CE 1160x100 4 2

procent 0 0În pofida perturbărilor înregistrate în ultimii ani şi a impactului pandemiei COVID-19 per ansamblu, sectorul bancar autohton înregistrează tendinţe de stabilitate şi accelerează procesul de digitalizare.

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică constată consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, creşterea activelor şi portofoliului de credite, scăderea ponderii creditelor neperformante în portofoliul de credite şi majorarea volumului depozitelor bancare. Gradul de concentrare şi gradul de lichiditate bancară se menţine în continuare la un nivel înalt, fiind rezultatul politicii monetare promovate de BNM, care, în fond, are ca scop sterilizarea excesului de masă monetară în vederea menţinerii ţintei inflaţioniste, dar afectează capacitatea băncilor de a credita. Totodată, sistemul bancar autohton s-a consolidat ca urmare a strategiei de reducere a costurilor. În anul 2020 a fost închis un număr de 10 sucursale şi 44 de agenţii bancare, iar 93 de salariaţi au fost angajaţi în sistem, scrie capital.market.md.

Patru bănci deţin 80% din piaţa creditelor

Băncile se încadrează în limitele unei pieţe bancare cu un grad moderat de concentrare. După valoarea creditelor, patru bănci comerciale, deţin 79,6% din totalul împrumuturilor.

Sectorul bancar prezintă un nivel de concentrare mai ridicat, raportat la cota de piaţă. Or, acest indicator arată o creştere continuă a gradului de concentrare a sectorului bancar autohton şi o creştere a competiţiei între bănci.

Activele sectorului bancar au totalizat 103,9 miliarde de lei. Cuantumul total al expunerii la risc a constituit 50,1 miliarde de lei. Iar ponderea acestuia în total active a fost de 48,2%. Toate băncile din sistemul bancar înregistrează majorări la valoarea activelor, respectiv, şi activele ponderate la risc au avut o creştere semnificativă.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, patru bănci moldoveneşti împart 78,51% din totalul pieţei bancare a R. Moldova. Este vorba despre Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank şi Mobiasbancă.

Respectivele instituţii financiare sunt în top cu cel mai mare profit şi indicatori de piaţă. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe care le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată şi volumul activelor pe care le deţin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei şi Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul ţării. Totodată, capitalul şi lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru poate genera costuri de oportunitate.

Profitul celor 11 bănci din R. Moldova a însumat 165,8 mil. de lei în prima lună a anului 2021, cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank şi Comerţbank – de 1,2 mil. lei şi, respectiv, un milion de lei, iar Fincombank şi Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei şi, respectiv, 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi – 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei şi diferenţele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei şi asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puţin şi de 2,7 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, ProCredit Bank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei, urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei şi Eximbank – cu 13,6 mil. de lei.

Băncile, capitalizate până-n dinţi

Nivelul de capitalizare pentru 11 bănci comerciale din sector este net superior minimului impus de cerinţele prudenţiale de 10%, ajungând la nivelul de 27%, ceea ce indică condiţii de funcţionare echitabilă pentru băncile autohtone. Conform informaţiilor privind activitatea economico-financiară a băncilor comerciale, fondurile proprii totale ale sectorului bancar a marcat o creştere de 19,2%, până la 13,5 miliarde de lei. Iar fondurile proprii de nivel 1 s-au majorat până la 13,4 miliarde de lei.

Băncile mici, Eximbank, ProCredit Bank, Energbank, Fincombank, BCR, deţin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investiţională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate şi o eficienţă redusă a activităţii generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depăşeşte 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepţia ProCredit Bank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piaţă restrânse, respectivele bănci au şi un număr mic de clienţi şi contabilizează rezultate financiare modeste.

„Rezervele de lichiditate ale sectorului bancar depăşesc în continuare limitele prudenţiale impuse de BNM. Lichiditatea curentă ca medie pe sistem este de 50,56%. Majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară per sistem. Lichiditatea pe termen lung, valoare calculată conform principiului I al lichidităţii (≤1), al întregului sistem bancar a constituit 0,71%. Astfel, observăm că majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară”, se mai arată în analiza Institutului Naţional de Cercetări Economice.

минфинMinisterul Finanțelor desfășoară consultări publice cu privire la mai multe proiecte legate de implementarea monitorizării electronice a vânzărilor.

În special, ministerul a elaborat un proiect de regulament privind schimbul de date între echipamentele de casă și control (ECC) și Sistemul informațional ”Monitorizarea electronică a vânzărilor” (MEV); proiectul de Regulament privind certificarea ECC, proiect de Regulament privind funcționarea Centrului de certificare al ECC, precum și o listă de servicii și tarife pentru certificarea ECC. Totodată, a fost propusă modificarea cerințelor tehnice pentru ECC, iar după 1 octombrie va fi imposibilă înregistrarea în Registrul unificat al ECC a echipamentelor de casă care nu îndeplinesc noile cerințe tehnice. În același timp, un ECC deja utilizat care nu îndeplinește noile cerințe poate fi aplicat pentru o perioadă limitată, conform programului aprobat, în funcție de model, anul de înregistrare și domeniul de aplicare, scrie infomarket.md.

