La data de 06 iunie curent, în cadrul Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălţi” s-a desfășurat ședința comisiei de concurs pentru selectarea noilor rezidenți, - comunică mybusiness.md.

A fost desemnați  învingători următoarele companii:

Întreprindrea cu capital italian,”G&G PACKAGE” SRL, cu proiectul investițonal ”Fabricarea ambalajelor, bobinelor și a paleților din lemn”. La etapa inițială rezidentul va crea circa 5 locuri noi de muncă, cu un salariu mediu lunar de 8 mii lei, iar volumul vânzărilor preconizat pentru primul an de activitate va fi de circa 7 milioane MDL. Compania intenționează să înceapă activitatea din semestrul II al anului 2017 pe teritoriul Subzonei nr. 4 din mun. Strășeni, unde activează și întreprinderea ”La Triveneta Cavi Development” SRL, clientul său principal. Întreprinderea planifică să-și extindă sortimentul de producere prin oferirea producției sale ÎCS ”GG Cables & Wires EE” SRL, care actualmente importă bobine din plastic de peste hotarele țării.

Întreprinderea cu capital local,”ALTESSA CITY” SRL, cu genul de activitate ”Prestarea serviciilor de construcție”. Rezidentul va crea circa 35 de locuri noi de muncă și planifică vînzări de 30 milioane lei/ anual la prestarea serviciilor de construcție întreprinderii Strabag SRL. Compania este specializată în lucrări de amenajare a teritoriului, servicii care urmează să fie oferite antreprenorului general ÎCS ”Strabag” SRL în cadrul șantierelor de construcție din subzona nr.3, mun. Bălți și subzona nr.6 din mun. Orhei.

România, prin OMV Petrom Gas, a vândut în ultimii doi ani Republicii Moldova doar puțin peste 2 milioane metri cubi de gaze naturale, în pofida faptului că, în prezent, gazoductul Iași-Ungheni ar putea asigura un debit maxim de 60.000 mc/h (525 milioane metri cubi pe an).

Cu alte cuvinte, volumul de gaz care a părăsit România cu destinația Republica Moldova, mai exact către compania SC Energocom SA Moldova, parteneră a OMV Petrom Gas, reprezintă doar 0,2% din debitul maxim al gazoductului.

Citește mai mult

 

Guvernul a votat, în şedinţa din 8 iunie curent, proiectul Legii contabilităţii

Noua Lege a contabilităţii se va aplica, comparativ cu cea în vigoare, și asupra reprezentanțelor permanente ale entităţilor nerezidente şi persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă.

Totodată, ţinerea contabilitpţii şi raportarea financiară a instituţiilor publice, finanţate din buget, urmează a reglementată de Legea Finanţelor Publice.

Potrivit documenului, entităţile şi grupurile vor fi divizate in dependenţă de 3 criterii:

1. Veniturile din vînzari
2. Totalul activelor
3. Numărul mediu al salariaţilor

Astfel, în scopul ţinerii contabilităţii şi raportării financiare, entităţile urmează a fi clasificate în entităţi micro, mici, mijlocii şi mari, iar grupurile în mici, mijlocii şi mari.

Conform Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a transpune în legislaţia naţională prevderile Directivei Europene din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi.

Proiectul de lege propus vine să armonizeze legislaţia privind contailitatea la această directivă. Ţin să menţionez că, drept efecte pozitive ale acestei legi, noi vedem, pe de o parte, reducerea poverei administrative, în special, pentru entităţile mici şi, pe de altă parte, creşterea transparenţei la raportarea entităţilor de interes public, a afirmat Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.

Totodată, ministrul a enumerat şi principalele prevederi ale proiectului, care sunt:

• Clasificarea entităţilor şi grupurilor, în scopul ţinerii contabilităţii şi raportării financiare
• Definiţia entităţilor de interes public
• Componenţa situaţiilor financiare individuale
• Cerinţele obligatorii de dezvăluire a informaţiei în notele explicative ale situaţiilot financiare
• Conţinutul raportului conducerii
• Cerinţele de întocmire şi auditare a situaţiilor financiare consolidate.

După cum a anunţat şi Ministrul Finanţelor în prezentare, proiectul de lege, comparativ cu Legea contabilităţii actuală, aduce o claritate în ceea ce priveşte enităţile de interes public.

Astfel, entităţile de interes public vor include entităţile ale cărorvalori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, instituţiile financiare, societăţile de asigurări, fondurile nestatale de pensii, de asemenea întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social, care corespund criteriilor de clasificare pentru entităţile mari.

