Un turist italian, care obișnuiește să ofere imagini și impresii din România pe TikTok, a intrat într-un supermarket din România, mirându-se de ceea ce a găsit la rafturi.„M-am dus la un supermarket din București și m-am distrat tare de ce am găsit”, a scris el în descrierea unui videoclip care se poate vedea mai jos, scrie ziare.com.

„Berile se vând în pachete de câte șase, înfoliate în plastic. Fiecare are doi litri. Impresionant”, a subliniat italianul.„Cutiile de ton sunt transparente și cu plastic deasupra. N-am văzut niciodată așa ceva. În România există ketchup verde, ce spectaculos!”, a fost o altă remarcă.„Untul se vinde în casetă cu cod. Nu știu de ce. Poate ajută să-l servești mai ușor?”, a mai spus mirat turistul.

@tripotatoes3 Sono andato in un supermercato a Bucharest e mi sono divertito molto questo è quello che ho trovato #supermarket #romania #bucarest #bucharest #bucaresti ♬ Che La Luna - Louis Prima

Podul.ro a solicitat Agenției Servicii Publice informații cu privire la numărul de cetățeni ai României din dreapta Prutului care au solicitat, în ultimii 3 ani, cetățenia statului românesc de la Est de Prut. 

De asemenea, publicația noastră a solicitat Agenției Servicii Publice să ne comunice câte cereri de obținere a cetățeniei basarabene au fost aprobate sau respinse, dar și câte dintre acestea se află în așteptare spre a fi examinate în anul curent.

Astfel, potrivit datelor statistice aferente perioadei 2021-2023,  106 cetățeni ai României au depus cereri privind dobândirea cetățeniei RM, după cum urmează:

– 2021: 47 cereri depuse, 32 aprobate;

– 2022: 29 cereri depuse, 27 aprobate;

– 2023: 30 cereri depuse, 19 aprobate;

În perioada specificată au fost respinse 9 cereri, motivul fiind constatarea unor nereguli în documentele de stare civilă și actele de identitate. Restul cererilor se află în curs de examinare pentru anul 2024. 

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! În ultimii ani, au apărut o serie de studii care sugerează că obiceiul de a bea cafea poate diminua anumite riscuri pentru sănătate și poate prelungi viața.

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! Ce efect are asupra noastră?

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! În ultimii ani, au apărut o serie de studii care sugerează că obiceiul de a bea cafea poate diminua anumite riscuri pentru sănătate și poate prelungi viața.

Cafeaua conține un număr mare de compuși care ar putea influența pozitiv sănătatea, inclusiv polifenoli, despre care cercetările arată că pot reduce inflamația și pot stimula metabolismul. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca, după ce bem cafea, să ne simțim mai obosiți. Care este explicația?

„În linii mari, oamenii pot fi metabolizatori rapizi sau mai lenți ai cofeinei. Totul depinde dacă aveți enzima hepatică CYP1A2 rapidă sau lentă”, spune Dr. Karan Raj, cunoscut pentru demontarea unor mituri medicale pe TikTok.

„În cazul în care cofeina te face să te simți obosit, ar putea fi din cauza unei erori de software în gena cofeinei pe care fiecare o are”, afirmă medicul, conform Huffington Post.

Enzima CYP1A2 are legătură cu ficatul

CYP1A2, enzima despre care vorbește Dr. Raj, este o enzimă de metabolizare din ficat.

„Au fost raportate mai multe variante ale CYP1A2; unele pot avea un impact asupra metabolizării unor medicamente. Aceste variante prezintă o variabilitate de aproape 40% în ficat și de 60% în metabolismul cofeinei”, spune el.

„În funcție de metabolismul tău, ar putea dura între două și opt ore pentru a elimina jumătate din cofeină”, explică dr. Raj.

Cofeina te menține alert prin blocarea receptorilor de adenozină

„Cofeina te menține alert prin blocarea receptorilor de adenozină”, subliniază el.

„Oamenii cu o mutație cu metabolizare rapidă descompun cofeina mai repede, astfel încât acei receptori de adenozină se eliberează mai repede, permițând adenozinei chimice care induce somnul să se lege și să te facă să te simți mai obosit decât un metabolizator lent”, adaugă el.

Cafeaua, și ingredientul său principal, cofeina, au fost studiate intens, majoritatea studiilor sugerând că, dacă este băută cu moderație, este benefică organismului. Astfel, numeroase cercetări sugerează că băutorii de cafea trăiesc mai mult deoarece au un risc mai scăzut de boli de inimă, cancer și diabet.