De exemplu, un ECC neconform utilizat în domeniul transportului de călători prin servicii de taxi poate fi operat până la sfârșitul anului 2023, în case de schimb valutar - până în 2024, iar vechile modele ECC înregistrate în perioada 1998-2004, utilizate în domeniul comerțului sau serviciilor, pot fi aplicate până la sfârșitul anului 2021. În același timp, proiectul prevede că nu este încă necesară înregistrarea sistemelor de informații cu/fără dispozitive electronice în Registrul unificat al ECC-urilor, destinat pentru înregistrarea tranzacțiilor în numerar fără imprimante fiscale care sunt integrate în sistemul fiscal Gateway sau MEV. Se preconizează ca Centrul pentru Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura activitatea Centrului de certificare ECC și va furniza servicii în conformitate cu tarifele aprobate.

Până la 1 iunie, este planificată lansarea sistemului informațional MEV și asigurarea accesului la acesta pe site-ul SFS - www.mev.gov.md. Din 1 octombrie, schimbul de date între ECC și sistemul de informații MEV va fi asigurat prin intermediul platformei de interoperabilitate MConnect.

Consultările asupra proiectelor vor avea loc până pe 17 mai: https://mf.gov.md/ro/content/proiectele-regulamentului-privind-certificarea-echipamentelor-de-cas%C4%83-%C8%99i-de-control-0

вакцина от коронавируса

Autoritățile din Japonia au luat o decizie ce vizează toate persoanele care s-au vaccinat anti-COVID. Astfel, cei vaccinați nu mai au voie să doneze sânge până când specialiștii nu vor avea rapoarte concrete în legătură cu starea sangvină și diferențele de la nivelul sângelui după primirea serului.

Autoritățile din Japonia au adoptat interdicții pentru persoanele vaccinate anti-COVID. Concret, oamenii care au primit serul nu vor putea să doneze sau să transfere sânge altor persoane, conform informațiilor postate pe site-ul Societății de Cruce Roșie din Japonia, scrie capital.ro.

Astfel, autoritățile vor reveni asupra deciziei după ce vor exista mai multe date concrete în legătură cu influența vaccinării anti-COVID asupra sângelui.

Mesajul transmis de autorități

„Dorim să exprimăm recunoștința noastră sinceră pentru înțelegerea și cooperarea dumneavoastră în ceea ce privește donarea de sânge. În ceea ce privește criteriile de acceptare pentru donarea de sânge în cazul celor care au fost vaccinați împotriva noului coronavirus, suntem în proces de a-l evalua și eventual, lua în considerare în țară, așa că vă rugăm să înțelegeți că ne vom abține de la a dona sânge până când vor fi arătate criteriile. Vă mulțumim pentru cooperare.

În plus, standardul va fi decis până la începerea vaccinării pentru publicul larg și, odată ce va fi decis, vă vom informa pe site din nou. Așteptăm cu nerăbdare sprijinul dumneavoastră continuu în viitor”, este scris în mesajul postat pe site-ul oficial al Societății de Cruce Roșie din Japonia.

Așadar, acestora le este interzis să mai doneze sânge până când autoritățile în cauză nu vor avea rapoarte concrete în legătură cu starea sangvină și diferențele de la nivelul sângelui după vaccinarea împotriva noului coronavirus a unui pacient. Amintim că decizia respectivă este prima de acest fel. Niciun alt stat nu a mai impus o astfel de interdicție în cazul persoanelor vaccinate anti-COVID.

vaxzevria tw

România va vinde lunar Republicii Moldova câte 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca, a anunțat premierul Florin Cîțu, scrie profit.ro.

Guvernul a aprobat miercuri donarea a 100.000 astfel de doze statului vecin, dar ulterior, potrivit premierului, dozele vor fi vândute. ”Începând de săptămâna aceasta, cred că mai era doar o semnătură, dar putem să vindem doze de vaccin AstraZeneca în Republica Moldova, 200.000 de doze lunar cu Republica Moldova”, a afirmat Florin Cîțu.

ИоницэÎn Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale. Republica Moldova la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, pe care îi va marca la 9 mai, arată mai mult tristă decât veselă. Republica Moldova se poate angaja să asigure unui om o bătrânețe decentă, doar dacă semnează Convenția Organizației Internaționale a Muncii, care prevede asigurarea unei pensii egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie și nu 20% cum este în prezent.

„O țară este sau nu civilizată în funcție de atitudinea pe care o are față de copii și față de bătrâni. O țară care nu-și poate respecta bătrânii, nu poate să le garanteze un trai decent, să le ofere o pensie de circa 40% din salariul mediu lunar pe economie este departe de a fi una civilizată. Din nefericire, acest lucru se întâmplă, deoarece în Republica Moldova numărul celor care lucrează este cu mult mai mic decât numărul celor pensionați. Anual, 35 de mii de cetățeni decid să părăsească țara. La fiecare moldovean care lucrează în țară, în sectorul real al economiei, avem doi moldoveni care muncesc peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 1952 OIM a aprobat Convenția prin care țările semnatare s-au angajat să ofere cetățenilor la bătrânețe 40% din veniturile ratate de pe urma pensionării. La această Convenție România a aderat în 2009, Federația Rusă în 2019, alte 55 de țări au aderat pe tot acest parcurs. Republica Moldova încă nu este gata să adere la Convenția care asigură cetățeanului moldovean un trai decent la bătrânețe.