Proiectul de lege mai prevede obligativitatea întocmirii situaţiilor financiare consolidate de către entitatea-mamă sau de entitatea care controlează una sau mai multe entităţi. Vor fi scutite de la această obligaţie grupurile mici şi mijlocii, cu excepţia cazului în care una din entităţile afiliate este entitate de interes public.

Situaţiile financiare individuale, precum şi raportul conducerii, urmează a fi prezentate proprietarilor şi Serviciului situaţiilor financiare în termen de 120 zile de la ultima zi a perioadei de gestiune şi, obligatoriu, să fie plasate pe pagina-web a entităţii.

O altă prevedere se referă la efectuarea plăţilor către stat. În aces sens, pentru a asigura o mai mare transparenţă a plăţilor, entităţile mari şi entităţile de interes public care îşi desfăşoară activitatea în industria extractivă sau activităţi de exploatare a pădurilor urmează să dezvăluie în raportul conducerii informaţii privind plăţile către stat care cuprind suma achitată în numerar sau în natură sub formă de taxe pentru resursele naturale, impozit pe venit, redevenţe, dividende, taxe pentru licenţă, dacă oricare din aceste plaţi depăşeşte 1 700 000 lei în perioada de gestiune.

Proiectul va simplifica şi îmbunătăţi cadrul de reglementare a contabilităţii şi a raportării financiare, a adăugat Ministrul.

La rândul său, prim-ministrul Pavel Filip a salutat iniţiativa, menţionând că este o lege importantă, care a fost dezbătută şi consultată pe măsură.

Notă: În funcție de categoria și necesitățile informaționale ale entităților care aplică Standardele Naționale de Contabilitate, proiectul de lege prevede trei seturi de situații financiare: situații financiare prescurtate, situații financiare simplificate și situații financiare complete.

Proiectul legii contabilităţii.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

 

Legumele pot fi cultivate fără substanţe chimice. De asta s-au convins 32 de agricultori din ţara noastră, care au implementat tehnici inovative care permit creşterea produselor bio. Echipamentele speciale, în sumă de 100 de mii de dolari, au fost oferite cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, - comunică Publika.md.

Nicolae Chistol are şase sere în localitatea Satul Nou din raionul Cimişlia. Acum o lună, după ce a obţinut un grant, în una dintre ele a instalat echipamente special, pentru a cultiva roşiile fără pesticide. Printre acestea se numără capcanele pentru dăunători.

"Datorită acestor capcane fermonale care nu trebuiesc folosite insecticidele, plantele se dezvoltă normal, vrem să creştem o producţie cât de cât ecologică. Dacă ne uităm la frunze vedem că boli nu sunt, nu sunt înţepate de nimic, nu sunt pete pe ele", a spus agricultorul.

De asemenea, fermierul a instalat şi plasă pentru umbrire, pentru a menţine temperatura optimă în seră:

"În sera în care este amplasată plasa de umbrire şi cele în care nu sunt diferenţa este de temperatură este de zece grade. Eu o testez, dacă rămân mulţumit cred că pe viitor o să cumpăr pentru toate serele".

În total, astfel de tehnologii au fost implementate în 32 de sere din ţară.

"Au fost promovate aplicarea tratamentelor chimice şi îngrăşămintelor doar atunci când este pericol de a fi afecată de boală sau dăunător", a precizat Anatolie fala, coordonator de program Agenția pentru Dezvoltare Rurală.

"Acest proiect pentru cultivarea roşiilor are drept scop îmbunătăţirea managementului integrat al dăunătorilor. Acest lucru înseamnă, pentru fermieri, reducerea utilizării pesticidelor şi, prin urmarea, conservarea mediului", a menţionat Raimund Jehle,  reprezentantul FAO în Moldova.

Valoarea totală a proiectului este de aproape două milioane de dolari.

Cu bani imprumutati, cu testari facute in balcon, un tanar din Prahova produce microplante si flori comestibile, cautate de marii chefi bucatari din restaurante, panselutele fiind mentolate, pentru deserturi, iar begoniile dau un gust acrisor carnii.

Cristi Tudor a inceput afacerea in urma cu 4 ani, in timp ce lucra pentru o companie din Grecia, care producea rasaduri. S-a documentat si a inceput business-ul.

"Ideea a venit in anul 2013, in perioada in care lucram pentru o companie multinationala din Grecia, producatoare de rasaduri. Eram responsabil de doua zone din tara, Oltenia si Moldova. Vindeam rasaduri si ofeream consultanta clientilor, in perioada de vegetatie. Pentru ca aveam o situatie cu o boala nou aparuta la o cultura de pepeni undeva in tara, ma documentam pe un portal al Universitatii de Agronomie din Florida si intr-un mic subsol am descoperit titlul care avea sa-mi ramana intiparit in cap - "Mighty microgreens, new food generation". Fix din acel moment am simtit ca asta este, ca asta vreau sa fac si am crezut din toata inima", a declarat Cristi Tudor.

