Grecia va aduce în mod organizat muncitori din șase state non-UE, pentru a suplini deficitul de pe piața forței de muncă elene, a anunțat premierul Kyriakos Mitsotakis. În curând, Atena va încheia un acord privind migraţia cu India, pentru a aduce în ţară angajaţi calificaţi şi necalificaţi, care vor lucra în agricultură, construcţii şi turism.

„Credem că în curând vom putea semna un acord de mobilitate privind migraţia, care va permite majorarea numărului de muncitori indieni care vor veni în Grecia într-un mod organizat”, a declarat oficialul la un forum de afaceri intitulat: „Explorarea colaborării economice dintre Grecia şi India: Perspective viitoare”, a declarat premierul elen, citat de Agerpres.

Acordul urmează să fie semnat în martie şi apoi supus spre ratificare Parlamentului.

În cazul angajaţilor necalificaţi, aceştia vor putea sta în Grecia o perioadă de până la cinci ani, dar după 18 luni sunt obligaţi să meargă în India pentru şase luni, înainte de a reveni în Grecia. Angajaţii cu înaltă calificare, numeroşi în India, care este un hub global tehnologic, vor avea permis de rezidenţă pentru trei ani consecutivi.

Republica Moldova, una dintre țările vizate în planul Greciei

Acordul face parte dintr-un plan mai amplu al Guvernului care include înţelegeri cu un număr total de şase ţări: Armenia, Georgia şi Republica Moldova (Europa) şi India, Filipine şi Vietnam (Asia). Obiectivul este de a atrage aproximativ 40.000 de angajaţi pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă al ţării.

Aceste acorduri reprezintă al doilea pas în cadrul eforturilor autorităţilor de la Atena de a rezolva problema masivă a deficitului de forţă de muncă.

Primul pas a fost reprezentat de o lege adoptată în perioada Crăciunului şi care vizează angajarea în mod legal a acelor migranţi care muncesc deja în Grecia. Guvernul vrea apoi să îmbunătăţească procedurile administrative astfel încât permisele şi reînnoirea permiselor de rezidenţă să fie emise mai rapid.

În vara anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea care a permis proprietarilor de mașini cu numere de înmatriculare străine să-și înregistreze vehiculele în țară cu o reducere semnificativă de 70% la acciza plătită. Această politică publică, de la bun început, a ridicat mai multe semne de întrebare privind corectitudinea față de ceilalți cetățeni care au achitat accizele integrale la procurarea unui automobil, dar și asupra modului în care politicile fiscale utilizate de către autorități se aliniază cu angajamentele de protecție a mediului și obiectivele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în perioada 1 iulie 2023 - 31 ianuarie 2024, au fost înregistrate în regim vamal 11,406 mijloace de transport, bugetul încasând peste MDL 328 milioane. Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, autoritățile oferind această facilitate fiscală, au ratat venituri de MDL 765 milioane, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat efectele politicii publice implementate de către autorități.

Potrivit autorului, un aspect de interes major a fost impactul asupra mediului. Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm³. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluarea mediului.

„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Integrarea mai accelerată a prevederilor de mediu în politicile din domeniul transportului. Un nou regulament privind inspecția tehnică periodică urma să fie aprobat încă în anul 2018. În ultimii 5 ani, aprobarea acestuia a fost amânată de mai multe ori. În acest context, recomandăm accelerarea procesului de elaborare, consultare și aprobare.
2. Aprobarea politicilor publice în baza unui proces de analiză a impactului și cuantificării costurilor și beneficiilor. Deși la nivelul Guvernului a fost aprobat Ghidul metodologic pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor publice, autoritățile nu îl utilizează atunci când inițiază implementarea diverselor politici publice. Politicile publice nu pot produce rezultate și genera schimbări, dacă acestea sunt aprobate fără o înțelegere bună a impactului fiscal, administrativ, economic, social și a efectelor asupra mediului înconjurător.
3. Sporirea coerenței între documentele de planificare și politicile publice elaborate la nivelul administrației publice centrale. Documentele de politici sectoriale trebuie să fie corelate cu Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030 și cu cadrul bugetar pe termen mediu. Existența contradicțiilor în politicile publice implementate va afecta coerența planificării și ar putea submina inclusiv și viteza procesului de aliniere la legislația Uniunii Europene.
4. Evaluarea impactului   Toate   politicile aprobate de către autorități, inclusiv modificările de taxe, impozite și accize ar trebuie să fie cuantificate la  etapa  inițială  de  elaborare.  Analiza  detaliată  a veniturilor  și  costurilor  este  esențială  pentru asigurarea unei fundamentări solide și transparente a politicilor publice.