„Noi nu trebuie să spunem că pensia în Republica Moldova trebuie să fie ca în Elveția sau ca în Germania. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă confortabil în țara lui. Pe lângă salariul pe care îl avem noi în Republica Moldova, oamenii au și alte venituri, de până la 10%. Respectiv, dacă în prezent salariul mediu lunar pe economie este de circa 8 mii de lei, alte 10%  - 800 de lei, 40% din 8800 de lei sunt aproape 3500 de lei. Asta trebuie să fie pensia medie în Republica Moldova. Ea, din păcate, este de două ori mai mică, este de  2 mii de lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sistemul de indexare al pensiilor este unul foarte vicios. Doar modificarea lui în 2017 a dus la aceea că în 2021 pensia medie lunară a ajuns să fie mai mică cu 200 de lei, față de pensia care trebuia să fie conform sistemului vechi de indexare. Astfel, anul acesta cetățenii Republicii Moldova vor primi cu 2400 de lei mai puțin decât ar fi primit până la modificările din 2017.

Economistul afirmă că în Republica Moldova 40% din bugetul asigurărilor sociale este subvenționat din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că banii colectați de la oamenii care lucrează nu ajung pentru a plăti pensia. Din acest motiv, bugetul de stat este nevoit să banii prevăzuți pentru alte cheltuieli și să-i dea pentru pensii. „În Republica Moldova o persoană care lucrează în sectorul real al economiei trebuie să întrețină alte două persoane”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță mai spune că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sistemul actual de indexare al pensiilor presupune racordarea acestora la rata inflației. Astfel, dacă se ia inflația pentru trei ani este ca și cum statul ar spune că „vă garantăm doar  că veți trăi nu mai rău ca anul trecut”. „De fapt, statul în 2017 a constatat că el nu mai asigură o creștere a pensiilor din cauza că nu sunt bani și asigură o ușoară creștere la cei care au cea mai mică pensie”, a spus Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă în prezent se face indexarea pensiilor după rata inflației, totuși în 2021 este o situație favorabilă. În 2020 a fost cea mai mică rată a inflației. Și dacă este 3,89% creșterea pensiilor în comparație cu rata inflației de 0,4%, pensionarii vor avea o creștere reală a pensiei în 2021. Iar dacă vom avea o inflație mare anul viitor și din nou se va lua în calcul inflația din 2020 atunci riscul e ca anul viitor pensia să crească mai puțin decât rata inflației și pensionarii vor deveni și mai săraci. „Pe pensionarii noștri, în fiecare an de aflare la pensie, această indexare îi face din ce în ce mai săraci, iar asta duce la aceea că la noi pensia comparativ cu salariul scade cu fiecare an”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova are loc o discriminare a pensionarului în funcție de numărul de ani aflați la pensie. Cel care a ieșit la pensie în 2010 și avea o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie, acum din cauza indexării, pensia lui comparativ cu salariul mediu pe țară scade. „Când un pensionar se află în a doilea an la pensionare, pensia lui este egală cu 38% din salariul mediu lunar pe economie, când este în al optulea an - el primește 30%. În 10 ani de pensionare - el ajunge să primească 27%, iar în al treisprezecelea an la el pensia ajunge să fie de 2 ori mai mică decât salariul mediu lunar pe economie. Cu cât mai mulți ani omul se află la pensie cu atât pensia lui este mai mică”, susține Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, statul Republica Moldova parcă ar spune că „dacă ai ieșit la pensie ai grijă și să mori mai repede, că noi avem grijă să-ți micșorăm pensia”. Totuși, anul 2021 este pentru prima dată când pensia medie în Republica Moldova, în valori reale, va depăși pensia maximă care a fost vreodată în Republica Moldova, cea din 1985, când pensia cetățeanului moldovean, recalculată în lei la valoarea zilei de astăzi, constituia 2103 lei. Potrivit economistului, în anul 1970 un moldovean primea o pensie egală cu 1195 de lei, deoarece pe timpul URSS se încerca ca pensia să ajungă lunar la nivelul de 40% din salariul mediu pe economie.

