Compania Purcari Wineries a înregistrat Vintech Innovations, o nouă companie IT deținută integral de Grup și dedicată accelerării inițiativelor proprii de digitalizare.

„Acesta este unul dintre primii pași pe care îi facem în călătoria noastră de digitalizare și inovație, călătorie care ne va permite să dezvoltăm noi capabilități digitale și de gestiune a datelor în cadrul grupului”, spune Anton Fortunatov, Chief Information Officer al Grupului, scrie profit.ro.

Indicele Big Mac, creat de The Economist în 1986, servește ca un instrument amuzant, dar totodată perspicace pentru a compara paritatea puterii de cumpărare (PPP) între diferite țări.

Se ia ca bază prețul unui Big Mac de la McDonald's, un produs standardizat disponibil în multe țări, pentru a evalua valoarea relativă a monedelor. Comparând cât costă un Big Mac în diferite națiuni, indexul oferă o modalitate simplă de a înțelege disparitățile economice și costul vieții la nivel global. În 2024, prețul unui Big Mac în Moldova este de aproximativ 3.56 USD. Această cifră plasează Moldova într-un nivel inferior comparativ cu multe națiuni dezvoltate. De exemplu, un Big Mac costă 8.17 USD în Elveția, 7.14 USD în Norvegia și 5.69 USD în Statele Unite. Prețul din Moldova este mai aliniat cu cel din alte țări cu costuri mai mici, precum Azerbaidjan (3.49 USD) și China (3.47 USD), scrie iData.

Prețul relativ scăzut al unui Big Mac în Moldova sugerează câteva condiții economice. Bunurile și serviciile din Moldova sunt în general mai ieftine decât în țările cu costuri ridicate. Acest cost de trai mai mic se reflectă în prețul Big Mac-ului. Leul moldovenesc poate fi subevaluat în comparație cu monedele majore precum USD și EUR. Această subevaluare înseamnă că un dolar poate cumpăra mai mult în Moldova decât în țările cu prețuri mai ridicate ale Big Mac-ului. Prețurile mai mici sunt adesea corelate cu salarii mai mici și un PIB pe cap de locuitor mai redus, indicând provocări economice. Poziția Moldovei sugerează că se află încă în curs de dezvoltare economică comparativ cu țările din Europa de Vest și America de Nord.
În România, prețul unui Big Mac este de 3.42 USD. Acest preț este ușor mai mic decât cel din Moldova (3.56 USD), ceea ce indică un cost de trai și un nivel economic similare. Cu toate acestea, România fiind membră a Uniunii Europene, poate beneficia de investiții și de o economie mai stabilă în comparație cu Moldova. În Ucraina, prețul unui Big Mac este de 2.94 USD, semnificativ mai mic decât în Moldova. Acest preț reflectă provocările economice majore pe care Ucraina le confruntă, inclusiv efectele războiului și instabilitatea economică. În Polonia, un Big Mac costă 4.97 USD, considerabil mai mult decât în Moldova. Aceasta sugerează că Polonia are un cost de trai mai ridicat și o economie mai dezvoltată, fiind și ea membră a Uniunii Europene.

Potrivit raportului Webometrics, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” se situează pe primul loc la noi în țară. Instituția este urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei, iar pe al treilea loc se regăsește Universitatea de Stat din Moldova, scrie diez.md.

În acest clasament se regăsește și Universitatea de Stat din Tiraspol care în anul 2022 a fost absorbită de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Această decizie a venit în urma unei hotărâri de guvern care prevedea reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării.

Indicatorii luați în calcul de ratingul Web of Universities (Webometrics):
# 50 % – vizibilitatea – numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universității le primește de la terțe părți;
# 10 % – transparența – numărul total de citări (vezi mai multe detalii aici);
# 40 % – excelența – calitatea articolelor științifice publicate în reviste internaționale cu impact ridicat, aflate în primele 10 % cele mai citate într-un anumit domeniu.

Webometrics este un top realizat de Cybermetrics Lab, un grup de cercetare din cadrul Consiliului Superior pentru Cercetări Științifice din Spania, începând cu anul 2004. Ierarhizarea din cadrul acestui top este realizată pe baza datelor web accesibile publicului, iar rezultatele sunt făcute publice în lunile ianuarie și iulie, în fiecare an.

Republica Moldova se situează pe locul al doilea la nivel global în ceea ce privește auto-suficiența vinicolă, cu un procent de 443% din producție față de consum, conform datelor colectate între anii 2018 și 2022. Aceasta înseamnă că în Republica Moldova se produce de 4.4 ori mai mult vin decât se consumă. Acest raport este mai mare doar în Chile (6.3 ori) și e mai mare decât în Spania (3.7 ori). Aceste date sunt calculate ca o medie pentru o perioadă de cinci ani 2018-2022 și sunt prezentate de către AAWE – Asociația Americană a Economiștilor specializați în Vinuri, în baza informațiilor privind comerțul mondial.

