Serialul de producție Netflix care a captivat publicul român a devenit extrem de popular, acumulând peste 37 de milioane de vizualizări și ocupând locul întâi într-un clasament.

Serialul de pe Netflix care i-a cucerit pe români

Producția de pe platforma Netflix care a stârnit entuziasmul în România a devenit extrem de apreciată, depășind 37 de milioane de vizualizări și ocupând prima poziție în top. Acest serial este o adaptare a unui roman publicat cu mai bine de 6 ani în urmă, scrie capital.ro.

Serialul poartă numele „Fool Me Once” și este inspirat de cartea cu același titlu scrisă de Harlan Coben în anul 2016. Deși autorul este de origine americană, producția serialului aparține unei companii din Marea Britanie.

În prezent, acest serial britanic numără un singur sezon, compus din 8 episoade captivante, menite să captiveze privitorii fie la televizor, fie pe dispozitivele mobile. Mini-seria a fost creată special pentru platforma de streaming de către Quay Street Productions.

Acest film se bucură de o popularitate remarcabilă, având în vedere că a acumulat deja un număr semnificativ de vizualizări. Conform unui clasament realizat de Netflix, pelicula a depășit pragul de 37 de milioane de vizualizări și se află într-o poziție de frunte în mai multe țări din întreaga lume.

Povestea din Fool me once, de pe Netflix

Narațiunea serialului „Fool Me Once” de pe Netflix este extrem de bine construită, captivantă și te conduce cu suspans până la final. Întorsăturile surprinzătoare din poveste mențin spectatorii în tensiune, alimentând curiozitatea acestora în legătură cu evoluția evenimentelor.

Din rezumatul poveștii, aflăm că protagonista, Maya Stern, fost soldat, descoperă informații cruciale despre soțul său decedat din camera secretă a bonei copilului său. Hotărâtă să dezvăluie adevărul, începe o investigație independentă, paralel cu acțiunile poliției. Pe parcurs, Maya dezvăluie o conspirație surprinzătoare, cu rădăcini adânci în trecut. Evenimentele se leagă în mod complex, iar multe dintre ele au legătură cu moartea misterioasă a surorii sale și cu familia înstărită a soțului ei recent asasinat.

Se dezvăluie numeroase aspecte din trecutul bărbatului, inclusiv relațiile cu diverse rude și prieteni, fiecare având propriile lor interese. În distribuția acestui serial Netflix se regăsesc actori precum Michelle Keegan, Adeel Akhtar și Richard Armitage.

În anul 2023, exportul de prune, cireșe, caise, vișine și piersici a crescut cu 82% comparativ cu anul 2022.

Cifrele au fost prezentate de vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite MOLDPRES.

Potrivit vicepremierului, valoarea exportului la acest capitol a însumat 1.446 milioane de lei, sau peste 81 de milioane de dolari. 61% din exporturi au mers în Uniunea Europeană. Piețele principale pentru fructele noastre sunt România (16%), Polonia (12%), Germania (10%), Letonia (4%) și Olanda (3%).

„Această creștere nu este doar un indicator economic, ci rezultatul muncii agricultorilor noștri. Noi îi vom susține prin diversificarea piețelor de export. Am obținut prelungirea comerțului liberalizat cu UE, a fost semnat Acordul de Liber Schimb cu EFTA și avansează actualizarea Acordului de Comerț Liber cu Turcia. Facem aceste eforturi pentru a susține toate ramurile economiei noastre. Pentru a oferi produse și servicii de calitate”, a afirmat Dumitru Alaiba. 

În luna iulie 2023, Parlamentul European a decis prelungirea cu un an a suspendării taxelor și cotelor de import aplicabile produselor exportate din Republica Moldova către Uniunea Europeană.

Produce conținut original și promovează domeniul educației pe rețelele de socializare prin materiale interactive, în același timp împărtășind bune practici și sfaturi legate de comunicarea digitală cu elevii și comunitatea sa. Este vorba despre Tatiana Popa, profesoară la Școala Internațională Heritage, care a fost recunoscută la nivel internațional drept „Edruptor” (International education influencers of the year) al anului 2023. Profesoara este directoare adjunctă pentru educație și coordonatoarea Educației Globale la Heritage și se află printre cei 20 de câștigători din întreaga lume ai acestui prestigios titlu.