Pentru prima dată, în Republica Moldova vor fi lansate creșe de tip familial la domiciliu. Persoanelor care au participat, pe parcursul anului trecut, la ateliere de instruire în prestarea acestui tip de servicii alternative de îngrijire a copiilor le-au fost înmânate certificatele de participare și granturi pentru cele mai bune planuri de faceri. Organizația Internațională a Muncii a oferit 3 granturi în valoare de câte 6000 de dolari fiecare pentru aceasta inițiativă.

Alte șase granturi au fost oferite de către organizația Street Child Moldova, în valoare de 3000 de euro, transmite IPN.

„Noi de mulți ani vorbim de faptul că nu avem acces adecvat la servicii de îngrijire a copilului, de servicii de creșă și faptul că în Republica Moldova noi avem un deficit de forță de muncă atât de profund, faptul că avem atât de multe mame care ar vrea să muncească și să combine foarte util și viața profesională și cea de familie și pentru că noi tot timpul am „economisitˮ și nu am investit în ceea ce avem mai prețios, în copiii noștri, am ajuns la situația la care am ajunsˮ, a declarat ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu. Oficialul a precizat că prin crearea serviciilor alternative și individualizate de îngrijire a copiilor, prin crearea creșelor de tip familial părinților și copiilor să li se ofere suportul necesar.

Secretarul de stat la Ministerul Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a menționat că aceasta inițiativă reprezintă o oportunitate atât pentru sistemul educațional, cât și pentru părinți. „Dintotdeauna grupele de creșă au fost tratate doar ca grupe de îngrijire, nu și de educație. Astăzi, trebuie să recunoaștem că noi facem educație și fiecare părinte care se ocupă de copilul său știe că face educație nu de la trei ani, dar face educație de la naștere, dar chiar și mai înainte de naștere, și atunci aceste creșe nu trebuie să le privim numai ca spații de îngrijire bună a copiilor, dar și spații de dezvoltare bună a copiilor și de educațieˮ, a spus secretarul de stat.

„Ce face o mamă când află că va avea un copil? Ce face o femeie care este activă pe plan profesional, dar vrea și un copil? Cum noi o ajutăm ca ea să rămână activă pe plan profesional, dar să aibă numărul de copii dorit? Și aici intervenim toți împreună pentru a oferi acestor femei, acestor familii sprijinul necesar, serviciile necesare de îngrijire a copiluluiˮ, a spus Marina Morozova, deputată în Parlamentul Republicii Moldova, precizând că în Moldova vor fi implementate servicii profesionale de îngrijire a copilului.

Carolina Bugaian, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, a comunicat că la ateliere de instruire participații au consolidat atât competențele profesionale, cât și personale în domeniul antreprenoriatului feminin și de formare a activității de îngrijire a copiilor la domiciliu.

Acțiunea face parte din susținerea oferită Ministerului Muncii și Protecției Sociale în implementarea Programului Național de servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani. Actualmente, doar 15% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani sunt încadrați în serviciile publice de creșă, ținta programului național fiind de a majora acest indicator până la 30%.

