Darea în exploatare a tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km se amână cu un an și va fi dat în folosință în anul 2026, potrivit anunțului ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Renovarea a început în ianuarie 2023 și a fost numită „cel mai ambițios proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare de la independența Republicii Moldova”. S-a promis că va fi finalizat în mai 2025.

„Războiul din Ucraina a creat dificultăți de livrare materialelor, care urmau să fie livrate de la uzina Azvosstali. Compania din Kazahstan s-a reorientat către un alt furnizor, ceea ce întârzie darea în exploatare în anul 2025”,  a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Autoritățile spun că odată ce proiectul este finalizat, restricțiile de greutate și viteză pot fi ridicate. Aceasta înseamnă că trenurile de marfă vor putea circula cu viteze de până la 90 km/h, în timp ce în cazul transportului de persoane viteza va crește până la 120 km/h.

Costul total al proiectului este de aproximativ 113 milioane de euro. Banii au fost împrumuți de la Banca Europeană de Investiții și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

mybusiness.md

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere mai pronunțată în sezonul agricol 2024/2025 (1 iulie 2024 – 24 ianuarie 2025), atingând 334.211 față de cele 221.202 tone exportate în aceeași perioadă a sezonului anterior (2023/2024), dar și comparativ cu cele 154.475 de tone din sezonul 2022/2023. În ciuda volumelor mari exportate, expertul în agro-market Iurie Rija susține că această tendință scoate la iveală o situație îngrijorătoare: procesarea internă a semințelor de floarea-soarelui în ulei a degradat, ceea ce afectează negativ industria locală de procesare și valoarea adăugată generată pe plan intern. În loc să capitalizeze pe potențialul industriei de procesare, Moldova a devenit tot mai dependentă de piețele externe, unde floarea-soarelui este vândută ca materie primă la prețuri mai mici decât valoarea produselor prelucrate.

În sezonul curent (2024/2025), prețul mediu al floarea-soarelui exportate este de 10,76 lei/kg, marcând o creștere față de 7,42 lei/kg în sezonul precedent, dar rămânând sub nivelurile din sezoanele 2021/2022 (10,57 lei/kg) și 2022/2023 (11,67 lei/kg), scrie agroexpert.md.

Un aspect remarcabil este creșterea masivă a cantităților exportate în ianuarie 2025, care pentru perioada 1 - 24 ianuarie au atins 40.292 de tone, comparativ cu 30.729 de tone în ianuarie 2024 și doar 10.271 de tone în ianuarie 2023.

Cu toate acestea, prețul mediu pentru ianuarie 2025, de 12,15 lei/kg, este cel mai mare din ultimii cinci ani, semnalând o oportunitate pentru vânzători. Comparativ, în ianuarie 2024, prețul mediu a fost de doar 7,60 lei/kg, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea actuală. În schimb, în 2023 și 2022, prețurile din ianuarie erau deja peste 11 lei/kg, ceea ce arată că piața a fost, în trecut, mai echilibrată între export și procesare locală.

„În contextual actual, este important ca fermierii și procesatorii să colaboreze pentru a crea lanțuri valorice eficiente care să maximizeze profiturile reciproce”, punctează Rija.

Republica Moldova înregistrează un trend constant de reducere a ponderii veniturilor colectate de Serviciul Vamal în bugetul de stat, în ciuda unei creșteri continue a volumului acestor încasări. Potrivit unui raport al centrului de analiză Expert-Grup, acest fenomen evidențiază o schimbare semnificativă în structura veniturilor bugetare.

Începând cu anul 2021, veniturile colectate de vama moldovenească au crescut în mod constant. De exemplu, în 2021 acestea au totalizat 28,6 miliarde de lei, în 2022 suma a urcat la 33,9 miliarde de lei, în 2023 a ajuns la 35,2 miliarde de lei, iar estimările preliminare pentru 2024 indică o valoare de 38,3 miliarde de lei, scrie bani.md.

Cu toate acestea, ponderea acestor venituri în bugetul de stat a scăzut: de la 69,1% în 2021 la 67,2% în 2022, la 54,3% în 2023, iar pentru 2024 se preconizează că va fi de aproximativ 57,3%.

Raportul mai arată că, în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), veniturile vamale s-au menținut relativ stabile. În 2021, ponderea acestora în PIB a fost de 11,9%, în 2022 a crescut la 12,5%, în 2023 a scăzut la 11,8%, iar pentru 2024 se estimează o valoare de 11,4%.

Conform analizei, colectarea veniturilor vamale este esențială pentru țările cu venituri mici și medii, unde acestea constituie adesea o parte semnificativă din bugetul de stat. În trecut, veniturile din activitatea vamală reprezentau aproape 70% din totalul încasărilor bugetare în Republica Moldova, evidențiind importanța lor strategică pentru stabilitatea economică.

