Reprezentantul Societății de Consultanță și Avocatură Hanganu, Tănase & Partenerii, Andrei Bivol anunța săptămâna trecută, că rețeaua românească de magazine de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, își retrage proiectul de investiții din Moldova din cauza barierelor administrative, birocrației excesive și lipsei de încredere în deciziile autorităților locale. 

Amintim, că în anul 2014 Dedeman și-a anunțat intenția de a intra pe piața moldovenească. În august 2015 compania a încheiat contractul cu S.A. Piele pentru construcția complexului comercial pe teritoriul fostei fabrici de piele în Chișinău, pe strada Ismail 99. În aceste condiții, mai mult de 50 de construcții din anii 60’, aflate în stare avariată, urmau a fi demolate, iar teritoriul – amenajat. În total, proiectul presupunea investiții de 20 milioane de euro și crearea a cel puțin 200 de locuri noi de muncă.

Prim-ministrul Pavel Filip a reacționat destul de dur la decizia de retragere a potențialului investitor. Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Ion Lupan, a menționat într-un interviu, că Filip a catalogat acțiunile consilierilor municipali drept ”sabotaj” și a cerut Consiliul Economic să analizeze problema din toate punctele de vedere, să evalueze perspectivele acestuia și să reia dialogul direct cu proprietarii companiei Dedeman.   

Guvernul actual se poziționează drept o ”echipă de tehnocrați”, care activează, în primul rând, în interesul statului. Astfel, în contextul studierii problemei ”din toate punctele de vedere”, apare întrebarea, dacă au fost evaluate consecințele venirii pe piață a unui astfel de jucător puternic ca Dedeman pentru economia și mediul de afaceri din Moldova? 

Dedeman este una dintre cele mai mare companii din România cu capital autohton. Fondatorii ei sunt frații Adrian și Dragoș Pavăl. Anul trecut cifra de afaceri a acestei rețele de hypermarketuri de construcții a ajuns la 5,2 miliarde lei românești (RON), fiind cu 19% în creștere față de anul 2015. Profitul net a constituit 713 milioane RON. Numărul mediu de salariați pe parcursul anului a fost de 8 421 persoane.

Anul curent compania își menține activitatea la același nivel. Conform datelor publice, în primul semestru 2017, cifra de afaceri a crescut cu 17%, ajungând la 2,6 miliarde RON (565 milioane euro). Compania planifică să finiseze anul cu vânzări de 5,6 miliarde RON (1,22 miliarde euro). 

Numărul de marketuri Dedeman în România, inclusiv cel mai recent deschis la Turda, a ajuns la 48, iar numărul de angajați a depășit pragul de 10 000.

În prezent, fondatorii Dedeman caută noi platforme pentru investirea banilor câștigați, informează Ziarul financiar. Anul curent rețeaua a procurat 5,56% din Transelectrica, una dintre cele mai valoroase companii de stat din România, a cumpărat un teren de 2,7 ha pe șoseaua Progresul din București contra sumei de 6,7 milioane euro și a ajuns la aproape 33% din acțiunile producătroului de cărămidă Cemacon. Dedeman a fost la un pas să procure AFI Park din capitala românească contra sumei de 164 milioane euro, ceea ce ar fi putut deveni cea mai mare tranzacție semnată vreodată pe segmentul de office din România. Afacerea, însă a picat.   

Cu toate acestea, co-fondatorul Dedeman, Dragoș Pavăl a menționat pentru profit.ro în ianuarie 2017, că doar 20% din produsele firmei sunt importate din China. Iar 80% din materiale de construcții sunt livrate de furnizori români (inclusiv și cei transnaționali, cu uzine în România).

Tot în acest interviu (publicat în data de 13.01.2017) domnul Pavăl, la întrebarea despre planurile de extindere a rețelei în afara României, a spus următoarele: „Planul nostru a fost să mergem în Moldova, ca să învățăm să operăm o firmă în afara României. Și după ce învățăm, luăm o decizie să mergem într-o piață care nu e neapărat lângă noi. Nu ne-a reușit pasul cu Moldova. Suntem perseverenți. Până la urmă, vom reuși. Învățăm, după care mergem mai departe”.

