Un nou studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) a stârnit agitație în rândul investitorilor din sectorul tehnologic, după ce a arătat că 95% dintre cele peste 300 de organizații analizate nu au înregistrat niciun câștig financiar din utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit cercetării, chiar și companiile care implementează activ soluții de AI nu au observat schimbări semnificative în profitabilitate sau productivitate. Rezultatele amplifică temerile legate de posibila formare a unui „bulei AI”, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor în acest domeniu.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că impactul tehnologiei ar putea fi vizibil pe termen lung. Morgan Stanley estimează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea genera beneficii economice de până la 16 trilioane de dolari în următoarele decenii.

bani.md

Poliția de Frontieră din România anunță implementarea controlului coordonat pe sensul de intrare în țară în al doilea punct de trecere a frontierei de la frontiera cu R. Moldova – PTF Galați. Sâmbătă, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița a avut loc o vizită a premierului României, Ilie Bolojan. Acolo au fost stabilite ultimele detalii privind intrarea în vigoare a decretului privind promulgarea legii pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.

Controlul coordonat se realizează atât de către Poliția de Frontieră cât și de către Autoritățile vamale ale celor două țări. Acordul este similar celui deja aplicat la Albița – Leușeni și are ca scop scurtarea timpilor de așteptare și fluidizarea circulației persoanelor și mărfurilor, consolidând totodată cooperarea dintre România și Republica Moldova, transmite Poliția de Frontieră, scrie mediafax.ro.

Regulamentul conține „principiile și regulile cooperării pentru efectuarea, pe teritoriul României, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor care trec frontiera de stat prin Punctul de Trecere a Frontierei Galați (România) — Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România”.

Implementarea controlului coordonat se va face începând de duminică, la ora 8.00.

„Această procedură presupune un control separat al fiecărui stat: pe ieșire de autoritățile din R Moldova, urmat consecutiv, la distanță mică, de autoritățile române, pentru intrarea în țara noastră. Deoarece este vorba de o frontieră externă a UE, nu poate fi realizat controlul de frontiera după principiul one stop control. Diferenţa faţă de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în faptul că pe sensul de ieșire din Republica Moldova, în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești, trecerea se va face fără control, iar oprirea pentru verificări se va face pe sensul de intrare în România, în Punctul de Trecere a Frontierei Galați-rutier, în funcție de tipul autovehiculului/priorității la control”, explică Poliția de Frontieră.

De la începutul anului, punctele de trecere de la granița cu Republica Moldova au fost tranzitate de peste șase milioane de persoane, atât pe sensul de intrare, cât și pe sensul de ieșire. Dintre acestea, 800.000 de persoane au trecut prin PTF Galați. Totodată, au trecut frontiera româno-moldoveană peste două milioane de mijloace de transport, dintre care aproape 300.000 au fost camioane, pe ambele sensuri de deplasare.

Toper Hassan, în vârstă de 58 de ani, este cercetat în legătură cu împușcarea lui Izzet Eren, capul bandei Tottenham Turks, în capitala Chișinău, pe 10 iulie 2024.  Se presupune că a conspirat pentru a-l ucide pe Eren alături de Kemal Armagan, o figură importantă din cadrul grupării rivale Hackney Turks, care este cercetat de poliție în legătură cu două crime la Londra. The Times, care relatează pe larg acest caz, precizează că Hassan a condus o firmă de avocați în Green Lanes, nordul Londrei, până când a fost suspendat din activitate de către un tribunal disciplinar în 2008.

Avocatul și-a ajutat soția să răzbune uciderea fratelui său

Hassan a călătorit în Moldova de patru ori pentru a „organiza logistica” uciderii lui Eren. Cea care a a apăsat pe trăgaci a fost soția lui Hassan, iar mobilul crimei este răzbunarea pentru uciderea fratelui ei, la Londra, în 2012. Toper Hassan a contestat cererea de extrădare în Republica Moldova argumentând că „ar fi prejudiciat la proces prin transformarea cazului în armă politică”, adăugând că siguranța sa ar fi în pericol și că se va confrunta cu „tratamente inumane” în închisoarea din Moldova. Contestația a fost respinsă, scrie veridica.ro. 

Una dintre cele patru firme care au primit cumulativ „cea mai mare amendă din istoria Republica Moldova pentru înțelegere de cartel”, în sumă de circa 91 de milioane de lei, a fost obligată de Curtea Supremă de Justiției (CSJ) să-și achite partea ei de amendă, circa 7,5 milioane de lei. Celelalte trei companii amendate se judecă, în continuare, litigiile fiind pe rolul instanțelor de judecată, informează Ziarul de Gardă. 

