Un bărbat de 52 de ani din raionul Ialoveni din Republica Moldova a fost plasat în arest la domiciliu, după ce ar fi exploatat prin muncă un minor.

Oamenii legii au stabilit că suspectul a exploatat victima în vârstă de 17 ani pe perioada unui an, începând cu luna decembrie a anului 2023. Anterior, băiatul ar fi lucrat în gospodăria agricolă a suspectului.

Ulterior, sub pretextul accidentării la acea vreme a unui automobil ce-i aparținea bărbatului, minorul a fost transportat la domicilul său, unde era adăpostit contrar voinței lui, în condiții de trai similare sclaviei. Totodată, polițiștii au stabilit că pe perioada exploatării, suspectul ar fi aplicat constrângerea fizică asupra minorului, amenințându-l cu violența fizică, limitându-i dreptul la libera circulație și urmărind scopul obținerii muncii forțate și a profitului, a comunicat Poliţia din Republica Moldova pe pagina sa de Facebook.

Poliţiştii au făcut percheziții la domiciliul bărbatului şi au deschis un dosar penal pentru trafic de copii comis în scopul exploatării prin muncă.

Suspectului i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu pe o perioada de 30 zile, iar victima urmează a fi audiată în condiții speciale în cadrul cauzei penale.

Conform legislației în vigoare, dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă închisoare de la 10 la 12 ani.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei Republicii Moldova, asigurând aproximativ 45% din totalul exporturilor naționale. În ciuda provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol, cum ar fi secetele recente, acesta continuă să joace un rol crucial în dezvoltarea economică a țării. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, desfășurată pe 29 noiembrie 2024, expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul” a subliniat faptul că, în ciuda scăderii numărului de angajați în agricultură, productivitatea a crescut semnificativ în ultimele decenii.

„Deși în prezent sunt de patru ori mai puțini oameni în agricultură comparativ cu acum 40 de ani, producția a crescut de două ori față de cea înregistrată în perioada sovietică”, a declarat Ioniță. În primele nouă luni ale anului 2024, din zece ramuri de export principale, cinci au fost din sectorul agricol: cereale, semințe, fructe, legume și băuturi alcoolice, cu o pondere semnificativă în totalul exporturilor. Agricultura a contribuit la diversificarea piețelor și produselor, mai ales după 2015, ca urmare a schimbării direcției exporturilor, din cauza embargoului impus de Federația Rusă, scrie bani.md.

Expertul a menționat că, în ultimii cinci ani, aproximativ 40% din exporturile țării au fost constituite de produse agricole, cu cereale și semințe având o pondere de 39,6%, urmate de fructe și legume (16,5%) și băuturi alcoolice (16,1%). În ceea ce privește exportul de fructe, Ioniță a evidențiat o creștere semnificativă a acestuia, care a ajuns în 2024 la aproximativ 292,7 milioane de dolari, în comparație cu doar 55,6 milioane de dolari în 1994.

De asemenea, economistul a subliniat că, în ciuda scăderii numărului de muncitori în agricultură, producția de fructe, nuci și pomușoare a rămas constantă și chiar a crescut. Creșterea semnificativă a consumului de pomușoare și a diversificării produselor exportate, cum ar fi strugurii și prunele, a contribuit la consolidarea poziției sectorului agricol pe piețele internaționale.

Totodată, expertul a subliniat că lipsa unui sistem de irigație eficient în Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii naționale. Deși cantitatea de apă utilizată pentru irigare a scăzut drastic în ultimele decenii, creșterea frecvenței secetelor a făcut ca acest subiect să devină o prioritate pentru autoritățile și agricultorii moldoveni.