Creșele de tip familial, organizate la domiciliul prestatorilor de serviciu, vor activa în bază de regulament elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. O mini-creșă va putea lua în îngrijire maximum 5 copii cu vârsta de până la 3 ani (36 de luni), dintre care cel mult 2 copii cu vârsta până la 12 luni și 2 copii cu vârsta de 13-24 luni. Îngrijitorii calificați și instruiți în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii vor asigura un mediu protejat și iubitor copiilor la domiciliul lor. Îngrijitorul semnează un contract de prestări de servicii cu fiecare părinte, ceea ce garantează respectarea riguroase a normelor etice, drepturilor copilului, siguranței și igienei.

Este Regele Charles tot mai aproape de a abdica? O serie de previziuni ale lui Nostradamus dezvăluie posibilități neașteptate pentru familia regală britanică. Cine va fi următorul rege?

Regele Charles va abdica, a prevăzut astrologul francez Nostradamus

Regele Charles tot mai aproape de a abdica? Un set de preziceri ale lui Nostradamus referitoare la decesul reginei în 2022 captează atenția presei internaționale.

Nostradamus ar fi prezis abdicarea regelui Charles al III-lea. Totodată, potrivit astrologului, ulterior, ne putem aștepta să acceadă la tron o persoană care nu a avut niciodată așteptări de a deveni rege.

Dacă această previziune a lui Nostradamus se adeverește, ar însemna că Prințul William nu va fi acela care va ajunge pe tronul Marii Britanii.

Trecerea în neființă a Reginei Elisabeta a II-a a adus un val de tristețe în toată Marea Britanie, marcând sfârșitul unei epoci și lăsând o amprentă profundă asupra istoriei monarhiei britanice.

Nostradamus, astrolog și clarvăzător francez, a prezis numeroase evenimente cu impact uriaș, amintim atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie. El a anticipat războiul din Irak în una din prezicerile sale. De asemenea, a prevăzut criza financiară globală din 2008. Printre previziunile sale se numără și asasinarea lui Benazir Bhutto.

În pasajele publicate în 1555, Nostradamus oferă perspectivele sale despre evenimentele viitoare. El vorbește inclusiv despre „Abdicarea lui Carol al III-lea al Angliei” după moartea Reginei. Nostradamus prezice că Charles va fi obligat să renunțe la tron, ceea ce va conduce la urcarea pe tron a unui fiu care nu se așteaptă la o astfel de situație.

Conform cărții publicate în 2005 de Mario Reading intitulată „Nostradamus: The Complete Prophecies For The Future”, se face referire la o profeție a lui Nostradamus conform căreia Regina va muri în 2022, iar Regele Carol al III-lea va abdica.

„Oamenii îl vor forța să abdice pe Regele Insulelor. Va fi înlocuit de un om care nu s-a așteptat niciodată să fie rege,” potrivit lui Nostradamus.

Reading susține că Nostradamus a făcut o predicție precisă cu privire la moartea reginei în 2022.

Mario Reading explică ipoteza abdicării Regelui Charles

În contextul recent al evenimentelor din Marea Britanie, ipoteza abdicării nu mai pare atât de improbabilă.

„Prințul Charles va împlini șaptezeci și patru de ani în 2022, când va prelua tronul, dar resentimentele care i-au fost aduse de o anumită proporție din populația britanică, în urma divorțului său de Diana, Prințesa de Wales, încă persistă.

Presiunea asupra lui este atât de mare, iar vârsta lui este atât de mare, încât Charles acceptă să abdice în favoarea fiului său. Întrebarea este, care fiu? Căci în ultimul rând Nostradamus arată foarte clar că „un om îl va înlocui pe cel care nu s-a așteptat niciodată să fie rege.

Înseamnă asta că prințul William, care s-ar fi așteptat să-i succede tatălui său, nu mai este în imagine? Și prințul Harry, implicit, devine rege în locul lui?, a explicat Reading.

