Muzeul Naţional de istorie, monumentul lui Ştefan cel Mare şi chiar Penitenciarul numărul 13 din Capitală se regăsesc într-o hartă proaspăt lansată a atracţiilor turistice din Capitală, - scrie publika.md.

Harta reprezintă un ghid turistic pentru oaspeţii străini, cu ajutorul căreia vor putea mai uşor să identifice locurile turistice din Chişinău. Totodată două treimi din participanţii la studiu au recomandat parcurile din Capitală ca fiind demne de vizitat.    

Autorii studiului au elaborat o hartă a Capitalei, pe care sunt indicate peste 130 de atracţii turistice. Ei spun însă, că numărul acestora este mult mai mare.

"Observaţi că avem poze în jurul hărţii şi fiecare poză are un anumit număr care corespunde punctului de atracţie de pe hartă" susţine Mihail Bologan, director al unei companii de prelucrare a datelor

Locaţiile turistice au fost identificate în urma rezultatelor unui sondaj, la care au participat peste 200 de locuitori ai Capitalei. Totodată, cu recomandări au venit şi mai mulţi experţi în turism.

Ghidul turistic este destinat în special străinilor, care vin la Chişinău. Pe hartă sunt indicate numărul liniilor de troleibuze care ajung la fiecare obiectiv turistic.

Harta "Descoperă Chişinăul" a fost tipărită într-un tiraj de 30 de mii de exemplare şi va putea fi cumpărată la preţul de 20 de lei.

Începând cu 28 octombrie 2017, toate entitățile ce dețin statut de plătitor a TVA, dar și cele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitor al TVA, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special Factura fiscală.

Proiectul ordinului Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special Factura fiscală și a Instrucțiunii privind completarea acestuia, este propus spre consultare publică de Serviciul Fiscal de Stat.

Formularul cu regim special Factura fiscală se va utiliza pentru documentarea livrărilor impozabile și neimpozabile cu TVA de mărfuri și servicii, precum și în cazurile transportării sau transmiterii activelor fără transmiterea dreptului de proprietate în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere teritorial, în afara entității la transmiterea activelor la prelucrare, păstrare, expertiză, arendă, locațiune sau la refacturarea cheltuielilor compensate.

Potrivit proiectului Ordinului SFS, formularul facturii fiscale va conține grade de protecție precum hârtia specială ce nu are luminiscență în raze ultraviolete, filigran bicolor, ghioșuri, milieu, rozete, microtext și cod cu bare.

Documentul prevede că entitatea ce nu deține un sistem computerizat de evidență primară va imprima individual factura fiscală pe hârtie prevăzută cu însemne de protecție pentru documentarea faptelor economice, care vor fi stabilite de entitate, conform posibilităților proprii.

Acordarea dreptului pentru tipărirea de sine stătător a facturilor fiscale de va efectua în baza unei recipise în formă electronică, depusă prin intermediul sistemului automatizat Comandă on-line a formularelor tipizate pe www.servicii.sfs.md.

Factura fiscală la livrarea mărfurilor conține 22 de rânduri. În rândul Data eliberării/data livrării se va indica ziua, luna și anul eliberării facturii fiscale și a efectuării livrării, în rândul 1– denumirea entității, adresa juridică, codul fiscal și numărul de înregistrare ca plătitor TVA, dacă furniorul deține acest statut, în rândul 2 – denumirea entității căreia i se livrează mărfurile, adresa, codul fiscal, numărul de înregistrare ca plătitor al TVA, iar pentru cetățeni – numele, prenumele, domiciliul, IDNP-ul.

În rândul 3 intitulat Delegație – seria, numărul delegației, data, numele persoanei delegate și denumirea cumpărătorului care a eliberat delegația, în rândul 4 – denumirea și numărul documentelor anexate la factura fiscală, în rândul 5 – adresa primului loc în care mărfurile sunt încărcate în unitatea de transport, în rândul 6 – adresa locului de descărcare a mărfurilor.

În rândurile următoare se vor indica date le foii de parcurs, denumirea, adresa și codul fiscal al transportatorului, tipul de marfă, timpul sosirii și staționării, distanța care trebuie parcursă de unitatea de transport, mărimea plății pentru serviciile prestate etc.

Factura fiscală la livrarea serviciilor conține 17 rânduri, în care se vor indica la fel ziua, luna și anul eliberării facturii și efectuării livrării, informații despre entitate prestatoare, dar și cota TVA ce se aplică la serviciile prestate, precum și alte date solicitate.