Afacerea inceputa intr-un balcon din Drumul Taberei

Afacerea a inceput-o in balconul locuintei. Apoi, sera parintilor avea sa devina campul sau de testare.

"Am pus primele seminte in balconul apartamentului in care locuiam, in Drumul Taberei. Ma aflam intr-un moment crucial al carierei mele, eram angajat de cateva luni, era anul in care terminasem facultatea si nu-mi permiteam sa neglijez nici jobul si nici ideea, care m-a prins atat de tare, incat am inceput treaba serios, fara sa stau pe ganduri prea mult.

Parintii mei aveau o sera de plastic in care aveau plantate tomate si castraveti, le-am defrisat tot, am improvizat cateva mese de cultura si ne-am apucat de treaba. Au urmat cateva luni de testare, in care am cizelat produsul, l-am stabilizat si am verificat piata", a adaugat tanarul afacerist.

Cristi spune ca a luat legatura cu bucatarii pentru ca ei aveau sa beneficieze, in mare parte, de produsele sale. Tot bucatarii au fost cei care l-au ajutat sa faca cele mai bune plante.

"Oamenii catre care ne-am dus inca de la inceput au fost chefi din top, cu ajutorul carora, chiar sub indrumarea lor, pot spune, am facut in asa fel incat sa crestem plantutele din ce in ce mai bine, pana le-am stapanit.

Primul nostru client, prima factura emisa, este chiar Joseph Hadad, care ne-a ramas client pana in ziua de azi, cu comenzi saptamanale", a povestit Cristi.

Tanarul recunoaste ca nu i-a fost usor. Si-a crescut propria afacere in paralel cu jobul pe care-l avea. De mare ajutor i-a fost mama, care tocmai ramasese fara serviciu cand a inceput afacerea si s-a dedicat cresterii plantelor.

"Nu a fost usor deloc, aceste testari, le-am desfasurat in paralel cu jobul, cu ajutorul mamei, care in perioda aceea tocmai isi daduse demisia de la jobul pe care il avea si pe care am convins-o sa-si amane angajarea, lucru care s-a intamplat pana a ajuns angajat la Microgreeens.

Nu as fi putut face acest lucru fara ea, sub nicio forma. Ea a fost cea care a facut munca de testare atunci cand eu eram la job, cea care a dus prima greul inceputurilor", a mai spus tanarul.

Sera si-a construit-o cu bani imprumutati si nu avea cu ce plati angajati, asa ca a fost "agricultor, fochist pe timp de noapte, vanzator, sofer livrator", dupa cum spune Cristi Tudor.

"Intr-un final, am avut un produs pe care l-am condus calitativ doar ascendent, nu invers, asa cum se mai intampla in perioada de testare. A urmat imprumutul la banca - imprumuturi mici la 3 banci diferite, un total de aproape 30.000 de euro. Am construit sera, mi-am dat demisia si asa a inceput distractia. Am fost mai bine de un an agricultor, fochist pe timp de noapte, vanzator, sofer livrator si tot ce mai presupunea activitatea", precizeaza Cristi.

Ce sunt microplantele - un noi soi de superfood pentru restaurante de lux

Microplantele pe care le produce sunt o noua categorie de legume, sub forma unor plante tinere comestibile, deja intrate in categoria de superfood.

Acestea sunt crescute intr-o faza incipienta a evolutiei lor, moment in care planta, conform ultimelor cercetari, acumuleaza cantitati foarte mari de vitamine, minerale sau alte substante benefice, cantitatile putand fi de la 50 pana la 100 de ori mai concentrate decat partile comestibile ale plantelor mature.

"Plantutele pe care noi le cultivam nu sunt certificate, dar le cultivam bio. Le spunem ca sunt crescute social responsabil. Toate varietatile pe care noi le crestem sunt apreciate, testam si verificam specii si varietati noi tot timpul in ideea de a avea diversitate, in asa fel incat clientii sa nu ajunga sa se plictiseasca de unele sau de altele", a mai declarat Tudor.

Preferatele agronomului sunt cateva specii originare de pe alte continente - Asia, America de Sud. Una din ele este Shiso - un busuioc japonez.

In serele lui Tudor se pot gasi si florile comestibile care sunt utilizate doar pentru plating, pe deserturi, dar si pe altfel de preparate.