Amintim, acest fapt a fost spus 10 luni în urmă. Deci, ce ar însemna refuzul oficial al Dedemanului, anunțat săptămâna trecută: o problemă sau un avantaj pentru Moldova? Situația vizează nu doar marketurile locale de materiale de construcții, cât industria materialelor de construcții și finisaj din țara noastră. Dedeman nu produce nimic și proprietarii rețelei, desigur, nu vor renunța la furnizorii lor.

Printre cei mai mari producători de materiale de construcții din Moldova se numără Lafarge Ciment (Rezina) din grupul LafargeHolcim; Knauf (Bălți) și Supraten (Chișinău). 

Cimentul în catalogul online Dedeman este furnizat de trei producători: Holcim, Carpatciment și compania bulgară ”Devnea cement” («Девня цемент»). Grupul Knauf este prezent pe piața românească din 1993, cu Knauf Gips și Knauf Instalation. Supraten, Knauf Moldova, Bicomplex Construct și alți producători de amestecuri de construcții din Moldova nu sunt prezenți pe piața românească.  

”Ne este greu să concurăm cu producătorii din țările Uniunii Europene”, spune Ilarion Ursu, directorul grupului de companii Roofart și Conluxart (producătorul sistemelor de drenaj, companie înregistrată în Moldova de peste 20 de ani și care activează și în România). ”Ei (companiile românești) au acces la programele de sprijin de stat și la împrumuturi ieftine pe termen lung. Colegii din Polonia, de exemplu, cu care am lansat afacerile simultan și în aceleași condiții, au ajuns prea departe, iar succesul lor este de neatins pentru noi”.  

În orice caz, în producția materialelor de construcții din Moldova sunt implicați aproximativ 20 mii de persoane. Inclusiv în domenii adiacente. De exemplu, minerii și lucrătorii din carierele de unde se extrage materia primă; Cartnord din Chișinău, care produce inclusiv sacuri de hârtie pentru Lafarge Ciment și alte firme analogice; companii de transport; magazine mici de materiale de construcții din raioane, susținuți de producători prin credite pentru mărfuri, etc. Este greu de prezis, dacă Dedeman va lucra cu micile companii din raioanele Moldovei. În România, cel puțin, compania nu obișnuiește să facă asta. 

Un oficial din Moldova de rang înalt (am menționat citatul respectiv în unul din articolele mele, indicând numele și postul ocupat), menționează adeseori sfaturile președintelui Camerei de Comerț și Industrie din România: “Păstrați locurile de muncă! Învățați din greșelile noastre! Ele sunt foarte ușor de pierdut și greu de creat!”  

Impozite

 Aici situația pare a fi și mai interesantă. Este clar că odată cu venirea unui retailer străin puternic, valoarea adăugată de bază, impozitele pe salarii, etc, inclusiv și locurile de muncă, rămân în afara Moldovei.

Ce am putea pierde? Posibil, Lafarge Ciment (mai mult de 250 lucrători și 400 persoane în domenii adiacente, volumul anual de vânzări între 700 și 900 milioane lei) va putea găsi un compromis în interiorul grupului LafargeHolcim. Supraten a refuzat să comenteze situația. Însă raportul public al Societății pe Acțiuni arată următoarele cifre: 1100 locuri de muncă, un salariu mediu de 8000 lei pe lună; impozite în bugetul de stat pentru anul 2016 de 120 milioane lei; reciclarea zilnică a 500-600 tone de materie primă și livrarea aceleiași cantități pe întreg teritoriul Moldovei; mai mult de 500 de dealeri, etc.  

“Întreaga piață a materialelor de construcții din Moldova este mai mică, decât cifra de afaceri a Dedemanului”, - a spus sub condiția anonimatului directorul unui magazin de materiale de construcții din Chișinău. – “Venirea unui astfel de jucător ar avea același efect, precum apariția hypermarketului IKEA pentru producătorii și importatorii de mobilă. Toți vor avea de suferit, iar pentru majoritate, acest fapt ar fi fatal. Multe probleme ar avea afacerile mici și mijlocii, care produc pe piață sute de produse: țigle, țevi polimerice, laminat, produse metalice, etc. Cel mai greu le va fi celor care încearcă să dezvolte tehnologii inovatoare în Moldova, cum ar fi piatra decorativă artificială sau iluminarea LED.

