În perioada anilor 2022-2024, Republica Moldova a exportat peste 3 522 000 de butași (material săditor) de trandafir, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Principalele țări de export sunt Ucraina, Belarus, Letonia, Turcia, Polonia, România, Lebanon și Uzbekistan.

Agricultorii din satul Dobrogea Veche, raionul Sîngerei sunt unii dintre cei mai activi producători de puieți de trandafir din țară. Operatorii economici din sat au reușit, în ultimii trei ani, să exporte o cantitate de peste 570 de mii de butași, iar în primele luni ale anului 2024 din regiune s-au exportat aproximativ 163 de mii de puieți, scrie realitatea.md.

Accesul pe piațe noi reprezintă o oportunitate semnificativă inclusiv și pentru producătorii de puieți de trandafir. În anul 2022, ANSA a obținut permisiunea Republicii Moldova de a exporta puieți de trandafir și în Uzbekistan.

„Amintim, că datorită rezultatului cooperării, la nivel tehnic, între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi Comisia Europeană, a schimbului de informații, a discuțiilor pentru argumentarea riscurilor fitosanitare, Republica Moldova în anul 2022 a obținut dreptul să exporte pe piața UE a materialului săditor de nuc și măr, iar în 2024 materialului săditor din genul Prunus L. (prun, vișin, cireș, ș.a)”, comunică sursa citată.

Dorina Baciu administrează atelierul de producere a cașcavalului artizanal „Sălașul Baciului” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, afacere fondată alături de soțul ei, Valeriu Motroi. Ei sunt unicii artizani autohtoni care produc cașcavaluri cu o perioadă de maturare de până la 50 de luni, după tehnologii italiene.

„Am început să iubesc cașcavalurile când locuiam în Italia. În acea perioadă, în Moldova, tatăl meu a cumpărat 100 de oi, sperând că eu și soțul meu ne vom întoarce acasă și ne vom ocupa de ele. Nu-mi puteam imagina cum ar fi să producem cașcavaluri în Moldova. Timp de secole, brânza tradițională a fost mai populară: brânză de oaie, brânză de capră... nu exista o cultură a consumului de cașcaval produs local. Cred că și acum suntem la vreo 10 ani depărtare până acesta va fi consumat în cantități care să încurajeze producătorii să lanseze o astfel de afacere. De aceea și suntem atât de puțini cei care activăm în industria cașcavalului artizanal”, spune Dorina.

Dorina și soțul ei, originari din același sat, au petrecut o perioadă semnificativă lucrând în Italia - el timp de 13 ani și ea timp de 10 ani, timp în care Dorina a încercat multe locuri de muncă: la fabrica locală de produse lactate, la construcții și chiar a lucrat în calitate de conducătoare auto, fiind însărcinată.

„Când eram mică, îmi doream să scap cât mai repede de sat și să nu am treabă cu animalele și laptele. Am absolvit Facultatea de Drept și căutam oportunități în afara țării. Dar viața își are căile sale misterioase și acum sunt aici, lucrând cu laptele. Diploma în drept m-a ajutat de-a lungul drumului: să scriu scrisori oficiale, contracte, să-mi apăr drepturile și să promovez inițiative juridice în favoarea micilor producători”, menționează Dorina.

Deși petreceau în Moldova doar două săptămâni pe an, ideea de a reveni definitiv și de a lansa o afacere era mereu prezentă. Dorința și dorul au câștigat în cele din urmă și au determinat cuplul să revină în țară în 2015 și să-și lanseze afacerea în 2017. În ultimul an petrecut în Italia, Dorina și Valeriu au vizitat sate mici din munții Siciliei pentru a studia tehnologia și obține experiență în domeniul produselor artizanale.

Antreprenorii au produs inițial brânză tradițională, apoi au trecut la cea maturată, devenind unii dintre pionierii producției de cașcaval artizanal în Moldova. Deoarece produsul era nou pentru public, familia oferea inițial mostre gratuite și vindea produsele la prețuri simbolice, pentru a urmări reacția cumpărătorilor și a pieții.

