Kostya Rypta trăiește în Ucraina, dar părinții lui sunt de origine română. E dezvoltator și acum a lansat prima loterie din lume care funcționează cu monedă virtuală bitcoin - Onlot Lottery. Am vorbit cu el despre afacerea lui și perspectivele de viitor.Kostya lucrează ca developer IT și a trecut prin mai multe firme până acum. Astăzi lucrează pentru o companie din China, de la distanță, iar pe seară se ocupă de Onlot Lottery, pe care-l finanțează din bani proprii până acum.

Ideea i-a venit lui Kostya amintindu-și de plăcerile copilăriei. I-a rugat pe părinți să-i cumpere primul bilet la 9 ani. Nu a câștigat niciodată, dar a studiat cum funcționează loteriile și a înțeles că sunt mai multe șanse să fii lovit de un meteorit decât să câștigi la loterie.

"Șansele sunt de una la 250 de milioane. Loteriile exploatează visele și speranțele oamenilor. Am hotărât să schimb ceva, să fac o loterie în care să fie învingători garantați", spune Kostya.

Lucrează de două ani, iar ideea a evoluat. Astăzi e o loterie cu trei câștigători garantați de fiecare dată și folosește nu doar bitcoin, ci și în alte monede virtuale. "Cu ajutorul monedelor virtuale putem să nu cădem sub regulile statului. Majoritatea statelor au monopol pe loterii și este interzis altor persoane fizice sau juridice să organizeze astfel de activități", spune Kostya.
Cum funcționează Onlot Lottery?

Pe Onlot Lottery se organizează o tragere în fiecare săptămână, în fiecare vineri. La începutul fiecărei trageri se stabilește suma inițială, de exemplu 10.000 de dolari, care ar putea însemna mai mult sau mai puțin 2 bitcoini. Așadar, cei care vor să participe pot cumpăra un bilet de 10 dolari, dar în bitcoin. Mai multe bilete cumpărare înseamnă mai multe șanse.

"Bitcoinii de la vânzarea biletelor se adună la suma inițială și formează jackpotul. În momentul tragerii se aleg câștigătorii. Primul ia 50%, următorul 15%, iar al treilea ia 5%. Onlot primește 30% din fiecare extragere. Sumele corespunzătoare sunt adăugate la balanțele jucătorilor și persoana dată poate scoate bitcoini în orice moment pe wallet-ul personal", explică fondatorul. Loteria e bazată pe sistemul blockchain.

Toate tranzacțiile sunt păstrate în blockchain, dar nimeni nu poate afla cine sunt câștigătorii. Depozitul și retragerea banilor sunt anonime și garantate prin blockchain.