Ideea că apariția Dedemanului va micșora prețurile pentru materiale de construcții, este eronată. Aici funcționează alte legi, legate direct de dimensiunile pieței și puterea de cumpărare a populației. Cetățenii noștri, care au vizitat hypermarketurile rețelei Metro Cash&Carry în Germania, România și Moldova consideră, că prețurile magazinelor germane sunt cu mult mai joase, comparativ cu cele românești. Iar cele din Chișinău sunt și mai ridicate față de cele din România. Investitorul poate aplica dumpingul pe o parte de produse, însă doar temporar și numai în scopul de a elimina concurenți de pe piață. Adică, pe producători autohtoni”.

“Este imposibil de a impiedica sosirea Dedemanului pe piață”, - continuă interlocutorul. “Ei pot să vină din propria inițiativă oricând, și la fel de repede pot să distrugă o afacere. Noi, de exemplu, ne pregătim de sosirea lor prin diversificarea producției, în afara celei legate de construcții”.

Investiții străine pot fi diferite. Oare e posibil, că venirea unui astfel de investitor ar putea cauza mai multe daune, decât aduce avantaje considerabile?

Igor FOMIN

MyBusiness.md

Foto: romania-insider.com

Proiectul Madein.md continuă vizitele la producătorii de bere din țară. Pe data de 28 octombrie, circa 15 participanți au avut oportunitatea să ia parte la o excursie către trei producători autohtoni mici. E vorba de companiile Litra, LumenCraft și Gotter, reprezentanții cărora ne-au povestit multe lucruri interesante despre procesul de producere și ne-au oferit mai multe tipuri de bere spre degustare.

Prima vizită a avut loc la Litra Brewing Company, companie care combină ingrediente de import de calitate superioară, oferind un produs autohton fabricat după tehnologie germană. Este o afacere de familie ce datează din anul 2013 și a apărut datorită pasiunii pentru berea artizanală veritabilă. La moment este unul din cei mai apreciați producători de bere artizanală din țară oferind beri precum: Vienna Lager, Bohemian Pilsener, Litra Pale Ale, Litra Rocket IPA, Tyask Barleywine, Hafeweissber, Lucky Porter, Pumpkin Ales, Sessions IPA, Electrolyt Blackcurrant și Litra Nuit Blanche.

A urmat vizita la producătorul Gotter din comuna Ciorescu, mun. Chișinău. Compania activează din anul 2008, oferind consumatorilor mai multe tipuri de bere artizanală (Gotter Blondă, Gotter Brună, Gotter de Grâu, Gotter Ale Beer, Gotter Porter). Berea Gotter este fabricată de asemenea după tehnologie germană cu utilizarea ingredientelor aduse din Republica Cehă.

O particularitate a procesului de producere de la Gotter constă în faptul că uzina, spre desoebire de alți producători locali, utilizează tancuri pentru fabricarea berii de origine autohonă. Aceastea sunt produse de compania Art Inox din Chișinău.

Ultimul producător vizitat, LumenCraft, aflat în regiunea Aeroportului, a apărut cel mai recent pe piața autohtonă și se specializează pe producerea berii artizanale în cantități relativ mici. Se utilizează rețete tradiționale inspirate din mai multe state ale lumii: este o bere pentru cunoscătorii adevărați. Oferă berile: Hoppy Lager, Red Vienna, Swarzbier, IPA și Weissbier.

Aceste vizite au fost organizate cu scopul de a familiariza consumatorii din țară cu varietatea brandurilor de bere fabricată în Moldova și de a promova turismul industrial. AICI puteți vedea și o fotogalerie realizată de echipa noastră în cadrul Turului Berii din 28 octombrie.