În timp, au fost nevoiți să renunțe la cele 100 de oi, îngrijirea acestora și gestionarea afacerii în același timp fiind prea solicitante.

Din 2018, Dorina și familia ei au început să vândă la Eco-local, un târg de produse eco și artizanale, organizat în fiecare sâmbătă în Chișinău. Oamenilor le-au plăcut brânzeturile, iar uneori, chiar și cu patru vânzători la masă, producătorii nu puteau face față cererii. Deși între timp gama a fost completată cu noi tipuri de cașcaval, producătorii continuă să folosească tehnologia originală și laptele de calitate.

„Odată am fost vizitați de o delegație din care făcea parte și un tehnolog italian. Acesta a gustat produsele noastre și a spus că nici chiar în țara sa, în regiunile montane, această rețetă nu a fost păstrată. Și-a exprimat admirația și ne-a urat succes. Astfel de experiențe ne dau putere să continuăm,” își amintește Dorina.

În sezonul de vârf, sunt procesați aproximativ 200 de litri de lapte pe zi, cele mai intense luni fiind mai, iunie și iulie. Cașcavalul necesită mult timp și atenție, lipsind antreprenorii de somn și odihnă în această perioadă. Familia lucrează practic 24 de ore pe zi, un ciclu de procesare durând 12 ore.

Dorina și soțul ei nu intenționează să extindă prea mult afacerea, păstrând-o ca afacere de familie de produs artizanal. În prezent, există cerere la produsele lor și pe piața din România, iar producătorii sunt deschiși la opțiuni de export. Anterior, au încercat să colaboreze cu rețele de supermarketuri locale, dar li s-a spus că produsele străine sunt mai populare decât cele locale, și dacă au același preț, cumpărătorul va alege cel mai probabil produsul importat.

„Gestionarea unei astfel de afaceri nu este pentru oricine. Necesită multă muncă și dedicare, obstacole neașteptate apar mereu. Doar profitul financiar nu merită efortul. Păstrăm un ritm de dezvoltare constant, dar pandemia și războiul din Ucraina ne-au încetinit, am pierdut venituri de la restaurantele care s-au închis,” menționează antreprenoarea.

Aceste provocări, totuși, au dus la obținerea primului sprijin financiar nerambursabil de care a beneficiat afacerea familiei Baciu-Motroi. „Un moment mai potrivit nici nu era posibil”, își amintește Dorina, care atunci nu credea că propunerea lor de proiect ar putea fi câștigătoare la un concurs de finanțare și că ar putea beneficia de sprijin fără a oferi ceva în schimb.

Afacerea de familie a beneficiat de fonduri din partea Guvernului Japoniei și PNUD pentru procurarea unei mașini speciale pentru colectarea, transportul și stocarea laptelui și cașcavalului.

„Achiziția unei mașini de livrare a devenit de ceva vreme o necesitate stringentă pentru dezvoltarea afacerii. Clienții vor putea primi produsele noastre proaspete mai rapid, respectând toate standardele de igienă și calitate. Este o ușurare pentru echipa noastră, deoarece livrările anterioare necesitau multă organizare, logistică și efort pe care acum îl putem redirecționa către alte procese de producție”, spune Dorina Baciu.

Recent, Dorina a fost aleasă co-președintă a micro-clusterului zootehnic „Cimișlia-Basarabeasca”, creat în 2023 cu sprijinul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Elveția. Deși inițial era sceptică în privința colaborării cu alți producători și procesatori de lapte din zonă, după multiple întâlniri și vizite de studiu organizate la ferme-model din țară, a admis că există un potențial uriaș de colaborare și dezvoltare în acest domeniu.

„Simt că viitorul va fi generos cu sectorul zootehnic și produsele lactate artizanale, era și timpul să îi fie acordată atenția cuvenită. În cadrul micro-clusterului nostru, ne propunem să facem schimb de experiență și să formăm parteneriate cu antreprenori din întreaga țară și cu un alt cluster zootehnic susținut de PNUD - ‘Bacii Sudului’ din Cahul. Ei au început acest drum mai devreme și ne pot ajuta să evităm anumite greșeli”, explică Dorina.