start-up.ro

Foto: facebook.com

În document sunt prevăzute atât obiectivele standard, caracteristice pentru Parc IT (crearea platformei organizaționale și a unor mecanisme și facilități necesare pentru impulsionarea dezvoltării sectorului IT, crearea noilor locuri de muncă și atragerea investițiilor străine în sector), precum și obiective specifice pentru Moldova IT Park: acordarea consultațiilor și suportului pentru noile companii IT, creșterea volumului investițiilor în companiile IT care sunt rezidenți ai parcului, creșterea numărului de produse inovative elaborate de rezidenți, stabilirea parteneriatelor, inclusiv internaționale, pentru schimb de cunoștințe și tehnologii din domeniul IT, cu atragerea experților străini. În nota informativă la document se arată că Moldova IT Park va fi unul virtual, dar cu posibilitatea creării pe viitor a infrastructurii fizice. Acest parc IT va fi creat pentru 10 ani și urmează ca în perioada dată să fie atrase în calitate de rezidenți în jur de 400 de companii. Moldova IT Park va fi condus de administrație care va elabora bugetul, programele de activitate și dezvoltare a parcului, va coordona și monitoriza implementarea planurilor, va contribui la atragerea investițiilor, oferi rapoarte ministerului de profil și comisiei de evaluare, va asigura accesul la registrul de evidență a rezidenților în regim online. Administratorul parcului va fi numit de guvern pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Administratorul și angajații administrației nu trebuie să aibă tangență la rezidenți. Regulamentul de organizare și funcționare a Moldova IT Park prevede regulile de înregistrare a rezidenților parcului, procedurile și cerințele, include modelul contractului pentru desfășurarea activității de rezident. Potrivit proiectului, cheltuielile de întreținere a administrației parcului vor fi asigurate din contul contribuțiilor obligatorii din partea rezidenților, dar și din contul veniturilor din acordarea serviciilor de consultanță și alte activități permise, precum și donații și sponsorizări. Toți rezidenții parcului vor plăti contribuții lunare obligatorii, iar mărimea acestora va depinde de numărul angajaților. Astfel, în primul an, contribuția va fi în medie de 22 de euro pe an pentru fiecare angajat, peste 10 ani – 8 euro pentru un angajat. Se estimează că în primul an de activitate, în Moldova IT Park se va reuși atragerea a 31 de rezidenți, iar bugetul de administrare va fi de 38,8 mii de euro. În al 10-lea an de activitate, numărul rezidenților va ajunge la 400, iar bugetul va crește până la 91,5 mii de euro. Proiectul documentului poate fi consultat urmând linkul http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4676, iar consultările vor avea loc până pe 13 decembrie. Agenția InfoMarket a scris anterior că de la 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare legea privind parcurile IT, care prevede crearea primelor parcuri IT, care vor funcționa în regim virtual și acordarea mai multor facilități pentru rezidenții acestora, inclusiv fiscale. Rezidenții vor plăti un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări, care va include și va substitui și impozitul pe profit din activitatea de antreprenoriat, contribuțiile de asigurări sociale din partea angajatorilor și angajaților, contribuțiile obligatorii de asigurări medicale, taxe locale, impozitul imobiliar și taxele de drum. Cota minimă a impozitului unic va fi stabilită luna pentru fiecare angajat și va fi de 30% din salariul mediu pe economie, prognozat pentru perioada fiscală respectivă. La sfârșitul lunii octombrie, 15 companii au depus la Ministerul Economiei și Infrastructurii o cerere comună pentru realizarea proiectului Moldova IT Park – primul parc IT din Moldova.

InfoMarket

Serviciul Fiscal de Stat în conlucrare cu autorităţile publice locale şi/sau centrale, Vă atenţionează că Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar), permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control.

Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea MCC la comercializarea către populaţie a bunurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, expoziţiilor, festivalurilor şi diverselor măsuri cultural-sportive – în parcuri şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile publice locale şi/sau centrale cu informarea Serviciului Fiscal de Stat.

Potrivit art. 215 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, prin dispoziţia primarului, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să stabilească cerinţe privind desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive şi ale altor evenimente similare, inclusiv să permită desfăşurarea acestora fără depunerea notificării.

Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziţia respectivă, nominalizând agenţii economici participanţi şi informând Serviciul Fiscal de Stat.

Concomitent agenţii economici participanţi vor informa în scris subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a căror raze teritoriale îşi au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfăşurarea activităţii corespunzătoare.

De menţionat că agentul economic participant are obligaţia să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazurile în care aceştia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în particular nu se includ).

În baza celor relatate, atenţionăm respectărea reglementărilor în vigoare.

fisc.md

La 17 ani a părăsit Moldova și a plecat în SUA ca să studieze pianul cu Mark Zeltser. După patru ani de viață americană, care nu i s-a potrivit, a revenit în Moldova pentru un timp, aici a făcut Conservatorul. După Chișinău a urmat alte studii la Paris, acolo a obținut titlul de ”artist virtuos”.

Tot de la francezi a primit propunerea de a cânta pe un vas de lux. Și pentru că este un om căruia îi plac provocările, a acceptat să încânte marea și oceanul cu muzica lui.

Timp de patru ani a schimbat pământul de sub picioare pe valurile marine. Iar de curând a revenit acasă, unde a pregătit un mare concert la Filarmonica Națională.

Azi vă facem cunoștință cu un om talentat și cu istoria lui de migrant.

Stas, poate ar trebui cu alt ceva să încep acest interviu, dar nu pot să nu te întreb despre SUA, ce nu ți-a plăcut acolo?

Da, da, toată lumea e încântată de America, spun despre SUA că e foarte frumoasă, dar mie nu mi-a plăcut. De fapt, mentalitatea asta superficială și ideea ”că noi suntem primii în lume” m-a respins deodată. Primii ani era foarte fain, foarte interesant, era o locație pe care n-am văzut-o vreodată cu ochii. Dar, viața de acolo era mult prea planificată pentru fiecare zi.