În plus, cofeina poate crește concentrarea mentală și, de asemenea, poate aduce beneficii sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim. Cafeaua pare să fie asociată cu un risc scăzut de apariție a bolii Parkinson, dar și de depresie și tendințe suicidare.

Dar cafeaua trebuie băută în mod corect, susțin unii experți. Când ar trebui consumată?

La prima oră a dimineții?

Acest ritual este cât se poate de bun deoarece studiile au arătat că poate îmbunătăți funcția cognitivă, sprijină metabolismul și crește performanța fizică. Cafeaua conține cofeină, un stimulent care ajută să te simți mai alert și mai concentrat.

Mai mult, consumul de cafea, dimineața, poate ajuta la reglarea ritmului circadian, acel ceas intern al corpului care reglează ciclul somn-veghe. Consumul de cafea dimineața vă poate ajuta să vă resetați ritmul circadian și să preveniți întreruperile de somn în cursul zilei.

La jumătatea dimineții?

Dacă vă simțiți moleșiți și aveți nevoie de un impuls, jumătatea dimineții ar putea fi un moment bun pentru a bea o ceașcă de cafea deoarece atunci nivelul de cortizol începe să scadă. Cortizolul este un hormon care reglează răspunsul la stres și ajută să vă mențineți treaz în timpul zilei. Bând cafeaua în acest moment al zilei, puteți menține nivelul de cortizol și nivelul de energie.

În plus, o cafea la mijlocul dimineții vă poate ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit și productivitatea. Studiile au arătat că funcția congnitivă poate fi îmbunătățită cu ajutorul cofeinei poate îmbunătăți funcția cognitivă. În plus, poate îmbunătăți memoria și crește motivația. Dacă aveți un proiect care necesită concentrare maximă, o ceașcă de cafea la mijlocul dimineții poate fi exact ceea ce aveți nevoie.

După-amiaza devreme

Cel mai bun moment pentru a bea cafea, cu beneficii maxime pentru sănătate, este după prânz, când resimțim o scădere a energiei și a productivității. Este cel mai bun moment pentru a bea cafea deoarece cofeina poate ajuta la combaterea oboselii și la îmbunătățirea funcției cognitive.

capital.ro

Cine are cele mai mici salarii în comparație cu media națională?

Președintele Sloveniei, cu un venit anual de 44,7 mii de euro, ceea ce este cu 3% mai mare decât salariul mediu, scrie Business Pages.

Președintele Ucrainei, cu un salariu de 8,13 mii de euro pe an - cu 1,63% peste media națională.

Președintele Serbiei, care primește o remunerație pe oră de 10,7 euro și câștigă 20,56 mii de euro înainte de impozitare.

Președinta RM a indicat în declarația sa pentru anul 2023 un venit de 18,6 mii de euro. Salariul său (13,7 mii de euro/an) este de 1,7 ori mai mare decât media.

Salariul președintelui României este de 60.000 de euro, de 3 ori mai mare decât salariul mediu din țară.

În Bulgaria, președintele primește aproape 125.000 de euro pe an. Aceasta este de 10 ori mai mult decât salariul mediu.

Salariul anual înainte de impozite al președintelui elvețian este de 285.500 de euro.

Acest lucru este menționat în Programul aprobat de reforme economice al Republicii Moldova pentru anii 2024-2026, publicat de Ministerul Finanțelor. Documentul notează că Republica Moldova are o economie deschisă mică.

În general, țara are o politică macroeconomică solidă la un nivel satisfăcător. Criza din 2022, seceta severă, prețurile ridicate, războiul dintr-o țară vecină au continuat să afecteze economia națională în 2023. PIB-ul Moldovei a scăzut cu 0,4% în perioada ianuarie-septembrie 2023, scrie infomarket.md.