Sursă: madein.md

Vitalie Iurcu, viceministrul Economiei și Infrastructurii a avut astăzi o întrevedere cu delegația campaniei japoneze specializată în producerea pieselor din oțel, Metal Products și Metal Products Europe, condusă de directorul general Susumu Watanabe, privind oportunitățile de investiții în țara noastră. 

Delegația niponă a menționat că campania japoneză Metal Products, specializată în producția de componente structurale din oțel, dorește să investească în Republica Moldova, pentru a produce mașini agricole pentru plantarea după tehnologia avansată no-till.

Vitalie Iurcu, Viceministrul Economiei și Infrastructurii a salutat intenția companiei japoneze de a investi în Republica Moldova, menționând că agricultura este un domeniu important al economiei noastre, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii este interesat de oferirea tuturor oportunităților pentru potențialii investitori și pentru acest domeniu. În acest sens, sunt create 7 Zone Economice Libere care oferă facilități și avantaje fiscale pentru rezidenți și investitori. Printre acestea, a enumerat scutirea de TVA, scutirea de impozitul pe venit pentru o perioadă de 3 ani pentru investitorii cu un capital de 1 mln dolari SUA, și respectiv pentru 5 ani pentru investițiile de 5 mln dolari SUA, etc.

De asemenea, Vitalie Iurcu a menționat că cooperarea bilaterală dintre Moldova și Japonia este într-o colaborare în ascensiune. Recent la Strășeni a fost deschisă fabrica de producție a cablajului electric pentru automobile a companiei nipone Sumitomo, cu o investiție de 25 mln dolari SUA și 3 mii de locuri de muncă, iar Compania Fujikura, lansată anul acesta cu o investiție de  20 milioane euro, care a creat peste o mie locuri de muncă, dorește să deschidă a doua fabrică în sudul țării cu alte o mie de locuri de muncă.

Susumu Watanabe, Director general al SRL”Metal Products Europe”, filială a companiei Metal Products, a menționat că compania dată și-a deschis activitatea în Moldova în anul curent, având în colaborare doi specialiști moldoveni care au fost instruiți în Japonia, intenționează să analizeze posibilitățile și facilitățile oferite de Republica Moldova pentru a investi într-un nou proiect privind producerea mașinilor de plantare după o nouă tehnologie moderna no-till.

De asemenea, a menționat că agricultura moldovenească prezintă interes pentru Japonia, de aceea va colabora cu autoritățile nipone, care dispun de profesioniști la nivel național privind semănătorul, ca pentru proiectul dat să colaboreze cu un astfel de specialist performant pentru a implementa tehnologii avansate, mașini de înaltă calitate, în țara noastră.

Vitalie Iurcu, Viceministrul Economiei și Infrastructurii a notat că partea moldava dispune de locație unde compania japoneză ar putea construi fabrica de producere a tehnicei agricole și va acorda tot suportul necesar pentru deschiderea unei noi companii.

Aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Liviu Voinea, la conferința "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență", - comunică profit.ro.

Citește mai mult

Alphabet, compania-mamă a Google, a devenit vineri a doua companie, după Apple, a cărei capitalizare bursieră depășește 700 de miliarde de dolari.

Alphabet a luat naștere abia în 2015, în urma unei restructurări a Google.

Veniturile Alphabet au crescut în trimestrul al treilea la 27,8 miliarde de dolari de la 22,25 milairde de dolari în urmă cu un an. Veniturile din publicitate ale divizie Google au crescut puternic, cu 20%, depășind semnificativ estimările din piață.

www.profit.ro

Unele terminale automatizate „cash-in” nu acceptă bancnote de tip nou, puse în circulație de către Banca Națională a Moldovei în octombrie 2015. Printre ele sunt și din cele care nu au la vedere informația respectivă. Cum unele dintre terminale nu restituie banii „înghițiți” dacă tranzacția nu este finalizată, persoana care a inițiat-o și nu are suficiente bancnote de model vechi nu-și va putea recupera banii decât după ce va lua legătură cu operatorul și va urma recomandările acestuia.