Donald Trump a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din lumea criptomonedelor – cel puțin pe hârtie. Tokenul său cripto, $Trump, lansat recent, a ajuns la o valoare maximă de piață de 73 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, valoarea tokenului a scăzut deja cu aproximativ 50%, rămânând la un nivel de 38 de miliarde de dolari, scrie bani.md

Tokenul $Trump a fost lansat de CIC Digital, o subsidiară a Trump Organization, care controlează 80% din totalul monedelor emise. Potrivit datelor oficiale, compania deține criptomonede în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari. Restul de 20% din tokenuri sunt împărțite între investitori publici (10%) și lichiditate (10%).

În total, 1 miliard de monede $Trump urmează să fie emise în următorii trei ani, dintre care 200 de milioane sunt deja disponibile pe piață.

Deși valoarea teoretică a criptomonedei îl plasează pe Donald Trump printre miliardarii din cripto, transformarea acestor câștiguri în bani lichizi ar putea fi complicată. Orice tentativă de vânzare masivă din partea CIC Digital ar putea duce la o prăbușire a prețului.

„O astfel de vânzare ar pune presiune pe preț și ar duce la pierderi semnificative pentru investitori”, a explicat Gautam Chhugani, analist la Bernstein.

Situații similare au fost întâlnite și anterior, cum ar fi volatilitatea acțiunilor Trump Media & Technology Group, compania-mamă a Truth Social.

Deși majoritatea monedelor de tip meme au o viață scurtă, legătura directă cu brandul și imaginea politică a lui Donald Trump oferă tokenului $Trump un avantaj competitiv, consideră analiștii. Totuși, structura sa de proprietate, cu o proporție mare deținută de insideri, ar putea afecta atractivitatea pe termen lung.

Pe lângă $Trump, echipa lui Donald Trump a lansat recent și o monedă nouă, numită $Melania, care nu a fost bine primită de investitori. Aceștia percep diversificarea brandului ca pe o încercare de a maximiza profitul, ceea ce a contribuit la o scădere a interesului pe piață.

Luni, 20 ianuarie, in jurul orei 15:40, o femeie de 37 de ani din Republica Moldova a sustras un autoturism lasat neasigurat, cu cheile in contact, din incinta unei spalatorii situate pe strada 1 Mai din municipiul Dej, scrie Ziar de Cluj.

Ulterior, aceasta a condus autoturismul pe aceeasi strada, indreptandu-se in directia orasului Baia Mare. Proprietarul vehiculului a alertat un echipaj al Biroului Rutier Dej, aflat in zona, care a demarat imediat urmarirea. In sprijinul acestuia, au fost mobilizate alte doua echipaje de politie.

Femeia a fost reperata de echipajul rutier si, in timp ce se deplasa pe strada Libertatii, in apropierea unui supermarket de la iesirea din oras, a acrosat un autoturism, dar tot nu a oprit. Si-a continuat drumul pe interzis, pe sens opus printr-un sens giratoriu si, in cele din urma, a lovit un cap de pod, apoi s-a rasturnat.

A scapat cu viata si a fost preluata cu rani minore de medicii de pe ambulanta. La spital a fost testata cu aparatul etilotest, dar rezultatul a fost negativ.

Ulterior, aceasta va fi internata intr-o unitate medicala de psihiatrie. In cauza, se efectueaza cercetari pentru stabilirea tuturor imprejurarilor in care s-a produs acest eveniment si pentru luarea masurilor legale.

Dulcinella România, rețea românească de cofetării și patiserii cu rădăcini basarabene, are în plan anul acesta deschiderea la Târgu Neamț a unei fabrici cu o suprafață de producție de 4.700 mp și atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro, în creștere cu 30% față de 2024.

Investiția pentru atingerea acestor obiective este de 3 milioane de euro, mai mult cu aproape 70% față de 2024, scrie revistabiz.ro.

Dulcinella este un brand fondat în 2005 în Republica Moldova, iar din 2021 a intrat și pe piața din România. Compania are o rețea de 18 cofetării și patiserii (dintre care una în franciză) în București, Brașov, Iași, Suceava, Târgu Neamț, Piatra Neamț, Roman și Fălticeni.