Cu toate acestea, PIB-ul a crescut cu 2,6% în trimestrul III 2023, ceea ce a atenuat scăderea generală. Se preconizează că, pe termen mediu, cheltuielile publice vor crește mai puțin decât în anii precedenți. Se estimează că ponderea medie a cheltuielilor în 2024 va fi de aproximativ 34,1% din PIB. Prin urmare, cheltuielile curente sunt estimate la 32,7% din PIB, în timp ce cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 1,4% din PIB. O parte din cheltuielile de capital este planificată să fie finanțată prin împrumuturi externe, ceea ce va permite guvernului să finanțeze proiecte de interes public. Pe termen mediu, în perioada 2024-2026, rata de creștere a cheltuielilor este planificată să crească de la 2,3% în 2024, față de 2023, la 7,1% în 2026, față de 2025. Documentul subliniază că mediul extern rămâne provocator, cu incertitudini și riscuri mari. Perspectivele de redresare economică globală, care erau optimiste la începutul anului 2023, au fost slăbite de presiunile inflaționiste persistente și de recentele turbulențe din sectorul bancar internațional. Invazia Rusiei în Ucraina continuă; tensiunile geopolitice au crescut. În prezent, inflația în Republica Moldova a scăzut ca urmare a politicilor restrictive ale Băncii Naționale și a scăderii prețurilor la alimente și energie. Cu toate acestea, multe țări se confruntă în continuare cu presiuni asupra prețurilor, care, la rândul lor, creează tensiuni pe piața muncii. În plus, creșterea rapidă a ratelor dobânzilor a sporit vulnerabilitatea sectorului bancar, ceea ce necesită măsuri de stabilizare/echilibrare a sistemului bancar.

FMI preconizează o redresare a activității economice mondiale în perioada 2024-2026, dar riscurile negative persistă, deoarece impactul crizei rămâne foarte incert. Această incertitudine ar putea duce la o redresare mai lentă decât se preconiza anterior. Efectele războiului continuă să cântărească asupra economiei Republicii Moldova. După ce PIB-ul s-a contractat cu aproximativ 5 % în 2022, PIB-ul a scăzut ulterior cu 0,4 % în perioada ianuarie-septembrie 2023. Se preconizează că economia își va reveni în 2024 (+3,5 %), susținută de o creștere puternică a producției agricole și de o redresare a consumului și a investițiilor, pe măsură ce salariile reale și remitențele se vor redresa. În același timp, se așteaptă ca PIB-ul să rămână până acum sub tendințele de dinainte de pandemie și de dinainte de război. Incertitudinile legate de război rămân ridicate și ar putea încetini redresarea, iar riscurile la adresa perspectivelor sunt ridicate și predispuse să se înrăutățească. Cu toate acestea, progresele înregistrate în ceea ce privește aderarea la UE, o redresare mai rapidă a cererii interne sau a partenerilor comerciali ar putea stimula creșterea economică și încrederea. Creșterea economică preconizată este determinată de starea de sănătate relativ bună a sectoarelor economice interne și reflectă mai mulți factori care compensează pierderile din 2022: o redresare treptată a consumului, deoarece se preconizează că inflația va scădea mai rapid decât se aștepta anterior și se așteaptă ca relaxarea monetară să sprijine creditarea; producția agricolă care se redresează după o recesiune profundă în 2022; redresarea relativă a economiilor partenerilor comerciali, care va stimula comerțul extern; salariile și pensiile mai mari vor susține consumul; actualul mediu relativ mai slab al politicii monetare și prețurile globale ale energiei, mai mici decât se așteptau, vor sprijini, de asemenea, cererea.

Potrivit documentului, principalele ipoteze referitoare la principalele măsuri de politică care vor afecta perspectivele economice sunt: politica monetară rămâne adecvată; politica fiscală se va concentra în continuare pe atenuarea impactului economic și social al războiului, sprijinind în același timp redresarea; măsurile importante de sprijinire a întreprinderilor vor continua; politicile de reformă structurală se vor concentra pe sprijinirea întreprinderilor și îmbunătățirea pieței muncii; proiectele de infrastructură publică vor fi implementate mai eficient, cu hr "Pe termen mediu se așteaptă o creștere durabilă, determinată de implementarea reformelor și, nu mai puțin important, de angajamentul țării față de reformele economice în contextul statutului de candidat la UE", se arată în Programul de reforme economice al Republicii Moldova 2024-2026.

Ucraina a început să exporte ceapă în România, ţară care, anterior, importa în mod activ acest produs din Republica Moldova, transmite g4media.ro

„Românii cumpără ceapă din Ucraina deoarece stocurile acestui produs în Republica Moldova au început să scadă, iar prețurile au crescut” – a explicat Fedir Ribalko, un consultant internațional pentru fructe și legume, comerț și logistică.

