Deși Emmanuel Macron a asigurat-o pe Maia Sandu de sprijinul neclintit și de dezvoltarea relațiilor comercial-economice, Franța a anuțat că va suspenda, începând cu data de 8 februarie, importul și comercializarea pe teritoriul său a anumitor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene. Vizată este și Republica Moldova. Franța aplică acum o politică de toleranță zero pentru reziduuri, renunțând la pragurile foarte mici aplicate anterior.

Franța va suspenda oficial, începând cu data de 8 februarie curent, importul și comercializarea pe teritoriul său a anumitor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene, dacă acestea conțin reziduuri detectabile provenite de la cinci substanțe active neaprobate în UE, scrie gandul.ro.

Măsura de urgență vizează o listă extinsă de produse esențiale pentru exportul Republicii Moldova, incluzând fructe precum merele, perele, gutuile, prunele, cireșele, pepenii, căpșunile și strugurii de masă, și legume – roșii, ardei, cartofi, vinete, ciuperci, fasole, mazăre etc. Restricțiile se extind și asupra sectorului cerealier, afectând transporturile de grâu, orz, ovăz și secară, precum și asupra produselor apicole.

Controlul va fi unul strict, limitele maxime de reziduuri admise fiind stabilite la pragul legal de cuantificare.

Autoritățile franceze mai avertizează avertizează că măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate, și că nerespectarea regulilor poate duce la blocaje sau retragerea produselor de la comercializare.

Substanțele aflate sub lupa autorităților franceze sunt carbendazimul, inclusiv în amestec cu benomil, tiofanat-metilul, glufosinatul și mancozebul substanțe care au fost deja eliminate din Registrul de stat al Republicii Moldova în perioada 2017 – 2022.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din țara vecină transmite că, deși utilizarea acestor substanțe este interzisă în R. Moldova, prezența oricărei urme în produsele destinate pieței franceze poate duce la blocaje severe la frontieră sau la retragerea imediată a produselor de la vânzare.

În acest context, autoritățile de la Chișinău recomandă exportatorilor și comercianților care intenționează să livreze produse pe piața franceză să verifice cu maximă rigurozitate conformitatea acestora, inclusiv prin testarea prezenței reziduurilor de substanțe active interzise.

Decizia Franței bazată pe un ordin guvernamental notificat Organizației Mondiale a Comerțului încă de la începutul acestui an este justificată prin necesitatea protejării sănătății publice în fața unor riscuri majore pentru consumatori.

Noile reguli se aplică exclusiv produselor introduse pe piața din Franța și nu afectează comerțul cu celelalte state membre ale UE.

Franța, al șaptelea partener comercial al Republicii Moldova din UE

Franța se situează pe locul șapte în rândul celor mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova din Uniunea Europeană. În 2024, valoarea comerțului bilateral a atins 260,4 milioane dolari, în creștere cu 1,5% față de 2023. ​​

Comparativ, în 2017 schimburile comerciale însumau 163,5 milioane dolari, ceea ce evidențiază o evoluție stabilă și continuă a relațiilor economice dintre cele două state.

Principalele produse exportate în Franța sunt fire și cabluri, nuci, fructe uscate, vin, mobilă, costume pentru femei, articole din fier și oțel, damigene, sticle și baloane.

Discuţia despre unirea dintre România şi Republica Moldova este dominată, de regulă, de argumente identitare sau geopolitice.

Mult mai rar este abordată întrebarea decisivă: care ar fi costul bănesc al unei astfel de mutări şi cum s-ar distribui el între cele două părţi, scrie bursa.ro.

O evaluare riguroasă arată că unirea nu ar avea un „preţ unic”, ci un pachet de costuri distincte, distribuite pe mai mulţi ani, cu impact diferit asupra României şi Republicii Moldova.

Ipotezele evaluării

Pentru a evita speculaţiile, analiza porneşte de la un set de ipoteze clare şi conservative:

- Orizont de evaluare: 15 ani - interval standard pentru procese de convergenţă economică.

- Scenariu: integrare accelerată, fără conflict militar deschis.

- Date de bază:

- PIB România: aproximativ 350 miliarde euro;

- PIB Republica Moldova: aproximativ 18-20 miliarde euro.

- Excluderi deliberate: nu sunt incluse costuri extreme (război, sancţiuni totale), dar sunt incluse costuri de tranziţie şi ajustare.