Un indicator interesant e că la nivel mondial, în perioada 2018-2022 s-a produs cu 13% mai multe vinuri decât s-au consumat, ceea ce poate denota o creștere continuă a pieții vinurilor, o supraproducție fiind cauzată de creșterea numărului de consumatori, investiții în vinuri de colecție și cucerirea de noi piețe pentru vinuri, scrie iData.

La polul opus – în Marea Britanie se produce doar 1% din necesarul de consum de vinuri, ceea ce înseamnă că 99% din vinurile consumate sunt de import. Rusia își satisface 46% din consumul de vinuri prin producția proprie, iar Elveția – doar o treime. În România există un echilibru relativ între consum și producție, existând un exces de 14% de producție, comparativ cu consumul.

Conform raportului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, principalele piețe de export pentru vinurile moldovenești sunt România, Polonia, Republica Cehă, SUA și China. În 2023, exporturile de vin ale Moldovei au atins 123 milioane de litri, în valoare de 192 milioane USD, marcând o creștere de 18% în volum și 24% în valoare față de anul precedent.

Pentru R. Moldova, sezonul agricol 2023/2024 a fost caracterizat printr-o creștere pronunțată a suprafeței semănate și recoltei de rapiță, cultura înregistrând o expansiune cantitativă fără precedent de aproape 3 ori - de la 77,4 mii de tone în 2022 - la 211 mii de tone în 2023 (doar de teritoriul malul drept al Nistrului). Ce ține de recolta de rapiță din stânga Nistrului, aceasta a fost cultivată pe o suprafață de circa 20-25 mii hectare, recolta estimată în 2023 ajungând în regiune la 50-70 mii de tone. Datele se conțin în analiza expertului Iurie Rija.

Rentabilitatea rapiței comparativ cu alte culturi cerealiere tradiționale s-a dovedit a fi mai mare - la un cost de producție de 16.500 – 17.000 de lei/hectar, marja brută procentuală la rapiță în actualul sezon a variat în intervalul 10-20%. Asta a fost factorul care a determinat fermierii să dea preferință acestei culturi oleaginoase, scrie agroexpert.md.

Deoarece Republica Moldova nu dispune de unități de procesare a rapiței, întreaga recoltă, inclusiv cea din Transnistria, a fost destinată exportului. În anul 2023, exporturile de rapiță au atins 297,8 mii de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 3,8 ori față de anul 2022. În primele șase luni ale anului 2024, exporturile au totalizat 21,2 mii de tone.

Guvernul a aprobat astăzi Programul de sprijin al micilor producători.

Acesta prevede că micii producători - întreprinderi cu o cifră de afaceri anuală de până la 5 milioane de lei și cu până la nouă angajați - vor primi finanțare nerambursabilă de cel mult 70% din valoarea proiectului investițional, dar nu mai mult de 500 de mii de lei. Contribuția beneficiarului va constitui minim 30% din suma proiectului, transmite MOLDPRES cu referire la Direcția comunicare a Executivului. 

De menționat că cei care nu dispun de suficiente mijloace pentru cofinanțarea proiectului vor putea apela la surse creditare. În acest caz, producătorii pot beneficia de o garanție financiară emisă de Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Din contul granturilor, antreprenorii vor putea cumpăra utilaje și echipamente, materii prime și materiale de construcții necesare pentru dotarea și amenajarea spațiului de producere, francize, soluții de digitalizare și servicii de dezvoltare a afacerii. Pe lângă componenta de finanțare, programul mai prevede activități de informare, promovare, monitorizare și evaluare. 

La program pot participa micii producători ce activează de cel puțin 12 luni. De asemenea, sunt eligibile persoanele fizice care abia planifică înființarea unei afaceri, dacă pot demonstra activitatea pentru ultimul an și se înregistrează ca entitate antreprenorială în termen de o lună de la data aprobării proiectelor.

Programul va fi lansat în trimestrul III al anului curent și va fi implementat timp de 36 de luni, bugetul estimativ fiind de 20 de milioane de lei anual. Instituția responsabilă de realizarea programului este Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, care urmează să elaboreze manualul operațional pentru implementare, precum și un ghid pentru întreprinzători.

Peste 5 000 de locuri în universități va finanța statul în viitorul an academic. Cel mai costisitor contract de studii, de 55 000 de lei, este la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testimințeanu”.

USMF are cele mai mari taxe. La stomatologie, studenții achită 55 000 de lei, mai mult decît anul trecut cu aproape 13 000 de lei. Un an de studii la medicină sau optometrie costă 33 000 de lei. Dar aici majorarea e doar 500 de lei.