Expertul mai menționează că în 2021, pentru prima dată, valoarea reală a pensiei plătită în Republica Moldova va depăși valoarea maximă din perioada Uniunii Sovietice. Din 1985 și până în anul 2000, în Republica Moldova s-a petrecut cea mai mare tragedie, atât la nivel de salarii, cât și la nivel de pensii, iar cei mai afectați au fost pensionarii. Timp de 15 ani pensia reală constant a scăzut, inclusiv în anul 2000, când pensia, recalculată la ziua de astăzi, era de aproape 380 de lei. Cea mai accelerată recuperare a fost asigurată în perioada 2000-2005. După a fost o creștere mai lentă a pensiilor, iar cea mai lentă creștere a fost în perioada 2010-2015. Acum pensia medie lunară este de 2067 de lei, iar până la sfârșitul anului aceasta va fi la nivelul de 2200-2300 de lei, estimează economistul. Potrivit lui, la baza creșterii se va lua indexarea din aprilie, apoi este vorba de noile categorii de pensionari care pentru început vor avea pensii mai mari și în felul acesta anul 2021 va fi primul an când puterea de cumpărare reală a pensionarului va depăși ușor nivelul maxim care a fost în anul 1985.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, faptul că pensionarii o duc greu se vede din bugetul asigurărilor sociale, care pentru acest an este de 25,8 miliarde de lei. Primele de asigurări sunt de doar 15 miliarde de lei. 10,5 miliarde de lei sunt banii care vin din bugetul de stat și reprezintă 40% din toți banii de care are nevoie bugetul asigurărilor sociale. Este un buget „găuros”, în timp ce numărul de salariați este micuț. „Eu îmi imaginez că avem 100 de salariați din sectorul real. La fiecare angajat din sectorul real al economiei revin 2 persoane întreținute, fie că este bugetar, fie că este pensionar sau este susținut social din partea statului. Nu este posibil în nici o țară din lume ca un om salariat să întrețină alte 2 persoane”, a conchis Veaceslav Ioniță.

sor23 scaledMinisterul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și compania franceză SEURECA au semnat un contract de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate și de impact pentru Stația de epurare a apelor uzate din municipiul Soroca.

Studiul de fezabilitate va fi elaborat cu scopul de a oferi o analiză complexă a situației privind starea sistemelor de canalizare, sanitația și gestionarea apelor uzate în municipiul Soroca. Până în luna august 2021, experții francezi vor prezenta cele mai optime soluții și măsurile necesare pentru îmbunătățirea serviciilor menționate și a mediului înconjurător în regiune.

În condițiile de respectare a tuturor clauzelor și în baza rezultatelor studiului de fezabilitate, începând cu luna septembrie a anului curent, ca etapă ulterioară va fi elaborat proiectul tehnic, după care vor demara lucrările de construcție a stației de epurare.

Semnarea contractului de consultanță a avut loc cu suportul grantului ECAPDEV, destinat elaborării proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Republica Moldova”, ce este implementat de I.P. „Unitatea de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului”.

Compania franceză SEURECA face parte din grupul VEOLIA (lider mondial în furnizarea serviciilor de apă, de energie şi de salubritate) și are experiență vastă în sector, fiind recunoscută pentru proiectarea soluțiilor adaptate provocărilor actuale în domeniul mediului.

madrm.gov.md

1081455 60929774ba9cc„Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută...”

Ultimele două săptămâni întreaga lume a rămas îngrozită de imaginile parvenite din India, generate de un al doilea val pandemic, denumit tsunami, datorită vitezei mari de creștere și înălțimii atinse. Despre cauzele, care au determinat acest val, și ce avem noi în comun cu India acum, este acest material.

Cum a venit valul de tsunami pandemic peste India?

La sfârșitul lunii februarie, autoritățile electorale din India au anunțat alegeri cheie în cinci state cu o populație de 186 de milioane de oameni. Începând cu 27 martie, urnele au fost deschise pentru o lună în aceste state. Campania electorală începuse în plină forță, fără protocoale de siguranță și distanțare socială. La mijlocul lunii martie, autoritățile au permis ca mai mult de 130.000 de fani, majoritatea fără mască, să urmărească două jocuri internaționale de cricket între selecționatele din India și Anglia pe stadionul Narendra Modi din Gujarat. Peste trei milioane de credincioși hinduși s-au scăldat la 14 aprilie în râul Gange pentru a marca apogeul divin al unui festival religios de două luni. Hindușii cred că râul Gange este sfânt, iar o baie în apă îi va curăța de păcatele lor și va aduce mântuirea.

În mai puțin de o lună, lucrurile au început să se complice. India a intrat în stăpânirea unui al doilea val devastator de virus și orașele se confruntau cu restricții proaspete. Până la jumătatea lunii aprilie, țara avea în medie peste 100.000 de cazuri pe zi. La 30 aprilie India a înregistrat peste 400.000 de cazuri și peste 3.522 de decese, ambele înregistrări record într-o singură zi.

India se află acum în epicentrul unei urgențe de sănătate publică. Rețelele de socializare și canalele de știri sunt pline cu videoclipuri cu înmormântări la cimitirele aglomerate, rude deplângând morții în afara spitalelor, cozi lungi de ambulanțe care transportă pacienți gravi, pacienți, uneori doi la pat, pe coridoare și holuri spitale. Persistă apeluri frenetice de ajutor pentru paturi, oxigen, medicamente esențiale și teste. Sistemul de sănătate a clacat, medicamentele vitale sunt vândute pe piața neagră, iar rezultatele testelor durează câteva zile.

La sfârșitul lunii martie au apărut mai multe informații, precum că o nouă variantă "dublă mutantă" a coronavirusului a fost detectată din probele colectate în India. Oamenii de știință imediat au început să verifice dacă varianta, în care două mutații se reunesc în același virus, poate fi mai infecțioasă sau mai puțin afectată de vaccinuri.

Ce este o variantă „dublă mutantă”?

