Exportul merelor moldovenești în 2023 a fost către 49 de țări, susține expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță. Cel mai mare preț a fost cel pentru livrarea merelor în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Astfel, exporturile au avut loc după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%; Kazahstan – 17,4%; România – 10,1%; Belarus – 5,3%; Emiratele Arabe Unite – 3,8%; Arabia Saudită – 3,3%; Uzbekistan – 1,9%; Kîrgîzstan – 1,3%; Oman – 0,5%; Qatar – 0,5%; altele 39 de țări – 3%, scrie agroexpert.md.

Despre prețul mediu de export al merelor, a afirmat că în perioada 1994/1995 a fost de 0,26 dolari/kg; între 1996/2000 – 0,28; 2001/2005 – 0,18; 2016/2010 – 0,27; 2011-2015 – 0,24; 2016/2020 – 0,25; 2021 – 0,43; 2022 – 0,48; 2023 – 0,54. Astfel, s-a observat o creștere a prețului de export după 2021.

Referitor la prețul mediu de export în 2023, a specificat că în Qatar și Emiratele Arabe Unite s-a exportat cu 0,85 dolari/kg; Oman – 0,81; Arabia Saudită – 0,79; Belarus – 0,70; Uzbekistan – 0,67; Federația Rusă – 0,62; Kîrgîstan – 0,57; România – 0,55; Kazahstan – 0,31; restul 39 de țări – 0,62.

Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie înainte de a deveni stat membru al Uniunii Europene, odată cu intrarea în funcţiune a tuturor celor trei linii de interconexiune cu România, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la Chişinău.

Acesta a subliniat că interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti este deja funcţională, iar Bălţi-Suceava a intrat în proceduri de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi construcţie, orizontul de timp pentru finalizare fiind sfârşitul anului 2027. O a treia linie, care s-a conturat doar în urmă cu câteva luni, Străşeni – Gutinaş, are estimat ca termen de finalizare sfârşitul anului 2028.

Ministrul moldovean al Energiei a precizat că investiţiile actuale din sectorul energetic din Republica Moldova le depăşesc pe cele realizate în toţi cei 30 de ani anteriori de independenţă, iar banii nu sunt o problemă în momentul de faţă, deoarece ţara are un grad relativ scăzut al datoriei publice.

Victor Parlicov a vorbit şi despre sursele de aprovizionare cu gaze ale ţării sale şi a menţionat că pe parcursul anului 2023 Republica Moldova nu a consumat gaze de la Gazprom.

Totodată, oficialul moldovean a semnalat că există multe proiecte pe partea de energie regenerabilă, eoliană şi solară, şi a insistat asupra necesităţii unor proiecte de eficienţă energetică, în contextul în care Republica Moldova consumă în prezent cam de două ori mai multă energie pentru a întreţine un metru pătrat de clădire comparativ cu media UE.

Moldova se clasează pe locul nouă în lume în rândul țărilor cu cel mai ieftin internet fix, potrivit unui nou raport global. Utilizatorii din Moldova plătesc în medie 9,19 USD pe lună pentru serviciile de internet, o sumă considerabil mai mică decât în multe alte țări, arată datele cable.uk, scrie bani.md.

Deși costul internetului în Moldova este mai mare decât în Ucraina (7,35 USD) și România (8,6 USD), este totuși mai mic decât în Bulgaria (10,47 USD) și Turcia (10,95 USD).

Topul țărilor cu cel mai scump internet fix:
– Insulele Solomon: 457,84 USD pe lună
– Burundi: 304,57 USD
– Insulele Turks și Caicos: 212 USD
– Insulele Virgine Britanice: 189 USD
– Bermude: 185 USD

Aceste prețuri ridicate se datorează în principal dificultăților de instalare a infrastructurii în zonele insulare și izolate.