Academia de Arte este pe locul al doilea la prețul contractelor de studiu. Taxa anuală la specialitatea canto academic trece de 51 000 de lei, și s-a scumpit cu zece mii de lei. A doua cea mai costisitoare specialitate este dirijarea simfonică, unde viitorii studenți vor trebui să achite 45 000 de lei pe an. Studiile la canto de estradă costă 42 000 de lei, cu aproape 9 000 de lei mai mult, notează Noi.md cu referire la Moldova 1.

Au fost revizuite și taxele la Universitatea Tehnică. Studenții la arhitectură au de plătit 19 000 de lei pe an, taxa a crescut cu două mii de lei. La calculatoare, informatică și microelectronică, practic la toate specialitățile, prețul studiilor este de 15 400. Excepție face Ingineria software, care costă 17 500 de lei, cu 1 500 de lei mai mult. Cei care vor să aibă o carieră în medicina veterinară vor trebui să achite 17 000 de lei. Și în acest caz, taxa a crescut cu 2 000 de lei. La Academia de Studii Economice, taxa unică la toate specialitățile este 13 500 de lei.

Universitatea Liberă Internațională din R. Moldova (ULIM) propune contracte de școlarizare la un preț cuprins între 7 000 și 16 000 de lei. Universitatea de Stat din Moldova, deocamdată, nu a publicat taxele pentru noul an academic.

Astăzi, 22 iulie, începe admiterea în universități. În acest an, viitorii studenți vor putea depune cererile online datorită unei platforme create de Ministerul Educației.

O companie din România, care activează în domeniul colectării și neutralizării deșeurilor medicale și chimice, își extinde activitatea în Republica Moldova.

Despre aceasta a anunțat astăzi vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite MOLDPRES. 

Compania are o experiență de 30 de ani în neutralizarea deșeurilor medicale și chimice, gestionând opt fabrici în România.

„Vești bune la sfârșit de săptămână! Un nou investitor vine în Republica Moldova. Este vorba despre compania românească „Sterileco”. Iar ieri a făcut primul pas oficial în această direcție: compania a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice”, a anunțat Dumitru Alaiba. 

El a adăugat că venirea „Sterileco” în Republica Moldova nu înseamnă doar locuri noi de muncă, dar și îmbunătățirea managementului deșeurilor periculoase. „Ne bucurăm că prima piață aleasă pentru extindere este Republica Moldova”, a conchis vicepremierul. 

Agenția de Investiții a din Moldova a comunicat că „Sterileco” este un lider în industria gestionării deșeurilor medicale, având un portofoliu vast de clienți și gestionând fluxuri considerabile de deșeuri generate de spitale, clinici și instituții sanitare, atât publice cât și private.

„Ieri, „Sterileco” a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice dar, a început să analizele piața locală încă din martie anul curent, pregătindu-se pentru această extindere importantă”, a adăugat sursa citată. 

România se află pe primul loc între investitorii principali ai Republicii Moldova, cu aproximativ 1600 de întreprinderi cu capital românesc înregistrate și investiții în capitalul social care totalizează aproximativ 6,74 miliarde de lei.

Exportul de cereale provenite din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a cunoscut o majorare consistentă în ultimii ani.

Astfel, potrivit Delegației Uniunii Europene la Chișinău, în patru ani, exporturile de cereale moldovenești în țările UE au crescut de 8 ori: de la 36,2 milioane de dolari în 2020 – până la 292,2 milioane de dolari în 2023.

Cu fiecare an, Uniunea Europeană devine o piață tot mai mare de export pentru Republica Moldova, cel mai mare volum de cereale în 2023 fiind exportat spre România – 247 milioane de dolari.

În Grecia au fost exportate cereale în valoare de 18,4 milioane de dolari, în Italia de 16,7 milioane de dolari, în Spania de 2,9 milioane de dolari și Portugalia de 2 milioane de dolari.

Alimentele interzise pentru toată lumea. Se spune că mai mult de jumătate din caloriile pe care le consumăm provin din alimente ultraprocesate (UPF). Spre deosebire de felurile de mâncare pe care le facem acasă, cu produse și ingrediente proaspete, aceste UPF-uri conțin puține alimente întregi sau deloc.

Adesea sunt formulate industrial, cu îndulcitori sintetici, coloranți și alți conservanți și emulgatori chimici. De asemenea, pot conține niveluri ridicate de grăsimi saturate, sare și zahăr și un conținut scăzut de fibre.

Consumul regulat de UPF a fost legat de sănătatea precară, cancer și moarte timpurie. Iată care sunt alimentele ultraprocesate pe care nu ar trebui să le consumați niciodată, conform BBCGoodFood.