Creștere de peste 40% a vânzărilor

“Anul 2024 a fost unul al transformării, încheiat cu o cifră de afaceri de 7,1 milioane de euro pentru grupul Dulcinella România, ceea ce depășește prognozele inițiale. Astfel, am încheiat cu o creștere semnificativă față de 2023, chiar dacă am operat cu doar 18 cofetării, mai puțin cu 30% comparativ cu cele 26 de locații în 2023. Acest rezultat a fost determinat de schimbarea strategiei de business ca urmare a unei noi viziuni a managementului grupului, care a inclus și închiderea cofetăriilor neperformante moștenite. Astfel, cred că principalul factor al acestui rezultat este eficiența”

Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella Group Romania

Noua strategie de business a însemnat: rebrandingul rețelei, lansarea francizei Dulcinella, digitalizarea și automatizarea proceselor, reorganizarea echipei, optimizarea fluxurilor tehnologice și a portofoliului de produse (promovarea produselor cu vânzări bune și eliminarea celor cu rezultate slabe conform principiilor Pareto 80/20, ABC și Pruning), concentrarea pe inovație – lansarea de produse în rețeaua de cofetării și dezvoltarea unora personalizate personalizate pentru partenerii business și luarea de decizii rapide în special în privința unităților neperformante.

Investiții de 3 milioane de euro în 2025. Extindere în special prin francize

“Anul acesta ne dorim o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, iar pentru atingerea acestui obiectiv am alocat resurse financiare subtanțiale – în valoare de trei milioane de euro – pentru extindere și modernizare. Dacă ne gândim la depășirea acestui target, cum a fost cazul în 2024, avem nevoie de stabilitate economică, fiscalitate previzibilă, personal calificat și resurse investiționale. Flexibilitatea rămâne un atu esențial în contextul unui mediu de afaceri dinamic”

Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella Group Romania

Printre principalele inițiative de business ale Dulcinella în 2025 se numără deschiderea unei fabrici noi la Târgu Neamț (pentru relocarea celei actuale), creșterea rețelei prin deschiderea a 32 de unități în franciză – pentru a ajunge la 50 de unități la finalul anului, recrutarea de oameni inclusiv din Asia, o investiție de 200.000 de euro într-un sistem ERP nou pentru optimizarea proceselor, consolidare Big Data, digitalizare si automatizări, investiții în utilaje și extinderea capacității de depozitare pentru produse congelate.

În noua fabrică de la Târgu Neamț vor lucra aproximativ 100 de oameni, dublu față de numărul din cea actuală

Compania a achiziționat la finalul anului 2024 o fostă fabrică de textile din Târgu Neamț cu 750.000 de euro, aceasta având o suprafață de 4.700 mp și fiind amplasată pe un teren de 8.500 mp. Întreaga investiție planificată în noua fabrică va fi de încă trei milioane de euro.

Fabrica cea nouă este în plan să fie deschisă în august și o va înlocui pe cea actuală, fiind mai modernă și cu o capacitate de producție de circa trei ori mai mare decat aceasta. În noua fabrică vor lucra în jur de 100 de oameni, aproape dublu față de numărul din prezent.

Dulcinella România are în prezent 142 de angajați, aceștia lucrând în actuala fabrică și rețeaua de cofetării și patiserii.

Fabrica nouă de la Târgu Neamț va fi deschisă în locul celei care urma să fie inaugurată în acest an la Cernica, în apropiere de București. Pe terenul de la București, managementul Dulcinella își propune să construiască un hub logistic pentru depozitarea produselor congelate, acesta urmând să sprijine atât activitatea fabricii, cât și extinderea companiei pe termen lung.

“Planificarea inițială pentru deschiderea noii fabrici pe terenul de 19.000 mp achiziționat la Cernica în 2024 a fost modificată datorită unei oportunități apărute la finalul anului trecut. Am achiziționat o fostă fabrică de textile în Târgu Neamț, ceea ce ne oferă avantajul de a păstra echipa existentă și de a deschide noua fabrică mult mai rapid, economisind aproximativ doi ani față de planul inițial. Astfel, am decis să prioritizăm această oportunitate. Investiția planificată pentru Cernica rămâne una strategică pentru noi, dar va fi redirecționată pentru construirea unui hub care să ne consolideze infrastructura logistică și creșterea operațiunilor în următorii ani”

Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella Group Romania

Extindere în jurul Bucureștiului și în Moldova. Lansarea de produse de patiserie sărată și campanie cu ciocolata Dubai

În ceea ce privește extinderea rețelei, Dulcinella se va concentra în prima fază pe orașele aflate la o distanță de aproximativ 150 de kilometri de București și pe zona Moldovei, unde infrastructura de producție și distribuție este deja bine dezvoltată.