La fel ca toți virușii, coronavirusul se schimbă în moduri mici pe măsură ce trece de la o persoană la alta. Marea majoritate a acestor mutații sunt inconsecvente și nu modifică modul în care se comportă virusul. Dar unele mutații declanșează modificări ale proteinei spike pe care virusul o folosește pentru a se prinde și intra în celulele umane - aceste variante ar putea fi mai infecțioase, pot provoca boli mai severe sau se pot proteja de vaccinuri. Oamenii de știință au descifrat genomul Indian și au detectat o așa-numita „variantă dublă” (cu două mutații: E484Q și L452R) a noului coronavirus. De fapt, GISAID, o bază de date de partajare deschisă, listează 43 de viruși care au atât mutațiile E484Q și L452R, acum găsite și în India. Primele rapoarte despre aceste două mutații noi au apărut încă în decembrie 2020. Acum fracția acestor mutații a crescut în numărul cazurilor noi cercetate în India.

Astfel de mutații (duble) conferă evadarea imunitară și o infectivitate crescută, afirmă cercetătorii din diverse țări. Dacă se produc suficiente mutații într-un arbore genealogic viral sau într-o descendență, virusul poate începe să funcționeze diferit și descendența poate deveni o așa-numită „variantă de îngrijorare”. Varianta de India este la acest moment în studiu intens ca și o „variantă de interes”.

De notat, că mutația E484Q este similară cu mutația E484K - o mutație văzută în variantele B.1.351 (Africa de Sud) și P.1 (Brazilia), care au apărut independent de mai multe ori. În ceea ce privește mutația L452R - întâlnită și în „dubla mutație” din India, aceasta a primit mai întâi atenția ca parte a liniei B.1.427 / B.1.429 din SUA, care este uneori numită „varianta de California”.

Varianta de India conține două mutații „faimoase” deja, și anume aceasta a determinat denumirea ei ca și „dublu mutant”. În realitate, varianta de India are peste 10 mutații în total și este denumit în bazele de date științifice ca și B1.617.

Dovezile preliminare sugerează că B1.617 este mai contagioasă decât tulpinile anterioare ale virusului. Un studiu publicat recent a constatat că mutația L452R poate spori capacitatea virușilor de a infecta celulele umane în laborator. Varianta de California, care poartă aceeași mutație, este cu aproximativ 20 la sută mai transmisibilă decât tulpinile mai vechi ale virusului.

B.1.617 se răspândește foarte rapid în India. În ultimele luni, a devenit tulpina dominantă în statul Maharashtra, unul din cele mai afectate state indiene, a raportat recent un studiu publicat in revista Nature.

Dar, nimeni încă nu știe cu siguranță, dacă B.1.617 este mai transmisibil și astfel determină creșterea Indiei. Se cunoaște, că B.1.1.7 (varianta detectată pentru prima dată în Marea Britanie) circulă în India și că și P.1. (Varianta detectată pentru prima dată în Brazilia) circulă tot acolo, și ambele au un rol în această creștere bruscă.

Este prematur să facem concluzii despre toate cauzele fenomenului „tsunami pandemic” din India. Din media internațională se conturează preliminar următoarele:
 

  • Un șir continuu de evenimente (alegeri, festival religios, evenimente sportive) au avut loc pe o durată de 2 luni cu participarea multor oameni în multe state indiene;
  • Recomandările experților privind amânarea campaniei electorale au fost neglijate de politicieni;
  • Protocoalele privind respectarea măsurilor de precauție, cum ar fi purtarea măștilor și distanța socială nu au fost aprobate și implementate în cadrul evenimentelor în masă;
  • În India se confirmă circulația concomitentă a mai multor tulpini mutante, inclusiv a tulpinilor noi, cu „dublă mutantă”;
  • Nivelul de vaccinare anti-Covid a populație este foarte redus (10% au primit prima doză; 2% au primit 2 doze), din cauza stocurilor limitate de vaccin;
  • Numărul mare de îmbolnăviri a crescut foarte repede și a determinat colapsul sistemului medical pe toate dimensiunile.

Ce avem noi în comun cu India?

La momentul actual situația pandemică în țara noastră este diferită de cea din India la capitolul de cazuri noi. În mod normal, ar fi bine să depunem eforturi colective pentru a o menține așa și în continuare. Există aici, însă anumite semne precoce, care ne spun insistent să rămânem vigilenți.

Țara acum trece prin perioada sărbătorilor pascale, timp, în care se cumulează multe interacțiuni în grup. Suntem în pragul unei campanii electorale, care va dura următoarele 2 luni și va include multiple întâlniri electorale. Nu este exclus că tulpina cu „dublă mutantă” va ajunge în Moldova în timpul apropiat. În același timp avem deja în Moldova mai multe tulpini mutante, care circulă concomitent. Nivelul de vaccinare este foarte redus și în Republica Moldova. Sunt foarte mulți oameni, care nu poartă mască și nu respectă distanța socială. Deci, noi deja bifăm practic 5 din 6 cauze menționate mai sus pentru India, ca fiind existente aici.

Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută.

Ala Tocarciuc

horeca 1 1170x600Deputaţii au votat un pro­iect de lege în susţinerea în­treprinderilor din sectorul HoReCa, în perioada stării de urgenţă în sănătate publică.