Topul țărilor cu cel mai ieftin internet fix:
– Sudan: 2,4 USD pe lună
– Argentina: 5,17 USD
– Belarus: 7,03 USD
– Ucraina: 7,35 USD
– Egipt: 8,31 USD

Costul internetului în alte țări:
– Vietnam: 8,7 USD
– Croația: 21,9 USD
– Muntenegru: 25 USD
– Italia: 30,9 USD
– Spania: 31,9 USD
– Slovenia: 40,3 USD
– SUA: 65 USD
– Norvegia: 80,2 USD
– Emiratele Arabe Unite: 142,6 USD

Clasamentul demonstrează că, deși Moldova nu are cel mai ieftin internet fix din lume, costul rămâne semnificativ accesibil în comparație cu multe alte state. Accesul la internet rapid și la prețuri reduse continuă să fie un avantaj competitiv important pentru țară.

Răsturnare de situaţie în cazul Mădălinei Cojocari, fetiţa din Republica Moldova dispărută fără urmă de un an şi jumătate în America. După tot atâta timp, mama sa a pledat vinovată în faţa judecătorului. Aceasta era acuzată că nu a raportat dispariţia copilei la poliţie.

Diana Cojocari a fost eliberată, marți, din închisoare, după 520 de zile de arest şi e la un pas de a fi deportată în Republica Moldova, ea neavând cetăţenie americană. Soţul său, cetăţean american, a ieşit pe cauţiune anul trecut, iar azi va fi şi el audiat de magistraţii americani, scrie antena3.ro.

Diana Cojocari a pledat vinovată pentru că nu a raportat dispariţia fiicei ei Mădălina. Este ştirea pe care au urmărit-o aseară toţi locuitorii din Cornelius, un orăşel mic din Statul Oregon.

În noiembrie 2022 Mădălina Cojocari, o fetiţă din Republica Moldova, a fost vazută ultima dată, coborând din autobuzul şcolar.

Mama ei, Diana Cojocari, a reclamat dispariţia abia pe 15 decembrie 2022, după mai multe presiuni făcute de reprezentanţii şcolii unde învăţa fetiţa. Poliţiştii şi agenţii FBI au făcut de-atunci ample acţiuni de căutare, însă nici urmă de Mădălina.

Au fost mai multe ipoteze pe care anchetatorii le-au verificat şi mai multe piste. S-a bănuit inclusiv faptul că soţul american ar fi drogat-o pe Diana Cojocari şi ar fi furat copilul.

Mama Mădălinei şi soţul acesteia, Christopher Palmiter, un cetăţean american, au fost arestaţi în decembrie 2022, fiind bănuiţi că stau în spatele misterioasei dispariţii. Anchetatorii au percheziţionat casa, au scotocit împrejurimile, au făcut postere cu poza fetiţei, au dat-o în urmărire şi niciun rezultat. Mădălina e de negăsit.

Bunica fetiţei, Rodica Cojocari, a şocat în urmă cu 9 luni când a apărut în faţa curţii unde se judeca procesul lui Christopher Palmiter.

Diana Cojocari a stat în arest 520 de zile, maximum prevăzut de legea americană pentru acuzaţiile ce îi sunt aduse. 

Diana Cojocari, mama Mădălinei, şi-a schimbat pledoaria din nevinovată în vinovată, marți dimineaţă. Ea se află în spatele gratiilor din decembrie 2022, fiind acuzată că nu a raportat la poliţie dispariţia fiicei sale.

Odată cu eliberarea din închisoare, Diana riscă să fie deportată în Republica Moldova. Asta ar putea îngreuna investigaţiile viitoare.

Christopher Palmiter a fost eliberat în august anul trecut, după ce cauţiunea sa a fost redusă de la 200 de mii de dolari, la 25 de mii de dolari.

În anul 2023, producția de miere a fost de aproximativ 5.500 tone, similară cu cea din 2022. Totodată, în 2023, cantitatea de miere exportată a fost de 1,715 tone. Informațiile au fost prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Principalele piețe de desfacere au fost cele din Europa și Asia, scrie agroexpert.md.