Factura fiscală în cazul transportării activelor fără transmiterea drepturilor de proprietate, refacturării cheltuielilor compensate include 22 de rânduri, dintre care, rândurile 3-9 și 11-22 se completează similar facturilor fiscale pentru livrarea mărfurilor.

Menționăm că, începând cu 28 octombrie 2017 din Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special va fi exclus formularul Factura, dar și Anexa la factură.

Tipărirea centralizată a formularelor facturii fiscale, eliberarea seriei și diapozonului pentru imprimarea de sine stătător a facturii fiscale, administrarea, menținerea, dezvoltarea și asigurarea funcționării sistemelor informaționale automatizate privind evidența formularelor de documente primare cu regim special se va efectua de către ÎS Fiscservinform, iar eliberarea lor – de către subdiviziunile SFS.

Proiecele Formularelor facturii fiscale și Instrucțiunea de completare.

Proiectul va fi discutat până pe data de 22 august curent.

Sursă: albasat.md

 

Cei 270 de copii de grădiniţa „Povestea” din oraşul Nisporeni trăiesc o poveste. Ei au doldora apă caldă de la energia solară, iar iarna vor veni în încăperi încălzite cu energie din biomasă. Trecerea la tehnologiile verzi a fost posibilă datorită investiţiilor Uniunii Europene realizate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

„Mă spăl cu apă caldă mai mult la grădiniţă decât acasă. Soarele e generos pentru că are multe raze şi cu ele încălzeşte panourile solare de pe acoperişul grădiniţei. Iar noi avem multă apă caldă şi ne bucurăm de ea. I-am zis deja mamei şi tatei să pună şi la noi acasă panouri solare”, spune Gabriel, un băiat de la grădiniţa „Povestea”. 

Grădiniţa „Povestea” este prima instituţie publică din oraşul Nisporeni ce a trecut la energia regenerabilă. Echipa de educatori, părinţii şi edili locali au organizat discuţii publice pentru a o lua o decizie comună şi asumată în favoarea energiei curate.

„A fost important să luăm împreună această decizie, pentru că ne priveşte pe fiecare. Niciodată nu este uşor să faci primul pas. Noi l-am făcut şi vedem deja beneficiile. Ne bucurăm că grădiniţa are acces la energie curată, produsă local. Vom avea siguranţa livrării de energie şi vom păstra banii la noi în ţară. E de necrezut să poţi avea apă caldă de la soare şi să nu plăteşti pentru consumul ei. Copiii se spală cu plăcere toată ziua, iar înainte de somnul de amiază fac băiţă, fapt ce nu ni-l puteam permite atunci când încălzeam apa de la boilerul electric”, spune directoarea grădiniței, Tatiana Cociu.

Din cauza costului mare la apa caldă şi a bugetului modest, administraţia grădiniţei era nevoită să reducă din consumul de apă caldă. Ea era conectată la sistem doar iarna-toamna şi atunci utilizată cu moderaţie. „Ne îngheţau mâinile atunci când trebuia să spălăm vasele pe timp de iarnă. Încălzeam apa doar pentru a o dezmorţi. Acum e o plăcere să gospodăreşti la chiuvetă”, spune Vera Bulaş, bucătăreasă.  

 Colectoarele solare au fost conectate la sistemul de încălzire alimentat de o centrală termică pe bază de biomasă, care a înlocuit cazanul pe gaze naturale. Sistemul are o capacitate de 4 mii litri pe zi și reglează automat temperatura apei, pentru a evita supraîncălzirea în zile toride sau dezvoltarea bacteriilor atunci când temperatura apei din rezervor este redusă. Pe timp de iarnă vor fi funcționale trei surse alternative de încălzire a apei menajere: de la colectoare solare, de la sistemul de încălzire pe biomasă sau de la sursa electrică clasică.

Investiţiile realizate de Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de UE şi implementat de PNUD, nu sunt singurele la grădiniţa „Povestea”. Autoritățile publice locale au efectuat și o serie de lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirii cu o suprafaţă de aproape 2500 de metri pătrați. Astfel, cu sprijinul altor donatori, au fost instalate geamuri termopan, termoizolat acoperișul și pereții și modernizat sistemul interior de încălzire al clădirii. Planurile Primăriei nu se opresc aici. „Planificăm să dotăm întreprinderea municipală specializată cu un tocător și o linie de producere a biocombustibilului din deşeurile agricole şi forestiere locale. Întreprinderea dispune de transport, depozite, personal pregătit, iar astfel își va extinde operațiunile. În același timp, vom putea asigura grădinița cu biocombustibil de calitate şi la preţuri accesibile” susţine primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu.