"Florile pe care noi le cultivam, mare parte sunt cele de panselute, begonie, borago. Florile de panselute sunt apreciate pentru culorile diverse, dar si pentru faptul ca au o aroma neutra, foarte greu sesizabil, un gust usor mentolat si nu impacteaza preparatul chefilor, in special deserturile.

Au o cantitate destul de mare de vitamina A si C, studiile demostrand ca poate ajuta la intarirea sistemului imunitar. Cand discutam de begonie, ea este utilizata in mare parte in preparate cu carne, aceasta avand un gust usor acrisor", a mai spus tanarul afacerist.

Clientii care cumpara plantele comestibile produse de Cristi Tudor sunt, in cea mai mare parte, restaurantele de lux.

ziare.com

 

Serviciul Fiscal de Stat acordă o atenție deosebită conformării benevole a contribuabililor în toate domeniile economiei naționale. Astfel, este foarte important ca fiecare membru al societății să conștientizeze importanța conformării benevole și să-și aducă aportul său în bugetul public național prin achitarea în volum deplin a impozitelor și taxelor ce-i revin.

În scopul minimalizării cazurilor de eschivare de la plata impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii a unor contribuabili, SFS desfășoară cu regularitate activități de conformare fiscală, ce au ca scop majorarea nivelului de disciplină fiscală.

În acest sens, SFS lansează suportul său informațional către persoanele care prestează servicii foto, video și muzicale.

Orice activitate, potrivit legislației, cu excepția muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfășurată de către o persoană, având drept scop obținerea venitului, sau în urma desfășurării căreia, indiferent de scopul activității, se obține venit se califică a fi activitate de întreprinzător

Activitatea de întreprinzător urmează fi a înregistrată în una din formele stabilite de Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19.10.2007. În acest sens, informăm că activitatea  de întreprinzător poate fi realizată sub formă de:

• Întreprinzător individual (ÎI) care este persoana fizică, cu capacitate deplină de exercițiu, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, domiciliat în Republica Moldova, care practică activitate de întreprinzător, în nume și pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică și este înregistrat în modul stabilit de lege.

• Societatea cu răspundere limitată (SRL) este societatea comercială cu personalitate juridică, al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societăţii.

       De asemenea, remarcăm că activitatea din domeniul deservirii muzicale a ceremoniilor, inclusiv regizarea ceremoniilor conform legislaţiei în vigoare, la dorința persoanei respective (muzicantului sau regizorului de ceremonii), poate fi desfăşurată și în baza patentei de întreprinzător (poziţia 2.31. din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93 –XIV din 15.07.1998). În acest context, solicitantul, pentru procurarea patentei de întreprinzător, depune cerere la Direcția deservire fiscală teritorială pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii.

La cererea de eliberare a patentei pentru activitatea preconizată, solicitantul patentei de întreprinzător este obligat să anexeze documentele confirmative de achitare a taxei pentru patentă  şi a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Este de remarcat că titularul patentei, în relaţiile de drept civil acţionează în numele său, iar patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.

 Cu referire la obligațiile fiscale care survin pentru contribuabil, ca urmare a formei organizatorice înregistrate, recomandăm de a consulta Ghidul contribuabilului începător – aspecte fiscale.

Totodată, SFS desfășoară cu regularitate acțiuni de verificare a persoanelor fizice ce prestează servicii foto, video sau de deservire muzicală a ceremoniilor.

 Astfel, în perioada lunii mai a anului curent, inspectorii fiscali au desfășurat controale de specialitate, întocmind 61 de procese verbale pentru desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă autoritate publică competentă conform legii (contravenție prevăzută de art. 263 (1) din Codul Contravențional al RM).

    Drept rezultat, SFS va aplica sancțiuni contravenționale în sumă de 91 500 lei.

    Acțiunile de conformare , dar și de verificare a conformării vor continua.

Sursă: fisc.md

 

Că vrei sau nu unire cu Republica Moldova e irelevant, dar după weekendul meu în Chișinău îți zic că trebuie să ajungi o dată-n viață peste Prut.

Chișinău are potențialul de a deveni un rai est-european pentru petrecăreții occidentali. Deja are băutură și țigări ieftine, dar îi mai trebuie vreo 30 de ani ca să ajungă la decența unui Berceni. Are însă și ceva exotic în tot haosul pe care îl întâlnești, un exotismul care era destul de prezent în orașele din România anilor '90.

Am trăit mare parte din viață la vreo 70 de kilometri de granița româno-moldovenească, dar tot nu am trecut niciodată Prutul ca să-mi văd „frații" din Basarabia. Aș zice că ăia 70 de kilometri m-au salvat de sărăcia de peste graniță, dar nu pot să fac asemenea afirmații, că-s din Vaslui.
Acum câteva săptămâni însă mi-am zis că trebuie să fac pasul ăsta în viața mea, ca să-mi arunc banii pe țigări la șase lei și să fac un city break de studenție până în 200 de lei. Ba chiar am prins călătoria asta în ultima mea lună de studentă.