Toți vorbesc că acolo e libertate, libertate, faci ce vrei, nimeni nu te critică etc…

Eu sunt extrem de sensibil când vine vorba de libertatea mea. Pentru mine este important să existe libertate, dar libertate inteligentă, libertate cu responsabilități. Pe mine mă deranjează că totul e foarte programat, începând cu micul dejun. Alt lucru care nu-mi place în SUA e că în vorbă nu poți să fii vreodată direct. Trebuie mereu să fii indirect și cu zâmbetul pe față, chiar și dacă nu vrei, nu ai dispoziție și chef. Ești obligat să zâmbești. Chiar și după concert, dacă ceva nu merge bine, nimeni n-o să-ți spun că n-ai făcut bine, în niciun caz. Mi se pare că e doar o susținere goală, care nu te face să crești, nu te motivează. Nu te călește. Așa că după 4 ani am revenit în Moldova, am terminat și aici Conservator, la un alt profesor, de pian, tare vestit la noi, Serghei Covalenco.

O perioadă destul de lungă ai dedicate-o studiilor, care a fost următoarea etapă din viața ta profesională?

După studii am înțeles că vreau să am mai multe concerte. Și ca opțiune mi-a venit o invitație să cânt pe un vapor de cinci stele, lux, cu capacitatea de 200-250 de oameni. Nu e un vapor mare de 6 000 sau de 9 000 de pasageri. Acest vapor era ca o perlă, totul era făcut la un nivel foarte înalt.

Uite așa am ajuns să călătoresc pe această navă: patru ani am călătorit, am cântat și am văzut șase continente.
Patru ani ai fost pe vapor!? Care-i senzația când cobori cu picioarele pe pământ?

Aparatul vestibular un pic încă nu e deprins că ai pășit pe ceva solid. Adică, dacă ești pe mare vreo 5-6 zile și ești pe valuri tot timpul, ești obișnuit să dansezi aproape tot timpul pe podeaua din vapor. Și atunci când ajungi într-un port și ieși pe pământ, începi să te clatini. Primele 5-6 minute nu înțelegi de ce, dar pe urmă te echilibrezi.


Sună destul de romantic și artistic – mare, ocean, navă de lux. Ce te-a făcut să te răzgândești, să cobori pe pământ?

În primul rând mi se pare că trebuie să fii norocos ca să nimerești într-un așa ritm de viață, să combini concerte, carieră și pe de altă parte vezi lumea.

De exemplu, eu într-o jumătate de an am avut vreo 47 de concerte. Era destul de intensiv în privința asta. Și lumea de acolo este cunoscătoare de muzică clasică. Și ei apreciază. Dar, sunt și dezavantaje. În primul rând sunt niște reguli care nu pot fi încălcate. Spre exemplu, sunt locuri pe vapor pe care nu poți să le vizitezi din motive de securitate. După asta, cât de bun artist ai fi, ești considerat un lucrător al vaporului. Și în privința acomodării, e tot ceva care lasă de dorit, pentru că locuiești într-o încăpere de 7 m2 și uneori o împarți cu cineva, alteori trăiești singur … și asta e tot un dezavantaj.
Ai avut momente în care ai simțit că viața ta este pusă în pericol când te aflai în larg? La mine imaginația e bogată și mă gândesc la Titanic când te întreb asta (Stas râde de întrebarea mea și râd și eu pentru că i-o adresez)

Mie chiar nu mi-e frică de valuri, apă și de aceste situații. Eu aveam uneori momente în care ieșeam afară și deschideam un pic ușa, să văd cum arată asta în realitate. Nu voiam să privesc doar peste geam. Cu toate că nu era permis să fac asta, eschideam ușa și vedeam valurile și masa asta de apă care tot timpul se mișcă și niciodată nu poți să ghicești din ce direcție o să vină acum vântul sau cât de mare o să fie valul. Și asta e periculos.
Atunci când te afli în mare, ai senzația mai mult de libertate sau de captivitate?

Când am început să înțeleg mai multe reguli care erau impuse pe vapor, am început să simt că sunt tare limitat în mișcare, în dorințe, și tot ce pot să fac e să urmez contractul de la început până la urmă.
Dacă ești mereu într-o stare de dezechilibru pe mare, cum reușești să nimerești notele și să nu greșești cântecul la pian?