Documentul prevede reduce­rea până la 6% a cotei TVA pentru produsele alimentare şi băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pen­tru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, re­alizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasi­ficatorului activităţilor din econo­mia Moldovei în perioada stării de urgentă şi a stării de urgenţă în sănătate publică, scrie vocea.md.

Autorii proiectului, argumen-tează instituirea unui regim special de impozitare pentru agenţii economici din sectorul HoReCa prin faptul că, în urma multiplelor restricţii impuse la desfăşurarea diverselor activi­tăţi, prestatorii au suferit pierderi enorme, care s-au reflectat inclu­siv în micşorarea salariilor sau în general în reducerea locurilor de muncă.

Proiectul de lege cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasifica­torului activităţilor din economia Moldovei a fost aprobat în două lecturi, cu voturile a 53 de depu­taţi.

În opinia Valentinei Chiriac, președinta Federației „Sind-LUCAS”, decizia Parlamentului este binevenită, dar pentru ca sectorul HoReCa să revină la o activitate normală trebuie să fie anulate și restricțiile impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, deoarece până în prezent nu a fost depistat vreun caz care să demonstreze că cineva s-a îmbolnăvit pentru că a luat masa într-un restaurant sau cafenea.

Людмила Бешлягэ1Ecoul Cernobîlului se răsfrânge și asupra nepoților lichidatorilor catastrofei. Acestea sunt rezultatele preliminare ale unui studiu, realizat de șeful laboratorului de radiație și radiologie al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, doctor habilitat Liubov Corețchi, cu suportul Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova”.

Cercetările științifice asupra consecințelor ANC pentru participanții la diminuarea consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl (PDCANC) și a descendenților acestora în cadrul laboratorului științific Igiena Radiațiilor și Radiobiologie au început în anul 2005 prin studierea efectelor clinice și citogenetice sub influența radiațiilor ionizante la grupurile de risc menționate. Recent a fost inițiat un studiu amplu referitor la efectele imunologice și genetice la nivel de ADN la descendenții de generația a doua a PDCANC, deci nepoții acestora. Studiul se efectuează în colaborare cu IMSP Institutul Mamei și Copilului (doamna doctor habilitat Victoria Sacara) și USMF Nicolae Testimitanu (doamna profesor Lucia Andrieș), scrie mybusiness.md referitor la logos.press.md

”Am lansat cercetarea anul trecut, în luna noiembrie”, a povestit Liubov Corețchi. ”Urmează să examinăm 100 de nepoți ai oamenilor, care au participat la lichidarea consecințelor accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl. Din cauza pandemiei, am lucrat cu doar 20 de copii. Astfel, este prematur de a trage anumite concluzii. Totuși, pot să afirm, că la majoritatea ADN-ul manifestă modificări genetice”. 

Activitatea este finanțată de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, în cadrul programului național de promovare a sănătății publice. Grupul de medici, în fruntea cu doctor Corețchi a obținut acest grant, iar participantul grupului, doctorand Mariana Gîncu, și-a ales această temă pentru lucrarea de disertație.  

”Aceasta cercetare va permite evaluarea daunelor aduse acum 35 de ani lichidatorilor consecințelor accidentului, dar și a întregii populației Republicii Moldova, afectați de norul radioactiv”, a spus Liubov Corețchi. ”De aceea, consider că lucrarea noastră este de o importanță națională”.

Deja a fost demonstrat faptul, că copiii, născuți după data de 26 aprilie 1986 de lichidatorii consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl, se confruntă cu aceleași probleme de sănătate, de care suferă părinții lor.

Vicepreședintele Asociației ” Uniunea Cernobîl din Moldova” Liudmila Beșleagă, care a participat la minimizarea consecințelor accidentului, a relatat, că radiația ionizată, care a afectat oamenii atunci, poate să fie dăunătoare și pentru următoarele 2-3 generații. În același timp, consecințele pot fi și mai periculoasă, efectele genetice fiind intensificate.

71% din copii, ai căror părinți au fost afectați de consecințele catastrofei nucleare de la Cernobîl și care s-au născut după anul 1986, se confruntă cu probleme de sănătate, a precizat Liudmila Beșleagă.

Statul nostru sărac ajută lichidatorii și copii acestora în măsura posibilităților.

Aproape toți participanții la lichidarea consecințelor accidentului sunt invalizi de gradul I și II (cu alte cuvinte, persoane cu nevoi speciale). Statul le asigură pensia și surse financiare pentru produse alimentare speciale, odihna în sanatoriu, tratament și o serie de medicamente compensate.

În cazul copiilor situația este mai dificilă. Aceștia beneficiază doar de sanatoriu (până la vârsta de 18 ani) și doar în cazul, în care este demonstrat, că problemele de sănătate reprezintă consecințele accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl.

Nu este puțin, dar nici prea mult. Necesitățile lichidatorilor, precum și a copiilor și nepoților acestora, depășesc posibilitățile statului.

Drept ajutor pentru lichidatorii, copii și nepoții acestora, dar și pentru grupurile social-vulnerabile, poate servi antreprenoriatul social, în versiunea lansată în Republica Moldova în anul 1990. Inițiativa însă, a fost blocată de către stat.