Pentru instalarea sistemului termic pe biomasă şi al celui de producere a apei calde de la energia solară, Proiectul Energie și Biomasă a alocat 84, 5 mii Euro,  fonduri europene. Şi comunitatea a investit 15 mii de Euro, fonduri ale APL, dar şi contribuţia părinţilor.

„Nu putem economisi pe sănătatea copiilor și am fost bucuroși să contribuim pentru trecerea grădiniței la energia regenerabilă. Aceasta înseamnă temperatură constantă în toate încăperile, apă caldă, confort pentru copii. La fel, ne bucurăm de rolul nostru, fie şi mic, în reducerea poluării mediului ambiant, dar şi în dezvoltarea economică locală, banii plătiţi pentru energia consumată rămânând în ţară”, spune Cristina Moldovan, părinte.

În prezent, 21 de grădiniţe şi centre de sănătate din ţară au instalate, din fonduri europene, colectoare solare care sunt combinate cu centrale termice pe bază de biomasă, ce asigură confortul termic al copiilor și educatorilor, economii bugetare și dezvoltare locală. Până la finele anului curent, alte 37 de grădinițe vor instala panouri solare pentru producerea apei calde în cadrul Proiectului Energie și Biomasă în Moldova.  

Proiectul Energie şi Biomasă, etapa a doua, este un proiect de trei ani realizat în perioada 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului, implementat în 2011-2014, cu un buget total de 14,56 milioane Euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane Euro) şi PNUD (560 000 Euro).

Mai multă informaţie despre Proiectul Energie şi Biomasă găsiţi pe www.biomasa.md şi pe pagina de Facebook.

 

Înființarea unei plantații de goji este destul de rentabilă datorită valorii deosebite a fructelor, a frunzelor și nu în ultimul rând, a butașilor. Aceasta a fost și ideea fermierului Constantin Munteanu din Chișinău, care a decis să planteze pe o suprafață de 0, 7 hectare, aceste pomușoare cu o valoarea energetică deosebită și cu multiple beneficii pentru sănătate.

Ideea i-a venit lui Constantin în timp ce se afla în Grecia. Fiind stabilit acolo de mai mulți ani, tânărul antreprenor a avut oportunitatea de a studia procesul de cultivare al acestor pomușoare, ca apoi revenind în țară, să încerce o afacere inedită pentru Republica Moldova.

Cu trei în urmă, Constantin a procurat 800 de puieți de goji din Bulgaria și i-a sădit pe o plantație în apropierea satului Bacioi. Astfel, a pornit afacerea de familie a companiei C.A.N. Munteanu SRL, care pe parcursul a trei ani a progresat și s-a dezvoltat, devenind membră a Asociației Obștești „Pomușoarele Moldovei”, iar produsele au ajuns pe rafturile celor mai mari rețele de supermarket-uri din Chișinău. Fructele sunt comercializate doar în stare proaspătă.

Pomușoarele Goji se caracterizează printr-o roadă multianuală, care începe din lina iulie și durează până la primele înghețuri. De aceea, fermierul nu a putut încă evalua roada din acest an, însă în mod normal, după anul 3 de cultură, arbustul de Goji poate produce peste 3-4 kg de fructe proaspete.

Deoarece provin din regiuni cu condiții climaterice dificile, fructele goji nu sunt pretențioase la mediu, la sol, pot crește productiv fără vreun sistem de irigare și fără a fi tratate sau stropite cu substanțe chimice și fertilizanți. Roada din anul acesta nu a fost supusă nici unui proces de tratare, fructele nu au fost stropite cu nimic, nici macar cu tradiționala zeamă bordoleză.

Deși tufele sunt încă destul de mici și au nevoie de suport, Constantin Munteanu ne-a povestit că arbuștii de goji pot ajunge până la 2-2,5 metri în înălțime, fiind și foarte longevivi. Au existat arbuști care au ajuns la vârsta de 150 de ani.

În prezent, fructele sunt comercializate doar în stare proaspătă, ajungând în supermarketurile din Chișinău la un preț de 250-260 de lei.