După ce Palatul Buckingham a făcut public anunțul privind boala Regelui Charles, întreaga lume își pune întrebări cu privire la viitorul monarh. Acesta a fost încoronat la venerabila vârstă de 75 de ani pe 6 mai 2023, după ce mama sa, Elisabeta a II-a, a domnit timp de șapte decenii.

În 1936, regele Edward al VIII-lea a renunțat la coroană pentru a se căsători cu Wallis Simpson, marcând ultima abdicare în istoria Marii Britanii. Astăzi, este clar că termenul „abdicare” nu mai este un subiect tabu la Londra.

Cu toate că a primit diagnosticul de cancer, Charles păstrează o atitudine hotărâtă, conform surselor apropiate și presei britanice. Acest lucru nu afectează rolul său constituțional ca rege și șef al statului, inclusiv întâlnirile săptămânale cu premierul de miercuri, chiar și prin telefon de la Sandringham, unde se află pentru tratamentul oncologic. Cu toate acestea, din cauza bolii, el este obligat să suspende toate angajamentele externe pe termen nedefinit.

Va deveni Prințul William următorul rege al țării?

Incertitudinile legate de evoluția bolii lui Charles indică inevitabil posibilitatea ca William să devină rege mai curând decât anticipam.

Cu toate acestea, mai există și problema bolii prelungite a soției lui William, Kate. Ea se confruntă cu o afecțiune gravă de sănătate, deși natura acesteia nu a fost detaliată. Kate care a necesitat o intervenție chirurgicală abdominală luna trecută. Această operație a impus o perioadă de spitalizare de două săptămâni și urmează acum o perioadă de repaus care va dura câteva luni, potrivit Daily Star. , scrie capital.ro

În prezent, succesiunea la tron este următoarea:

1. Prințul William, fiul cel mare al lui Charles.
2. Prințul George, fiul cel mare al lui William.
3. Prințesa Charlotte, fiica lui William.
4. Prințul Louis, fiul lui William.
5. Prințul Harry, fiul mai mic al lui Charles

Business Pages continuă să vorbească despre antreprenorii moldoveni, datorită cărora economia noastră se dezvoltă, iar cetățenii își găsesc locuri de muncă. Eroii de astăzi sunt Oleg și Tatiana Razloga, care au creat un întreg imperiu de afaceri în Moldova. Familia lor deține un lanț de magazine Bonus, Local, JYSK, Instreet și multe altele.

Care sunt companiile lor și câți bani aduc? 

Tarol-DD

1. Tarol-DD Holding a fost înființată de familia Razloga în urmă cu 21 de ani. Acum este un mare angrosist moldovean care vinde produse alimentare, cosmetice și produse chimice de uz casnic. Compania deține mai multe rețele de magazine - Bonus, Local și Avocado (fosta Împărăța Curățeniei).

În 2022, Tarol-DD a generat venituri de 774,82 milioane de lei. Profitul net al companiei a fost de 97,75 milioane de lei. În același timp, în cursul anului, veniturile companiei au crescut cu 33,8%, iar profitul cu 13,5%. Numărul de angajați ai holdingului a crescut cu 114 persoane, ajungând la 689 din 2022.

Imensitate

2. Compania Imensitate, care face de asemenea parte din holdingul Tarol-DD, operează rețelele Jysk, Koton, Instreet, Flo și Next. 

Profitul său net în 2022 a fost de 73,7 milioane de lei, la venituri de 1,89 miliarde de lei. Din 2021, profitul a crescut de 2,6 ori, iar veniturile aproape s-au dublat. În același timp, personalul a crescut cu 167 de persoane, ajungând la 956 de angajați.

Mego by Tarol

3. În urmă cu patru luni, Oleg Razloga a creat o altă companie - Mego by Tarol. Ca și Imensitate, aceasta este administrată de fiul său Dmitri. Din cauza faptului că firma este nouă, datele sale financiare nu sunt încă disponibile public.