”În anul 1990 am apelat la Ministerul Finanțelor cu rugămintea de a permite victimelor Cernobîlului să-și câștige bani de sine stătător”, relatează Valeriu Pivovarov, ex-vicepreședinte al Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova” în domeniul economic. ”Am fost înțeleși și sprijiniți de ex-ministrul Valeriu Muravschi. Am obținut permisiunea de a deschide întreprinderi în cadrul asociației, cu condiția că impozitul pe venit va fi transferat pe contul ”Uniunii Cernobîl” și nu pe cel al statului. Am înregistrat 70 de companii, dintre care 16 au început să lucreze”.

Întreprinderile își desfășurau activitatea în diferite domenii: de la scrierea programelor, până la construcții și reparații.

De exemplu, compania ”Monolit” a lansat construcția hotelului și restaurantului (de 700 locuri fiecare). În scurt timp, clădirea a fost transformată în centrul comercial ”Jumbo„.

”Asociația a început să obțină venit, noi ne-am permis să angajăm un jurist, să oferim ajutor material lichidatorilor aflați în situație dificilă și făceam planuri pentru construcția unei case pentru victimele Cernobîlului”, își aduce aminte Valeriu Pivovarov.

Această activitate a durat timp de trei ani, până la sfârșitul anului 1992. Atunci statul a decis că nu are nevoie de întreprinderi sociale, construite după modelul dat, iar impozitele trebuie să fie transferate în bugetele național și locale, care ulterior vor fi divizate de birocrați. Așa a apărut Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. 

Conducerea ”Uniunii Cernobîl din Moldova”, susținută atunci de ex-premierul Valeriu Muravschi, nu a reușit să-și apere poziția nici la audieri parlamentare cu privire la aprobarea Legii cu privire la protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

”De atunci căutăm susținerea pentru membrii noștri, copiii și nepoții acestora, de la diferite organe de stat, inclusiv pentru a obține cadouri de Anul Nou pentru copii”, spune Liudmila Beșleagă. ”Totuși, apreciem faptul, că în majoritatea cazurilor nu suntem refuzați”.

Conducătorii asociației și oficiilor teritoriale activează în bază de voluntariat. Arenda oficiilor și altor cheltuieli este acoperită din cote de membru (în prezent – 150 de lei anual de la fiecare membru).

De aceea, Asociația lansează periodic proiecte sociale (de exemplu, în trecut Liudmila Beșleagă organiza anual odihna la mare pentru copii), însă doar din cont propriu.

Oficialii au închis încă câteva proiecte, care au avut drept scop oferirea ajutorului cetățenilor Republicii Moldova, care au avut de suferit în urma radiației.

De exemplu, în anii 90’ antreprenorul social Natalia Hasan a înregistrat Fundul ”Ecoul Cernobîlului”, care a avut drept scop oferirea suportului cetățenilor Republicii Moldova, care au fost afectați de accidentul nuclear de la Cernobîl. Fondul activa câțiva ani și a fost decorat inclusiv de Președintele Republicii Belarus Alexandr Lukașenko.

La fel, Natalia Hasan a deschis Centrul Republican de Reabilitare și Integrare Socială ”CRIS”, în cadrul căruia copiii și tinerii cu dizabilități au fost ajutați în obținerea profesiei și găsirea unui loc de muncă.  

”Proiectul a avut două direcții de activitate”, a menționat Natalia Hasan. ”Primul a fost de a oferi oamenilor o profesie, pe care ei nu puteau să o obțină pe cale tradițională. Și a doua, la fel de importantă, a fost acordarea stimulentului pentru socializare și integrare socială”.

De exemplu, în anul 2012 grupul formată din 40 de persoane a parcurs cursuri de instruire în domeniul producției tipografice (inclusiv pentru versiunile electronice). Cursurile au fost desfășurate de către specialiști de la Tipografia Centrală Chișinău. Activitatea a fost implementată în urma obținerii unui grant în cadrul proiectului transfrontalier Moldova-România-Ucraina, care a presupus inclusiv achiziționarea echipamentului pentru producția caietelor de notițe, plicurilor și pungilor de hârtie. 

CRIS a reușit să-și prezinte produsele inclusiv la expoziția Fabricat în Moldova. După, activitatea a fost stopată.

De ce? Natalia Hasan, care în perioada sovietică a activat în cadrul Comitetului de Stat pentru Aprovizionarea Tehnico-Materială al RSSM în domeniul întreprinderilor societăților de surzi, orbi și a persoanelor cu dizabilități a venit cu următoarea explicație: ”Avem nevoie de susținere din partea statului și de mecanism de reglare a activității. În perioada sovietică aceste persoane lucrau la domiciliu. Ele erau instruite la nivel central, primeau materia primă pentru producție și plăteau statului doar impozite pe salariu și contribuții sociale și medicale. În prezent, așa modele de activitate pentru întreprinderi se întâlnesc în Italia, unde am călătorit împreună cu delegația Ministerului Protecției Sociale în anul 2018”.

În țara noastră, din 1990 până în 2017 antreprenoriatul social funcționa fără a avea o bază legislativă bine-definită. După, au fost introduse modificări în Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, sub forma capitolului VI1 ”Antreprenoriatul social și întreprinderea socială„.