Mm, da, asta e o problemă, dar m-am învățat cu timpul. Nu există o formulă generală valabilă pentru toți. Există anumite puncte de sprijin când stai la pian. Pe parcurs începi să înțelegi ce-i convine mai mult corpului tău atunci când stai la pian. Pentru că e foarte mare diferența să cânți pe scenă, unde e ceva solid și sigur, și alta e să cânți în mare. Acolo totul e neprevăzut. Nu știi de unde vine mișcarea, din dreapta ori din stânga, dacă un pic te relaxezi, nu știi din care parte o să te ia.
Ce se întâmplă cu viața personală atunci când ești pe o navă?

În viața personală întâlnești foarte mulți oameni, îți faci foarte mulți prieteni, poți să-ți faci și o relație. Uneori se întâmplă că poți să întemeiezi și o familie. Niciodată nu e ceva prevăzut, ca să știi din timp ce o să fie, sau să-ți planifici din timp ceva. E interesant pentru că întâlnești foarte multă lume, din diferite țări și majoritatea dintre ei fac parte dintr-o clasă selectă.

Moldoveni ai întâlnit acolo?

Nu, niciodată, niciun moldovean și niciun român. Ucraineni am întâlnit. Actori am întâlnit mulți. Odată am văzut-o pe Salma Hayek, ea a fost să facă o vizită. În timp ce eu cântam la pian, ea a trecut pe lângă mine și am văzut-o cu privirea periferică.
Și totuși, regulile de acolo te-au forțat să iei o decizie de a părăsi nava.

Da, de fapt, eu înainte de ultimul meu contract, pe care l-am semnat cu o jumătate de an în urmă, am decis că este ultimul, sau cel puțin este ultimul pentru o perioadă  îndelungată de timp. Acum nu vreau să mă mai întorc, nu mai am dorință să fac asta. Totuși vreau să spun că viața de pe vapor, când călătorești și când vezi lumea, e foarte frumoasă, dar până la urmă, viața reală e viața de aici, adică viața pe pământ.
Acum ai renunțat la mare și ești ”pământean”. Ce faci, cu ce te ocupi?

Da, sunt pământean și slavă Domnului că e așa! Acum am înțeles că în acești patru ani am pierdut câteva cunoștințe, câteva contacte, care ar putea să mă ajute mai departe în cariera mea. Ceea ce înseamnă că trebuie să trec printr-o etapă de restabilire. Și asta era de așteptat, dacă sincer. Nu poți să ții relații cu toți dacă ești absent în societate.
Acum ești în Moldova, dar în general?

Da, acum sunt în Moldova pentru o perioadă de timp, dar în general sunt la Viena.  Acolo am nimerit  pentru prima dată în luna mai a acestui an. M-am îndrăgostit instant de acest oraș.

Pe timpuri, când învățam la Paris, credeam că mai frumos, mai cultural, mai inteligent, mai rafinat oraș decât acesta n-o să mai văd. Credeam că Parisul e culmea, e orașul meu de vis etc, dar asta a ținut până am ajuns la Viena. Aici e complet altă atmosferă, e ceva care-ți redă o eleganță, o istorie, o cultură, tot. Știi că acolo au fost cei mai importanți oameni ai lumii și tu mergi pe aceleași locuri, mergi la concerte de talie mondială. Sălile de acolo sunt minunate.

La Viena vreau să încerc să cânt, să găsesc și eu vreun muzician sau doi-trei, să formăm o trupă și să cântăm. Până acum am găsit două-trei săli și după ce mă întorc la Viena, aștept deja să cânt.
Și Moldova, ce e cu ea?

Moldova… aici e locul unde mă întorc mereu. Aici mă așteaptă oamenii care mă apreciază. Adevărul e că în Moldova mi-e cel mai greu să cânt.
Ce-ți provoacă această greutate?

Aici e casa și oamenii care te urmăresc de mic copil, văd progresul tău în carieră. Câteodată la concert vin oameni care te știu de mulți-mulți ani și vor să vadă cum ai progresat. Și da, acasă e cel mai greu să cânți.
Părinții tăi sunt ambii muzicieni. Cum apreciază ei evoluția ta?

Părinții sunt critici, dar acum, în ultimul timp au început să mă susțină foarte mult. Eu nu mă tem de critică. E plăcut să fii complimentat și lăudat, dar există și un pericol, o graniță, pentru că dacă sunt prea multe complimente, totul se poate urca la cap. Și în așa fel frânezi progresul. E plăcut, dar în același timp este și periculos.
Spune-mi un pic despre concertul de vineri care a fost la Filarmonică?