1. Cât ar costa România

Pentru România, costurile ar fi cele mai mari în valoare absolută, dar distribuite în timp şi parţial recuperabile prin beneficii structurale.

Transferuri bugetare de convergenţă

Diferenţa de nivel de trai ar genera presiuni pentru:

- alinierea salariilor publice,

- ajustarea pensiilor şi prestaţiilor sociale,

- extinderea serviciilor publice.

Estimarea este de 1,5-2,5% din PIB-ul României pe an, timp de cinci ani.

Calculul este direct:

- 1,5% × 350 mld. euro × 5 ani = 26 mld. euro

- 2,5% × 350 mld. euro × 5 ani = 44 mld. euro

Cost total estimat: 26-44 miliarde euro.

Investiţii publice în infrastructură

Integrarea ar necesita un program amplu de investiţii în:

- transport,

- energie,

- utilităţi,

- infrastructură de bază.

Programul s-ar derula pe 10-15 ani.

Cost estimat: 20-30 miliarde euro.

Aceste sume reprezintă investiţii productive, nu cheltuieli de consum.

Costuri instituţionale şi administrative

Integrarea sistemelor de:

· justiţie,

· administraţie,

· securitate,

· digitalizare

Are un cost financiar relativ redus, dar inevitabil.

Estimare: 2-4 miliarde euro.

Costuri geopolitice de tranziţie

În primii ani ar putea apărea:

- volatilitate financiară,

- prime de risc temporare,

- costuri suplimentare de finanţare.

Acestea sunt dificil de cuantificat exact, dar pot fi estimate prudent.

Estimare: 5-10 miliarde euro.

Totalul pentru România

Adunate, aceste componente conduc la un cost total pe 15 ani de:

- minimum: 53 miliarde euro;

- maximum: 88 miliarde euro.

Ordin de mărime realist: 60-80 miliarde euro.

2. Cât ar costa Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, costurile ar fi mult mai mici în valoare absolută, dar mult mai dure raportat la dimensiunea economiei.

Costuri economice de ajustare

Integrarea ar implica:

- restructurări,

- falimente în sectoare necompetitive,

- pierderi temporare de competitivitate.

Estimarea este de 5-10% din PIB pe an, timp de 3-5 ani.

Calcul:

• 5% × 20 mld. euro × 3 ani = 3 mld. euro

• 10% × 20 mld. euro × 5 ani = 10 mld. euro

Cost total: 3-10 miliarde euro.

Costuri sociale şi politice

Reorganizarea administraţiei şi tensiunile sociale asociate ar genera costuri bugetare suplimentare.

Estimare: 1-2 miliarde euro.

Costul Transnistriei

Cel mai incert element rămâne regiunea transnistreană. Într-un scenariu minim realist - îngheţ juridic sau delimitare temporară - apar costuri administrative şi de securitate.

- Estimare prudentă: 2-5 miliarde euro.

Totalul pentru Republica Moldova

Pe 15 ani, costul total estimat este:

- minim: 6 miliarde euro

- maxim: 17 miliarde euro

Ordin de mărime realist: 8-15 miliarde euro.

3. Costul total consolidat al Unirii

Privite împreună, costurile pentru cele două părţi ar fi:

• România: 60-80 miliarde euro

• Republica Moldova: 8-15 miliarde euro

Total consolidat: 68-95 miliarde euro pe 15 ani.

Rotunjire: 70-90 miliarde euro.

4. Ce nu includ aceste calculi

Este esenţial de subliniat ce nu intră în aceste totaluri:

- costuri de război sau escaladare militară;

- sancţiuni totale;

- beneficii economice (dobânzi mai mici, investiţii suplimentare);

- fonduri UE suplimentare, care ar putea reduce semnificativ costul net.

Cu includerea beneficiilor, costul net ar putea fi substanţial mai mic, dar această evaluare necesită o analiză separată.

Este scump? Da, dar nu este mai ieftin?

Unirea ar fi costisitoare, în special pentru România, şi dureroasă pe termen scurt pentru Republica Moldova. Dar statu-quo-ul are şi el un cost - doar că este fragmentat, permanent şi mai puţin vizibil: dobânzi mai mari, investiţii pierdute, vulnerabilitate strategică.

Întrebarea reală nu este dacă unirea costă bani.

Costă.

Întrebarea esenţială este dacă alternativa costă mai mult pe termen lung.