Într-un răspuns la o solicitare a Agenției de presă IPN, banca centrală menționează că a recomandat prestatorilor de servicii de plată nebancari să-și adapteze terminalele la noile bancnote până la punerea lor în circulație. Unii prestatorii și-au ajustat echipamentul și sunt acceptate deja bancnotele modernizate, iar alţii sunt în proces de ajustare.

Unii prestatori încă afișează la aparate un avertisment despre problemele tehnice temporare la acceptarea bancnotelor modernizate.

BNM informează că nu a fixat un termen de ajustare a echipamentelor la noile bancnote, iar acum analizează problema pentru a veni, în caz de necesitate, cu noi reglementări.

Din 12 octombrie 2015, BNM a pus în circulație pe teritoriul Republicii Moldova șapte bancnote modernizate cu valoarea nominală de 1 leu, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei.

tv8.md

Portugalia, România, Ungaria şi Austria au fost singurele ţări din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016.

OIV subliniază că scăderea producţiei mondiale de vin a fost cauzată de condiţiile meteo nefavorabile cu care s-au confruntat principale trei ţări producătoare din Europa, Italia, Franţa şi Spania. Conform estimărilor OIV, producţia Italiei a scăzut cu 23%, până la 39,3 milioane hectolitri, în timp ce producţia Franţei s-a redus cu 19%, până la 36,7 milioane hectolitri, iar cea a Spaniei a scăzut cu 15%, până la 33,5 milioane hectolitri.

În schimb, producţia de vin a României a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali.

Cea mai mare creştere procentuală a fost înregistrată în Brazilia, unde producţia de vin a crescut cu 169%, până la 3,4 milioane hectolitri.

Alte state din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016 au fost Portugalia (6,6 hectolitri, +10%), Ungaria (2,9 hectolitri, +3%) şi Austria (2,4 hectolitri, +23%)

Aceste cifre preliminare nu includ însă şi date cu privire la China, care este al şaptelea producător mondial, în cazul căreia OIV estimează că producţia a rămas stabilă comparativ cu cea de 11,4 milioane hectolitri înregistrată anul trecut.

bani.md

Fabrica de cărămidă din satul Chirca, Anenii Noi şi-a reluat activitatea. Asta după ce acum doi ani, compania a intrat în insolvabilitate din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat ani la rând, - comunică publika.md.

Fabrica de cărămidă a fost cumpărată în urma licitaţiilor publice de investitorul Mihai Usatii în luna iulie al acestui an.

Antreprenorul susţine că pentru a relansa afacerea a investit peste 20 de milioane de lei.

"Era buruian mai sus ca fabrica. După asta am scos metal, fier vechi de pe unde era. Am început să facem revizii de la un capăt, motorul electric care era stricat l-am schimbat sau cumpărat altul nou. Pas cu pas, am adus-o în stare de funcţionare", a spus antreprenorul, Mihai Usatii.

În cele două secţii de producere a cărămizii muncesc peste 150 de oameni din raionul Anenii Noi.

"Atunci era cu mâna, totul cu mâna. Tăiau cărămida cu mâna, cu un fierăstrău era. Femeile pe conveier alegeau cărămidă şi o puneau pe rând", a spus muncitorul, Alexei Solinicenco.

"Noi transportăm cărămida asta care e uscată o transportăm pe lentă şi acolo o clădeşte frumos şi o pune la cuptor", a spus  muncitorul, Andrei Şumleanschi.

"Îmi că e ceva mai bine acum căci au promis salariu bun. Au spus că o să lucreze ospătăria, o să fie condiţii mai bune, aşa am înţeles, cu timpul o reînnoiască totul aici", a spus operatorul la sobă, Anatolie Galion.

50 la sută dintre muncitori sunt foşti angajaţi ai întreprinderii. Ei ridică salarii între 4.500 şi 14.000 de lei. Oamenii îşi amintesc cu groază anii când nu primeau salariile, când protestau pentru a-şi apăra drepturile.

"Doi ani am stat acasă, fără serviciu, am căutat de lucru care şi pe unde a putut",  a spus muncitorul, Alexandru Buhari.