Am găsit țigări, dar am dat și peste un București al anilor '90, așa cum l-am cunoscut din poveștile ălora mai mari, un rai al gropilor, duhorilor ciudate și al caselor de schimb valutar. Ține cont însă că orașul Chișinău e un fel de bijuterie pe-o coroană de tinichea. Restul Moldovei e ceva mai sărac și mai puțin ospitalier.

Iași e un fel de reper al modernității României până la moldoveni

Fotografiile sunt ale autoarei



Călătoria mea a început cu trenul de noapte București - Iași. În Moldova asta a noastră am așteptat câteva ore în soare o mașină care să mă treacă granița. L-am găsit pe Nicu pe BlaBlaCar. Aș fi vrut să merg cu autostopul, ca pe vremuri, dar nu mai e chiar ca pe vremuri cu oameni care să zdrăngăne din chei pe drumul spre Sculeni.

Într-un singur weekend, am petrecut vreo 22 de ore pe drum și puțin peste 24 de ore în Chișinău, am trecut granița cu decapotabila din anii '90 a lui Nicu și am asistat la o dare de mită la Sculeni. Vameșii moldoveni caută și ei ceva atenție pentru efort când vrei să intri fără asigurare în Republică. Bine, cred că până și-o asistentă cere mai mult ca să-și facă treaba într-un spital din România, decât cei 50 de lei românești ceruți ca să treci granița spre Basarabia.



Însă cu mașina de ocazie am aflat și care sunt sau, mai degrabă, nu sunt atracțiile turistice din Chișinău și de ce Nicu, la cei 28 de ani ai săi, nu mai vrea să locuiască în Republică și s-a mutat la Cluj, un fel de capitală în devenire a României.

Nicu a dat 50 de lei ca să treacă granița în propria țară, dar mie mi-au ajuns 20 de lei pentru drum. Așa-i viața de student care mânăncă banii statului ca să se plimbe gratis cu CFR.

Spiritul Moldovei a început într-un hotel ca un cămin pentru studenți

Există o limită pentru câte chestii poți să vezi în 24 de ore în Chișinău, mai ales dacă îți petreci 12 ore dormind într-un hotel ieșit direct din „Nuntă în Basarabia". La Zarea, baia era prima la stânga pe hol și recepționera m-a întâmpinat într-o rusă perfectă înainte să priceapă din priviri confuze că ar fi vremea să o dea pe română. Aș putea să zic că ăsta este un hotel perfect, dacă ideea ta de city break este să trăiești cât de cât în lipsuri comuniste.

Ca-n orice loc construit în anii '70, paturile au scârțâit mai ceva ca ușile din Sala Palatului. Dar nu mă pot plânge prea tare, am dat 370 de lei moldovenești (vreo 80 de lei ai noștri) pentru cameră twin. Mai decent decât la Bușteni sau Azuga.

O altă dovadă a ospitalității moldovenești a fost carafa așezată pe un mileu, care putea să fie umplută cu apă la baia comună, că minifrigiderul nu era tocmai încărcat cu bunătăți și doar un șervețel pierdut zăcea pe rafturile sale la temperatura camerei. Ca să mă simt mai bine în acest rai sovietic, cineva a scos din priză toate obiectele confortului capitalist.

De altfel, peste aceeași limbă rusă am dat pe la orice chioșc și magazin, dar chiar și rușii care nu prea se pricep pe românește au făcut un efort să mă servească. Bani n-au, până la urmă, o graniță clar definită sau o naționalitate. Ba chiar un tip Evgheni a încercat să flirteze cu mine vreo 10 minute în fața unui supermarket, deși româna lui se limita la vreo 20 de cuvinte. Aș zice că a crescut inima în mine când nenea care vindea cireșe m-a luat cu „dorogoi" („dragă" în rusă – n.r.), înainte să-mi spună spună că-i plac românii, dar el și babușka lui au învățat mai mult pe rusă când Moldova era în URSS.

Casele de schimb valutar sunt o afacere sigură (încă)

În Chișinău am descoperit cum arată un rai al caselor de schimb valutar. N-am numărat, dar există atâtea opțiuni, încât e greu să te facă un valutist la bani când ești turist și încerci să te prinzi ce valoare are un leu moldovenesc.

