12 pretendenți la titlul de sommelier au susținut marți, 25 aprilie 2017, examenul pentru atribuirea certificatului de sommelier european, după ce au urmat un curs de instruire în acest domeniu.
Sesiunea de instruire a avut loc în perioada 13-25 aprilie 2017, fiind organizată de Asociația Sommelierilor Europeni și Oficiul National al Viei si Vinului din Moldova (ONVV) , în parteneriat cu Școala de Sommelier din Moldova și Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Participanții au fost instruiți în arta servirii corecte a vinului de către Brigitte Leloup, vicepreședintele Asociației Sommelierilor Europeni și de către Nicolae Luca, directorul Școlii de Sommelier din Moldova. Cursanții au urmat 7 module de instruire, teoretice și practice, în domeniul serviciului de calitate al vinurilor, asocierea cu bucate și descrierea profilului organoleptic.

Examenul de certificare s-a desfășurat în una dintre sălile de degustare a complexului subteran Cricova și a inclus două probe:   însușirea cunoștințelor teoretice și prezentarea practică. După evaluarea lucrărilor, participanții la program vor fi certificați cu Diploma de Sommelier European, recunoscută de Intergrupul pentru Vinuri, Băuturi Spirtoase și Produse de Calitate al Parlamentului Uniunii Europene, care oferă perspective internaționale de dezvoltare. Cursul a fost urmat de angajați ai vinăriilor, lucrători din HoReCa, turism, etc.

Brigitte Leloup, vicepreședintele Asociației Sommelierilor Europeni, președintele juriului: „Organizăm pentru a treia oară certificarea sommelierilor din Republica Moldova cu Diploma Europeană de Sommelier și mă bucur să constat că profesia de sommelier ia avânt aici, iar calitatea vinurilor ne impresionează de fiecare dată. Vinul poate deveni un catalizator al vânzărilor în restaurante, dar și direct la vinării, dacă acestea vor fi servite și prezentate așa, încât consumatorul să devină el însuși promotor al acestui produs”.

Sergiu Botezatu, manager senior proiecte USAID Moldova, membru al juriului : „Profesia de sommelier a fost oficial înregistrată și promovată printre profesioniștii din Republica Moldova începând cu 2011 cu suportul proiectelor USAID, iar certificarea europeană acordată specialiștilor în domeniu reprezintă o încununare a succesului nostru comun. Sommelierul este o verigă importantă în promovarea vinului și a turismului, de aceea susținem dezvoltarea acestei profesii”.

Elizaveta Breahnă, degustător autorizat, expert în vinificație ONVV, membru al juriului : „Oficiul Național al Viei și Vinului investește în promovarea vinului și a unei imagini bazată pe calitate, tradiție și credibilitate. Sommelierii trebuie să cunoască valorile brandului de țară „Vinul Moldovei”, a vinurilor locale și să susțină eforturile producătorilor locali prin servicii de calitate, îndreptate spre crearea unei experiențe unice pentru consumatorul de vin.”
Nicolae Luca, directorul Școlii de Sommelier din Moldova, membru al juriului, a apreciat că numărul doritorilor de urma cursuri specializate este în creștere, iar sommelieria devine o profesie veritabilă în Republica Moldova.

Titularii Diplomei de Sommelier European vor fi anunțați și li se vor înmâna oficial certificatele profesionale pe 27 aprilie, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Vernisajului Vinului – „Vernisaj în vals de primăvară”.

Sesiunea de instruire și certificare cu Dimplomă de Sommelier European este parte a campaniei Wine Friendly, organizată de Oficiul National al Viei si Vinului din Moldova, cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Meșterița Lorina Țurcanu are mâini de aur, fără exagerare. Sculptează în lut tot ce îți poftește inima. Până nu demult, meșterea pâini, creier de om, fructe și legume, accesorii pentru reprezentantele sexului frumos. Vara trecută, însă, niște miri i-au cerut figurine din lut polimeric pentru tortul de nuntă. Zis și făcut.

Astăzi aflăm că Lorina Țurcanu sculptează oameni în lut polimeric, fără pic de osteneală. Ministrul Culturii, Monica Babuc, este unul din modele. Am cerut mai multe amănunte despre noua îndeletnicire, așa că vedeți interviul.



Lorina, cine sunt clienții tăi? Cine își dorește o copie din lut polimeric?