Prin decizia CSJ din 16 august 2025, au fost casate hotărârile Judecătoriei Chișinău și a Curții de Apel Chișinău prin care fusese anulată hotărârea Consiliului Concurenței de a amenda firma SA „Fertilitatea-Chisinau”, împreună cu alte întreprinderi pentru „participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur”, transmite sursa citată.

Cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Fertilitatea – Chișinău” împotriva Consiliului Concurenței „se respinge ca fiind neîntemeiată. Se anulează măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă”, se arată în hotărârea CSJ, citează jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.

Etichetele produselor textile, inscripționate „Made in Moldova”, trezesc sentimentul de mândrie în rândul moldovenilor, însă ascunde o poveste mai puțin cunoscută. Sute de femei au rămas fără loc de muncă după ce fabrica de textile Floreana Fashion s-a închis. Afacerea cu capital străin a fost pusă pe roate în 2004, avea șase filiale și cosea pentru mai multe branduri internaționale, potrivit jurnaliștilor de la pubicația Rise Moldova. 

După ani în care au lucrat în condiții mizere și pe salariul minim pe economie, femeile au mai primit o lovitură — munca lor din ianuarie până în martie 2023 nu a fost remunerată. Împovărată de datorii, compania a intrat în insolvență. Cei care administrau afacerea și-au înregistrat alte firme și au dispărut cu utilaje în valoare de peste opt milioane de lei. Între timp, hainele cusute de fostele angajate se vând într-un magazin din Chișinău, informează sursa citată.

Întreprinderea cu capital străin FLOREANA FASHION S.R.L a fost înregistrată în 2004 la Florești. Din 2006, firma îi are ca fondatori pe Michael Anastasi și Ellinas Ioulios, ambii cetățeni ai Ciprului, ultimul fiind și administratorul întreprinderii. Pe lângă ei, drept de semnătură în companie are și Costas Karydas, la fel cetățean al Ciprului, stabilit în Republica Moldova. El a gestionat Floreana Fashion în ultima perioadă. Compania avea șase fabrici la Cupcini, Florești, Drăgănești, Tîrgul Vertiujeni și Briceni, unde se coseau haine pentru femei, destinate în mare parte exportului, pentru branduri internaționale precum ASOS, Primark sau C&A, scriu cei de la Rise Moldova.

În 2021, înregistra venituri din vânzări în valoare de 71 de milioane de lei, în 2022 – peste 55 de milioane de lei și a încheiat anul cu pierderi de peste 5 milioane. Din cauza datoriilor, în 2024 firma a intrat în insolvență, adică a fost preluată de un administrator autorizat, care urmează să evalueze ce deține compania, iar în cazul în care va identifica bunuri, le va vinde pentru a acoperi datoriile, inclusiv salariile pentru trei luni și alte datorii pe care le are Floreana Fashion față de 420 de foști angajați, mai relevă aceeași sursă.

Republica Moldova își consolidează poziția pe harta globală a sănătății și educației, cu exporturi de servicii medicale și educaționale aproape duble în ultimii cinci ani și o ascensiune rapidă în topul destinațiilor de turism medical din regiune. 

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că exporturile de servicii medicale au crescut de la 25,1 milioane de dolari în 2020 la 64,4 milioane de dolari în 2024, iar primul trimestru al acestui an a adus o nouă majorare de 17%, până la 16,49 milioane de dolari, scrie forbes.ro.

Pacienți din România, Italia, Ucraina, Germania, Polonia, Elveția, Marea Britanie, Israel, Canada și SUA aleg Moldova pentru tratamente precum stomatologie, chirurgie estetică, oftalmologie, fertilizare in vitro și proceduri complexe. 

Deși, potrivit experților, țara valorifică în prezent doar 5% din potențialul său, proiecțiile indică un posibil volum anual de 1,5 miliarde de dolari din exporturi în turism medical. O confirmare a acestui potențial este Moldovei pentru a conduce Global Healthcare Travel Council în perioada 2024–2026, în competiție cu țări precum Germania și Arabia Saudită.

Stomatologia rămâne principalul motor de atracție, cu un raport calitate-preț competitiv, de până la cinci ori mai avantajos decât în țările dezvoltate. „Pacienții din diaspora și din state precum Italia, România, Franța, Germania, SUA și Canada aleg tot mai des clinicile noastre pentru reabilitări masticatorii complexe, care implică echipe multidisciplinare”, explică prof. Valeriu Fala, fondatorul Clinicii Stomatologice Fala.