Tatiana Popa, directoare adjunctă pentru educație și coordonatoarea Educației Globale la Heritage: „Mă simt onorată să mă regăsesc în lista care pune în lumină 20 de influenceri în educație la nivel global. Așa cum nimerisem în prima lor ediție în 2021, urmăresc cercetările realizate de ISC Research și știu cât de valoroasă este această nominalizare. Mereu am fost pasionată de a utiliza tehnologii în educație, pentru a le dezvolta elevilor competențele sec. XXI, dar și educația pentru media este extrem de importantă. Rețele de socializare pot aduce mari beneficii dacă sunt utilizate corect. Se pare că acest titlu este o dovadă că știu să le utilizez corect, pentru a promova practici bune în educație la nivel global. Sunt unica persoană din acest top care vine din Republica Moldova, dar și unică din Europa de Est. Este o bucurie să pun Școala Internațională Heritage și Republica Moldova pe harta internațională a educației, pentru conținut original, apreciat și distribuit de educatorii din întreaga lume!”

Profesoara este convinsă că rețele de socializare reprezintă un instrument minunat de conectare și schimb de experiență cu alți oameni cu aceleași interese sau care au idei similare. În acest sens, comunitatea și oamenii pe care îi urmărește sunt din același domeniu, iar conținutul postat de ei o inspiră și o motivează să afle lucruri noi.

Câștigătorii sunt apreciați pentru capacitatea lor profundă de a aduce și a inspira schimbare în domeniul educației, dar și pentru împărtășirea experiențelor proprii, a exemplelor și a sfaturilor cu colegii lor. Este pentru a doua oară când Tatiana Popa se află în acest top. Prima dată, profesoara a fost nominalizată în anul 2021.

„Edruptors” este un top realizat de către ISC Research, după efectuarea unei cercetări pentru identificarea celor mai influente persoane din educație al căror conținut este apreciat la nivel global pe platformele de social media, LinkedIn și X (Twitter). Au fost luate în calcul atât frecvența postărilor, cât și impactul pe care l-au avut acestea asupra cititorilor, generând distribuiri și repostări.

În lista câștigătorilor din acest an se regăsesc profesori, educatori, jurnaliști și lideri pasionați de educația internațională din țări precum Australia, Scoția, Africa de Sud, Arabia Saudită, Marea Britanie și altele.

Sistemul bancar al Republicii Moldova a încheiat anul 2023 cu rezultate pozitive și rămâne rezistent. Cu toate acestea, provocările rămân, potrivit analizei Băncii Naționale.

Pentru a atenua diferite riscuri, BNM se va concentra pe mai multe domenii de supraveghere bancară legate de guvernanța corporativă, riscurile de credit, riscurile de rată a dobânzii, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, etc., scrie telegra.ph

Guvernanța corporativă

”Guvernanța corporativă joacă un rol-cheie în asigurarea unei administrări prudente și sănătoase a unei bănci”, menționează BNM. Drept urmare, au fost emise măsuri și recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de control intern. Astfel, existența unor funcții de control intern robuste minimizează expunerea băncilor la riscuri excesive.

Totodată, Banca Națională își propune să evalueze modul în care rezultatele testărilor la stres efectuate de bănci (inclusiv scenariile care au la bază informații negative apărute în social media) sunt folosite în managementul lichidității și, în mod particular, în calibrarea rezervei de lichiditate.

 Riscul de credit

Riscul de credit, în contextul vulnerabilităților externe, rămâne și în anul 2024 un domeniu de interes sporit în procesul de supraveghere, întrucât calitatea portofoliului de credite poate avea un impact direct și semnificativ asupra capitalului băncilor.

Potrivit BNM, existența unui proces adecvat de identificare, măsurare și monitorizare a riscului, precum și de recuperare a creditelor derecunoscute este un domeniu de interes pentru supraveghetori și contribuie la determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.

Pe parcursul a unsprezece luni ale anului 2023, portofoliul de credite s-a majorat cu 1,7 miliarde lei (2,8 %), până la 63,4 miliarde lei.

Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la creditele de consum (11,5%) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului (6,5%). Actualmente, calitatea acestora este favorabilă. Creditele pentru procurarea/construcția imobilului și creditele de consum clasificate în categorii neperformante dețin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective, constituind 2,4% și, respectiv, 5,7%.