Ramiol Energy

4. Oleg Razloga este administratorul Ramiol Energy, compania rudei sale Mihail Razloga. Aceasta se ocupă cu producerea de energie electrică și este situată în Rezina. În ciuda faptului că societatea funcționează de 7 ani, nu există detalii financiare în datele publice.

Olpem-Group

5. Tatiana Razloga împarte societatea mixtă Olpem-Group cu ruda sa Rostislav. Din datele publice nu reiese clar cine este acesta pentru ea. Participația ei este de 93,08%, iar a lui este de 6,91%. Pierderile nete ale companiei în 2022 au fost de doar 200 de lei, în timp ce activele totale ale acesteia au fost de 5,3 mii de lei. În același timp, compania avea 1 angajat la acel moment. Olpem-Group se ocupă de comerț.

Rosauto Mig

6. Rostislav Razloga administrează și compania Rosauto Mig, care aparține Tamarei Razloga, cel mai probabil o altă rudă a familiei. Această companie se ocupă de transport și leasing. Printre lucrurile interesante - veniturile și profiturile companiei în 2022 au fost aproape la fel - 366,8 mii și 357 mii de lei. Activele sale au totalizat 468,1 mii de lei.

Primele apeluri de proiecte lansate în cadrul Programului Interreg NEXT România-Republica Moldova s-au închis pe data de 9 februarie 2024. Conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, au fost depuse 277 de proiecte, care vizează domeniile educației, sănătății, turismului, precum și investiții în combaterea efectelor schimbărilor climatice, biodiversitate, buna guvernanță și managementul frontierei. Valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse este de 211 milioane de euro.

Lansat în luna august 2023, apelul pentru proiecte standard (care includ o componentă de investiții de minimum 60% din bugetul proiectului) are o alocare de 40 milioane euro și va finanța investiții în prevenirea și combaterea dezastrelor naturale, educație, sănătate, turism și managementul frontierei. În cadrul acestui apel au fost depuse 167 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 176 de milioane de euro, scrie fonduri-structurale.ro.

Apelul de proiecte cu valoare mică a fost lansat în luna septembrie 2023, având un buget de 19,4 milioane euro pentru a finanța activități de prevenire și combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, educație, sănătate și bună guvernanță. Cele 110 proiecte depuse totalizează 35 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Proiectele au fost depuse de autorități publice care activează în domeniile enunțate mai sus, ONG-uri sau asociații profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puțin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect.

Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova are un buget de 97 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, la care se va adăuga contribuția națională. Vor putea primi finanțare proiecte care aduc beneficii comunităților de la frontieră, din județele Iași, Vaslui, Galați, Botoșani (România) și de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Domeniile vizate de acest program sunt: sănătatea, educația, turismul și cultura, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, buna guvernanță și managementul frontierei.

Majoritatea companiilor, inclusiv băncile, susțin intenția autorităților de a restricționa volumul de numerar pentru a combate spălarea de bani, economia subterană și evaziunea fiscală. În același timp, întreprinzătorii insistă asupra faptului că modificările ar trebui să fie implementate în mod chibzuit și treptat, întrucât proiectul de lege privind decontările în numerar adoptat în primă lectură prezintă numeroase lacune și deficiențe. Zilele trecute, acesta a fost discutat în cadrul audierilor publice înaintea celei de-a doua lecturi. Toată lumea este nemulțumită - bancheri, oameni de afaceri, colectori de produse agricole, avocați și așa mai departe.

Business Pages a ascultat revendicările participanților la audieri, răspunsurile Ministerului Finanțelor și comentariile deputaților și le-a ales pe cele principale.

Și băncile "plâng" câteodată

Șeful Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a făcut câteva observații "critice", în opinia sa. 

De exemplu, potrivit proiectului de lege, persoanele juridice ar trebui să calculeze pentru următoarele trei zile lucrătoare necesarul de bani care va acoperi toate cheltuielile pentru operațiunile de casă. Tot ceea ce depășește acest minim trebuie creditat în contul de plăți. Același lucru este valabil și pentru soldul de fonduri după cele trei zile menționate. 