Concertul de vineri a fost un concert de pian și orchestră simfonică. Dirijorul concertului a fost maestrul Alexandru Ganea, din România. Iar eu am evoluat alături de o pianistă tânără din Moldova, foarte-foarte talentată, Laura Balicov. Ea tot își face studiile în străinătate.
Practic e un fel de concert al migranților?

Da, da, putem să-l numim și așa.
Îmi dau seama că în spatele acestui concert se află o muncă titanică și cea mai mare recompensă e ca oamenii să vină la concert și să aprecieze munca ta.

Da, așa e viața artiștilor, investim mult-mult: dedicație, talent și multă muncă. Concertul durează o jumătate de oră sau o oră. Și după asta, după ce se termină concertul, tu înțelegi că a durat atât de puțin, iar tu ai muncit pentru asta câteva luni bune…
Și, pe final, care sunt sfaturile tale pentru viitori artiști care vor să aibă o carieră internațională, care vor să evolueze în străinătate?

Sfaturi? Mmmm, multe am în cap, multe îmi vine să le spun, dar am să spun doar ceea ce mă ajută pe mine. E vorba de starea interioară pe care o ai, e vorba de starea de fericire care trebuie de găsit în orice faci. Indiferent de ce ai face, sau unde te-ai afla, trebuie să găsești măcar ceva ce te-ar face fericit. Și atunci, totul o să meargă.

nexusnet.md

Diana Kurata este din Republica Moldova, însă Japonia a devenit casa ei. La Tokyo ea are o familie, pe care o adoră, dar și o afacere în care pune mult suflet – primul restaurant moldovenesc de acolo – „Noroc”, scrie provincial.md.

Provincial: Dvs. ați deschis unicul restaurant moldovenesc la Tokyo. Acum, la 3 ani de la deschidere, care e situația, cu ce realizări vă mândriți? De ce „Noroc”?

Diana Kurata: Este adevărat, noi suntem primii și unicii – eu și soțul meu, Massaki, care am deschis un restaurant moldovenesc. Pe 5 decembrie 2017 vom marca 3 anișori.

Am ales „Noroc”, pentru că întotdeauna mi-a plăcut vorba „Prost să fii – noroc să ai” și vreau ca toată lumea să fie fericită, sănătoasă, bucuroasă – într-un cuvânt norocoasă, de aceea am decis să fie „Noroc”.

Ce ține de realizări, aș enumera mai multe. Am avut filmări la o televiziune japoneză, am făcut multe cunoștințe noi, dar, în primul rând, au aflat japonezii de Moldova, de vinurile noastre și de bucate. La moment, numai eu știu japonezi care au început să facă afaceri cu Moldova, fiind clienții noștri la „Noroc” și le-a plăcut mâncarea și vinurile noastre. De asemenea, avem și suportul Ambasadorului RM în Japonia, Vasile Bumacov, care a susținut un masterclass pentru japonezi în restaurantul nostru.

Citiți articolul complet

În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor. Mii de români au nume de animale, păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi multe altele, - comunică realitatea.net.

Într-o clasă de elevi arar mai găsim un Gheorghe, Ion sau Dumitru. Se numesc Roberto, Violeta, Carlito, Alessia.

În România, există mii de persoane care au nume ridicole, ciudate sau chiar obscene. În volumul, intitulat “În constelaţia numelui”, Paraschiv Peţu şi Ionel Torja (2011) au inclus şi o listă inedită a celor mai ciudate nume pe care le poartă românii, scrie click.ro.

În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor. Mii de români au nume de animale, păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi multe altele.

În România trăiesc şi 22 de persoane care se numesc Ministru, iar alţi 10 români se mândresc cu numele Preşedinte.

Alte nume rare: Ticălos (4), Rău (606), Păcătos (11), Mucu (16), Sula/ Sulă (circa o mie), Beţivu (219), Prostu (1 persoană), Lopată (34), Patron (88), Nebunu (850), Blegu (515), sau Expertiza (1), Justiţia (2), Poliţia (3), Facultatea (2), Farmacia (1), Portocala (65), Lămâia (18) şi Semafor (1).

Alți români au preferat numele de personalități: Gagarin (11), Voronin (147), Putin (peste 400), Brejnev (8), Stalin (18), Rasputin (3).

Autorizaţia de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia nu va mai fi obţinută de persoana care planifică să amplaseze construcţii în zona drumului.

