Conform Legii nr.166 din 21.09.2017, angajatorul este în drept sa ofere angajatilor săi tichete de masă cu valoare nominal cuprinsă între 35 şi 45 lei, cheltuieli care vor fi deductibile în scopuri fiscale. În cazul in care angajatorul oferă tichete de masă cu costul ce depăşeşte 45 lei, atunci marimea depăşirii urmează a fie impozitată cu PAS (6%+23%), PAM (4.5%+4.5%) si impozit pe venit de la PF?

În principiu, răspunsul la întrebare îl găsim în art. 4 din Legea cu privire la tichetele de masă, care prevede că

1) Valoarea nominală deductibilă a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 45 de lei și

2) Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare de 45 lei, diferența dintre maximul prevăzut și valoarea nominală acordată fiind nedeductibilă.

În același timp, conform prevederilor art. 19 lit. a) din Codul Fiscal această diferență va fi considerată facilitate impozabilă acordată de angajator.

Prin urmare, valoarea tichetelor de masă acordate de angajator ce depășește plafonul stabilit de lege:

• va fi atribuită de către entitatea angajator la cheltuieli nedeductibile la calcularea venitului impozabil din activitatea de întreprinzător

• va fi tratată în mod similar veniturilor salariale ale angajatului — se vor calcula și achita în modul general stabilit de lege impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuții individuală şi contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Edenred

Tanks-A-Lot este o companie din Londra care le oferă clienţilor posibilitatea să meargă cu vehicule militare reale, care au fost folosite pe câmpul de luptă sau s-au aflat în serviciul unei armate. Acestea pot fi chiar închiriate pentru anumite evenimente.
 
Nick Mead, fondatorul firmei, a găsit în urmă cu câteva luni pe eBAY un tanc (o versiune chineză a modelului rusesc T-54) de vânzare, care a fost folosit în timpul Războiului din Golf. L-a cumpărat cu 40.000 de dolari, iar la scurt timp după ce l-a inspectat cu atenţie a avut parte de o mare surpriză.
 
În incinta motorului a descoperit 12 lingouri de aur. Valoarea estimată a acestora este de 2,5 milioane de dolari. Nick a chemat imediat poliţia şi a predat metalul preţios.
 
Ulterior s-a aflat că aurul a fost ascuns în tanc de soldaţi irakieni aflaţi în Kuweit, după ce şi l-au însuşit dintr-o zonă ocupată. Nu se ştie de ce nu au mai reuşit să îl ia din locul în care l-au ascuns.

go4it.ro

Ciocolatierul Ana Egorova are 28 de ani. Ar fi trebuit să devină profesoară de informatică și economie, dar cele 6 luni lucrate la școală în timp ce își făcea studiile la Universitatea Pedagogică din Odessa au pus capăt carierei de profesor. Fiind studentă, nu a rezistat ritmului alert și și-a dat demisia, fără ca să mai revină vreodată la această meserie. Mereu însă i-au plăcut copiii, dragostea pentru proprii copii a apropiat-o de ciocolata raw vegană, care nu conține zahăr alb sau coloranți artificiali, - povestește ea.md.

Citiți articolul complet

Declaraţia a fost făcută de directorul Agenţiei pentru intervenţii şi plăţi în agricultură, Nicolae Ciubuc, în cadrul Forumului naţional al apicultorilor.

El a povestit că, în Moldova sunt circa şase mii de apicultori, dintre care doar 60 au depus solicitări.

De asemenea, el a spus că în ultimii cinci ani producţia de miere în Moldova este stabilă şi constituie circa 4 mii tone pe an. Aproape 15 la sută din miere este consumată pe piaţa internă, iar 85 la sută – se exportă. Exportul a crescut de la 245 tone in 2005 – 2016, la 3440 tone – în 2017.

Moldova exportă miere în ţările UE – România, Italia, Franţa, Germania, Spania, etc.