Și sectorul educațional înregistrează un salt semnificativ: exporturile de servicii educaționale au crescut cu 134% în cinci ani, ajungând la 24,91 milioane de dolari în primul trimestru din 2025. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” atrage anual peste 1.800 de studenți internaționali din 33 de țări.

Între 25 și 28 septembrie 2025, Moldova va organiza Global Healthcare Travel Forum, cu peste 50 de țări participante și circa 100 de experți din industrie, iar pe 19 septembrie va avea loc HealthTech Forum 2025, dedicat inovației în sănătate, tehnologie farmaceutică și turism medical.

Doi cetățeni americani sunt cercetați de polițiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, după ce au prezentat la control permise de conducere emise în Statele Unite, dar nu aveau și documente internaționale care să le permită să conducă pe teritoriul României.

Incidentul s-a petrecut la 7 august, pe sensul de ieșire din țară, când cei doi bărbați, în vârstă de 43, respectiv 45 de ani, se aflau la volanul unor autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. La control, ei au prezentat permise americane care conțineau datele și fotografiile personale, însă verificările polițiștilor de frontieră au arătat că nu dețin și permise internaționale, scrie ziare.com.

Reprezentanții Poliției de Frontieră au relatat că cei doi „au declarat că nu aveau cunoștință că au nevoie de un permis internațional pe lângă cel eliberat de statul american”. În consecință, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Autoritățile precizează că, la finalizarea cercetărilor, vor fi dispuse măsurile legale care se impun. Totodată, Poliția de Frontieră a reamintit prevederile art. 83 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: pe drumurile din România au dreptul să conducă titularii permiselor naționale eliberate de autoritățile statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, ale Uniunii Europene sau ale statelor cu care România a încheiat tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor.

Pentru cetățenii care dețin permise naționale emise de state care nu sunt membre ale Convenției asupra circulației rutiere, nici ale Uniunii Europene și cu care România nu are tratate de reciprocitate, conducerea pe teritoriul României este posibilă numai în posesia unui permis internațional, a subliniat Poliția de Frontieră.

Un bărbat ucrainean, în vârstă de 48 de ani, a încercat să fugă de războiul din statul vecin folosind o parapantă cu care intenționa să ajungă în R. Moldova. „Pilotul”, originar din regiunea Hmelnițki, și-a cumpărat parapanta cu 500 de euro de pe internet și și-a încercat norocul de pe un câmp din apropiere de frontiera cu R. Moldova.

Acesta a fost reținut însă de grănicerii ucraineni din Detașamentul Moghiliov-Podolski în momentul în care se pregătea de „decolare”. Cazul bărbatului a fost descris într-un mod ironic de Serviciul Ucrainean de Grăniceri, scrie cotidianul.md

„Rutele terestre le-a exclus din start, preferând să traverseze frontiera de la înălțimea zborului de pasăre. (…) Pentru decolare, și-a ales un câmp deschis, pe care l-a transformat în propria „pistă de zbor” spre Republica Moldova. Tot ce a luat cu el pentru această aventură aeriană a fost o parapantă cumpărată pe internet cu 500 de euro și convingerea că legile aerodinamicii vor lucra în favoarea lui. Totuși, aceste „linii aeriene” dubioase au funcționat pentru scurt timp. Zborul, care s-ar fi putut încheia cu o tragedie, a fost oprit de grăniceri încă din etapa de pregătire”, se arată într-un comunicat.

Bărbatul a fost reținut și riscă o amendă pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei.

Compania Lukoil Moldova este obligată să-și vândă complexul petrolier situat în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Chișinău, ca urmare a unei decizii care vizează protejarea intereselor de securitate ale statului. Autoritățile au condiționat aprobarea prealabilă a investițiilor în domeniile considerate de importanță strategică prin impunerea unui termen strict pentru înstrăinarea activului — maximum 45 de zile, potrivit deciziei Consiliului pentru Examinarea Investiliilor de Irnportante pentru Securitatea Statului.

Contactat de la BANI.MD, președintele Lukoil, Feiruz Isaev a declarat că nu a fost informat și nu știe despre ce decizie este vorba.

Compania Lukoil a achiziționat activele complexul petrolier de la Aeroport în aprilie 2005 şi a devenit un nou furnizor de combustibil pentru aeronave pe piaţa Republicii Moldova. Ulterior, în iunie 2007 a fost dat în exploatare complexul petrolier Aeroport din mun.Chişinău.

Lukoil este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața petrolieră din Republica Moldova, iar împreună cu Rompetrol și Petrom controlează 90% din piață.