Calitatea portofoliului de credite pe sector a înregistrat o îmbunătățire nesemnificativă comparativ cu finele anului precedent, ca urmare a descreșterii soldului creditelor neperformante cu 1,8 la sută. Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,2 la sută.

Riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare

S-a observat că unele bănci au o sensibilitate înaltă la riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare (IRRBB).

Astfel, în anul 2024, riscul IRRBB va fi verificat în vederea evaluării corectitudinii efectuării calculelor de către bănci privind modificarea potențială a valorii economice ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii, precum și a măsurilor și instrumentelor adoptate de către bănci pentru gestionarea acestui risc.

Analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți și de decontare și serviciilor de plată

Aria de competențe ale Băncii Naționale pe domeniul ce vizează sistemele de plăți și de decontare și serviciile de plată devine tot mai complexă, în special, în contextul digitalizării serviciilor de plată și al implementării în anul 2024 a plăților instant. 

O atenție sporită se va acorda acțiunilor întreprinse de către prestatorii de servicii de plată în scopul asigurării continuității și eficienței activității desfășurate în sistemele de plăți (locale și internaționale), precum și acțiunilor întreprinse de către aceștia în vederea sporirii încrederii utilizatorilor serviciilor de plată în instrumentele de plată fără numerar.

În acest context, Banca Națională va analiza interacțiunea băncilor cu Centrele de procesare cu carduri, Prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate, Sistemele de plăți internaționale cu carduri etc.

Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

Pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi sau emergente, asociate, inclusiv cu evoluția tehnologiilor financiare sau altor instrumente inovatoare și va utiliza abordarea bazată pe risc în supravegherea entităților raportoare care intră în aria sa de responsabilitate.

De asemenea, Banca Națională va dezvolta tehnici și analize de date, pentru a îmbunătăți capacitatea de monitorizare și de detectare a activităților suspecte, inclusiv în scop de control al instrumentelor și practicilor aplicate de către entități pentru abordarea amenințărilor și vulnerabilităților naționale asociate domeniului, precum corupția, evaziunea fiscală, contrabanda, traficul de droguri și crimele informatice.

Identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor

Pe parcursul anilor, băncile au înregistrat progrese semnificative în asigurarea identificării, gestionării și monitorizării riscurilor asociate tehnologiei informației. Cu toate acestea, devine evident că în epoca digitală actuală riscurile tehnologiei informației și reziliența operațională necesită o supraveghere constantă și continuă, dat fiind potențialul impact asupra stabilității financiare.

Ca răspuns la aceste provocări, noul Regulament TIC care urmează a fi aprobat va oferi un cadru robust pentru gestionarea riscurilor tehnologiei informației și va spori reziliența operațională a băncilor.

Menținerea sustenabilității și stabilității băncilor comerciale este una dintre principalele priorități ale Băncii naționale a Moldovei (BNM) pentru anul 2024.

După cum transmite „INFOTAG”, într-un comunicat al BNM se precizează că, în acest scop, BNM va continua și în 2024 să „monitorizeze cu atenție activitățile băncilor licențiate”.

„Alte priorități pentru 2024 includ guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii, analiza, evaluarea și eliminarea vulnerabilităților în sistemele de plăți și decontare, precum și serviciile de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea riscurilor asociate cu tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor”, notează BNM.

Eforturile de supraveghere ale băncii se vor concentra pe acțiunile întreprinse pentru digitalizarea serviciilor de plată și modernizarea sistemului automat de decontare interbancară, precum și introducerea plăților instant în viitorul apropiat.

BNM notează că în 2023 principalele sale preocupări în domeniul supravegherii bancare au vizat gestionarea eficientă a consecințelor războiului din Ucraina, precum și a consecințelor cauzate de inflație.

În următoarele 10-12 zile, unitatea plutitoare de stocare a gazelor naturale lichefiate (GNL) și de regazificare a gazelor naturale (FSRU) Alexandroupoli intră în faza funcționării de probă, în prezent aflându-se în proces de conectare la conducta submarină pentru transportul cantităților de combustibil, transmite publicația elenă Oikonomikos Tachydromos, citată de g4media.ro.

Furnizarea de gazel naturale lichefiate (GNL) este o metodă prin care statele europene își diversifică aprovizionarea cu gaze pentru a scăpa de dependența de Rusia. Printre marii furnizori de GNL se numără SUA și Qatar.