De asemenea, managementul Dulcinella va lansa anul acesta trei sortimente noi de produse sărate, ca urmare a unei cereri tot mai mari pentru patiseria sărată. Pe de alta parte, deși preferințele generale au rămas constante de-a lungul anilor, finalul 2024 a adus trendul ciocolății Dubai, compania derulând recent o campanie de vânzări pentru acest produs în toate cofetăriile Dulcinella.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.

bani.md

Cu referire la comunicatul Procuraturii Anticorupție din 15 ianuarie, Ministerul Justiției vine cu următoarele precizări. Modificările legislative din Codul penal, intrate în vigoare în septembrie 2024, nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenii de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă. Astfel, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise.

Proiectul de modificare amplă a Codului penal și a Codului Contravențional nr.136 /2024, a fost produsul unui grup de lucru inițiat în 2022, format din procurori, judecători, avocați, experți etc, derivat de necesitatea de a îmbunătăți legea penală, inclusiv pentru a executa unele hotărâri ale Curții Constituționale, prin mai multe prevederi au fost declarate neconstituționale.( inclusiv la categoria infracțiunilor de corupție). Reprezentanții Procuraturii au contribuit cu multiple propuneri de completare și ajustare, care au fost luate în considerare. Proiectul a fost promovat de Guvern în 2023 și adoptat în prima lectură de Parlament. Ulterior, la proiect au fost comasate și alte amendamente, inițiative legislative din partea deputaților, care au fost consultate public înainte de adoptarea finală.

Consultările cu reprezentanții procuraturii au continuat și pe platforma parlamentară în perioada 2023-2024. Inclusiv, la propunerea Procuraturii Anticorupție, s-a venit cu alte amendamente de ajustare. Toate solicitările parvenite până la intrarea în vigoare a legii (07.09.24) au fost acceptate și luate în considerare, iar careva obiecții sau riscuri majore nu au fost semnalate, fiind agreat proiectul adoptat.

Cu referire la exemplul infracțiunii de corupție pasivă, până la intrarea în vigoare a noii redacții, prevederile din articolul 324 Cod penal conțineau deficiențe structurale care afectau aplicarea uniformă a legii. De exemplu, coruperea pasivă în proporții de până la 100 U.C. (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) era prevăzută la alineatul (4), ceea ce contravenea principiilor fundamentale de elaborare a normelor penale. Adică, norma de la alineatul (1) ar trebui să cuprindă varianta mai puțin gravă a infracțiunii, iar alineatele următoare - să cuprindă variantele agravante ale infracțiunii, lucru care nu era respectat.

Această structură neclară genera dificultăți în aplicarea legii în cazul coruperii pasive comise de demnitari de stat. În practică, o faptă de corupere pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5.000 MDL era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate.

Prin modificările operate, a fost eliminată inechitatea, fără a se afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al celor comise. Forma atenuantă a coruperii pasive (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) a fost transferată la alineatul (1) pentru funcționari publici, păstrând același regim sancționator (pedeapsă non-privativă de libertate), iar pentru demnitarii de stat a fost introdus alineatul (2), cu un regim sancționator mai sever (închisoare de până la 3 ani). S-a urmărit clarificarea logicii sancționatorii, așa încât să fie asigurată aplicarea proporțională a sancțiunilor. E de precizat că acest tratament sancționator este valabil doar pentru cazul în care valoare mitei este de până la 5000 lei. În situația în care mita depășește suma de 5000 de lei, sunt incidente dispozițiile alineatelor 3-5 articolul 324 Cod penal, care conțin pedepse mult mai aspre. 

Potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții ce peste 5000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie) atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie) riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani.  

Prin urmare, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social; totodată cuantumul amenzilor care se aplică și cumulativ cu pedeapsa închisorii, care  au fost majorate semnificativ: 

1. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (1) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este prevăzut la alineatul (3) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 3-7 ani. Totodată, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii de la 4000-6000 u.c. la 6000-8000 u.c.

2. De asemenea, ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (2) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este prevăzut la alineatul (4) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 5-10 ani. În același timp, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii, de la 6000-8000 u.c. la 8000-10000 u.c. 

3. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (3) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este trecut, în mare parte, la alineatul (5) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 7-15 ani. Tot aici, s-a majorat semnificativ pedeapsa sub forma amenzii de la 8000-10000 u.c. la 13000-20000 u.c.

Considerente similare de uniformizare a pedepselor la gradul de pericol social a fost aplicat și la alte categorii de infracțiuni din CP.( de ex: art.325 etc

Modificările efectuate sunt ajustări a unor deficiențe recunoscute inclusiv de Procuratura Anticorupție, care a participat în procesul de avizare. Ele contribuie la o aplicare mai predictibilă și proporțională a normelor penale. 

Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost sin cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun.