Agricultura a jucat și continuă să joace un rol esențial în menținerea stabilității economice a țării, asigurând atât locuri de muncă, cât și un sector de export puternic. În ciuda provocărilor, aceasta rămâne fundamentul economiei naționale, având un potențial semnificativ de creștere și dezvoltare în viitor.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a anunțat lansarea unui modul online dedicat identificării foștilor acționari minoritari, persoane fizice, care au participat la procesul de privatizare din anii ’90. Aceștia pot beneficia de plăți din Fondul de compensare a investitorilor dacă nu și-au revendicat anterior sumele cuvenite, fie prin intermediul unui fond de investiții lichidat, fie ca acționari ai unor societăți pe acțiuni supuse procedurii de retragere obligatorie.

Modulul poate fi accesat pe site-ul CNPF la adresa: https://www.cnpf.md/ro/shareholder_search. Acesta permite căutarea după minim trei litere din numele de familie al acționarului și oferă ghidare pentru utilizatori în identificarea situației lor.

„Această inițiativă are scopul de a sprijini transparența și corectitudinea în procesul de revendicare a plăților din Fondul de compensare a investitorilor. Este important ca toți cei eligibili să fie informați și să își poată exercita drepturile”, a declarat Dumitru Budianschi, președintele CNPF.

CNPF încurajează toți foștii acționari să verifice dacă sunt eligibili și să urmeze pașii necesari pentru revendicarea plăților. Pe site-ul instituției sunt disponibile lista completă a societăților implicate și informații detaliate despre procedura de revendicare: https://tinyurl.com/376r8k6y.

În prezent, 16 fonduri de investiții se află încă în proces de lichidare, iar mijloacele bănești aferente acestora nu au fost repartizate. Lista acestor fonduri poate fi consultată pe pagina CNPF.

Pentru detalii suplimentare, vizitați secțiunea dedicată: https://www.cnpf.md/ro/fosti-actionari-6542.html.

Casa lui Kevin din Singur Acasă”s-a vândut! Exteriorul acestei case a fost folosit pentru a reda locuința memorabilă a familiei McCallister, din ambele filme „Home Alone” și „Home Alone 2: Lost in New York”. După ultimul ”update” s-a construit un bar modern, spații de recreere, o sală de gimnastică și un garaj spațios pentru trei mașini. Proprietarii anteriori au investit smușți bani pentru a păstra imaginea casei, combinând arhitectura clasică a părții din față cu dotări moderne.

Situată în Winnetka, o suburbie de lângă Chicago, conacul a ajuns recent în mâinile unui nou proprietar pentru o sumă de-a dreptul spectaculoasă. Proprietatea a fost listată la agenție la 5,25 milioane de dolari. Penultima oară (2012), casa iconică unde a fost turnat filmul a fost achiziționată pentru 1,58 milioane de dolari.

Reședința colosală, construită în 1921, se întinde după ultima restaurare pe o suprafață de 836 de metri pătrați. Include cinci dormitoare, șase băi, patru șeminee și dotări impresionante, cum ar fi două jacuzzi, două spălătorii și o sală privată de cinema. După lansarea filmului în 1990, casa a suferit o renovare amplă care i-a dublat spațiul locuibil, incluzând adăugarea unei sere generoase și a unui teren acoperit de baschet.

Chiar și actorul Macaulay Culkin (44 ani), cunoscut pentru rolul lui Kevin McCallister, a glumit că s-a gândit să cumpere casa „dintr-un impuls amuzant”. „Am avut un gând să o cumpăr doar pentru distracție”, a mărturisit el pentru Entertainment Weekly.

money.ro

O nouă vopsea solară ar putea oferi EV-uri o autonomie de mii de kilometri. Mercedes-Benz a dezvăluit pe 24 noiembrie că noua sa vopsea fotovoltaică ar putea alimenta un vehicul electric timp de 12000 de kilometri pe an în condiții excelente de lumină solară.

Caroseria unui EV poate fi vopsită cu vopsea cu „nanoparticule” pentru a reduce încărcarea externă. Directorii Mercedes-Benz au declarat că această tehnologie este ecologică și rentabilă, deoarece utilizează materii prime netoxice, ușor disponibile.