„În momentul de faţă, prețul cepei în Ucraina rămâne stabil și variază între 10 și 15 hrivne/kg, adică 0,27-0,40 USD/kg, în funcție de calitate, regiune și dimensiunea lotului. În ultimele săptămâni, au apărut pe piaţă numeroase oferte pentru vânzarea de ceapă mică şi ceapă de slabă calitate, ceea ce cred că este rezultatul sortării produselor pentru expedieri la export şi aprovizionare către lanţul de supermarketuri. Prețurile pentru o astfel de ceapă nu depășesc 7 hrivne/kg (0,19 USD)” – a declarat şi Oleksandr Horev, expert internațional în cadrul Organizație pentru Alimentație și Agricultură.

Potrivit analiștilor, exportul de ceapă ucraineană către țările UE devine profitabil.

„Acest lucru confirmă încă o dată incredibilul – Ucraina a reușit să-şi restabilească producția de ceapă în doar un an, pierzând până la 80% din suprafețele și infrastructura pentru cultivarea, depozitarea și procesarea cepei în zonele sudice ale regiunii Herson, ca urmare a acțiunile barbare ale invadatorilor ruși” – se arată într-o analiză realizată în cadrul proiectului East Fruit. În opinia analiştilor, creșterea livrărilor de ceapă din Ucraina către țările UE poate susține prețul cepei pe piața internă, în special pentru produsele de înaltă calitate.

Activiștii de mediu au realizat un nou act de vandalism în această dimineață, de data aceasta la muzeul Luvru din Paris, unde au aruncat cu supă înspre celebrul tablou al Mona Lisei care se află în capitala Franței.

Doi activiști ecologiști au stropit cu supă geamul blindat care protejează tabloul „Mona Lisa” de la Muzeul Luvru din Paris, duminică dimineața, justificându-și acțiunea prin dorința lor de a promova în special „dreptul la o alimentație sigură și durabilă”, conform unui jurnalist de la AFP.

„Mona Lisa”, cea mai faimoasă pictură din lume, expusă în spatele unui geam blindat începând din anul 2005, a fost de mai multe ori victima unor acte de vandalism. În mai 2022, de exemplu, celebrul tablou a fost ținta unei tarte cu cremă.

Administratorii Muzeului Luvru au activat o celulă de criză: sala în care se află „Mona Lisa” a fost imediat evacuată și este în curs de curățare.

Acțiunea de duminică dimineața a fost revendicată printr-un comunicat de presă trimis către AFP de un colectiv denumit „Riposta Alimentară”, care se prezintă ca „o campanie de rezistență civilă franceză ce urmărește să impulsioneze o schimbare radicală a societății pe plan climatic și social”.

Stropirea cu supă a tabloului „Mona Lisa” a fost prezentată în același comunicat ca fiind „semnalul de start al unei campanii de rezistență civilă, care face o cerere clară și profitabilă pentru noi toți: securitatea socială a alimentației durabile”.

De mai multe luni, o serie de acțiuni ale activiștilor pentru climă au vizat opere de artă expuse în diverse muzee din lumea întreagă.

În octombrie 2022, două tinere femei care purtau tricouri cu mesajul „Just Stop Oil” au stropit cu supă de roșii o capodoperă a pictorului Van Gogh din seria „Floarea Soarelui”, expusă la National Gallery din Londra, înainte de a se lipi de perete cu ajutorul unei substanțe adezive și de a striga: „Ce valorează mai mult, arta sau viața?”.

Acea pictură era, la rândul ei, protejată printr-un geam de sticlă.

Eurodeputatul Victor Negrescu susține că un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers și un dezastru economic pentru români. Duminică, pe 28 ianuarie, acesta a lansat o campanie națională Anti-Ro-Exit, menită să arate avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană.

Peste 600 de reprezentanți ai PES activists România și membri ai Partidului Social Democrat s-au reunit duminică, la București, în cadrul unui eveniment de lansare a campaniei naționale Anti-Ro-Exit, scrie capital.ro.

Un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers

Această campanie are ca scop evidențierea avantajelor apartenenței României la Uniunea Europeană. Este menită, de asemenea, să demaște minciunile vehiculate de anti-europeni și să explice efectele dezastruoase ale unui posibil Ro-Exit.

„Un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers și un dezastru economic și social pentru români. Nu putem accepta acest tip de discurs care riscă să-i afecteze în mod direct pe cetățenii noștri. Astăzi, împreună cu colegii mei din PES activists România și Partidul Social Democrat, am aprobat o rezoluție prin care începem campania Anti-Ro-Exit, cu scopul de a arăta avantajele apartenenței la Uniunea Europeană și de a prezenta riscurile reprezentate de acest tip de narativ anti-european inspirat de Moscova.