"Salariul nu s-a dat la timp şi cu promisiuni eram, lucram pentru promisiuni. Dar acum, suntem, cum am zis, parcă s-a uitat Dumnezeu cu faţa la noi şi îi bine acum", a spus maistrul, Galina Şapteboi.

Pentru ca fabrica să funcţioneze ca la carte mai sunt necesari aproximativ 30 de angajaţi. Cât priveşte produsul finit, acesta este deja solicitat pe piaţa internă.

"Avem foarte multe comenzi, cred că o să le reuşim. Au fost zile când am vândut şi 30 şi 40 de mii de cărămide."

Proprietarul fabricii şi-a propus să producă pe lună peste un milion cinci sute de cărămizi, dar şi să deschidă noi secţii şi modele de cărămidă. Mai mult, planifică renovarea clădirii, schimbarea utilajului învechit şi crearea condiţiilor moderne de activitate, a spus antreprenorul, Mihai Usatii.

publika.md

Astăzi, în incinta Centrului de Excelență în Domeniul TIC ”Tekwill”, cincisprezece companii de IT din Republica Moldova au semnat cererea adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM (MEI), în vederea creării parcului pentru tehnologia informaţiei (parcul IT) MOLDOVA IT PARK, sub egida Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

Scopul principal al inițiativei este crearea premiselor necesare pentru impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației, prin crearea noilor locuri de muncă şi atragerea de investiţii autohtone şi străine.

Totodată, proiectul MOLDOVA IT PARK urmărește scopuri specifice, printre care: asigurarea mecanismelor de consiliere și susținere a companiilor IT noi; creșterea volumului de investiții în activitatea companiilor IT rezidente ale parcului; creșterea numărului produselor IT inovative, create de către rezidenții parcului; stabilirea parteneriatelor internaționale pentru transferul de cunoștințe și tehnologii IT, inclusiv atragerea specialiștilor IT străini ș.a.

În lista semnatarilor cererii intră companiile: ALFASOFT SRL, ICS ES TECHNOSOFT SRL, ESEMPLA SYSTEMS SRL, IM FBS-GROUP SRL, IM INTHER SOFTWARE DEVELOPMENT SRL, INVENSIS SOFT SRL, META-SISTEM SRL, NOCSOFT SRL, ICS QSYSTEMS SRL, RITLABS SRL, SIMPALS DEV SRL, SIMPALS STUDIO SRL, STARLAB SRL, ICS SWITCHOVER SRL și WEBTECH SRL.

În cadrul întrunirii membrilor ATIC care au subsemnat cererea, Ana Chirița, Director Executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, a menționat: E o mare responsabilitate pentru noi, pentru că ”MOLDOVA IT PARK” se dorește a fi un proiect ambițios și de bun augur; o comunitate care să crească an de an, completându-se cu companii, proiecte și succese noi. Toți colegii care au semnat astăzi cererea își doresc, în fond, ca ”MOLDOVA IT PARK” să devină un proiect util și eficient, generator de conţinutul digital bogat şi servicii informaţionale performante, care, la rândul lor, ar putea să sporească nivelul de competitivitate economică şi să crească nivelul de bunăstare a populației.

Notă informativă: După ce, pe data de 10 iunie 2016, Legea nr.77 cu privire la parcurile IT a fost publicată în Monitorul Oficial al RM, în prima zi a anului curent legea a intrat în vigoare. Imediat după publicarea Legii nr. 77, Guvernul a demarat procesul de adoptare a actelor normative necesare pentru executarea legii. Astfel, după depunerea cererii de constituire a MOLDOVA IT PARK, Ministerul Economiei și Infrastructurii va avea la dispoziție 30 de zile calendaristice pentru a examina întreg pachetul de documente anexate la cerere și a emite o decizie preventivă de constituire a parcului IT. În cazul în care pachetul de documente depus va corespunde normelor, MEI va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul hotărârii respective, însoțit de proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a administrației parcului, proiectul Regulamentului de înregistrare a rezidenţilor parcului și va informa ATIC despre inițierea procedurii de creare a acestuia.

 Pe poza: Andrei Aidov, director QSystems SRL și Ana Chirița, Director Executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC

Foto: ATIC