Potrivit lui Noroc, este nerealist ca băncile să prevadă de câți "cash" au nevoie pentru trei zile, deoarece activitatea băncii este foarte strâns legată de numerar și nu se știe câte persoane vor veni să depună bani sau să retragă bani din conturi. În plus, legea stipulează că o companie care are numerar rămas după trei zile trebuie să îl depună în contul său. 

"Unde va pune banca soldurile? În contul cui?" - s-a mirat Noroc, sugerând că băncile ar trebui excluse de pe lista celor care ar trebui să fie afectate de această restricție. El a adăugat că restricțiile propuse de Ministerul de Finanțe ar duce la costuri administrative inutile pentru bănci, ceea ce ar afecta costul serviciilor lor.  

De asemenea, bancherii sunt nedumeriți de mărimea comisionului de 0,1% în tranzacțiile de vânzare-cumpărare de imobile și mașini. Norok a spus că acum comisionul pentru achizițiile de imobile fără numerar este limitat de Banca Națională la maximum 20 de lei, dar dacă legea va fi adoptată, acesta va crește de zece ori.

Mai multă birocrație

Trebuie remarcat faptul că nu numai băncile sunt îngrijorate de dispoziția privind limita de trei zile a numerarului. În primul rând, companiile spun că o regulă similară a fost instituită printr-o hotărâre de guvern din 1992, care a fost anulată în 2021 ca fiind birocratică. În al doilea rând, mulți ar putea specifica sume umflate, astfel încât să fie siguri că au suficient pentru toate tranzacțiile, dar acest lucru va duce la congestionarea sistemului bancar. Un alt comentariu se referă la termenul în care o companie trebuie să depună soldurile de cach într-un cont. 

Întreprinderile s-au plâns, de asemenea, de lipsa unei rețele extinse de bancomate și sucursale bancare în întreaga țară, ceea ce ar duce la dificultăți pentru cetățenii și micii întreprinzători care ar trebui să retragă sau să depună bani.

O lovitură pentru colectorii agricoli

O altă problemă este legată de cei care colectează produse agricole, cum ar fi nucile, de la oameni, săteni obișnuiți, și le vând marilor companii exportatoare. În prezent, astfel de colectori lucrează legal pe baza ordinului Ministerului de Finanțe, au o raportare strictă și o cifră de afaceri limitată la 1,2 milioane de lei pe an. Dar, portrivit proiectului, volumul de numerar va fi limitat la 100 de mii de lei pe an. Dacă un colector cumpără doar o tonă de nuci și le plătește oamenilor în numerar, limita se va termina, iar dacă va dori să cumpere mai multe nuci sau alte produse, va trebui să facă transferuri doar în numerar. 

Un reprezentant al unei companii exportatoare și-a exprimat temerea că acest lucru va duce la o scădere a colectării produselor agricole și, în consecință, a exporturilor, deoarece aceste restricții vor face mai dificile decontările cu fermierii.

Eșec notarial

Tot în cadrul audierilor s-a discutat și problema cumpărării prin transfer a apartamentelor de peste 70 de mii de euro. În special, cei care au economisit mult timp și nu au ținut banii în bancă vor avea probleme în a dovedi proveniența fondurilor, chiar dacă banii sunt câștigați cinstit.

Șeful Comisiei economice a Parlamentului, Radu Marian, a declarat că autoritățile lucrează acum la modul în care să simplifice documentele pe care băncile le cer atunci când depun o sumă mare de bani într-un cont. 

Mihai Burunciuc, reprezentant al Camerei de Comerț Americane Amcham, a semnalat o altă problemă legată de legalizarea notarială a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a proprietăților. Notarii vor fi obligați să verifice dacă apartamentele scumpe (cu o valoare mai mare de 70 de mii de euro) sunt cumpărate prin transfer și apoi să certifice contractul de vânzare, dar banca nu va aproba transferul propriu-zis fără un astfel de contract, iar notarii vor avea mâinile legate. 