Un coleg de muncă îmi povestea acum câțiva ani despre valutiștii din anii '90, care vindeau și cumpărau în Regie aproape orice de la dinari algerieni și dolari zimbabweni la pula botswaneză. Am trăit puțin treaba asta-n Chișinău, deși oferta valutiștilor moldoveni nu era atât de diversificată în monede africane. Cred că-i evident că euro, leul românesc, rubla rusească, grivna ucraineană și francul elvețian sunt la mare căutare. Și dacă tot e vorba de bani, e nasol să rămâi cu lei moldovenești în buzunar, nu prea ai unde să-i schimbi în București.



O altă atracție turistică de care mi-a zis șoferul de pe ocazie este Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt" (are și bulevard cu numele ăsta pompos), unde sunt niște bănci, alei și cam atât. La intrarea în parc e și o statuie cu Ștefan, unde niște militari în rezervă se trăgeau în poze lângă apărătorul Moldovei.



Nu am reușit să trec prin Parcul Valea Morilor, care este un fel de Herăstrău, dar ceva mai mic și mai sărac, exact cum este în general Republica în comparație cu România. Al doilea șofer de ocazie a ținut să-mi spună că am ratat tot ce era mai bun pentru că nu am trecut pe la Valea Morilor, dar cred că asta este o dezamăgire cu care pot să trăiesc în timp ce beau o bere-n Herăstrău.

Fotografie de Răzvan Băltărețu



Ca să simt totuși cum trăiesc moldovenii, a trebuit să trec prin Piața Centrală, un fel de orgie pentru veganii și vegetarienii și orice oameni care cred în puterea alimentelor bio și mai ales în prețul lor. La moldoveni cel puțin nu-ți face gaură-n buzunar mâncarea „de la țârani". Pentru prima dată în mulți ani, am văzut niște carne de pui care părea că a fost tăiată dintr-un pui crescut la țară și nu pe antibiotice, plus ouă proaspete, țigări ieftine, hrișcă și dulciuri care i-ar aminti maică-mii de Epoca de Aur.



Am tot auzit că cel mai bine cunoști un popor prin mâncare, dar nu-s mare gurmandă și am halit doar niște tochitură moldovenească și un borș care avea același gust ca ăla făcut de bunică-mea la Vaslui. În schimb, am fumat niște țigări Doina, care la 12 lei moldovenești (undeva sub trei lei românești) îți fac o gaură în plămâni mai ceva ca ale noastre Carpați.

În final, m-am mulțumit cu niște țigări normale, pentru că Marlboro are întotdeauna un gust mai bun când dai cinci lei și 70 de bani pe pachetul din Republică.

M-am dus la distracție și-am nimerit în plină campanie de vânat politicieni

Nu cred că mai e nevoie să-ți spun că Republica Moldova are o relație cu politica fix cum avea România acum 20 de ani. Corupția, radicalismul și deprinderile cel puțin chestionabile ale reprezentanților poporului nu sunt chestii de „poate", ci de cine poate muta majorități să-și asigure voturi și locuri.

Cu Piața Centrală am terminat și atracțiile turistice din Chișinău, dar mi-am petrecut ultimele ore din aventura mea printre corturile și bannerele prin care moldovenii erau invitați să semneze pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului Chirtoacă. Eu am nimerit în oraș la două zile după ce procurorii anticorupție au intrat în audiență la Primărie și n-au ieșit cu mâna goală.



Dorin Chirtoacă este prezentat în termeni pozitivi prin presa românească, că e mare unionist și cei care vor unirea îi pot uita celelalte deprinderi și înclinații. Orașul său rămâne însă plin cu gropi, trotuare suprapopulate cu tot felul de comercianți și cu niște contraste imense între săraci și mediu-bogați. Eu ca turistă n-am reușit să mă prind cum a schimbat el în bine viața din Chișinău, unde încă mai circulă troleibuze Skoda și autobuze din secolul trecut (sunt însă și unele moderne - or adopta și ei tactica „pas cu pas"). Poate că trebuie să mai revin, să mai cercetez, până mă resemnez și mă obișnuiesc cu ce are Chișinău de oferit fără pretenții.

Fotografie de Răzvan Băltărețu



Pentru moldovenii care vor referendum pentru demiterea primarului săltat de procurorii anticorupție aș zice că ar fi o idee mai bună să arunce banii ăia pe niște asfalt, dar până la urmă și noi avem păcatele noastre. Gabriela Firea vrea referendum pentru demolarea Cathedral Plaza, a aruncat cu festivaluri în bucureșteni doar-doar uită de probleme și încă nu știe cum s-o dea cu traficul și cu benzile pentru autobuze și taxiuri de pe DN1.