Potrivit datelor prezentate de ANSA, în Republica Moldova sunt 9.421 de apicultori autorizați (care dețin Pașaport al stupinei). Dintre aceștia, 3.319 dețin formă juridică de activitate.

„Statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei în anul 2023, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor. Din cele 73 de cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură”, menționează MAIA.

Pentru susținerea și promovarea sectorului apicol a fost elaborat un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru a institui „Ziua Națională a Albinei”, sărbătorită la 20 mai. Această inițiativă are ca scop promovarea consumului de miere în Republica Moldova.

În colaborare cu Ministerul Mediului, s-a decis și modificarea cadrului normativ pentru a permite apicultorilor să-și amplaseze stupii în păduri pe tot parcursul anului, gratuit.

Primii pepeni verzi din acest sezon au apărut în supermarketurile din Chișinău. Costă 16 lei kilogramul (cu reduceri).

Cum puteți alege „cel mai dulce pepene verde”, conform oamenilor de știință. Vara este cel mai așteptat anotimp și, desigur, sezonul pepenilor verzi. Cu toate acestea, adesea sunteți dezamăgit dacă ajungeți să cumpărați din piață un pepene care nu este atât de dulce și zemos cum ați fi vrut.

Pepenele verde este o sursă excelentă de antioxidanți, care reduc, într-o foarte mare măsură, riscul de astm, boli de inimă, osteoporoză reumatoidă, artrită și diferite tipuri de cancer. Acest lucru se întâmplă prin neutralizarea radicalilor liberi. Ei sunt extrem de periculoși și care pot deteriora celulele și membranele celulare.

Potasiul din pepene ajută la reglarea tensiunii arteriale. Acesta este un factor de risc pentru bolile de inimă.

De asemenea, pepenii au citrulină. Ea ajută la scăderea nivelului ridicat al tensiunii arteriale, protejând inima. Proteinele din semințele de pepene verde conțin aminoacizi esențiali. Printre cei mai importanți sunt arginina. Ea are capacitatea de a regla tensiunea arterială și de a ameliora suferințele arterelor mici.

Alegerea unui pepene „perfect” poate fi dificilă

Spre deosebire de alte fructe, alegerea unui pepene „perfect” poate fi dificilă. Asta pentru că culoarea cojii nu se schimbă pe măsură ce se coace, potrivit Thefocus.

Un cercetător în domeniul alimentației a explicat care sunt cele mai bune trucuri care vă ajută să alegeți cel mai „dulce” pepene verde.
Cum să alegeți „cel mai dulce pepene verde”

Cercetătoarea în alimentație Jessica Gavin a postat un videoclip pe TikTok pentru a arăta câteva sfaturi care vă pot ajuta să găsiți „pepenele verde perfect”.

Primul pas este să faceți o verificare vizuală. Ea sugerează să alegeți un fruct care este simetric. El nu trebuie să aibă tăieturi sau alte excrescențe la suprafață, deoarece asta poate compromite calitatea.

Ea susține că un fruct cu dimensiunea egală înseamnă că a fost bine udat, aroma sa fiind distribuită peste tot.

Următorul pas implică întoarcerea pepenelui, pentru a vedea dacă are o pată galbenă în partea de jos.

Culoarea galben din partea de jos reprezintă partea pe care a stat pepenele în grădină în timp ce se cocea.

„Cu cât culoarea galbenă este mai puternică, cu atât pepenele va fi mai dulce și mai suculent”, explică Jessica.

Dacă trece aceste teste, atunci ați ales pepenele perfect

Apoi, spune ea, trebuie să ridici pepenele pentru al treilea test. Deoarece pepenele conține 92% apă, fructul trebuie să se simtă greu pentru dimensiunea sa.

Fructul trebuie să se simtă ferm atunci când îl bateți la suprafață, dar să sune a gol, ca un tambur, când îl bateți pe pata galbenă de dedesubt.

”Dacă pepenele pe care l-ați cules bifează toate căsuțele de mai sus, este pepenele perfect”, spune cercetătorul în domeniul alimentar.