Soluția poate fi un cont escrow, un cont special pentru decontări sigure între cumpărător și vânzător. Acesta se mai numește și cont condiționat, deoarece trece automat de la un proprietar la altul atunci când apar anumite condiții. Dar în Moldova este puțin utilizat, iar pentru tranzacțiile în valută nu este deloc potrivit, în condițiile în care 99% din locuințe sunt cumpărate în euro.

De la deșeuri metalice la comisioane

Valentin Eșanu, șeful firmei de colectare, depozitare și prelucrare a deșeurilor metalice Sofilarex, a vorbit și despre posibilele probleme legate de aplicarea legii privind numerarul. El a spus că ar fi greu de urmărit cifra de afaceri a celor care vând fier vechi, pentru că și aceștia sunt limitați la 100.000 de lei, dar nu se ține un registru al acestor vânzători, iar el și alte firme trimit rapoarte la Fisc o dată pe an. 

Alți participanți s-au plâns de neîncrederea față de bănci, de comisioanele bancare mari pentru plata mărfurilor prin POS-terminale, ceea ce limitează utilizarea mai activă a plăților fără numerar. Cu toate acestea, Vladimir Munteanu, vicepreședintele Băncii Naționale, a dat asigurări că aceste comisioane vor fi reduse treptat, iar în luna martie va demara un proiect-pilot de plăți instantanee cu comision zero între persoane fizice, iar până la sfârșitul anului acest serviciu va funcționa și în sfera B2B. 

Principala observație făcută de participanți a fost că "nu este de vină mediul de afaceri că are cach" și că nu este o infracțiune. 

Reprezentanții Ministerului de Finanțe și deputații au promis să ia în considerare comentariile antreprenorilor și, dacă este posibil, să le ia în considerare până la a doua lectură a proiectului de lege.

Pe fundalul nesfârșitelor embargouri rusești, exporturile moldovene de fructe și legume s-au îndreptat tot mai mult spre piața europeană în ultimii ani, fiind încurajate și de o decizie a Uniunii Europene din 2022 de a mări cotele de export fără taxe. Totuși, din cauza concurenței mari pe piața europeană, dar și din cauza războiului din Ucraina, mulți antreprenori moldoveni au căutat să facă și saltul spre Orientul Mijlociu. Acum, din cauza unui nou conflict – atacurile grupării Houthi din Yemen în Marea Roșie – exportatorii moldoveni sunt din nou afectați, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă.

Ion Tulei, crescător de fructe în satul Olănești, raionul Ștefan Vodă, a exportat primul lot de mere în India în toamna anului 2022, după ce invazia rusească la scară largă în Ucraina mărise costurile exporturilor în CSI. La acea dată, Tulei exporta deja de 5 ani în Emiratele Arabe Unite.  La început de februarie 2024, companiile de transport maritim l-au anunțat că taxele pentru transportare s-au dublat, pentru că navele comerciale de transport nu mai traversează Marea Roșie în drumul lor direct spre Emirate sau India, ci fac un ocol de câteva săptămâni în jurul Africii.

Atacurile grupării Houthi din Yemen asupra navelor comerciale din Marea Roșie, care au început în noiembrie și s-au intensificat în decembrie și ianuarie, au determinat transportatorii să opteze pentru ruta ocolitoare.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău a spus Europei Libere că „instabilitatea politică și conflictele armate din regiune pot crea riscuri pentru mediul de afaceri și exportatori, per ansamblu, inclusiv și a celor din Moldova”.