La data de 23 decembrie 2023, a fost finalizată ancorarea totală a FSRU (Floating Storage Regasification Unit) în largul portului Alexandroupoli – un punct strategic în Grecia atât din punct de vedere militar, cât și energetic. De asemenea au început lucrările de conectare cu conducta submarină lungă de 24 km. Racordarea FSRU la conducta submarină de transport de gaze este de așteptat să fie finalizată până pe 20 ianuarie, dar nu este exclus ca această conectare să se realizeze chiar mai devreme.

Apoi este de așteptat să sosească prima navă încărcată cu GNL, moment care va marca începerea funcționării de probă a infrastructurii. Nu se cunosc detalii despre sursa de aprovizionare și destinatarul cantităților de gaz.

Perioada de funcționare de probă a primei unități FSRU din Grecia va dura, potrivit unor surse din cadrul consorțiului de administrare Gastrade, circa șase – șapte săptămâni. Deci, dacă testele vor fi finalizate pe baza acestui scenariu, se estimează că FSRU Alexandroupoli va fi gata de operare comercială în prima săptămână a lunii martie.

Un basarabean a reuşit să pună pe roate o afacere de succes, la Chicago, SUA. El a creat o companie de transport şi logistică, cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de dolari pe an. După aproape un deceniu, are mii de clienţi printre cei mai mari producători de metal, lemn şi companii de construcții din SUA. Basarabeanul nu a uitat de locurile natale şi investeşte și în Republica Moldova.

Faceți cunoștință cu Mihai Sava, basarabeanul ambiţios care a create o afacere de success pornint de la zero. Acum este președintele unei companii de logistică şi transport din SUA, însă începutul a fost anevoios, scrie tvrmoldova.md.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Prima dorința când am venit în State a fost să am de ajuns bani să am cu ce trăi, să îmi cumpăr mâncare şi să-mi achit gazda.”

Mihai a ţintit tot mai sus și a decis să-şi deschidă propria afacere. Prima a fost în domeniul construcţiilor, după care s-a reprofilat spre transport şi logistică. În anul 2014, împreună cu un partener, a fondat actuala companie.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu am venit în SUA în 2007 şi am instalat parchet şi laminat până în 2010. Am făcut primii bani atunci acolo şi cu aceştia în 2010 am cumpărat primul camion, după care a mers al doilea, al treilea. Începuturile mereu sunt dificile, grele, nu sunt ușoare, cu nopți nedormite şi stres, dar am reuşit să trecem ca acum să avem angajați 340 de șoferi în SUA.”

Afacerea din America nu l-a făcut să uite de casă. Ba din contra. Din 2018 a deschis o companie şi în Republica Moldova iar filiala de la Chişinău are acum 150 de angajaţi.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu aş fi putut să am 150 de angajați aici în SUA, dar am ales să îi am în Republica Moldova, să merg înapoi acasă, să investesc în ţară, în oamenii în ţară, să le creez locuri de muncă bine plătite în Republica Moldova. Mediu în companie salariile sunt 2000 de dolari.”

Din SUA, Mihai Sava face strategia financiară şi de dezvoltare a companiei, iar în Republica Moldova au loc alte procese interne importante.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: Compania are un rulaj de 100 de milioane de dolari anual. Lunar noi trimitem în Republica Moldova pentru salarii, cheltuieli administrative şi de suport precum contabili, avocați şi orice tip de serviciu care are nevoie compania trimitem în jur la 350 de mii de dolari, anual asta ar fi 4 milioane.”

Statele Unite ale Americii se află pe locul trei în topul ţărilor preferate de basarabenii ce au ales să migreze. Potrivit datelor din Registrul de stat al populaţiei, oficial, în SUA, sunt stabiliţi aproape 18 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova.

România exportă spre Republica Moldova aproape 1.000 de MW de electricitate luni dimineață, dar cea mai mare parte din această energie se duce mai departe spre Ucraina. Aceasta în condițiile în care turbinele eoliene instalate în țara noastră produc o cantitate uriașă de electricitate.

Producția de electricitate a României depășește în această dimineață 9.000 de MW, cea mai mare parte provenind, în jurul orei 10:00, din turbine eoliene, scrie hotnews.ro.

Acestea asigură peste 2.460 de MW, în contextul în care toată partea de est a țării noastre se află sub cod galben de vânt puternic, ninsori și viscol.