Transparenţă metodologică

Estimările de cost prezentate în acest articol nu reprezintă prognoze oficiale, ci evaluări economice de ordin de mărime. Ele se bazează pe date macroeconomice publice furnizate de Eurostat, Banca Mondială, FMI şi instituţiile statistice naţionale, completate cu modelare comparativă. Ipotezele privind transferurile bugetare şi investiţiile în infrastructură sunt construite prin analogie cu precedente istorice relevante, în special procesul de integrare a Germaniei de Est după 1990 şi extinderile UE din Europa Centrală şi de Est. Costurile instituţionale şi geopolitice sunt estimate pe baza rapoartelor OECD, BIS şi FMI privind riscul sistemic şi costul capitalului.

Componenta Transnistria este tratată într-un scenariu minim realist, fără escaladare militară. Nu sunt incluse costuri extreme (război, sancţiuni totale) şi nici beneficiile economice potenţiale, care ar necesita o analiză separată.

Sindicatul Europol publică, joi seară, câteva fotografii de la adrese din judeţul Botoşani la care se presupune că ar locui persoanele din Moldova, Ucraina şi Rusia care au cerut documente româneşti în baza unor acte false. Sunt imobile dărăpănate, fără geamuri şi acoperişuri, între buruieni, fără a avea condiţii potrivite pentru locuit. Adresele au fost vizate de percheziţii în cadrul dosarului instrumentat de Parchetul General. Sindicaliştii anunţă că 96 de persoane urmează să fie citate pentru audieri.

”Astăzi, colegii noştri din cadrul IGPF, împreună cu cei din cadrul ITPF Iaşi şi Sighetu Marmaţiei au descins la 73 de adrese din judeţul Botoşani, unde au fost efectuate percheziţii domiciliare. Aceştia continuă acţiunile pentru destructurarea unei reţele care ar fi sprijinit persoane din Moldova, Ucraina şi Rusia să obţină acte de identitate româneşti pe baza unor informaţii false. Reţeaua funcţiona cu ajutorul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei şi două primării”, au scris, joi seară, pe Facebook, reprezentanţii Sindicatului Europol, distribuind câteva fotografii cu imobile în care nu se poate locui, scrie news.ro.

Acestea sunt dărăpănate, nu au geamuri şi acoperişuri şi sunt în plin câmp, între buruieni.

”Din datele strânse în dosar reiese că, la mai multe adrese din judeţul Botoşani, au fost stabilite domicilii fictive pentru cetăţeni din fostul spaţiu sovietic, folosindu-se contracte de închiriere false sau modificate. Aceste documente ar fi fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, permiţând luarea în spaţiu a unor persoane fără acordul real al proprietarilor.

Pentru a obţine cărţi de identitate româneşti, aceştia ar fi apelat inclusiv la certificate de cetăţenie false sau falsificate, despre care există suspiciuni că ar fi fost emise de consulate româneşti din alte state”, au mai transmis sindicaliştii.

Ca şi Parchetul General, Sindicatul Europol relatează că, în paralel, au fost verificate 104 adrese din judeţ, unde figurează cu domiciliul persoane din Moldova, Ucraina şi Ruia.

”Scopul acestor controale este de a stabili dacă persoanele locuiesc efectiv la adresele declarate şi dacă informaţiile furnizate autorităţilor sunt corecte. Totodată, 96 de suspecţi urmează să fie citaţi pentru audieri”, anunţă sindicaliştii.

Parchetul General a anunţat, joi dimineaţă, că se fac 73 de percheziţii domiciliare la locuinţele unor persoane fizice din judeţul Botoşani. De asemenea, sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetăţeni originari din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Acţiunile au loc în continuarea activităţilor derulate pentru destructurarea unei reţele care furniza documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă şi în care, în 20 noiembrie 2024, au avut loc 90 de percheziţii la sediile unor instituţii publice şi locuinţele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti, fiind vizate 94 de persoane.

Ministerul rus de Externe le-a recomandat vineri cetăţenilor ruşi să evite călătoriile în Republica Moldova, ca urmare a ceea ce a descris drept numeroase cazuri de discriminare împotriva cetăţenilor ruşi în această ţară, relatează agenţiile EFE şi TASS, citate de Agerpres.

„Moscova continuă să înregistreze numeroase cazuri de discriminare, de hărţuire fără temei şi tratament inadecvat din partea autorităţilor moldovene împotriva cetăţenilor ruşi în Moldova”, semnalează o notă oficială publicată de MAE rus.