Ion Tulei, care cultivă fructe pe o suprafață de peste 100 de hectare la Olănești, spune că tocmai se obișnuise cu piața din Orientul Mijlociu, pe care o vedea de perspectivă. „Cele mai importante piețe de acolo rămân Dubai și Arabia Saudită. Acum, din cauza crizei din Marea Roșie, ni s-a cerut să achităm o taxă adițională pentru transportare de 2100 de dolari (față de 1070, până la criză). Liniile maritime au anunțat că vor evita Marea Roșie. Aceasta înseamnă că se mărește perioada de tranzit de la 14 la 45 zile”, afirmă Tulei.

„Totul se complică”, a spus Europei Libere și directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, adăugând că sunt în creștere „nu doar prețurile, dar și riscurile”. Asociația lui Fală, care reprezintă interesele mai multor exportatori de fructe, a calculat că, în medie, prețul pentru transportare spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud Est a crescut de la 1600 la 2000 de dolari, iar drumul s-a lungit cu aproximativ două săptămâni.

Până la atacurile Houthi, exista, totuși, o tendință clară de creștere. Datele Ministerului Dezvoltării Economice puse la dispoziția Europei Libere arată că, în 11 luni ale anului 2023, comerțul cu țările Mării Roșii și Emiratele Arabe Unite constituia 1,3% la export și 1,2% la import, comparativ cu 0,8% la export și 0,6% la import în 11 luni ale anului 2022.

Șase dintre serviciile publice prestate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), Centrul Național de Acreditare din Moldova (MOLDAC) și Institutul Național de Metrologie (INM) vor fi digitalizate, iar altele vor fi prestate în mod proactiv. 

Astfel, în cadrul ANRCETI se digitalizează eliberarea permisului tehnic pentru utilizarea staţiilor de radiocomunicaţii și depunerea notificării de către persoana fizică sau juridică care intenţionează să furnizeze servicii poştale, scrie BP.

La MOLDAC, actul de acreditare a organismelor de evaluare a conformității nu va mai fi un act permisiv obligatoriu pentru antreprenori și va fi prestat digital prin platforma instituției, iar la INM va putea fi solicitat digital certificatul de aprobare de model și buletinul de verificare metrologică.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, prin vot unanim, să coboare cu 0,5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 4,25 la sută.

Totodată, au fost diminuate cu 0,5 la sută ratele de dobândă la creditele overnight, până la nivelul de 6,25 la sută anual, iar la depozite overnight – până la nivelul de 2,25 la sută anual.

Decizia a fost luată după ce, timp de trei luni consecutiv, inflația s-a menținut în jurul țintei de 5,0%. Astfel, măsurile aprobate astăzi de BNM vor să consolideze această performanță, precum și să contribuie la echilibrarea economiei.

„În acest sens, banca centrală așteaptă ca intermedierea financiară între bănci și companii să fie mai dinamică, totodată, fiind asigurată stabilitatea financiară”, a menționat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul unui club de presă, la care a prezentat decizia de politică monetară.

Guvernatoarea băncii centrale a menționat că tendințele anticipate privind evoluția inflației rămân valabile în mare parte. Potrivit prognozei, inflația medie anuală va fi în jur de 4,7 la sută anul curent și, respectiv, de 4,5 la sută în anul viitor.

„Riscurile și incertitudinile prognozei rămân înalte”, a spus Anca Dragu. Guvernatoarea a făcut referire la mediul extern, unde se conturează surse precum tensiunile în Orientul Mijlociu, durata blocării căilor de transport din Marea Roșie, războiul din Ucraina, șocurile temporare de ofertă și prețurile la produsele alimentare, momentul începerii relaxării măsurilor politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, precum și o eventuală configurare geopolitică după alegerile din 2024, care ar putea duce la schimbarea politicilor economice.

Anca Dragu a subliniat că BNM va monitoriza în continuare situația macroeconomică internă și cea externă, astfel încât, la momentul oportun, să fie luate măsurile necesare pentru a asigura și menține stabilitatea prețurilor.

De asemenea, guvernatoarea BNM a precizat că va oferi mai multe informații pe 13 februarie 2024, când va prezenta primul raport asupra inflației din acest an.