Prin urmare, pedepsele pentru demnitari nu au fost reduse, ci împărțite pe categoriile valorii de mită, pedeapsa cu închisoarea pentru mita mai mare de 5000 de lei ajungând până la 15 ani, cumulativ cu amenzile majorate. Suplimentar, legat de termenii de prescripție, dimpotrivă, aceștia nu au fost reduși, modificările fiind făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale. Totodată a fost majorată durata termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani.

Rolul procuraturii într-un stat de drept e să asigure investigarea cauzelor în mod rapid, cu acțiuni de urmărire penală desfășurate prompt, să califice corect faptele incriminate, să susțină acuzarea în fața instanței în mod calitativ, fără crearea premiselor de tergiversare a procesului penal sau de evitare a responsabilității. La fel, explicarea obiectivă și neutră a faptelor, este un aspect esențial pentru informarea corectă a societății.

Ministerul Justiției și Parlamentul au manifestat întotdeauna receptivitate la inițiativele Procuraturii, cu scopul de a dinamiza investigarea cauzelor și eficientizarea legislației în domeniu, inclusiv prin consultarea opiniei acestora. În același timp, urmărind responsabilitatea instituțională de a asigura calitatea legii penale, proporționalitatea pedepselor aplicate prin stabilirea limitelor prin raportare la gravitatea faptei ilicită, gradul social pentru o individualizare corectă a răspunderii penale etc ( raționamente expuse în Hot. Curții Constituționale nr. 18/2020).

Recomandăm evitarea manipulării și atribuirea de conotație politică la aceste modificări legislative, la care s-a ținut cont de propunerile autorităților, cercetările și expertizele oferite în domeniu. Pentru formularea unei concluzii obiective, încurajăm verificarea prealabilă din sursele cu expertiză în domeniu.

Ministerul Justiției își reafirmă angajamentul ferm de a susține eforturile dedicate combaterii corupției și asigurării unui sistem judiciar transparent și eficient. În același timp, subliniem necesitatea îmbunătățirii abilităților practice ale profesioniștilor din domeniul justiției în procesul de investigare și aplicare a legii, pentru a garanta sancționarea eficientă a faptelor de corupție.

La solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), un cetățean al Libanului a fost condamnat la 9 ani închisoare, cu obligarea achitării prejudiciului de peste 4.600.000 lei unui cetățean al Libiei, pe care „l-ar fi ajutat” să cumpere bovine în Moldova.

Astfel, potrivit sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău (sediul Centru) cumpărătorul înșelat urma să primească în Libia cele 4.000 de bovine transportate cu vaporul, pentru vânzarea ulterioară a cărnii. Acesta s-a hotărât să le cumpere, după ce în 2013 vânduse acasă un teren de pământ, iar câștigul intenționa să-l investească într-o afacere. În acest scop, după ce s-a informat, victima a sosit în Moldova (după ce a obținut viză de călătorie în Turcia), ca să încheie tranzacția cu condamnatul cu vârsta de 50 de ani originar din Liban, dar care locuia în Chișinău.

Aici, acesta a fost întâlnit de către condamnat, care se prezentase cu un nume fals ca reprezentant al companiei ce urma să organizeze vânzarea bovinelor. Acesta era însoțit de alte patru persoane – membri ai unui grup infracțional, condamnați la solicitarea procurorilor în 2015, prin sentința Judecătoriei Centru din Chișinău.

Potrivit probelor prezentate în instanță de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), aceștia l-au convins pe cumpărător să transfere întâi o primă parte din suma contractului semnat, în mărime de $16.000. Potrivit aceluiași contract, pentru ca să purceadă la obținerea certificatelor și închirierea vaporului pentru transportarea bovinelor, cumpărătorul se obligase să arate dovada că deține într-un cont bancar din Moldova a doua parte a sumei. Astfel, acesta a plecat din Moldova în Tunisia și a făcut transferul în propriul cont bancar, în așteptarea celor 4.000 de bovine acasă, în Libia.

Însă, condamnatul și ceilalți membri ai grupului infracțional au falsificat un act de identitate pe numele cumpărătorului, în baza căruia au obținut o procură oficială, prin care acesta le permitea să retragă banii din propriul cont bancar din Moldova. Astfel, în următoarea lună de la vizita cumpărătorului la Chișinău, condamnatul și ceilalți membri au extras din contul bancar al victimei peste $350.000 (peste 4.600.000 lei).

Cumpărătorul înșelat, însă, i-a denunțat autorităților care au pornit investigațiile penale, iar în 2016 procurorii au trimis dosarul penal în judecată. Urmare a condamnării acestuia, până la devenirea definitivă a sentinței, persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.