Tehnologia ar putea revoluționa vehiculele electrice, în special în regiunile însorite. De asemenea, ar rezolva problemele de autonomie ale vehiculelor electrice și disparitățile la nivel mondial în ceea ce privește infrastructura de încărcare.

Deși cresc zilnic, bateriile litiu-ion de înaltă performanță din majoritatea vehiculelor electrice au perioade lungi de încărcare și o densitate energetică scăzută.

Vopseaua fotovoltaică utilizează efectul fotovoltaic pentru a genera electricitate

Punctele cuantice, nanoparticule semiconductoare, captează fotonii și îi transmit electronilor din vopsea. Curentul electric este captat de straturile conductoare microscopice din vopsea prin mobilitatea electronilor. Sistemul electric al vehiculului electric poate utiliza acest curent pentru a-și alimenta componentele sau pentru a-și încărca bateria.

Este posibil ca șoferii de vehicule electrice din Los Angeles să nu mai fie nevoiți să le încarce niciodată, scrie capital.ro

Vopseaua solară Mercedes-Benz utilizează nanoparticule pentru a transmite 94% din energia solară către stratul fotovoltaic din spatele stratului de acoperire. Stratul solar se află între panoul de caroserie și vopsea, astfel încât nu afectează aspectul autovehiculului.

Un strat de vopsea are o grosime de 5 microni (0,0005 milimetri) și cântărește 1,8 uncii (50 de grame) la fiecare metru pătrat, astfel că marketerii Mercedes-Benz spun că poate fi aplicat pe aproape orice suprafață auto ca „un strat subțire de pastă”.

Vopseaua convertește 20% din lumina soarelui în energie, în ciuda faptului că este ușoară. Acest lucru este comparabil cu eficiența panourilor solare standard.

Compania a declarat că 11 metri pătrați de vopsea, echivalentul unui SUV de mărime medie, furnizează suficientă energie electrică pentru majoritatea nevoilor zilnice de conducere. Reprezentanții au declarat că șoferii din Stuttgart ar putea acoperi 62% din călătoriile lor zilnice cu energie solară, în timp ce șoferii însorite din Los Angeles ar putea genera 100%.

Tehnologia fotovoltaică creează energie chiar și atunci când vehiculul este oprit, dacă există lumină solară. Producătorul a propus încărcarea bidirecțională pentru a distribui surplusul de energie către locuințele șoferilor.

Din păcate, purtătorii de cuvânt ai Mercedes-Benz nu au spus când sau dacă tehnologia sa de vopsire va fi lansată. În schimb, ei lucrau pentru a o aplica „pe toate suprafețele exterioare ale vehiculelor – indiferent de forma și unghiul acestora”.

Deși Republica Moldova produce anual 54 de mii de tone de carne de pasăre, consumul intern se ridică la 76 de mii de tone, ceea ce necesită importuri de aproximativ 22 de mii de tone pentru a acoperi cererea. Exporturile recente deschid însă noi perspective pentru dezvoltarea industriei și consolidarea poziției țării pe piața internațională.

În 2024, țara noastră a efectuat primele exporturi de carne de pasăre refrigerată către Uniunea Europeană, scrie agroexpert.md.

„După un parcurs de șapte ani de demersuri pentru obținerea acestui drept, Republica Moldova a reușit să livreze 160 de tone de carne refrigerată în Franța și Olanda, alături de 0,3 tone de carne procesată, care au ajuns pe piața din România”, a precizat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Investițiile semnificative în modernizarea fermelor, în procesele tehnologice și conformarea la standardele europene de calitate și siguranță alimentară au fost cheia acestui succes.

„Această realizare nu doar că sprijină economia locală, dar reprezintă și un angajament ferm pentru promovarea calității și competitivității produselor moldovenești pe piețele globale”, mai menționează responsabilii din cadrul Ministerului.