Antreprenorii din micro-clusterul zootehnic „Cimișlia-Basarabeasca" vor beneficia din partea PNUD și Elveției de echipamente pentru procesarea laptelui și stocarea produselor lactate. De asemenea, fondul genetic al animalelor din fermele de oi și capre va fi îmbunătățit prin achiziționarea unor rase de animale mai productive, iar condițiile de întreținere și hrănire a animalelor vor fi optimizate. Este planificată și lansarea unei fabrici de producție a furajelor, precum și testarea fertilizării ecologice utilizând deșeuri de origine animală.

Vizitele de studiu în România, organizate de proiect, au deschis noi perspective pentru fermieri și producătorii de lactate, având în vedere și procesul de integrare în Uniunea Europeană și faptul că produsele necesită o pregătire riguroasă pentru piața europeană.

„Nu regret că am revenit acasă. M-am simțit întotdeauna străină în altă parte... cum spune zicala - ‘Musafirul este binevenit pentru trei zile’. Deși avem mult de muncă, sunt fericită cu viața de aici și cu tot ce pot oferi copiilor mei: cercuri de sport, cursuri de limbi străine... Nu mi-aș fi putut permite acestea în Italia. Nu știu dacă ei vor dori să continue această afacere, vom respecta decizia lor, așa cum și părinții mei au respectat dorința mea de a absolvi facultatea de drept și de a pleca din țară, fără să bănuiască că voi reveni și îndrăgi această industrie,” conchide antreprenoarea Dorina Baciu.

Exportul merelor moldovenești în 2023 a fost către 49 de țări, susține expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță. Cel mai mare preț a fost cel pentru livrarea merelor în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Astfel, exporturile au avut loc după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%; Kazahstan – 17,4%; România – 10,1%; Belarus – 5,3%; Emiratele Arabe Unite – 3,8%; Arabia Saudită – 3,3%; Uzbekistan – 1,9%; Kîrgîzstan – 1,3%; Oman – 0,5%; Qatar – 0,5%; altele 39 de țări – 3%, scrie agroexpert.md.

Despre prețul mediu de export al merelor, a afirmat că în perioada 1994/1995 a fost de 0,26 dolari/kg; între 1996/2000 – 0,28; 2001/2005 – 0,18; 2016/2010 – 0,27; 2011-2015 – 0,24; 2016/2020 – 0,25; 2021 – 0,43; 2022 – 0,48; 2023 – 0,54. Astfel, s-a observat o creștere a prețului de export după 2021.

Referitor la prețul mediu de export în 2023, a specificat că în Qatar și Emiratele Arabe Unite s-a exportat cu 0,85 dolari/kg; Oman – 0,81; Arabia Saudită – 0,79; Belarus – 0,70; Uzbekistan – 0,67; Federația Rusă – 0,62; Kîrgîstan – 0,57; România – 0,55; Kazahstan – 0,31; restul 39 de țări – 0,62.

Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie înainte de a deveni stat membru al Uniunii Europene, odată cu intrarea în funcţiune a tuturor celor trei linii de interconexiune cu România, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la Chişinău.

Acesta a subliniat că interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti este deja funcţională, iar Bălţi-Suceava a intrat în proceduri de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi construcţie, orizontul de timp pentru finalizare fiind sfârşitul anului 2027. O a treia linie, care s-a conturat doar în urmă cu câteva luni, Străşeni – Gutinaş, are estimat ca termen de finalizare sfârşitul anului 2028.

Ministrul moldovean al Energiei a precizat că investiţiile actuale din sectorul energetic din Republica Moldova le depăşesc pe cele realizate în toţi cei 30 de ani anteriori de independenţă, iar banii nu sunt o problemă în momentul de faţă, deoarece ţara are un grad relativ scăzut al datoriei publice.