Prin urmare, acest minister le „recomandă insistent cetăţenilor ruşi să ia în considerare aceste riscuri şi să evite călătoriile în Moldova”.

Potrivit MAE rus, autorităţile de la Chişinău împiedică asistenţa consulară pentru cetăţenii ruşi. „Solicitările relevante din partea misiunii diplomatice ruse sunt ignorate. Aceasta înseamnă că oferirea de servicii consulare este practic imposibilă”, se arată în aceeaşi notă.

Ministerul rus de Externe mai afirmă că, la sosirea pe aeroportul din Chişinău, deţinătorii de paşapoarte ruseşti „sunt supuşi cu regularitate unor verificări şi controale umilitoare” şi de multe ori trebuie să rămână mai multe ore în zona de tranzit.

„În unele cazuri, cetăţenii ruşi au rămas mai mult de două zile la aeroport. Ulterior, adesea li s-a interzis intrarea în ţară sub pretexte inventate. Au fost semnalate de asemenea cazuri de aplicare arbitrară a legilor, de detenţie la frontieră şi urmărire penală fără dovezi convingătoare. La plecarea de la Chişinău, pasagerii sunt supuşi în mod deliberat unor controale de securitate prelungite, astfel încât să piardă zborurile”, mai acuză MAE rus.

Republica Moldova face un pas înainte către o reglementare clară pentru Bitcoin și crypto în 2026, urmărind alinierea la directivele europene.

Un nou proiect de lege elaborat de ministrul finanțelor din țară, care își propune să aducă o reglementare clară și sigură a criptomonedelor, este așteptat să fie făcut public în curând și să fie supus consultării publice, scrie crypto.ro.

Moldova nu este încă membră a UE, dar țara lucrează activ la obținerea statutului de membru, cu reforme în domenii cheie, inclusiv economie, securitate, drepturi și, mai recent, reglementarea sectorului activelor digitale.

Ministrul Finanțelor al Moldovei vizează un cadru juridic complet pentru criptomonede în 2026

Potrivit celor mai recente rapoarte din presa mainstream a Moldovei, Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, depune eforturi pentru implementarea, în acest an, a unui cadru juridic complet și clar pentru criptomonede, într-un mediu sigur.

Într-o apariție la televiziunea națională, el a vorbit despre proiectul de lege privind reglementarea criptomonedelor, care este elaborat împreună cu instituții-cheie ale statului, printre care:

• Banca Națională a Moldovei
• Comisia Națională a Pieței Financiare
• Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Noul cadru legislativ este va aduce:

• Claritate
• Protecția cetățenilor
• Control de stat
• Susținerea dezvoltării pieței crypto

Implicațiile noii reglementări privind criptomonedele

Noua lege va defini următoarele aspecte:

• Cine are voie să efectueze tranzacții cu criptomonede
• Cine poate converti criptomonede în lei moldovenești/valută străină
• Care entități vor fi autorizate să opereze pe piața criptomonedelor

În același timp, noul cadru juridic nu va permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul țării, însă deținerea și tranzacționarea criptomonedelor vor fi legale.

Regimul fiscal

Ministrul Finanțelor a subliniat și un nou regim fiscal:

• Deținerea de criptomonede nu va fi impozitată.
• Profiturile din tranzacții cu criptomonede vor fi supuse unei taxe de 12%, similar altor activități generatoare de venit

Noi reglementări crypto în contextul riscurilor de securitate și spălare de bani

Noile propuneri ale lui Gavriliță apar în contextul riscurilor legate de securitate și spălarea banilor din țară.

O anchetă recentă privind un caz de trădare și spionaj arată că un grup de cetățeni ruși a fost implicat în organizarea unor activități ostile împotriva țării, recrutând cetățeni moldoveni și construind o rețea de agenți pe teritoriul național.

Cazul a implicat crearea unor canale de transfer de bani din Rusia spre Moldova pentru finanțarea unor operațiuni subversive împotriva intereselor și securității statului.

Canalele de transfer ilegal de fonduri au inclus criptomonedele și sistemul HAWALA, care presupune transferuri transfrontaliere în afara băncilor tradiționale, prin canale obscure.

Acest caz a fost menționat de ministrul finanțelor, care a evidențiat vulnerabilitățile țării cauzate de lipsa unui cadru legal clar pentru criptomonede.