Cele mai proaste 10 alimente ultraprocesate

1. Băuturi energizante

Deși se spune că băuturile energizante sporesc atenția și îmbunătățesc performanța, atunci când sunt consumate în mod regulat fac inima să pompeze mai greu și mai repede și pot avea implicații grave asupra sănătății, mai ales atunci când sunt consumate de copii și tineri.

2. Pâinea din comerț

Acesta este tipul de pâine pe care îl găsim în toate supermarketurile și este clasificat ca UPF.

Pe lângă ingredientele de bază ale pâinii (făină, drojdie, sare și apă), include de obicei aditivi pentru a accelera procesul de fabricație și a prelungi durata de valabilitate. Exemplele includ emulgatori, conservanți și zaharuri. Se spune că pâinea produsă în masă reprezintă până la 11% din caloriile pe care le consumăm.

3. Cereale pentru micul dejun

Multe cereale populare sunt clasificate ca UPF deoarece conțin cereale foarte procesate, precum și aditivi – siropul de zahăr, conservanți și coloranți. Prelucrarea cerealelor, precum ovăzul și porumbul, reduce conținutul de fibre și nutrienți și crește impactul pe care îl au asupra zahărului din sânge și răspunsului la insulină. Deși unele sunt îmbogățite cu vitamine și minerale, aceste cereale ambalate sunt sărace în proteine și fibre și bogate în zahăr.

4. Hot dog

Cârnații au fost unul dintre primele alimente „procesate”.

Orientările actuale de sănătate recomandă să limităm aportul de carne roșie la cel mult 70 g (greutate gătită) pe zi, din cauza unei potențiale legături cu cancerul intestinal. Carnea procesată prezintă un risc mai mare, deoarece conține nitrați suplimentari, precum și niveluri ridicate de grăsimi saturate și sare. Consumul pe termen lung de carne roșie, și în special de carne procesată, este asociat cu un risc crescut de mortalitate de orice cauză, boli de inimă și diabet de tip 2, atât la bărbați, cât și la femei.

5. „Carne” vegană

Aceste produse sunt concepute pentru a imita textura, aroma și aspectul cărnii convenționale.

Aditivi cum ar fi metilceluloza sunt utilizați pentru a crea senzația asemănătoare unei bucăți de carne. Amplificatorii de aromă, cum ar fi glutamatul monosodic, precum și emulgatorii, stabilizatorii și materialele de umplere sunt, de asemenea, utilizați pentru a ajusta gustul și textura proteinei vegetale. Deoarece aceste substanțe chimice au efecte variate asupra organismului, nu ar trebui să fie consumate în mod regulat.

6. Nuggets de pui

Deși am putea presupune că sunt făcute din carne slabă de piept, aripioarele de pui includ și alte părți ale păsării, inclusiv tendoane, piele, oase, colagen și grăsime. Alte ingrediente includ amidon, ulei, pudră de ou, sirop de glucoză, precum și stabilizatori și coloranți

7. Gustări reformulate din cartofi

Gustările reformulate din cartofi, cum ar fi Pringles, sunt făcute din cartofi procesați deshidratați, uleiuri vegetale rafinate, făină de orez și grâu, emulgatori, sare și coloranți. În funcție de aromă, pot include și glutamat monosodic, pudre de proteine hidrolizate și sirop de glucoză.

Temperatura ridicată generează potențial o substanță numită acrilamidă, care poate fi cancerigenă.

8. Margarina

De obicei, margarina combină diferite uleiuri vegetale care sunt supuse unui proces numit hidrogenare. Acesta este procesul care creează „grăsimi trans” care acum sunt considerate la fel de dăunătoare pentru inimă precum unele grăsimi saturate. Margarinele conțin și emulgatori și coloranți, pentru a imita aspectul untului.

9. „Brânză” vegană

Fabricate adesea dintr-o grăsime saturată de origine vegetală, cum ar fi uleiul de cocos, aceste alternative de „brânză” se bazează pe adăugarea de amidon, stabilizatori, coloranți și arome pentru a crea un produs care imită brânza adevărată. De asemenea, sunt bogate în grăsimi, grăsimi saturate și sare. Spre deosebire de alte alternative pe bază de plante, „brânza” vegană nu este de obicei fortificată cu vitamine și minerale

10. Semipreparate

Acestea conțin de obicei conservanți și alți aditivi folosiți frecvent în UPF-uri pentru a le face să reziste mai mult și să aibă un gust bun.

Studiile arată că semipreparate pot avea niveluri mai ridicate de zaharuri și au mai multe calorii. Alte cercetări sugerează că mâncărurile din supermarket nu au nicio contribuție nutrițională, multe fiind bogate în grăsimi saturate și sare.

capital.ro