Deși încă nu și-a scos investițiile inițiale, Constantin Munteanu crede în perspectiva acestei afaceri și consideră că în anii ce urmează plantația se va extinde, iar volumul de producție va crește considerabil. Cu atât mai mult că pomușoarele goji pot fi utilizate nu doar în stare naturală, ele pot fi uscate, procesate și folosite pe larg în industria alimentară și farmaceutică, iar din frunzele de goji se face ceai, care este de asemenea foarte benefic pentru sănătate.

Sursă: madein.md

 

În Rusia muncesc aproape jumătate de milion de moldoveni. Ei sunt pe al patrulea loc la salarii printre migranții din CSI și Georgia, iar majoritatea dintre ei nu vor să se întoarcă acasă. O arată un sondaj realizat în Rusia pe un eșantion de 8.700 de migranți, scrie Kommersant. Din textul de mai jos aflați cât câștigă un moldovean în patria lui Pușkin în raport cu alți cetățeni din CSI.

Potrivit Kommersant, numărul migranților din R. Moldova în Federația Rusă s-a redus cam cu 60.000 de oameni, față de anul 2016. Dacă anul trecut în Rusia erau 497.000 de moldoveni, anul acesta au rămas 430.000. Totodată, se înregistrează o creștere a numărului de femei printre migranți, dar și o ascensiune a statisticii de munci sezoniere.

Sondajul arată că salariul mediu al unui migrant moldovean în Rusia e de 35.300 de ruble în cazul muncii legale și cu peste 2000 de ruble mai puțin în cazul unei activități ilegale - 32.200 de ruble. Moldovenii, care apar în clasament alături de muncitorii din alte țări CSI și Georgia, au printre cele mai mari salarii, cedând belarușilor (41.000 de ruble), azerilor și georgienilor (câte 35.900 de ruble). Totuși, salariul mediu al unui migrant e 84% din salariul mediu al unui rus, scrie publicația.

60% dintre toți migranții care muncesc în Federația Rusă spun că au lucrat acasă la un job cu o calificare mai înaltă, iar 2/3 spun că muncesc în Rusia în comerț sau drept muncitori necalificați.

Limba vorbită

Datele sociologice arată că moldovenii mai puțin utilizează rusa ca limbă de bază la lucru, față de anul 2011. Dacă acum șase ani moldovenii vorbeau în 90% de cazuri în rusă la locul de muncă, acum procentul a coborât la 83%. Acasă, respondenții moldoveni vorbesc rusește doar în 39% din cazuri.

„Va trece timpul și tabloul limbii se va schimba total, dacă nu vom întreprinde nimic . Noi nu avem programe de învățare a limbii ruse, iar între timp rusa „pleacă” din republici”, spune șeful Centrului de Cercetări Migraționiste din Rusia, Dmitri Poletaev.

Planurile moldovenilor

Între timp, sondajul relevă că mai mult de jumătate dintre moldovenii din Rusia nu au de gând să revină acasă - 52,9% vor să rămână în Rusia. 25,4% au de gând să facă o navetă permanentă între Rusia și R. Moldova și doar 8,4% vor să lucreze un an sau doi în Rusia și să se întoarcă acasă.

agora.md

 

Fermierul din Italia, Roberto Guardigli, construiește la Dubăsari un elevator pentru cereale cu o capacitate de 32 de mii tone. Italianul s-a mutat în regiunea transnistreană acum zece ani și a pornit propria afacere, arendând un teren de 9,3 mii hectare.

Potrivit agenției INFOTAG, cu referire la mass-media locală, proiectul cu un buget de circa 2,5 mil. euro este prevăzut pentru o perioadă de doi ani. Construcția a început în luna mai. Până în septembrie este planificată instalarea a patru din cele opt turnuri. Echipamentul pentru curățare și uscare a grâului și două turnuri cu o capacitate de 4 mii tone fiecare deja au fost instalate. Datorită mecanizării, procesul de uscare va fi mai rapid.

Fermierul italian crește grâu, orz, floarea soarelui, porumb, in. Acesta a angajat circa 100 persoane. Produsele cultivate sunt vândute prin portul „Giurgiulești”, precum și porturile ucrainene Odessa și Reni. Dar, transportarea și, în special, vămuirea este costisitoare, deoarece este necesară întocmirea documentelor și în Transnistria și în Moldova.

bani.md

 

"Dincolo de noi", "Nouă vieţi", "Fântânile" şi "Spectru". Sunt doar câteva filme autohtone, care vor fi finanţate de Guvern, - comunică publika.md.