Cele mai mari beneficii ale pepenelui verde

Pepenele verde este unul dintre fructele preferate datorită pulpei sale suculente și gustului revigorant. De asemenea, are multe beneficii pentru sănătate, după cum a arătat Healthline.

Compușii săi, cum ar fi licopenul și cucurbitacina E, au efecte anticancerigene.

Studiile arată că pepenele verde ajută la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale, ajutând la sănătatea inimii. Fructul include vitamine și minerale precum magneziu, potasiu și vitamine – importante pentru sănătatea generală.

Alte beneficii recunoscute ale pepenelui verde includ prevenirea degenerescenței maculare, reducerea durerilor musculare, sprijinirea sănătății pielii și a digestiei.

Pepenele verde ajută și la menținerea hidratării pe timpul verii, pentru a evita mai multe probleme de sănătate, inclusiv insolația.

Tatiana Pavliuc este agricultoarea din Ocnița care utilizează tehnologii avansate pentru a cultiva mere de cea mai înaltă calitate. Producătoarea asigură un trai decent pentru angajații săi și setează noi standarde de excelență în agricultura Moldovei.

„Am trecut la tehnologie nouă, la livezi de tip italian, cu plasa anti grindină. Avem undeva la 100 de hectare de mere de acest tip. Muncim an de an și ne străduim să creștem fructe fără reziduuri”, susține Tatiana Pavliuc, scrie agroexpert.md.

În timpul sezonului, agricultoarea angajează aproximativ 300 de zilieri, în timp ce 120 de persoane au contracte de muncă permanente.

Merele din livadă sunt transportate în depozite frigorifice, unde sunt păstrate pe timpul iernii și vândute ulterior cu un adaos, asigurând astfel o valoare adăugată pentru producție. Pentru a facilita distribuția, Tatiana Pavliuc dispune de linii de sortare și împachetare a merelor în pachete de câte 2 kg, care sunt exportate în România.

Anul trecut, aceasta a beneficiat de subvenții pentru 40 de hectare de livadă.

„Nu putem să mergem pe altă cale. În Europa, agricultorii primesc subvenții atât la hectar, cât și la investiții. E o piață mare de desfacere și noi trebuie să învățăm europenii să mănânce producția noastră”, a opiniat Tatiana Pavliuc.

Romgaz are o nouă sucursală în Republica Moldova, Sucursala Chișinău de furnizare gaze naturale, și urmează să ia și licență de furnizare în țara vecină, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

La 16 mai 2024, a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în Registrul de Stat al persoanelor juridice, Sucursala Romgaz din Chişinău, arată un comunicat de presă al producătorilor de gaze.

Prin Hotărârea nr. 32/2024, Consiliului de Administrație al ROMGAZ a aprobat înființarea unei sucursale de furnizare gaze în Republica Moldova și efectuarea demersurilor de înregistrare a acesteia sub denumirea „Societatea Națională de Gaze Naturale ROMGAZ SA Mediaș – Sucursala Chișinău”, arată compania.

“Demersul înregistrării Sucursalei Romgaz la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021 – 2030. Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securităţii în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, a spus Răzvan Popescu, CEO Romgaz.

„În perioada imediat următoare, Romgaz va realiza demersurile necesare obținerii licenței de furnizare gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova. Suntem convinşi că prezenţa ROMGAZîn Republica Moldova şi tranzacționarea gazelor naturale pe piaţa centralizată din Republica Moldova va contribui eficient la liberalizarea pieţei gazelor naturale din această țară şi la crearea premiselor necesare stabilirii unui preț real în beneficiul consumatorilor”, a spus și Aristotel Jude, director general adjunct Romgaz.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România.

Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în Republica Moldova echipamente identice pentru forțele de ordine. Dosar penal la Chișinău

Chinezării antiglonț în Moldova, via România. O firmă românească controlată de Mihail Vornicov (un colonel „spion” pensionat de la „Doi și-un sfert”) și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, a exportat în Republica Moldova echipamente militare antiglonț identificate în documente ca simple echipamente de protecție, scrie DeFapt.ro.