Conform modificărilor operate la art. 9 alin. (1) din Legea drumurilor, amplasarea obiectivelor în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se va efectua numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului, eliberată de către administratorul drumului la solicitarea autorității administrației publice locale în cadrul procedurii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire, conform Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
În Monitorul Oficial nr. 371-382 din 27 octombrie 2017 a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.185 din 21 septembrie 2017, prin care s-au aprobat modificări şi completări la Legea drumurilor nr. 509/1995.

Autorizația de amplasare se va emite în baza cererii emitentului autorizației de construire, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Cererea depusă va trebui să conțină date privind numele, prenumele sau denumirea, adresa persoanei fizice sau juridice, datele de contact ale solicitantului autorizației de construire, precum și numărul și data prescripțiilor tehnice, emise de administratorul drumului, și ale certificatului de urbanism pentru proiectare.

La cererea depusă se vor anexa următoarele documente:
a) documentația de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit;
b) avizul Inspectoratului Național de Patrulare (obținut de emitentul autorizației de construire).

Prescripțiile tehnice se vor elibera în baza cererii emitentului certificatului de urbanism pentru proiectare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Cererea depusă trebuie să conțină date privind numele, prenumele sau denumirea, adresa persoanei fizice sau juridice, datele de contact ale solicitantului certificatului de urbanism pentru proiectare, precum și obiectivul, locul amplasării acestuia și numărul cadastral al terenului pe care va fi amplasat obiectivul. La cerere se va anexa planul de amplasare a obiectivului, cu indicarea poziției kilometrice a obiectivului în raport cu drumul public.

În cazul lipsei autorizației de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia, administratorul drumului va notifica proprietarului obiectivului necesitatea demolării, termenul fiind 60 de zile de la data notificării. În urma notificării, proprietarul va fi obligat să inițieze lucrările de demolare din cont propriu, fiind restabilită continuitatea elementelor geometrice ale drumului.

Demolarea obiectivelor din zona drumului public şi/sau din zonele de protecție ale acestuia se va efectua în temeiul autorizației de desființare, care se acordă în baza Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, pentru care emitentul acesteia va solicita de la administratorul drumului public acordul de desființare. Acest act se va emite după aceleași reguli de procedură ca și autorizația de amplasare a obiectivului în zona drumului public.

Obiectivul de deservire amplasat în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia va trebui să fie dotat cu WC public, gratis.

Totodată, din Lege a fost exclusă prevederea care stabilea că în cazul modificării genului de activitate sau a destinaţiei obiectivului, al reconstrucţiei totale sau parţiale a acestuia, precum şi al schimbării proprietarului, administratorul drumului urma să elibereze o nouă autorizaţie de amplasare a obiectivului în condiţii noi în baza cererii proprietarului acestuia.

Totodată, Legea drumului a fost completată cu prevederi care stabilesc expres că se interzice amplasarea obiectivelor:
a) la intersecția drumurilor publice, dacă nu se respectă asigurarea vizibilității;
b) în zona drumurilor publice, în cazul în care drumul este proiectat în curbă şi nu se asigură securitatea participanților la traficul rutier;
c) în zona nodurilor rutiere, pe benzile de separare, în intersecțiile cu circulație în sens giratoriu.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Cantitatea de miere produsă în acest an în Republica Moldova este mai mare decât în anul trecut.

Astfel, cele 194 mii de familii de albine din 6 117 stupine pașaportizate în republică au produs în anul 2017 circa cinci mii de tone de miere. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), productivitatea medie a unei familii de albine a constituit în acest an 25 kg, cu 3 kg mai mult decât în 2016.

ANSA a efectuat controlae la 83% din numărul de familii înregistrate, fiind verificate în special albinăriile cu un număr mai mare de familii, și a stabilit că acestea sunt pregătite pentru iernat.

”S-a constatat că majoritatea relativă a stupilor sunt amplasate corespunzător cerinţelor actuale, albinile sunt asigurate cu o cantitate suficienta de hrană pentru perioada rece a anului şi pregatite către iernat. Starea albinelor este satisfăcătoare-bună. Deţinătorii de stupine au aplicat măsuri concrete de protecţie împotriva maladiilor infecţioase şi parazitare în apicultură”, se arată într-un comunicat de presă al ANSA.

Menționăm că în anul trecut Republica Moldova a exportat peste 3 100 de tone de miere în 20 de țări, în valoare de peste $8,8 mil.

Apicultorii din R. Moldova solicită autorităților să depună eforturi pentru diversificarea pieţei externe unde ar putea fi exportată mierea moldovenească.

noi.md

Foto: moldova-today.com