În total, în România sunt instalate turbine eoliene de 3.000 de MW.

A doua sursă de producție a energiei sunt hidrocentralele, care produceau 2.415 MW la ora menționată. Astfel, peste jumătate din producția țării este reprezentată de surse regenerabile.

România exportă electricitate în Ucraina

Consumul țării este de aproximativ 8.200 MW, iar producția totală depășește 9.100 MW, diferența fiind exportată.

Potrivit datelor Transelectrica, aproape 1.000 de MW pleacă spre Republica Moldova.

La rândul său, Republica Moldova își asigură aproape integral consumul (821 MW la ora analizată) din producție proprie (721 MW) și exportă spre Ucraina o cantitate de peste 800 MW.

Așadar, aproape întreaga cantitate de energie care pleacă la export din România se îndreaptă către Ucraina.

Dacă în anul 1995, un adult moldovean consuma anual 3 cești de cafea din boabe, în 2023 – numărul acestora a crescut până la 134, iar în anul 2024 se estimează că un adult din Moldova va consuma 153 de cești de cafea. Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, susține că anul 2024 poate fi declarat anul cafelei în Republica Moldova, deoarece moldovenii au depășit consumul mediu global de 140 de cești de cafea anual/per adult”, transmite IPN.

„În 2024 noi depășim consumul mediu global. Până la consumul mediu european, care este de două-trei ori mai mare, mai este nevoie de câțiva ani. În momentul aderării noastre la Uniunea Europeană și consumul nostru de cafea va fi comparabil cu cel al țărilor din UE”, consideră economistul.

Potrivit expertului, Republica Moldova nu produce cafea, dar o importă. Astfel, până în 2005 importa cafea boabe de cel mult 600 de mii de dolari. Către 2010, importul de cafea boabe a ajuns la 1,7 milioane de dolari, iar către 2020 - la 8,7 milioane de dolari. În 2023 estimativ s-a importat cafea boabe de 14,1 milioane de dolari. În 2024, estimativ importul de cafea boabe va fi de circa 15,8 milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță susține că Biroul Național de Statistică (BNS) oferă datele privind importul total de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii. Astfel, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii în 2005 a fost de 4,1 milioane de dolari. Abia în 2021 importul de cafea din boabe a depășit importul de cafea solubilă, de ceai și mirodenii. În prezent, domină importul de cafea din boabe. În 2023, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii este estimat la circa 23 de milioane de dolari. Importul de cafea boabe – la 14 milioane de dolari, iar importul de cafea solubilă, ceai și mirodenii – 9 milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, în Republica Moldova se atestă un fenomen nou, și anume importul cafelei din boabe neprăjite, după ce industria prăjirii boabelor de cafea a luat amploare. Dacă în 1995 se importau 600 de kilograme de boabe neprăjite, în 2023 s-au importat 70 de tone. Boabele sunt prăjite de către vreo patru prăjitorii deja existente în Republica Moldova, iar ulterior vândute, sub diferite branduri moldovenești aici. Astfel ajung chiar să fie exportate. „Deocamdată, importul de cafea boabe neprăjite este mic. Deocamdată, cumpărăm cafea deja pregătită de către alții. Dar cred că avem toate șansele să dezvoltăm această industrie la noi”, crede analistul.

Expertul susține că moldovenii au cheltuit în 2023, pentru cafea, circa 1,5 miliarde de lei, iar guvernul a colectat aproape 300 de milioane de lei sub formă de impozite.

Într-o evaluare detaliată a Bugetului pentru anul 2024, Ina Crețu, Ofițeră de programe și Analistă de politici în domeniul Economiei de la Fundația Soros, aduce în atenție aspecte critice legate de austeritate, deficitul semnificativ, și modificările aduse cheltuielilor în diverse domenii.

Conform Inei Crețu, bugetul actual este definit de austeritate, cu un deficit considerabil, reducerea cheltuielilor pentru infrastructură, dar cu majorări de salarii pentru profesori și programe de susținere a businessului. Deși Guvernul a numit bugetul pentru 2024 „Investim pentru copii”, criticile se îndreaptă către reducerea cheltuielilor pentru învățământ și protecție socială, scrie bani.md.