Echipamentele militare antiglonț au fost contractate de Inspectoratul General de Carabinieri din Moldova.

Departamentul pentru Control al Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României nu a fost informat despre această operațiune ilegală. Un alt transport de căști antiglonț, veste antiglonț și măști de gaze a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că exista suspiciunea falsificării documentelor.

Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău a deschis un dosar penal în acest caz, dosar în care este cercetat deocamdată doar Adrian Narcis Mitroi, unul dintre asociații colonelului Vornicov.

Vornicov și Guo Jinnan

Colonelul Mihail Vornicov, un pensionar al serviciului secret „Doi și-un sfert”, controlează împreună cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, firma românească International Consultants and Business Company (ICBC).

DeFapt.ro a dezvăluit că această firmă au vândut echipamente militare antiglonț Jandarmeriei și Poliției Române în valoare de aproximativ 20 de milioane lei.

La finalul anului 2021, ICBC și-a extins operațiunile și în Republica Moldova.

ICBC Moldova

Pentru început, ICBC a semnat un contract cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, condus atunci de Ștefan Pavlov, în baza căruia urma să vândă 25 de căști antiglonț și un scut antiglonț.

Valoarea contractului a fost de doar 13.125 euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Programul operațional comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 Instrumentul european de vecinătate.

Ulterior, în ianuarie 2022, colonelul Vornicov a înființat o nouă firmă, cu același nume, în Republica Moldova. Datele oficiale arată că în ICBC Moldova sunt asociați ICBC România (60%) și Adrian Narcis Mitroi (40%).

De administrarea societății din Moldova se ocupă oficial Adrian Narcis Mitroi, fostul director de operațiuni al lui Vornicov din România. Totodată, a fost semnat un contract de consultanță între ICBC România și ICBC Moldova.

Chinezării antiglonț în Moldova, via România

Primul contract al ICBC Moldova a fost semnat în aprilie 2022, tot cu Inspectoratul General de Carabinieri. Conform contractului, ICBC Moldova se obliga să livreze 100 de căști antiglonț, 50 de veste antiglonț în set cu plite balistice, alte 295 de veste antiglonț, dar și seturi de protecție mâini – picioare, căști antivandal, măști antigaze, cătușe și dispozitive electroșocuri.

Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane lei moldovenești, echivalentul a aproape 200.000 de dolari americani.

Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că ICBC România a exportat întregul lot de echipamente militare către ICBC Moldova la o valoare de 100.400 dolari, adică la jumătate față de prețul de vânzare către Inspectoratul General de Carabinieri.

Ulterior, Inspectoratul General de Carabinieri a mai plasat o comandă de aproximativ 80.000 de dolari. Comanda nu a mai fost finalizată întrucât Inspectoratul a invocat lipsa fondurilor.

Contract pregătit înainte de înființarea firmei

Adrian Narcis Mitroi a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce a încasat banii pe contractul cu Carabinierii din Moldova, a transferat 60% din sumă în contul personal al colonelului Vornicov, conform procentelor pe care le deținea în firmă.

Restul banilor și i-a oprit el pentru „munca și drumurile” pe care le făcuse în Moldova. Apoi, asociații s-au certat. Pentru că, spune Mitroi, colonelul Vornicov ar fi vrut întreaga sumă de bani. 

Întrebat cum a reușit să câștige contractele cu Carabinierii din Moldova, Adrian Narcis Mitroi a spus că nu a câștigat el licitația.

„Eu m-am dus, contractul era pregătit tot. Înainte să fie firma înființată, contractul era pregătit. (…) Domnul Vornicov a lucrat la Ambasada României de la Chișinău. Și-a luat doctoratul în drept la Chișinău. Eu când m-am dus și am făcut firma, contractul mă aștepta. Eu am intrat ca asociat ca să îmi recuperez banii pe muncă și drumuri”, a declarat Adrian Narcis Mitroi pentru DeFapt.ro.