El își propune să legalizeze industria activelor digitale, prevenind în același timp utilizarea criptomonedelor pentru finanțarea ilegală și spălarea banilor.

Gavriliță a subliniat, de asemenea, natura speculativă a criptomonedelor, recomandând prudență în ceea ce privește investițiile în domeniu.

Angajamentul Moldovei față de reglementările UE

Acest demers recent al țării reflectă angajamentul său față de reglementările Uniunii Europene, iar Gavriliță consideră că criptomonedele nu pot fi pur și simplu interzise, ci trebuie reglementate într-un cadru clar și sigur.

Reglementarea criptomonedelor în Moldova pare să se îndrepte către o aliniere cu cadrul european privind criptomonedele, deja implementat în state membre precum România și altele.

Călătoria Moldovei în domeniul crypto a început cu prudență, iar în 2017, Banca Națională a emis avertismente privind riscurile asociate. În 2018, a avut loc o schimbare de politică, permițând tranzacționarea criptomonedelor, dar interzicând plățile cu acestea.

Interdicția a fost aplicată în 2022 prin amenzi, iar în anul următor atenția s-a concentrat pe aspecte de securitate, cu o aplicare strictă a normelor AML și investigații privind fraudele.

Eforturi globale pentru implementarea unor reguli clare și sigure privind crypto

Reglementarea criptomonedelor în Moldova vine pe fondul creșterii adopției la nivel global și al eforturilor de a implementa cadre mai clare și mai sigure pentru industrie la nivel mondial.

Industria crypto are un potențial uriaș de a aduce beneficii, dar, în același timp, poate atrage actori rău-intenționați, de unde rezultă necesitatea unei reglementări mai stricte în acest ecosistem aflat în continuă dezvoltare.

România este unul dintre cele mai bune exemple din regiune, demonstrând că scena crypto poate prospera în siguranță într-un mediu mai reglementat. Speranța este ca Moldova să urmeze același drum.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a declarat că Republica Moldova se pregătește pentru intrarea unui important creditor internațional în sistemul său bancar, în urma reformelor făcute în acest sector, zguduit în urmă cu un deceniu de un scandal care a plasat țara în pragul falimentului, transmite agenția Bloomberg.

”Sunt sigură că vom vedea câteva mari nume internaționale în Moldova în curând”, a declarat Anca Dragu, într-un interviu acordat Bloomberg cu ocazia Forumului CEE de la Viena.

”În ceea ce privește stabilitatea financiară, stăm bine, iar sectorul bancar pare destul de puternic. Toate băncile sunt mult peste pragul nostru de cerințe de capital, iar acest lucru înseamnă că există loc pentru creșterea în continuare a activității de creditare”, a afirmat Anca Dragu.

Bloomberg adaugă că Republica Moldova își propune să adere la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului. Banca Națională de la Chișinău și guvernul pro-european al președintelui Maiei Sandu promovează reforme care vizează consolidarea instituțiilor moldovenești și reducerea corupției, potrivit agenției de presă.

Anca Dragu a mai subliniat evoluțiile recente care ar putea ajuta la extinderea sectorului bancar din Republica Moldova, afirmând că țara are acum zece bănci bine capitalizate și cu lichiditate ridicată. De asemenea, Republica Moldova a aderat anul trecut la Zona unică de plăți în euro – un sistem unificat pentru tranzacțiile în moneda comună.

Deși Dragu a refuzat să ofere detalii despre potențiale acorduri iminente, presa locală a relatat că Moldova-Agroindbank SA, cea mai mare bancă din țară, deținută de Heim Partners, ar putea face obiectul unei posibile tranzacții sau listări.

Cu toate acestea, Republica Moldova este în continuare afectată de invazia rusească în Ucraina vecină, care a perturbat activitatea economică și rutele de transport. Criza energetică de anul trecut a împins inflația aproape de zona de două cifre, deși banca centrală a redus treptat dobânda de referință la 5%.

”Credem că această tendință de dezinflație va continua”, a spus Dragu, prognozând o rată medie a inflației de 4,3% pentru acest an. 

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro, scrie bani.md.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Doi români au profitat de vreme și de ultimele zile de vacanță așa că s-au dus la schi în Ucraina. Aceștia au rezervat o cameră de hotel în Bukovel, dar când au ajuns la recepție au găsit totul închis.