Prețurile-s mici, dar nu poți să iei cât vrei

Fotografie de Răzvan Băltărețu



Am tot zis că-s prețuri mici în Moldova. Așa sunt, asta e realitatea, și s-ar putea să te tenteze să devii din cetățean respectabil, cu muncă la corporație, un contrabandist care ia niște tărie, țigări și face bani pentru Uber și restaurant în București. La întoarcere am uitat că există o limită de două pachete de țigări și am trecut granița cu vreo șase, plus niște votcă ucraineană cu spic de grâu.

Limitele astea sunt facultative până te prinde cineva cu mai mult decât trebuie și nu ești dispus să plătești. Măcar am dat peste un șofer de ocazie pregătit să-i mintă pe vameșii români de la Albița. Radu e un moldovean ceva mai plictisitor, posibil pentru că nu avea decapotabilă și din toate locurile în care putea să plece a ales Iași. L-am găsit prin aceeași aplicație de autostop și drumul spre București a trecut tot prin Iași. Nu poți să bați gratuitatea de pe CFR. Și așa n-o s-o mai am mult timp.

Nu știu cu ce impresii ai rămas după călătoria mea în Chișinău, dar poți s-o vezi ca una inițiatică. M-am născut în Vaslui, am învățat la București, am terminat facultatea cu bine și am încheiat ciclul ăsta cu o călătorie peste graniță într-o țară care-i ca România, dar doar puțin, cât să nu te simți chiar turist.

Când Cuba și America au început să se înțeleagă mai bine, turiști din Europa au dat o fugă până acolo înainte să vină americanii care cam strică turismul. Așa e și cu Republica Moldova. Trebuie să dai o fugă acum, când nu-i nici greu, nici scump, înainte să mai prindă și ei niște democrație, niște modernizare, și să nu mai aibă nici exotism, nici prețuri de dumping.

Adina Florea

Sursă: vice.com

 

 

Persoanele fizice care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, vor achita contribuții sociale de stat.

Proiectul ce prevede introducerea unei noi categorii de plătitori de contribuții de asigurări sociale de stat la bugetul asigurărilor a fost votat în prima lectură.

Potrivit proiectului, persoanele date vor achita contribuțile în mod obligatoriu, dar în mărimea taxei fixe prestabilite anual.

Scopul modificărilor vizate este ajustarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 cu recentele modificări care au fost operate la Codul fiscal, Legea privind sistemul public de asigurări sociale și în alte acte ce reglementează activitatea de întreprinzător, în vederea asigurării unui cadru legal uniform în domeniul asigurărilor sociale, a menționat vice-ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Viorica Dumbrăveanu.

Cei care vor achita taxa respectivă vor beneficia de anumite garanții.

Vreau să informez că taxa fixă pentru anul curent este de 7512 lei, iar achitarea acesteia va acorda dreptul la pensia minimă și la ajutor de deces, a specificat vice-ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Totodată, proiectul prevede includerea în sistemul de asigurări sociale de stat a militarilor care îndeplinesc serviciul prin contract, a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și a colaboratorilor securității statului și Centrului Național Anticorupție, care, începând cu 1 ianuarie 2017, sunt contribuabili în sistemul de asigurări sociale.

Suplimentar, vreau să menționez că proiectul propune și completarea anexei nr. 5 din lege cu drepturi bănești aferente restituirii cheltuielilor și plăților compensatorii ce țin de excluderea obligațiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă din organele apărării naționale și de ocrotire a normelor de drept, securității statului și ordinii publice din contul bugetului de stat, a adăugat Viorica Dumbrăveanu.

Potrivit datelor oferite de vice-ministrul Muncii, în prezent sunt înregistrați 540 de contribuabili care desfășoară activități independente în comerț și care sunt incluși în sistemul de asigurări sociale.

https://monitorul.fisc.md/

 

În anul 2000 compania belgiană Alpha Industries, lider pe piața europeană în producerea de saune IR și cabine, a decis să testeze piața de investiții din Moldova, în căutarea destinației pentru extinderea afacerii. După câteva luni de studiu al pieţei, investitorul belgian Koen Heeren a decis să extindă afacerea în țara noastră, iar după doi ani a transferat aici întreaga linie de producție din Belgia.

Astăzi, compania Spamol, creată în Moldova de către Alpha Industries, este cel mai mare producător de produse de wellness de pe piața europeană, cu o producție anuală de aproximativ trei mii de produse din clasa de lux, fabricate la comanda.

Compania Spamol, care reprezintă marca Alpha Industries, cu o istorie de 30 de ani, este una dintre cele mai vechi investiții străine pe piața moldovenească. Lansată în Moldova acum 15 ani, afacerea sa dovedit a fi de bun augur pentru investitorul belgian, care a riscat să efectueze investiţii, și pentru Moldova, care a beneficiat de încrederea unui brand cu renume international.