Echipamente antiglonț nemenționate în facturi

Tot Mitroi a explicat cum a fost eludată atât legislația din România, cât și cea din Republica Moldova, pentru a putea furniza Carabinierilor echipamentele militare antiglonț. Acesta a ținut să menționeze că vestele antiglonț și căștile antiglonț au fost introduse în Republica Moldova cu facturi pe care scria că sunt simple veste și căști de protecție.

„Pe factură trebuia să scrie <veste antiglonț și căști antiglonț>. Vestele și căștile le-am cărat cu Touareg-ul meu și o dubă închiriată. Pentru că vestele și căștile erau în cutii, la vamă s-au uitat pe hârtii, pe documente, nu au verificat. Eu vă recunosc ce am făcut”, i-a spus Adrian Mitroi reporterului DeFapt.ro.

Deși presupunea că e ilegal ceea ce face, Adrian Mitroi susține că l-a întrebat pe Vornicov în legătură cu aceste transporturi: „Da, eu am transportat în Moldova. Dânsul nu mi-a zis că e ilegal sau nu. A zis <Mergi cu ele așa, că eu am ANCEX (autorizație de import–export produse militare – n.r.) în România>.”

Vameșii moldoveni au reținut o parte din marfă

„În baza ANCEX-ului din România a zis că e ok să le transfer. I-am zis că cred că nu e ok”, a continuat Mitroi.

Unul dintre transporturi a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că echipamentele militare nu erau menționate ca atare pe factură.

„Am avut veste antiglonț care erau trecute ca veste de protecție, căști antiglonț care erau trecute drept căști de protecție, și măști de gaze care erau trecute ca măști de protecție. Moldovenii le-au găsit.

Ei au fost de acord să plec cu 50 de veste antiglonț, dar au oprit restul vestelor, căștile antiglonț și măștile de gaze. Măștile de gaze la moldoveni se pot introduce doar cu documente speciale”, a precizat Mitroi pentru DeFapt.ro.

Dosar penal la Poliția Chișinău

Cel care s-a opus importurilor de echipamente militare în Republica Moldova este Sergiu Plută, șef serviciu autorizare și certificare din cadrul Agenției Serviciilor Publice din Moldova.

Motivul: firma ICBC Moldova nu era autorizată să importe echipamente militare. Cu toate acestea, la un moment dat, echipamentele militare au fost totuși scoase din vamă și livrate Inspectoratului General de Carabinieri.

Între timp, Sergiu Plută a sesizat ilegalitățile referitoare la importurile de echipamente militare. Dosarul a fost preluat de inspectorul principal Cristian Chiveri, ofițer superior de urmărire penală al Direcției de Poliție a Municipiului Chișinău.

Falsificare de documente

Ancheta a început în anul 2023 împotriva lui Adrian Mitroi, pentru că acesta deținea funcția de administrator al firmei ICBC Moldova.

„D-stră urmează să vă prezentați pe adresa mun. Chișinău, str. Tighina 6 (Direcția de Poliție a mun. Chișinău) bir. 325, Ofițer superior de urmărire penală al SUPCE a SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector principal Chiveri Cristian în vederea recunoașterii și audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2022890275 pornită la data de 25.11.2022, conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM”, se menționează într-un mesaj trimis de inspectorul Cristian Chiveri lui Adrian Mitroi.

Cauza penală se referă la „confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”.

Vornicov se simte „păcălit”

Colonelul Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că nu are nici o vină în legătură cu acest dosar, iar toată responsabilitate este în sarcina lui Adrian Mitroi, care și-ar fi asumat să obțină autorizația de import (ceea ce cel din urmă neagă).

„Atâta timp cât Vama a dat verde (ceea ce s-a întâmplat doar pentru o parte din echipamente – n.r.), nu am nici o problemă în acest caz. El (Adrian Mitroi – n.r.) a dat declarația vamală și a semnat <pentru>. Nu avea nici o delegație în sensul acesta. Nu am știut atunci chestia asta, că mă păcălește”, a spus colonelul Vornicov.