Printre aspectele pozitive evidențiate în Bugetul 2024 se numără planificarea cheltuielilor pentru reforma sistemului de asistență socială „RESTART” și acordarea compensațiilor pentru resurse energetice și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Cu toate acestea, analiza atrage atenția asupra diminuării cheltuielilor pentru infrastructură de apă și canalizare, Fondul național de dezvoltare regională și locală, precum și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, comparativ cu bugetul anterior.

Ina Crețu atrage atenția și asupra aspectelor negative din bugetul țării pentru anuul 2024.

Astfel, economista vorbește depsre:

– creșterea planificată a veniturilor bugetului de stat cu doar 1,3% (855,3 milioane de lei) față de veniturile aprobate pentru anul 2023, ceea ce, în mod practic, ne spune că acest indicator va stagna. Majorarea veniturilor va fi susținută de impactul unor măsuri ale politicii fiscale și creșterea încasărilor din impozite și taxe.

– estimările de granturi în veniturile bugetului de stat s-au diminuat semnificativ și vor constitui doar 3,6% (2,4 miliarde de lei) din veniturile totale. Astfel, pentru anul 2024 prognoza volumului intrărilor din granturi externe pentru susținerea bugetului și finanțarea proiectelor din surse externe se estimează la un nivel minim din ultimii ani. Este una din consecințele tranzitării țării noastre din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, ceea ce presupune micșorarea volumului granturilor și atragerea mai multor credite externe în țară.

– diminuarea cheltuielilor bugetului de stat cu 2,2% sau circa 1,9 miliarde de lei (!) comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2023, ceea ce reflectă tendința de reducere a cheltuielilor publice în mai multe domenii și va duce la stagnarea dezvoltării unor domenii social-importante din țară, inclusiv infrastructură și cel social.

– Cheltuielile bugetului vor fi reduse cel mai semnificativ în domeniul „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” – 924,3 milioane de lei sau 43,6% din descreșterea totală. Cea mai mare reducere a cheltuielilor este planificată pentru Fondul național de dezvoltare regională și locală în valoare de 818,5 milioane de lei, ceea ce va afecta, cu siguranță, implementarea proiectelor de infrastructură în localitățile țării, în special din mediul rural, inclusiv în contextul următoarelor ediții ale Programului „Satul European”.

– au fost reduse semnificativ cheltuielile planificate pentru Învățământ – 524,3 milioane de lei (din cauza economiilor în acest domeniu identificate de Ministerul Educației și Cercetării, excluderea cheltuielilor de o singură dată); Protecție socială – 537,4 milioane de lei (din cauza diminuării Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, reducerea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale în contextul reformei RESTART); Ordine publică și securitate națională – 248,1 milioane de lei (din cauza reducerii cheltuielilor pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, diminuarea proiectelor de investiții capitale, excluderea cheltuielilor destinate achitării plății unice cu caracter excepțional pentru angajații MAI în contextul crizei refugiaților).

– cheltuielile capitale însumează 6,8 miliarde de lei ce este cu 195,6 milioane de lei mai puțin față de anul 2023. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat constituie 8,3% sau circa 2%, raportate la PIB. Totodată, cheltuielile pentru investiții capitale se vor diminua cu 41,6 milioane de lei sau cu 2% față de anul 2023. Reducerea a acestui tip de cheltuieli ce afectează dezvoltarea infrastructurii în țară.

– pe parcursul anului 2024 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 14,7 miliarde de lei (781,6 milioane de USD) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 milioane de USD). Deci, real vor fi utilizate în economia națională împrumuturi externe în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În concluzie, bugetul de stat pentru anul 2024 este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice.

Ca urmare a anulării stării de urgență în Moldova, lista mărfurilor de importanță socială, pentru care era în vigoare o marjă comercială limitată de 20%, a fost modificată.

Acum se va aplica lista anterioară din 2016, care include pâinea, laptele și unele produse lactate, uleiul de floarea-soarelui nerafinat, făina, unele cereale și mai multe tipuri de alimente pentru copii, scrie BP.

În același timp, produse precum carnea de porc, orice fel de carne de pasăre, peștele congelat de toate soiurile, zahărul, pastele făinoase și ouăle pot fi acum vândute cu un adaos de peste 20%.

Reamintim că o suprataxă comercială limitată pentru aceste tipuri de produse a fost introdusă de CSE la sfârșitul lunii februarie 2022.