Până la sfârșitul anului 2018, pe sticlă vor apărea 16 pelicule. Peliculele vor fi de diferite genuri, inclusiv de ficţiune, documentare, vor fi şi două filme de animaţe.

Bugetul alocat pentru producţii depăşeşte cinci milioane de lei.

Pentru a participa la concurs, casele de producţie au depus un dosar care conţinea scenariul şi echipa care va realiza filmul. Concursul a durat două luni, iar dosarele au fost securizate. Cei mai mulți bani, peste un milion de lei au fost alocați filmului "Dincolo de noi". Pelicula va fi filmată în Moldova și în Franța.

"Genul este o dramă a noastră. Cu elemente de toate, toate cele simțuri, toate cele emoții pe care le avem : ură, dragoste, invidie. E o muncă enormă care urmează să fie făcută", a spus producătorul filmului "Dincolo de noi", Nicu, Tarnă.

Un alt câștigător este și regizorul Sergiu Ciorescu. Pentru pelicula „Filmul de ieri și de astăzi”, un documentar de lung metraj, casa de producție a primit peste 70 de mii de lei.

"Documentarul va oglindi realitatea din trecut și din prezent a istoriei cinematografiei de succes. Un documentar care va fi în primul rând pentru tineri", a spus regizorul, Sergiu Chiorescu.

Directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, Valeriu Jereghi, a menţionat că scopul concursului a fost de a reanima şi relansa industria filmului din Moldova.

"Au fost recepționate 22 de dosare dintre care 16 au trecut baremul de șase puncte necesare. Noi vom ajuta cu participarea la festivaluri internaționale, cu alte relații pentru dezvoltarea în principiu a relațiilor în domeniu", a spus directorul Centrului Național de Cinematografie, Valeriu Jereghi.

Reprezentanții Ministerului Culturii speră că anul viitor suma alocată proiectelor cinematografice va fi mai mare.

"Mizăm foarte mult ca acele filme care vor fi, care au obținut finanțare și care vor demara sper în curând lucrul asupra filmului să poată fi demonstrate publicului și să poată fi promovate și pe piața externă", a spus secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol.

În acest an, industria cinematografică va beneficia, în total, de opt milioane de lei. Este pentru prima dată în ultimii zece ani, când statul investește în asemenea proporții, în acest domeniu.

Combinatul de vinuri „Cricova” SA și Centrul de turism și afaceri „Cricova-Vin” SA au comis o serie de încălcări în administrarea proprietății publice, arată auditul pentru anii 2015-2016, efectuat de Curtea de conturi a Republicii Moldova, - comunică mybusiness.md.

Urmare a verificărilor, Curtea a decis să transmită materialele auditului Procuraturii generale pentru examinare conform competențelor. Este vorba despre înstrăinarea a 11 active pe termen lung, acordarea dreptului de proprietate asupra mărcii comerciale „Cricova” unei persoane fizice din altă țară, construcția unui restaurant în orașul subteran unde se produc vinurile „Cricova”, precum și acordarea unui împrumut către un agent economic de către Centrul de turism și afaceri „Cricova-vin” SA.

Câte companii din Moldova sunt prezente în spațiul on-line cu logo și site și când au început acestea să se promoveze pe internet?  

Era internetului a transferat piețele, iar cu ele - publicitatea și marketingul în spațiul virtual. Fără identitate pe web, începând cu un site elementar și continuând cu magazine on-line, bloguri, aplicații, în zielele noastre e cam greu de imaginat o companie. 

Nu și în Moldova. 47% din companiile din regiunile țării nu au logo, nici site și consideră că nici nu au mare nevoie de ele. Regula promovării “prin recomandare” sau “cunoscuți” e încă în plină floare. Spre viitor privește în cea mai mare parte doar Chișinăul.

Constatarea a fost făcută prin intermediul unui sondaj realizat de Magenta Consulting, care a decis să vadă câte dintre companii de la noi din țară și-au asigurat prezența în spațiul on-line și de când. Cercetarea a inclus 402 companii, cărora li s-a adresat următoarea întrebare:

“Când ați realizat pentru prima dată designul la următoarele elemente corporative:  

Logotipul companiei (sigla);

Site-ul companiei?” 