InfoMarket

La inițiativa socialiștilor și verzilor din Parlamentul European, shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Aceeași soartă o va avea și kebabul, dacă solicitările celor două grupuri politice vor fi adoptate.

În Uniunea Europeană se consumă zilnic 500 de tone de carne pentru shaorma și kebab, potrivit unei statistici invocate de cotidianul german Bild. România este una dintre țările în care cele două preparate de proveniență orientală se bucură de mare succes. Toate acestea ar putea deveni istorie, însă.

O măsură pe care doresc să o impună socialiștii și verzii din Comisia pentru Mediu a Parlamentului European ar putea duce la dispariția shaormei și a kebabului de pe piață. De ce? Pentru că reprezentanții celor două grupuri politice vor să interzică folosirea fosfatului în conservarea cărnii folosite pentru cele două produse, scrie libertatea.ro.

Fosfatul “leagă” apa și diferitele componente ale cărnii; în absența lui, carnea pusă la fript, pe obișnuitul rotisor vertical existent în orice shaormărie, s-ar usca și ar cădea. Problema este că fosfatul poate cauza serioase probleme de sănătate, inima și sistemul circulator fiind cele mai expuse.

bani.md

Investiţiile în parcurile industriale au crescut în nouă luni acestui an. Pentru construirea şi dezvoltarea infrastructurii s-au cheltuit aproape 300 de milioane de lei, ceea ce constituie o creştere de 3,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Şi veniturile încasate de companiile rezidente au crescut. S-au încasat aproape 1,5 miliarde de lei, ceea ce constituie o majorare de aproape 40 la sută. De asemenea, numărul persoanelor care activează în parcurile industriale este mai mare.

publika.md

Foto: mybusiness.md

Graba în care au fost tipăriţi primii lei moldoveneşti, grabă firească şi motivată economic (la fel s-a întîmplat în toate statele desprinse de URSS), a dus la strecurarea unor greşeli gramaticale în textele de pe bancnote, - scrie moldovenii.md.

Mai întîi mănăstirile:

Pe reversul bancnotei de 1 leu este imprimată Mănăstirea Căpriana. În toate emisiunile pînă în 2010 pe bancnotă e scris „Mînăstirea Căpriana". Începînd cu 2010 textul e corectat.Bancnota de 10 lei – Mănăstirea Hîrjăuca. Pe bancnotele emise pînă în 2009 e scris „Mînăstirea Hîrjauca". Începînd cu 2009 s-a modificat în „Mănăstirea Hîrjauca".Este dovadă de lipsă elementară de cunoaştere a limbii moldovenești utilizarea formei „Hîrjauca" în locul formei corecte „Hîrjăuca/Hîrjăuca", firească foneticii moldovenești.50 de lei – Mănăstirea Hîrbovăț. Aici e jale mare! Pe bancnotele emise pînă în 2008 sub imaginea mănăstirii e scris „Mînăstire_ Hîrbovet"! Din 2008 încoace se scrie „Mănăstirea Hîrbovăţ". Aici chiar putem omite utilizarea literei î, la ce erori s-au putut face!Cea mai cunoscută greşeală este cea de pe bancnota de 100 de lei. Cetatea Tighina e prezentată ca „Thighina". Începînd cu 2008 greşeala este corectată.
 Pe bancota de 1000 de lei este reprezentată clădirea Preşedinţiei sub care e scris „Parlamentul Republicii Moldova". Într-adevăr, la începutul anilor '90 Parlamentul activa în edificiul respectiv, lucru care nu mai este valabil în prezent. Corectarea textului trebuie făcută în sensul indicării perioadei de funcţionare a Parlamentului în actualul palat prezidenţial.Imaginea de pe bancnota de 500 lei nu conţine greşeli dar merită menţionată datorită unicităţii sale.Pe ea e reprodusă Catedrala din Chişinău avînd în faţă Clopotniţa. Însă la data tipăririi bancnotei – 1992 – Clopotniţa nu exista, fiind reconstruită abia în 1997, după ce fusese distrusă de autorităţile sovietice în 1962.Este un exemplu de anti-sovietism caracteristic perioadei de început a Republicii Moldova.Deşi oficial bancnota este pusă în circulaţie în 1999, nu există motive să credem că ea a fost concepută şi tipărită ulterior reedificării Clopotniţei, dată fiind însăşi reprezentarea grafică executată după modelul original al Clopotniţei şi al acoperişului Catedralei.Descrierile bancnotelor pe site-ul Băncii Naţionale a Moldovei nu menţionează greşelile de mai sus.Din contra, se operează doar cu formele corecte, ce ar presupune, logic, neautenticitatea leilor cu greşeli. Adică tot ce e greşit e fals!Odată cu schimbarea guvernatorului BNM s-au pus în circulaţie bancnote de 1 leu şi 20 de lei avînd semnătura lui D. Drăguţanu. Aceste modificări sînt indicate pe site-ul instituţiei. Acelaşi lucru ar trebui să se întîmple şi cu corectările din 2008, 2009 şi 2010.Căci altfel, putem presupune – iarăşi logic – că bancnotele fără erori sînt false!O remarcă şi despre monedele moldoveneşti: Acestea se bat la Monetăria Statului din România. (cu excepţia monezii de 50 de bani, versiunea 1997, cea aurie, din oţel cu alamă, care se bate în Cehia)Tradiţia europeană a baterii monedelor (chiar şi după introducerea monedei unice) acordă gravorului dreptul de a-şi grava iniţialele pe rezultatul muncii sale.Începînd cu 1993 pe banii moldoveneşti sînt prezente iniţialele CD, ale gravorului Constantin Dumitrescu. Pe monedele de 1 ban şi 10 bani – C. D. alăturate, pe cele de 5, 25 şi 50 (versiunea 1993 din aluminiu) – CD suprapuse (monogramă).Începînd cu 2003 iniţialele dispar.Cauza nu este făcută publică. Se poate doar presupune un exces de zel al luptei cu „imperialismul românesc", caracteristică perioadei 2001-2009.Sper să fie îndreptată această regretabilă abordare, dacă tot tindem spre spiritul european.Dar mult mai grav e că site-ul oficial al BNM nu menţionează numele lui C. Dumitrescu ca gravor al monedelor, la fel cum nu-l menţionează nici pe Gheorghe Vrabie ca autor al bancnotelor. Nu se indică nici măcar existenţa iniţialelor pe monede, lucru absurd avînd în vedere că ele sînt un indiciu de autenticitate a acestora.Culmea prostiei este prezentarea pe acelaşi site a monedei de 1 ban din 1993 avînd iniţialele şterse cu vreun „fotoşop"! (toate monedele de 1 ban puse în circulaţie pînă în 2003 aveau gravate iniţialele)Ca o concluzie: „Rîde de tine primul, înainte ca altcineva s-o facă." (Elsa Maxwell)PS: Nu poate fi uitat nici paşaportul cetăţeanului RM tirajat la vremea lui în milioane de exemplare. Este şi el în categoria lucrurilor cu greşeli care ne însoţesc zilnic.

Peste 77 mii lei va achita în bugetul de stat întreprinderea „BUELO" S.R.L.. Aceasta este acuzată că a încălcat legislația concurențială prin copierea ilegală parțială  a  ambalajului  produsului  bastonașe  din  porumb  „CRISTINUȚA", „CRISTINEL" pentru produsele „SĂNDUȚA", „SĂNDEL" și plasarea acestora pe piață.

Plângerea a parvenit la Consiliul Concurenței la mijlocul lunii octombrie 2016 din partea întreprinderii „Savex-Prim” SRL, companie care produce bastonașele „Cristinuța” și Cristinel”.

Potrivit CC, modelul și desenele produselor „Cristinuța” și „Cristinel” sunt întregistrate la Agenția de Stat pentru Proprietate intelectuală.Compania „Sevex-Prim” susține că a încercat să tranșeze situația pe cale amiabilă cu „Buelo” SRL, expediind două somații în acest sens, la începutul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie 2016, în care a solicitat încetarea producerii și comercializării produselor cu ambalajele sus menționate, dar și să le retragă de pe piață.Prin scrisoarea de răspuns, „Buelo” SRL a recunoscut că sunt unele elemente comune în ambalajele produselor celor două companii, de aceea, întreprinderea s-a angajat să întreprindă acțiuni imediate pentru a exclude elementele pasibile de a crea confuzii.Totuși, „Sevex-Prim” susține a depistat că produsele au continuat a fi fabricate și plasate pe piață, adresându-se Consiliului Concurenței.De asemenea, la un an distanță, la data de 12 septembrie 2017, la depozitul „Buelo” SRL au fost găsite 2400 de cutii din carton  „Sănduța” și 2400 de cutii din carton „Săndel”, cu același ambalaj.Astfel, Consiliul Concurenței a decis să aplice companiei „Buelo” SRL o amendă de peste 77.000 de lei. Suma amenzii se va achita la bugetul de stat în termen de 60 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.

bani.md

Afacere inedită în satul Naslavcea, raionul Ocnița. Un tată şi un fiu au deschis o crescătorie de păstrăv, unică la noi în ţară. Dumitru și Gheorghe Bârlădeanu au reuşit să adapteze peştele de munte la condiţiile climaterice specifice nordului Moldovei. Au făcut astfel un experiment care, în cele din urmă, le-a adus şi un profit important.

Dumitru și Gheorghe Bârlădeanu deţin șase bazine şi au crescut până acum peste 50 de tone de păstrăv. Icrele au fost aduse din Polonia, iar peștele este hrănit doar cu mâncare ecologică din Europa.

"Aici peștele deja se crește într-un mod industrial pentru a fi comercializat. Instalația oxigenează apa, în primul rând, plus creează curentele artificiale de apă. De asemenea, elimină câteva substanțe dăunătoare pentru pește", a spus omul de afaceri Dumitru Bârlădeanu.

Antreprenorii îşi propun să construiască şi o agropensiune.

"Noi planificăm vedeți deja acolo sus sunt făcute niște terase pentru foișoare, vor fi puse niște grătare Ideea principală va fi consumul de pește proaspăt, de păstrăv. Totodată la noi sunt plantate mai multe plante anuale care vor crește în mod ecologic", a mai adăugat omul de afaceri Dumitru Bârlădeanu.

Localnicii apreciază calitatea produselor.

Prețul uni kilogram de păstrăv este de aproximativ 130 de lei.

prime.md

Matei Baron este un moldovean, născut la Chișinău, care a ajuns departe în lumea financiară din New York, fiind recent numit partener al unei firmei de proprietate imobiliară, care gestionează peste 1,5 miliarde de dolari în active, - scrie unimedia.info.

Curios este faptul că Matei Baron, în vârstă de 38 de ani, a ajutat la redactarea  autobiografiei lui Bill Clinton - "My Life".

Matei (sau Mattwew) Baron s-a născut la Chișinău, însă a emigrat cu părinții în Brooklyn, SUA, la vârsta de trei ani. Moldoveanul are un fiu, în vârstă de șase ani.

Cariera și-a început-o chiar pe Wall Street. Una din cele mai mare bănci din lume, Morgan Stanley, l-a angajat, asta deși Matei Baron nu avea o diplomă de universitate. Industria brokerilor însă l-a dezamăgit într-o oarecare măsură, în special din cauza brokerilor care își mințeau clineții în perioada speculațiilor financiare din 1997-2001, pe atunci când înflorea internetul, cunoscute sub denumirea de dot-com bubble. Acest fapt l-a determinat să demisioneze, scrie bisnow.com.

Ulterior, Matei Baron a mers la Universitatea din New York (NYU), după care a făcut și un master în finanțe la Columbia Business School, potrivit rew-online.com, iar acum moldoveanul își gestionează propria firmă, cu milioane la active.

unimedia.info