Cei doi soți au decis să plece într-o vacanță la schi, încă din primele zile ale lui 2026. Alegerea destinației a fost una spontană așa că imediat cum s-au hotărât au rezervat o cameră de hotel în stațiunea ucraineană Bukovel, scrie libertatea.ro.

Soția, medic de profesie, a filmat întreaga experiență și a povestit cum a decurs drumul, dar și ce surpriză i-a întâmpinat când au ajuns la cazare. Videoclipul a fost postat pe TikTok, acolo unde a devenit rapid viral. „Soțul meu s-a gândit rapid să fugim în Bukovel la schi. Am plecat la Baia Mare, de la Baia Mare ne-am dat seama că nu putem să trecem granița pe la Sighet pentru că mașina depășea 2 tone și ne-am întors pe la Satu Mare”, a povestit dr. Mihaela Mureșan, pe contul său de TikTok.

După drumul lung până în Ucraina, cei doi soți au găsit totul închis când au ajuns în stațiunea Bukovel. Camera fusese rezervată, însă recepția hotelului la care ar fi trebuit să se cazeze se închidea la miezul nopții și nu mai efectua check-in.

„Am luat cazare de pe Booking și când am ajuns în Bukovel ne-am dat seama că de fapt nu putem să intrăm la cazare pentru că check-in-ul se făcea doar până la ora 00.00. Acum stăm și căutăm cazare și nici nu știu dacă o să găsim”, a mărturisit soția.

„Ne-am întors la hotel să vedem cum putem să rezolvăm ceva”, a mai spus ea.

Cum au rezolvat cei doi români problema cazării din stațiunea ucraineană

Cuplul a mers să caute o altă cazare, însă fără rezultat, așa că au revenit în parcarea hotelului unde rezervaseră inițial camera. După mai multe discuții purtate cu un băiat de la recepție, se pare că cei doi soți au reușit să rezolve problema și să primească o cameră în resortul pe care îl rezervaseră inițial. „La ora patru dimineața am ajuns într-un apartament, am desfăcut o sticlă de vin și ne-am pus la somn”, a mai povestit dr. Mihaela Mureșan, în videoclip.

Recepțiile hotelurilor din Bukovel se închid înainte de miezul nopții

La videoclipul postat pe TikTok, mai mulți internauți cu precizat că există restricții de circulație pe timp de noapte, având în vedere războiul din Ucraina. Alți turiști români care au mai fost în stațiune au explicat că recepțiile hotelurilor se închid în intervalul 23.00 – 04.00.

„Căutasem și eu anul trecut informații despre Bukovel și pe un grup de Facebook am găsit că este restricție de noapte, de la 23 până la 4 dimineața parcă nu ai voie să circuli pe stradă, poate de aceea nu era nimeni. Nu știu dacă încă se aplică sau a fost altul motivul pentru care nu ați găsit recepția deschisă”, a scris cineva. „Erau tineri pe stradă, ne-am intersectat cu vreo 3 taxiuri dar toate locațiile se închid la 22:30”, a mai explicat și autoarea postării.

Perturbări în alimentarea cu agent termic au fost înregistrate în zona „Telecentru” din Chișinău, în urma unei căderi de tensiune pe linia electrică de 110 kV „Chișinău – Malina Mică”, care a afectat regimul hidraulic al sistemului de termoficare.

Potrivit Termoelectrica, fluctuațiile de tensiune au generat goluri de curent la Stațiile de Pompare nr. 5, 18 și 19, precum și la Centrala Termică Sud, ceea ce a dus la oprirea temporară a pompelor de rețea, scrie bani.md.

„În consecința acestor fluctuații de tensiune, la Stațiile de Pompare nr. 5, 18, 19, precum și la Centrala Termică Sud, au fost înregistrate goluri de tensiune, fapt ce a determinat stoparea temporară a pompelor de rețea”, se arată în comunicatul întreprinderii.

Datorită sistemelor de automatizare, pompele de la Stațiile de Pompare nr. 5 și 18, precum și de la Centrala Termică Sud, au fost repornite în regim automat. În cazul Stației de Pompare nr. 19, a fost necesară intervenția echipelor operative pentru reconectarea echipamentelor care asigură alimentarea consumatorilor din partea inferioară a zonei „Telecentru”.

„În prezent, echipele de intervenție ale Termoelectrica S.A. sunt antrenate în lucrări de restabilire completă a regimului hidraulic și depistarea deranjamentelor pe rețelele termice din zona Telecentru”, precizează compania.