În cadrul acestui capitol legislatorii au enumerat doar 11 domenii de activitate pentru antreprenoriatul social, majoritatea dintre care nu presupun obținerea profitului: promovarea activităților de protecție a mediului; promovarea activităților de protecție a patrimoniului național, realizarea activităților extrașcolare etc.

Acestea sunt domeniile de activitate pentru ONG-uri, care nu lucrează pentru obținerea profitului (care poate fi utilizat pentru atingerea scopurilor concrete, cum ar fi susținerea unor anumite categorii de persoane), dar pentru obținerea granturilor.

Atât în perioada sovietică, cât și în prezent, întreprinderile societăților orbilor, surzilor și a persoanelor cu dizabilități sunt orientate spre producția bunurilor: încălțăminte, cleme de rufe, icoane din lemn etc. Este vorba despre produse, asupra cărora poate fi aplicată impozitarea preferențială (de exemplu, scutirea de la plata TVA), ceea ce ar putea mări competitivitatea acestora pe piață. Doar așa va fi posibil de a acoperi cheltuielile de producție și de a asigura viabilitatea întreprinderilor. Grantul, din contra, astăzi este activ, mâine poate fi oprit. 

De exemplu, întreprinderea Societății Orbilor ”Coroana Universului„ produce aproximativ 2 milioane de capace metalice pentru borcane și aproape 100 mii de cleme de rufe de trei feluri pe an. Este un volum de producție normal, care permite fabricii să activeze independent (cu aplicarea impozitului preferențial).

Problema necesității introducerii unor modificări semnificative în legislație a fost abordată în cadrul celei de-a VI-a ediții a Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social, care a avut loc în februarie 2021 și în cadrul căreia au participat mai mult de 100 de oameni de afaceri, reprezentanți ai organelor de stat și experți.

Experții au venit cu o serie de recomandări de modificare și completare a bazei legislative cu privire la antreprenoriatul social. Iar reprezentanții Ministerului Economiei și Ministerului Sănătății și-a confirmat angajamentul față de sprijinul antreprenorilor sociali, prin crearea premiselor financiare, fiscale și instituționale de dezvoltare a business-ului. Ei au asigurat, că antreprenoriatul social va obține statutul de ”prioritate națională” în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, cum ar fi Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.

Ar fi bine, ca acest sistem să devină funcțional, deoarece atât victimele Cernobîlului, cât și alți cetățeni ai Republicii Moldova, au nevoie de întreprinderi sociale.

Despre crearea și dezvoltarea întreprinderilor sociale din Republica Moldova a vorbit săptămâna trecută secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii Lilia Palii, în cadrul workshop-ului cu tematica „Viziunea R. Moldova privind dezvoltarea Antreprenoriatului Social”.

„Antreprenoriatul social reprezintă modelul de antreprenoriat orientat spre creșterea bunăstării societății și nu urmărește doar maximizarea profitului. Reinvestind profitul, întreprinderile care practică antreprenoriatul social susțin o cauză socială, identifică noi nevoi sociale, încurajează incluziunea în societate a persoanelor defavorizate, în mare parte, a celor cu dizabilități, asigură ocuparea forței de muncă şi utilizarea resurselor alternative”, a punctat secretarul general.

Pentru a cataliza creșterea nivelului de interes pentru acest tip de antreprenoriat, cu suportul GIZ Moldova și în conlucrare cu ODIMM Ministerul este în proces de elaborare a programului național de finanțare și mentorat pentru start-up-uri/întreprideri sociale, iar pentru dezvoltarea acestuia, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2021, este alocată suma de 1.000 mii lei. Va urma alocarea din bugetul de stat, pentru anii 2022-2023 a câte 5.000 mii lei și pentru anii 2024-2025 a câte 10.000 mii lei, a menționat secretarul general.

Igor FOMIN

Poza: Liudmila Beșleagă

rizeaFostul parlamentar PSD Cristian Rizea a ieșit din închisoare mai repede decât s-ar fi așteptat. Autoritățile din Republica Moldova au decis duminică eliberarea sa.

Mai exact, potrivit Antena 3, autoritățile de la Chișinău l-au eliberat pentru că a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova în vederea extrădării, scrie money.ro.

De menționat este faptul că, Rizea a fost arestat pe 6 noiembrie 2020 pentru o perioadă de 18 zile de magistrații de la Judecătoria Chișinău, perioada de arest fiind ulterior prelungită succesiv până recent. În acest context, Ministerul român al Justiției a trimis, pe 4 noiembrie 2020, o cerere de extrădare.

Amintim totuși faptul că, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv, în martie 2019, de Înalta Curte de Casație şi Justiție de la București, la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani şi influențarea declarațiilor.

În primă fază, Rizea a fost de negăsit pentru a fi încarcerat dar a fost ulterior localizat în Republica Moldova. El a reușit inclusiv să obțină cetățenia moldovenească, ascunzând autorităților de la Chișinău că are calitatea de inculpat şi, ulterior, pe cea de condamnat într-o cauză penală.

Prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 noiembrie 2020, fostului deputat român i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova.

Pagina 5 din 457
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика