 2.265 în 2020. Deși aceste cifre arată o ușoară creștere a numărului de răniți, trendul general sugerează o îmbunătățire a siguranței rutiere, comunică iData.

Pentru comparație, în perioada 2015-2017, anual, cel puțin 300 de persoane își pierdeau viața în accidente rutiere, iar numărul răniților depășea 3.000 pe an.

Cu toate acestea, este important de menționat că reducerea numărului de decese poate fi influențată și de scăderea populației Republicii Moldova, chiar dacă nu într-un ritm semnificativ. Totuși, 200 de victime reprezintă aproximativ 0,01% din întreaga populație a țării, excluzând regiunea Transnistriei.

Operatorul național de transport al gazelor naturale a avut un profit net în creștere cu peste 105 milioane de lei în primul semestru din 2024, față de același interval al anului precedent, conform rezultatelor financiare consolidate, publicate vineri pe platforma Bursei de Valori București. Unul dintre elementele care au dus la acest avans a fost majorarea veniturilor, de peste 20 de ori, din serviciile de livrare a gazelor naturale de către Vestmoldtransgaz, sucursala Transgaz de peste Prut, care este operatorul național din Republica Moldova.

Transgaz a înregistrat în primul semestru din 2024 un profit brut de 221,9 de milioane de lei, cu 119%, respectiv peste 120 de milioane de lei mai mult față de același interval din 2023, conform situației financiare individuale, scrie gandul.ro.

Rezultatele financiare consolidate, care includ și situația sucursalei din Republica Moldova, unde Transgaz deține 75% din pachetul de acțiuni, arată o creștere de 129,3 milioane de lei, de la 93,7 milioane de lei la 223 milioane de lei, respectiv o creștere cu 138% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește profitul net realizat, după plata impozitului pe profit, acesta a avut în semestrul I din 2024 față de profitul net din semestrul I 2023, o creștere de peste 97 de milioane de lei – până la 176 de milioane de lei, adică un avans de 123%, conform situației financiare individuale.

Situația financiară consolidată indică o creștere de 105,5 milioane de lei, până la un total de 176,3 milioane de lei, respectiv o un avans de 149%.

Conform raportului semestrial al Transgaz, la nivelul situației financiare individuale, veniturile din exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții conform cu IFRIC12 au crescut în semestrul I 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 258.990 mii lei în principal pe seama:

• creșterii tarifelor de transport urmare aprobării venitului reglementat aferent transportului gazelor naturale în perioada 1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024 (în valoare de 1,64 miliarde de lei): tariful mediu de rezervare a capacității mai mare cu 1,77 lei/MWh, cu influență pozitivă de 313 milioane de lei și tariful mediu de transport volumetric mai mare cu 0,52 lei/MWh, cu influență pozitivă de 36 milioane de lei.

Cheltuielile de exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții conform cu IFRIC12 au crescut în semestrul I 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 131.078 mii lei în principal din cauza:

• creșterii cheltuielii cu redevența cu 105 mil. lei ca urmare a modificării cotei de redevență de la 0,4% la 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni de transport și tranzit prin sistemele naționale de transport începând cu 30 septembrie 2023
• înregistrării unor cheltuieli mai mari în principal la cheltuielile cu personalul (indexările acordate în 2023 și 2024, majorare valoare tichete de masă, adaos de Paști mai mare în anul 2024) și la cheltuielile cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli (provizioane pentru beneficiile angajaților).

De remarcat este și că rezultatele financiare individuale realizate sunt mult peste cele bugetate de conducerea companiei, care estimase cheltuieli mai mari pe mai multe segmente, printre care cu personalul, taxe și impozite sau de exploatare.

Astfel, profitul brut realizat în semestrul I 2024, de 221,9 milioane de lei, este cu 150% mai mare față de cel bugetat, de 88,8 milioane de lei. În același timp, rezultatul net realizat, de 176 milioane de lei, este cu 163% mai mare decât cel bugetat, de 66,8 milioane de lei.

Veniturile din Republica Moldova

Raportul Transgaz privind rezultate consolidate include detalii și referitor la încasările mai mari venite din Republica Moldova, dar și cheltuieli peste cele pe care le-a avut de făcut compania în urmă cu un an.

Astfel, Vestmoldtransgaz SRL din Moldova a înregistrat în semestrul I 2024 venituri din servicii de livrare a gazului natural mai mari cu 73,6 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent (77,2 milioane de lei în sem. 1 din 2024, față de 3,5 milioane de lei în sem.I 2023.

La capitolul cheltuieli de exploatare, pe lângă cele cu redevența, se văd creșteri la:

• cheltuielile cu întreținere și transport mai mari cu 33,3 milioane de lei,
• cheltuielile cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli mai mari cu 31,5 milioane de lei
• cheltuiala cu amortizarea mai mare cu 23,1 milioane de lei
• cheltuielile cu personalul mai mari cu 23,5 milioane de lei

Transgaz întocmește situații financiare consolidate de grup, în calitate de societate-mamă, ca urmare a achiziționării VESTMOLDTRANSGAZ SRL din Republica Moldova de către EUROTRANSGAZ SRL, în anul 2018

Companii consolidate din grupul Transgaz:

• SNTGN Transgaz SA (Companie mamă)
• Eurotransgaz SRL (Societate deținută de SNTGN Transgaz SA în proporție de 100%)
• Vestmoldtransgaz SRL, Societate deținută de Eurotransgaz SRL (75%)

Începând cu data de 25.08.2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit asociat cu o participație de 25% din capitalul social al companiei de transport gaze naturale Vestmoldtransgaz SRL, subsidiară Transgaz din Republica Moldova, ce deține și operează conducta de transport gaze naturale Ungheni-Chișinău.