Mai mult, Mihail Vornicov a depus o plângere penală împotriva asociatului său, pe care îl acuză că „a ținut în mod fictiv, fără a anunța acționarii societății, o ședință AGA în Municipiul Chișinău prin care a atestat în mod fals prezența fizică a reprezentantului acționarului majoritar semnând și aplicând, în fals, ștampila în numele acestuia”.

Taxe neachitate la Fisc

Adrian Mitroi spune că, prin această plângere, Mihail Vornicov vrea să își acopere urmele, dar și să se răzbune pentru că nu a încasat toți banii din firma din Moldova.

„Când am aflat de dosarul penal i-am zis să oprim transferurile de bani ca să vedem ce se întâmplă cu dosarul. Mie îmi trebuia bani de avocat, bani de drumuri, bani de toate. I-am zis să rezolvăm cu dosarul, dar el voia să mă gândesc la angajații lui.

Eu în continuare am 40%. Când i-am văzut atitudinea, nu am mai plătit nimic. Taxele vamale le-am plătit, dar nu s-au plătit taxele la Fisc. I-am zis de la început că partea mea o opresc pentru că nu vreau să o reinvestesc”, a mai menționat Mitroi. 

O femeie din Chişinău confecţionează încălţăminte pentru copii care imită senzația de mers cu picioarele goale. Astfel de modele sunt foarte populare în Uniunea Europeană, iar cam tot ce face ea ajunge la export, in special, în România.

Mulți părinți sunt atenti la modul in care copiii lor invată să meargă intr-un mod corect si sanatos, scrie tvrmoldova.md.

MIHAELA GURDIŞ, client: „Noi ştim încă de la primul copil, de această încălţăminte. Trebuie să formeze talpa piciorului foarte fiziologic. Ortopedul, la fel este deacord cu decizia noastră”.

Ina Macovei face încălţăminte de tip barefoot, care in traducere inseamnă desculț. A început productia in 2018, după ce a înţeles că a venit timpul să-şi reorienteze afacerea.

INA MACOVEI, producătoare de încălţăminte: „Iniţial eram producător care producea articole din lână, blană şi piele naturală. Fiind un produse sezonier era o perioadă foarte dificilă perioada de vară, de primăvară. Astfel în 2018, datorită unui client din România, noi am început să producem încălţămintea barefoot, pentru ea la comandă şi am ieşit la export”.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „În acest atelier se confecționeaza, deocamdată, doar încălțăminte pentru copii. E voba despre un model de sandale extrem de popular în Uniunea Europeană. Dar, pentru a înțelege prin ce sunt deosebite, va explic în cele mai mici detalii”.

Încălţămintea este confecţionată din piele naturală. Iar acest model, dupa cum puteti vedea, este unul lat in partea din fata, astfel încât degetele sa aiba suficient spaţiu pentru un confort maxim. Talpa e plată şi flexibilă, ceea ce permite piciorului să se miște în voie.

„Parcă nu ai avea nimic în picior. Încălţămintea, scopul ei este să protejeze de pietre, sticle. Sunt foarte flexibili şi foarte moi. Sunt uşori, talpa este din cauciuc natural”.

Încălţămintea este personalizată cu ajutorul unei maşini industrial de brodat. Utilajul a fost procurat în 2019, din bani oferiţi sub formă de grant din partea statului. Lunar, în altelier sunt produse până la 1000 de perechi de încălţămite de tip barefoot, dar antreprenorarea vrea să-şi extindă afacerea si cu modele pentru adulţi.

INA MACOVEI, producător de încălţăminte: „Cel mai mare vis al meu este să găsesc un client nare care mi-ar comanda 10 mii de perechi şi i-aş vinde direct clientului, s-ar ocupa de toate vânzările şi eu aş avea timp să dezvolt local, să educ piaţa aici locală”.