România a înregistrat de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro, în termeni de fonduri primite comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru. Totodată, românii circulă astăzi liber în UE, fermierii au la dispoziție anual peste 3 miliarde de euro în termeni de subvenție, iar împreună beneficiem de drepturi esențiale conferite de legislația europeană”, a declarat Victor Negrescu, coordonator național al PES activists România.

PES activists România este de acord cu modificarea Constituției

Europarlamentarul a adăugat că PES activists România susține și adăugarea în Constituția României a prevederilor referitoare la apartenența la Uniunea Europeană. Potrivit lui Victor Negrescu, „acesta ar fi cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre”.

„Ne dorim o Românie puternică în Uniunea Europeană, o țară reprezentată cu profesionalism la Bruxelles și Strasbourg, în așa fel încât noi să fim cei care dau tonul și influențează deciziile europene”, a afirmat acesta.

La eveniment au participat Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Alexandru Rafila, ministrul sănătății, Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și secretar general al PES activists România, Thomas Vaupel, secretar general adjunct al PES alături de numeroși parlamentari și secretari de stat axați pe componenta europeană.

Marcel Ciolacu, mesaj ferm împotriva extremismului

Amintim că sâmbătă, pe 27 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a luat parte la conferința de alegeri a organizației județene PSD Satu Mare. În cadrul acestui eveniment, a transmis un mesaj ferm împotriva discursului extremist.

„Dezinformări, fiindcă se întâmplă acest lucru şi în mass media şi peste tot, fiindcă este greu să le controlezi, şi poate nici nu este bine să le controlezi. Trebuie să discernem, singuri, nu trebuie să punem oprelişte presei sau să blocăm anumite surse de informare. Cu adevărat, cele care duc la dezbinare, la ură, la războaie, acolo trebuie un stat să intervină. În rest, toate aceste instrumente noi, care se folosesc în lupta electorală, nu trebuie să le blocăm, trebuie să ne adaptăm lor, trebuie să le înţelegem. Copiii noştri au început să gândească diferit de noi”, a declarat el.

Şeful Guvernului a adresat un mesaj și celor care susțin ieșirea României din Uniunea Europeană. El a menționat că nu este interesat de faptul că discursurile unor lideri cu idei extremiste sunt promovate public, „la televizor”. Cu toate acestea, îl deranjează că nu sunt întrebați care este alternativa mai bună într-un astfel de scenariu.

„Avem o şansă unică fiind în Uniunea Europeană şi acest lucru trebuie să-l spunem de fiecare dată, că locul României este în Uniunea Europeană. Nu mă interesează că un adversar politic iese la televizor şi el spune că e mai bine să plecăm din Europa. Ce mă deranjează e că nu îl întreabă imediat cineva: Ai putea să ne dai ce soluţie ai dacă ieşim din Europa? Unde ne în toarcem şi cu câţi zeci de ani noi ne întoarcem înapoi?

Ne uităm şi scoatem din discursul lui tot ce ne-a dezbinat timp de 30 de ani? Oameni buni, avem copii, toţi acasă, unii sunteţi tineri, veţi avea familii şi copii, ce construim noi? Tot ce am urât sau vrem că construim un viitor real şi al noştri şi al copiilor noştri şi al României, în primul rând, fiindcă în primul rând suntem români, pe urmă suntem pesedişti”, a afirmat acesta.

Liderul PSD le-a transmis social-democraților să nu preia acest discurs extremist.

Fermierii locali produc 173,4 kg de struguri pe persoană pe an, scrie Business Pages referitor la Data Pandas.

Printre liderii clasamentului se numără și:

Macedonia de Nord- 160,6 kg
Chile - 140,8 kg
Italia - 135,7 kg
Spania - 127,2 kg
Franța - 92,8 kg
Grecia - 92 kg

 Cel mai puțin se produce în Marea Britanie - 7 g de struguri pe persoană

Unde este cel mai mare volum de producție de struguri?

Locul 1 - China (14,8 milioane de tone)
Locul 2 - Italia (8,2 milioane de tone)
Locul 3 - SUA (7,1 milioane de tone)
Locul 20 - România (736,9 mii tone)
Locul 22 - Moldova (615,7 mii tone)
Locul 24 - Rusia (551,7 mii tone)

Cel mai puțin - Marea Britanie (449 de tone) și Liechtenstein (215 tone).