Amintim că, Republica Moldova a fost autorizată să exporte în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2025, produse din carne de pasăre.

Mesageria Telegram a devenit profitabilă pentru prima dată în cei trei ani de monetizare, a anunțat fondatorul său, Pavel Durov.

„În acest an, numărul abonaților Telegram Premium s-a triplat, depășind 12 milioane. Veniturile noastre din publicitate au crescut de câteva ori. Ca rezultat, veniturile totale ale Telegram în 2024 au depășit 1 miliard de dolari, iar încheiem anul cu rezerve financiare de peste 500 de milioane de dolari, fără a include activele cripto”, a declarat el, scrie bani.md.

Durov a subliniat că în acest an au fost lansate mai multe actualizări legate de monetizare, printre care se numără funcții precum Telegram Stars, mini-aplicații, cadouri, Telegram Business și Telegram Gateway. Potrivit acestuia, aceste rezultate demonstrează că „platformele de socializare pot atinge sustenabilitatea financiară rămânând independente și respectând drepturile utilizatorilor”.

Potrivit unui raport al Financial Times (FT), citat de RBK, bazat pe date financiare, Telegram a avut anul trecut venituri de 342 milioane de dolari, cheltuieli operaționale de 108 milioane de dolari și o pierdere netă de aproximativ 173 milioane de dolari după plata taxelor.

În prima jumătate a acestui an, Telegram a demonstrat o performanță financiară solidă. Veniturile din publicitate au fost de 120 milioane de dolari (de două ori mai mult decât anul precedent), iar vânzările de abonamente au atins 119 milioane de dolari (comparativ cu 32 milioane anterior). De asemenea, compania a câștigat semnificativ din vânzarea criptomonedei proprii, Toncoin. În total, veniturile Telegram din vânzarea activelor digitale au însumat 353 milioane de dolari, dintre care 348 milioane provin din Toncoin.

Abonamentul plătit Telegram Premium a fost introdus în iunie 2022. În septembrie 2024, numărul abonaților a depășit pentru prima dată 10 milioane. Telegram Stars, sau Stelele Telegram, o monedă virtuală pentru utilizarea în mini-aplicații, a fost lansată pe platformă în iunie 2024.

Premier Energy, cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica Moldova, care deservește consumatorii din centrul și sudul țării, inclusiv municipiul Chișinău, și RED-Nord, responsabil de alimentarea regiunii de nord, au anunțat că au elaborat deja planuri pentru deconectări de la rețeaua de electricitate în contextul potențialei crize energetice care ar putea apărea după 1 ianuarie, potrivit Radio Moldova.

Planurile de deconectare a energiei electrice nu vor afecta „consumatorii de importanță vitală,” stabiliți prin hotărârea Guvernului. Prin urmare, energia electrică va fi furnizată fără întrerupere întreprinderilor și instituțiilor care oferă servicii sociale esențiale, cum ar fi grădinițele, spitalele, unitățile de învățământ și administrațiile publice, potrivit sursei citate.

Cele două companii îndeamnă consumatorii să optimizeze consumul de energie în intervalele de vârf ale zilei, pentru a preveni supraîncărcarea rețelei și a reduce riscul de deconectări, scrie economica.net.

„Deconectările vor viza consumatorii casnici într-un mod echitabil, nediscriminatoriu, fără a se afecta activitățile unor consumatori în detrimentul altora. Deconectările nu ar putea avea loc concomitent la toți consumatorii, dar dacă la unii de exemplu s-ar opera într-o zi, atunci în altă zi acești ar putea fi evitați, de exemplu, din graficul de deconectări, bineînțeles dacă sistemul va permite acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Premier Energy, Vasile Gribincea.