Victor Parlicov a vorbit şi despre sursele de aprovizionare cu gaze ale ţării sale şi a menţionat că pe parcursul anului 2023 Republica Moldova nu a consumat gaze de la Gazprom.

Totodată, oficialul moldovean a semnalat că există multe proiecte pe partea de energie regenerabilă, eoliană şi solară, şi a insistat asupra necesităţii unor proiecte de eficienţă energetică, în contextul în care Republica Moldova consumă în prezent cam de două ori mai multă energie pentru a întreţine un metru pătrat de clădire comparativ cu media UE.

Moldova se clasează pe locul nouă în lume în rândul țărilor cu cel mai ieftin internet fix, potrivit unui nou raport global. Utilizatorii din Moldova plătesc în medie 9,19 USD pe lună pentru serviciile de internet, o sumă considerabil mai mică decât în multe alte țări, arată datele cable.uk, scrie bani.md.

Deși costul internetului în Moldova este mai mare decât în Ucraina (7,35 USD) și România (8,6 USD), este totuși mai mic decât în Bulgaria (10,47 USD) și Turcia (10,95 USD).

Topul țărilor cu cel mai scump internet fix:
– Insulele Solomon: 457,84 USD pe lună
– Burundi: 304,57 USD
– Insulele Turks și Caicos: 212 USD
– Insulele Virgine Britanice: 189 USD
– Bermude: 185 USD

Aceste prețuri ridicate se datorează în principal dificultăților de instalare a infrastructurii în zonele insulare și izolate.

Topul țărilor cu cel mai ieftin internet fix:
– Sudan: 2,4 USD pe lună
– Argentina: 5,17 USD
– Belarus: 7,03 USD
– Ucraina: 7,35 USD
– Egipt: 8,31 USD

Costul internetului în alte țări:
– Vietnam: 8,7 USD
– Croația: 21,9 USD
– Muntenegru: 25 USD
– Italia: 30,9 USD
– Spania: 31,9 USD
– Slovenia: 40,3 USD
– SUA: 65 USD
– Norvegia: 80,2 USD
– Emiratele Arabe Unite: 142,6 USD

Clasamentul demonstrează că, deși Moldova nu are cel mai ieftin internet fix din lume, costul rămâne semnificativ accesibil în comparație cu multe alte state. Accesul la internet rapid și la prețuri reduse continuă să fie un avantaj competitiv important pentru țară.

Răsturnare de situaţie în cazul Mădălinei Cojocari, fetiţa din Republica Moldova dispărută fără urmă de un an şi jumătate în America. După tot atâta timp, mama sa a pledat vinovată în faţa judecătorului. Aceasta era acuzată că nu a raportat dispariţia copilei la poliţie.

Diana Cojocari a fost eliberată, marți, din închisoare, după 520 de zile de arest şi e la un pas de a fi deportată în Republica Moldova, ea neavând cetăţenie americană. Soţul său, cetăţean american, a ieşit pe cauţiune anul trecut, iar azi va fi şi el audiat de magistraţii americani, scrie antena3.ro.

Diana Cojocari a pledat vinovată pentru că nu a raportat dispariţia fiicei ei Mădălina. Este ştirea pe care au urmărit-o aseară toţi locuitorii din Cornelius, un orăşel mic din Statul Oregon.

În noiembrie 2022 Mădălina Cojocari, o fetiţă din Republica Moldova, a fost vazută ultima dată, coborând din autobuzul şcolar.

Mama ei, Diana Cojocari, a reclamat dispariţia abia pe 15 decembrie 2022, după mai multe presiuni făcute de reprezentanţii şcolii unde învăţa fetiţa. Poliţiştii şi agenţii FBI au făcut de-atunci ample acţiuni de căutare, însă nici urmă de Mădălina.

Au fost mai multe ipoteze pe care anchetatorii le-au verificat şi mai multe piste. S-a bănuit inclusiv faptul că soţul american ar fi drogat-o pe Diana Cojocari şi ar fi furat copilul.