Decizia de a rămâne în Republica Moldova a fost determinată de atitudinea angajaților față de munca lor.

„Belgienii au fost şocaţi de faptul că oamenii au vrut să lucreze chiar și după orele de lucru. Acest entuziasm şi devotamentul pentru muncă a încurajat investitorii și i-au determinat să rămână în țară pentru a investi și pentru a atinge succesul. Ei au obţinut încrederea că tot efortul depus și toată valoarea investiției merită să rămână aici", spune CEO-ul Spamol George Grițcu.

Inițial, investitorul a decis să producă în Moldova numai cabine IR și saune. Eventualul eșec l-a determinat să efectueze în Moldova investiții parţiale, astfel încât producția de solarii, care necesită mult mai mult echipament, a rămas în Belgia. Peste un an, însă, Spamol a lansat în ţara noastră fabricarea pieselor componente pentru solarii, iar după doi ani, întregul proces de producție din Belgia a fost transferat în Moldova.

În prezent, biroul companiei din Belgia se ocupa numai cu distribuirea produselor, care sunt vândute nu doar în Europa, ci și în SUA și China.

De-a lungul anilor, compania a învățat să satisfacă cerinţele celor mai exigenţi clienti în ceea ce privește produsele de wellness. În prezent, producția companiei Spamol se găsește în cele mai mari și cele mai prestigioase hoteluri și centre de spa din Europa, iar pentru efectuarea comenzilor, clientii vin direct la producere, si compania niciodată nu a minţit clientul său, care știe că producătorul este unul din Moldova.

„Noi nu ascunde faptul că producția este realizată în Moldova. Toți distribuitorii noștri știu acest lucru. Periodic organizam Zilele uşilor deschise, când dealerii din Europa vin în Moldova pentru a se familiariza cu procesul de producere“, spune directorul companiei.

Spamol participă cu mândrie în cele mai prestigioase expoziții specializate din Europa și din întreaga lume.

„Noi concurăm la egal cu cele mai mari întreprinderi din domeniu, iar în anul 2014, la expoziția Interbad din Stuttgart (Germania) și la expoziția Piscine Lyon (Franța) am avut standuri cu cele mai frumoase expoziții“, spune George Grițcu, care adaugă că timp de trei ani consecutiv compania Spamol a fost cel mai bun contribuabil din Republica Moldova.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Migranții moldoveni Irina Surațel și Andrei Ababii sunt stabiliți în Canada de nouă ani. În tot acest timp ei păstrau ambiția de a deschide propria afacere. ei au decis să deschidă o mică berărie artizanală”, scrie bieresetplaisirs.com.

„Am o diplomă de alimentație publică și am lucrat în controlul calității, în timp ce Andrei s-a ocupat de prepararea berii la trei întreprinderi. Anterior, el a lucrat pentru un investitor care a fondat o berărie artizanală în Moldova”, povestește Irina Surațel, precizând că soțul ei a făcut studii în domeniul preparării băutorilor tari precum coniacul, vodca și altele.

Mini-berăria și-a început activitatea în luna noiembrie a anului trecut. De câteva săptămâni berea care are pe etichetă o persoană pe o bicicletă veche a început să apară pe rapturile vânzătorilor specializați care au ajuns să fie 60 la număr. „Noi deservim întreg orașul Montreal, Rive-Nord și Rive-Sud. Dorim să extindem aria în funcție de cerere”, precizează moldoveanca.

Până acum au fost lansate opt tipuri de bere (brună cu cafea, blondă Pal Ale, Ale Pal roz cu flori de hibiscus, IPA cu hamei, Azacca, IPA 1, albă cu Pinot-Chardonnay, alb 1 și chihlimbar 1) care sunt îmbuteliate în sticle de 500 ml.

Recent, o serie nouă denumită Heroina a ajuns pe rafturile distribuitorilor.

Pentru a oferi produselor sale o nuanță mai europeană ei ar dori să utilizeze și plante aromatice din R. Moldova. „Vom încerca să creăm propriile rețete. Filosofia noastră este că pasiunea nu are frâne”, menționează tânăra antreprenoare.

Ea mai spune că ar vrea să pună acceptul pe producerea berii Ale Pal care posedă un gust ușor și aromat și nu exclude că va produce berea Stout, Porter sau cea sezonieră cu gust de fructe.

Antreprenorii și-au echipamentul potrivit necesităților actuale. Totuși, ei mai posedă spațiu pentru a mări capacitatea de producere având în vedere că cererea trebuie să crească.

agora.md

Poze: facebook.com