„Există un plan gradual de deconectare, în dependență de importanța consumatorilor. Primii sunt în deconectare consumatorii casnici, dar nu vor fi deconectate instituții ca spitalele, instituțiile publice. (….) La momentul actual riscurile sunt minime, sunt doar niște provocări care există în fața sistemului nostru energetic, pe care cred că le vom trece cu brio. Riscul există doar în orele de vârf, când consumul este mare, și dacă sistemul nostru energetic național nu va avea capacitate de a menține tensiunea în rețele în orele de vârf, doar atunci vom recurge la deconectări”, a declarat șeful RED-Nord, Iurie Belșiu, în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Reprezentanții celor doi furnizori îndeamnă consumatorii să reducă consumul de energie în orele de vârf – dimineața între 06:00 și 10:00 și seara, între 17:00 și 22:00 – pentru a diminua presiunea asupra rețelei și a evita deconectările.

Parlamentul din Republica Moldova a aprobat instituirea stării de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie. Măsura a fost luată la solicitarea guvernului, care a transmis că o posibilă sistare a livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană, furnizate de către Gazprom, ar putea genera o criză umanitară în regiune. Amintim că principala sursă de energie electrică a Republicii Moldova rămâne termocentrala de la Cuciurgani, deținută de grupul rusesc Inter RAO, alimentată cu gaz rusesc. De la 1 ianuarie, expiră tranzitul gazelor rusești prin rețeaua ucraineană.

Procurorii DNA au trimis în judecată mai mulți inspectori vamali și agenți de poliție de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, într-un dosar ce vizează infracțiuni grave de luare de mită și abuz în serviciu. Conform rechizitoriului, funcționarii publici ar fi primit sume considerabile de bani pentru a permite trecerea ilegală a mărfurilor accizabile, precum țigări, alcool și produse alimentare, din Republica Moldova în Uniunea Europeană.

În cadrul anchetei, DNA a dispus trimiterea în judecată sub control judiciar a agentului de poliție Baciu Iulian Teofil, pentru luare și dare de mită. Totodată, inspectorii vamali Ghițu Stelian și Zaharia Alexandru, precum și agenții de poliție Ciobanu Ovidiu-Dragoș și Pleșca Adrian-Stelian, au fost acuzați de abuz în serviciu. Agentul de poliție Alexa Constantin-Cristian este acuzat de luare de mită. scrie bzi.ro.

În dosar mai sunt implicate 11 persoane fără calitate specială, care efectuau transporturi ilegale de mărfuri și sunt acuzate de dare de mită.

Modul de operare al rețelei infracționale

În perioada iulie-noiembrie 2023, funcționarii de la PTF Sculeni ar fi facilitat trecerea unor colete încărcate cu mărfuri accizabile fără a dispune măsurile legale, cauzând astfel prejudicii semnificative bugetului de stat.

De exemplu, în 4 august 2023, agentul Baciu Iulian Teofil ar fi primit 200 de euro pentru a permite trecerea unui autocar cu mărfuri accizabile. Din acești bani, o parte ar fi fost remisă superiorului său, Mancaș Cristian, șeful PTF Sculeni.

Într-un alt caz, pe 16 august 2023, agentul de poliție Alexa Constantin-Cristian ar fi primit 200 de euro din partea unui coleg, care la rândul său obținuse acești bani de la un transportator.

Pe lângă paguba materială cauzată bugetului de stat, ancheta evidențiază beneficiile personale obținute de inculpați în schimbul favorurilor ilegale. Sumele de bani primite ca mită ar fi variat între 70 și 700 de euro pentru fiecare transport facilitat.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Iași, iar procurorii au propus menținerea măsurilor asigurătorii impuse pe bunurile și conturile inculpaților.

Acest caz scoate la lumină un sistem bine înrădăcinat de corupție în cadrul autorităților de frontieră din Iași. În timp ce funcționarii implicați favorizau traficul ilegal, bugetul de stat era văduvit de sume importante provenite din accize, iar siguranța regimului vamal era grav compromisă.

Rămâne de văzut dacă acest dosar va duce la măsuri concrete pentru reformarea și curățarea sistemului vamal din zona de frontieră.