Mama Mădălinei şi soţul acesteia, Christopher Palmiter, un cetăţean american, au fost arestaţi în decembrie 2022, fiind bănuiţi că stau în spatele misterioasei dispariţii. Anchetatorii au percheziţionat casa, au scotocit împrejurimile, au făcut postere cu poza fetiţei, au dat-o în urmărire şi niciun rezultat. Mădălina e de negăsit.

Bunica fetiţei, Rodica Cojocari, a şocat în urmă cu 9 luni când a apărut în faţa curţii unde se judeca procesul lui Christopher Palmiter.

Diana Cojocari a stat în arest 520 de zile, maximum prevăzut de legea americană pentru acuzaţiile ce îi sunt aduse. 

Diana Cojocari, mama Mădălinei, şi-a schimbat pledoaria din nevinovată în vinovată, marți dimineaţă. Ea se află în spatele gratiilor din decembrie 2022, fiind acuzată că nu a raportat la poliţie dispariţia fiicei sale.

Odată cu eliberarea din închisoare, Diana riscă să fie deportată în Republica Moldova. Asta ar putea îngreuna investigaţiile viitoare.

Christopher Palmiter a fost eliberat în august anul trecut, după ce cauţiunea sa a fost redusă de la 200 de mii de dolari, la 25 de mii de dolari.

În anul 2023, producția de miere a fost de aproximativ 5.500 tone, similară cu cea din 2022. Totodată, în 2023, cantitatea de miere exportată a fost de 1,715 tone. Informațiile au fost prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Principalele piețe de desfacere au fost cele din Europa și Asia, scrie agroexpert.md.

Potrivit datelor prezentate de ANSA, în Republica Moldova sunt 9.421 de apicultori autorizați (care dețin Pașaport al stupinei). Dintre aceștia, 3.319 dețin formă juridică de activitate.

„Statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei în anul 2023, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor. Din cele 73 de cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură”, menționează MAIA.

Pentru susținerea și promovarea sectorului apicol a fost elaborat un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru a institui „Ziua Națională a Albinei”, sărbătorită la 20 mai. Această inițiativă are ca scop promovarea consumului de miere în Republica Moldova.

În colaborare cu Ministerul Mediului, s-a decis și modificarea cadrului normativ pentru a permite apicultorilor să-și amplaseze stupii în păduri pe tot parcursul anului, gratuit.

Primii pepeni verzi din acest sezon au apărut în supermarketurile din Chișinău. Costă 16 lei kilogramul (cu reduceri).

Cum puteți alege „cel mai dulce pepene verde”, conform oamenilor de știință. Vara este cel mai așteptat anotimp și, desigur, sezonul pepenilor verzi. Cu toate acestea, adesea sunteți dezamăgit dacă ajungeți să cumpărați din piață un pepene care nu este atât de dulce și zemos cum ați fi vrut.

Pepenele verde este o sursă excelentă de antioxidanți, care reduc, într-o foarte mare măsură, riscul de astm, boli de inimă, osteoporoză reumatoidă, artrită și diferite tipuri de cancer. Acest lucru se întâmplă prin neutralizarea radicalilor liberi. Ei sunt extrem de periculoși și care pot deteriora celulele și membranele celulare.

Potasiul din pepene ajută la reglarea tensiunii arteriale. Acesta este un factor de risc pentru bolile de inimă.

De asemenea, pepenii au citrulină. Ea ajută la scăderea nivelului ridicat al tensiunii arteriale, protejând inima. Proteinele din semințele de pepene verde conțin aminoacizi esențiali. Printre cei mai importanți sunt arginina. Ea are capacitatea de a regla tensiunea arterială și de a ameliora suferințele arterelor mici.

Alegerea unui pepene „perfect” poate fi dificilă

Spre deosebire de alte fructe, alegerea unui pepene „perfect” poate fi dificilă. Asta pentru că culoarea cojii nu se schimbă pe măsură ce se coace, potrivit Thefocus.