On-line companiile mari dictează trendul

Debutul e-commerce sau a magazinelor on-line a fost marcat în 2001, când Amazon a lansat serviciile mobile și a raportat primele profituri pe vânzări on-line. De atunci, lucrurile în spațiul virtual s-au mișcat cu pași gigantici. În doar 7 ani, un studiu realizat în SUA a demonstrat că 81% dintre americani, înainte de a procura un produs, l-au căutat on-line, iar 66% au și făcut cumpărături pe net.

În Moldova, vânzările on-line abia acum își iau avântul. 8% dintre companii s-au dovedit a fi vizionare în privința șanselor ce le oferă internetul și au dat de știre pe net că există. Acestea se promovează cu primul logo și pagină web a companiei între anii 2001-2010. Se poate presupune că acestea aveau și un profit bun, pentru că, în acest interval de timp, o pagină web era destul de costisitoare.

Circa 24% dintre companii și-au făcut apariția pe internet între anii 2010-2016. Rebranding al logo-ului în ultimii 6 ani și-au făcut 12% dintre companii.

Figura 1: Ponderea companiilor ce dețin site și logotip în perioada 1990-2016, %

Ponderea companiilor mici și mijlocii care au site-uri e mai mică  decât cea a întreprinderilor mari (mai mult de 249 de angajați). 52% de micro-întreprinderi, și 43% de companii mici încă nu dispun de un site. 

Figura 2: Ponderile per tip de companii ce dețin site 1990-2016, %

Chiar  și on-line centrul economic al țării este Chișinăul

Cea mai mare pondere a companiilor care au logo și site web în prezent se află în Chișinău (peste 20%), aproape aceeași pondere au obținut și companiile din centrul țării. Companiile din nord au într-o măsură mai mare logotip (13%), decât site (9%). Totodată, la moment, ponderea companiile din sud ce dețin site și logotip e mai mică față de companiile din alte regiuni (4%).

Majoritatea companiilor din regiuni încă mai preferă modalitatea clasică de promovare - prin publicitate TV, radio, ziare sau la vedere. Circa 40 % dintre întreprinderile din nord și cele exportatoare declară că nu au un logotip. 47% de companii din centrul țării și 24% - din nordul țării nici nu consideră că ar avea nevoie de a se promova pe net cu un logo sau site web.  

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 402 companii, cu o marjă de eroare de +/-4.88%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 10 august – 22 septembrie, 2016 la telefon prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Sursă: consulting.md

Compania belgiană Anheuser-Busch InBev (AB InBev) și cea turcească Anadolu Efes au ajuns la un acord privind fuziunea afacerilor pe teritoriul Rusiei și Ucrainei, informează mybusiness.md.

Noua companie se va numi AB InBev-Efes, ambii investitori vor avea cote-părți egale și vor avea același număr de locuri în Consiliul Director. Pentru funcția de președinte va fi propus Tuncay Özilhan, președintele consiliului directorilor Anadolu Group и Anadolu Efes.

Tranzacția ar putea fi finalizată până la sfârșitul primului semestru al anului 2018, însă până atunci AB InBev și Anadolu Efes vor continua să activeze ca producători independenți.

Reprezentanții companiei AB InBev au declarat că decizia de a fuziona a fost rezultatul unui acord istoric de a cumpăra, în anul 2016, – SABMiller, un concurent britanic al AB InBev – o tranzacție în valoare de 106 miliarde dolari. Astfel, corporația belgiană a devenit proprietarul a 24% din acțiunile Efes, pe care SABMiller le-a primit după fuziunea din 2011, în schimbul activelor sale.

Fuziunea AB InBev și Anadolu Efes va permite ambelor companii să-și îmbunătățească starea financiară, dar și de a deveni un concurent pentru Carlsberg, care este considerat cel mai important producător în Europa. Analiștii financiari ai ziarului rus „Vedomosti” susțin că fuziunea ar putea să fie extinsă în toate țările CSI, unde este prezent cel puțin unul dintre participanții la tranzacție.

AB InBev produce mai mult de 200 de mărci de bere, inclusiv Budweiser, Corona, Stella Artois, Beck, Hoegaarden, Klinskoe și „Sibirskaya Korona”, iar Anadolu Efes produce Efes Pilsener, „Starîî Melnik”, Bavaria, Chișinău, ș.a..