Un cercetător în domeniul alimentației a explicat care sunt cele mai bune trucuri care vă ajută să alegeți cel mai „dulce” pepene verde.
Cum să alegeți „cel mai dulce pepene verde”

Cercetătoarea în alimentație Jessica Gavin a postat un videoclip pe TikTok pentru a arăta câteva sfaturi care vă pot ajuta să găsiți „pepenele verde perfect”.

Primul pas este să faceți o verificare vizuală. Ea sugerează să alegeți un fruct care este simetric. El nu trebuie să aibă tăieturi sau alte excrescențe la suprafață, deoarece asta poate compromite calitatea.

Ea susține că un fruct cu dimensiunea egală înseamnă că a fost bine udat, aroma sa fiind distribuită peste tot.

Următorul pas implică întoarcerea pepenelui, pentru a vedea dacă are o pată galbenă în partea de jos.

Culoarea galben din partea de jos reprezintă partea pe care a stat pepenele în grădină în timp ce se cocea.

„Cu cât culoarea galbenă este mai puternică, cu atât pepenele va fi mai dulce și mai suculent”, explică Jessica.

Dacă trece aceste teste, atunci ați ales pepenele perfect

Apoi, spune ea, trebuie să ridici pepenele pentru al treilea test. Deoarece pepenele conține 92% apă, fructul trebuie să se simtă greu pentru dimensiunea sa.

Fructul trebuie să se simtă ferm atunci când îl bateți la suprafață, dar să sune a gol, ca un tambur, când îl bateți pe pata galbenă de dedesubt.

”Dacă pepenele pe care l-ați cules bifează toate căsuțele de mai sus, este pepenele perfect”, spune cercetătorul în domeniul alimentar.

Cele mai mari beneficii ale pepenelui verde

Pepenele verde este unul dintre fructele preferate datorită pulpei sale suculente și gustului revigorant. De asemenea, are multe beneficii pentru sănătate, după cum a arătat Healthline.

Compușii săi, cum ar fi licopenul și cucurbitacina E, au efecte anticancerigene.

Studiile arată că pepenele verde ajută la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale, ajutând la sănătatea inimii. Fructul include vitamine și minerale precum magneziu, potasiu și vitamine – importante pentru sănătatea generală.

Alte beneficii recunoscute ale pepenelui verde includ prevenirea degenerescenței maculare, reducerea durerilor musculare, sprijinirea sănătății pielii și a digestiei.

Pepenele verde ajută și la menținerea hidratării pe timpul verii, pentru a evita mai multe probleme de sănătate, inclusiv insolația.

Tatiana Pavliuc este agricultoarea din Ocnița care utilizează tehnologii avansate pentru a cultiva mere de cea mai înaltă calitate. Producătoarea asigură un trai decent pentru angajații săi și setează noi standarde de excelență în agricultura Moldovei.

„Am trecut la tehnologie nouă, la livezi de tip italian, cu plasa anti grindină. Avem undeva la 100 de hectare de mere de acest tip. Muncim an de an și ne străduim să creștem fructe fără reziduuri”, susține Tatiana Pavliuc, scrie agroexpert.md.

În timpul sezonului, agricultoarea angajează aproximativ 300 de zilieri, în timp ce 120 de persoane au contracte de muncă permanente.

Merele din livadă sunt transportate în depozite frigorifice, unde sunt păstrate pe timpul iernii și vândute ulterior cu un adaos, asigurând astfel o valoare adăugată pentru producție. Pentru a facilita distribuția, Tatiana Pavliuc dispune de linii de sortare și împachetare a merelor în pachete de câte 2 kg, care sunt exportate în România.

Anul trecut, aceasta a beneficiat de subvenții pentru 40 de hectare de livadă.

„Nu putem să mergem pe altă cale. În Europa, agricultorii primesc subvenții atât la hectar, cât și la investiții. E o piață mare de desfacere și noi trebuie să învățăm europenii să mănânce producția noastră”, a opiniat Tatiana Pavliuc.