„Materialul cu care lucrez eu este lutul polimeric Fimo, care necesită o prelucrare termică după modelare, astfel încât să devină tare. Totul a început vara, când o cunostință m-a rugat să fac un cake topper pentru nuntă cu un mire și o mireasă. Apoi, o altă cunoștință m-a rugat să îi fac ceva asemănător pentru aniversarea lor de 10 ani de la căsătorie. Peste ceva timp, m-a contactat o persoană necunoscută, care își face studiile la facultatea de stomatologie. Voia o figurină stilizată a unui doctor stomatolog. Mi-a arătat o imagine pe care a găsit-o pe internet, cu un suport pentru cărți de vizită și m-a rugat să fac ceva în același stil. A ieșit o figurină abstractă. Următoarea comandă a fost un suport pentru cărțile de vizită ale unui medic oftalmolog, dar s-a cerut să aibă cât mai multe detalii. Cam așa a pornit totul. Au urmat alți medici, apoi alte profesii. Am ajuns la figurina unui director de fabrică la care se produce cimentul, iar într-un final și la ministrul Culturii, Monica Babuc.”

De ce ai nevoie ca să realizezi lucrarea. Presupun că, în primul rând, ai nevoie de fotografii, după care detalii despre domeniul de activitate al omului, căci am observat că ai grijă să sculptezi accesorii reprezentative.

„Când preiau o comandă de acest fel rog solicitanții să îmi transmită poze sau chiar imagini video cu persoanele pe care vor să le reprezinte și să îmi comunice cât mai multe detalii despre profesia, genul de activitate, hobby, interese, etc. Uneori clienții îmi permit să dau frâu liber imaginației mele și mă lasă să adaug eu detaliile. Alteori, mi se spune doar cu ce instrumente operează persoana data și eu le modelez în miniatură. Totul este variabil, dar imi place totuși să am libertatea de a crea. Lucrul manual este destul de migălos și înainte de a executa o astfel de comandă îmi ia mult timp să gandesc conceptul final și compoziția în sine, aranjamentul elementelor, funcționalitatea, etc. În mod normal, o astfel de lucrare durează 3-4 zile, dar când mai sunt alte comenzi în așteptare, poate dura pâna la câteva săptămâni procesul de creație. Nu îmi place să lucrez în grabă sau să fiu gonită din urmă, de asta mă bucură mult când clienții au încredere și răbdare.”

Care a fost cea mai haioasă comandă?

„M-aș referi la două lucrări haioase, ambele cu doctori ginecologi. În primul caz era vorba de un ginecolog, care asistă nasteri și îi place mult să călătorească, așa că i-am făcut un geamantan și un glob pe lângă alte elemente.”„În al doilea caz, era vorba de un ginecolog mai în vârstă, dar care este amator de bere bună. A fost dificil, dar în același timp foarte haios să combin instrumentele medicale cu sticlele de bere.”

 

Și dacă vorbim despre momentele haioase, trebuie să vă spun că una din figurine semăna leit cu președintele țării, dar numai fără păr. După ce am adăugat peruca, a devenit un alt om!”

Lorina numără în jur de 14 figurine confecționate din lut polimeric. Te lași de accesorii?

„Nu mă las, îmi place doar să experimentez. Încă mai fac accesorii: cercei, coliere, brățări și broșe. Pe langa asta, mai decorez cu lut cănuțe și tacâmuri personalizate. Am multe idei pe care vreau încă să le realizez, dar nu îmi ajung încă vreo 2-3 perechi de mâini și 12 ore în plus într-o zi.”

Nu cred că pot să îmi închipui câte ai reuși, dacă ai avea ajutoare și mai mult timp la dispoziție. Ceea ce faci acum e mai mult decât impresionant. Îți dorim inspirație și așteptăm vești de la tine. Vom povesti cu drag despre noile tale proiecte!

Sursă: ea.md

Teodora Bârsan, din Sibiu, în vârstă de 28 de ani, a investit 2.000 de euro într-un magazin de haine unde vinde articole de îmbră­că­minte şi acce­sorii create de de­sig­neri ro­mâni. Anul trecut ma­ga­zinul a avut vânzări de 47.000 de euro şi speră ca la sfârşitul anului să ajungă la o cifră de aproape 70.000 de euro.  

„Am început afacerea în anul 2011 din dorinţa de a crea haine unicat. Am propus ideea mea unor designeri pe care îi cunoşteam, iar ei au fost de acord să colaboreze în cadrul proiectului“, a spus Teodora Bârsan, proprietara Gossip Tree Boutique.  

În acest moment antreprenoarea co­la­borează cu aproximativ 40 de desi­g­neri români care creează haine pentru băr­baţi şi femei, dar şi genţi, accesorii şi încălţăminte pictată. „La înce­put am avut doi designeri vesti­men­tari, după care am început să caut aproape zilnic noi colaboratori prin lumea designului ro­mânesc. În prezent lucrez cu apro­ximativ 40 de artişti care creează haine pentru femei şi bărbaţi, iar în curând ne vom extinde şi în zona pentru copii.“

Preţurile din magazin variază între 10 lei şi 1.200 de lei, cele mai ieftine produse sunt accesoriile, iar cele mai scumpe sunt articolele vestimentare, în special rochiile.

„Preţurile încep de la 10 lei pentru o pereche de cercei unicat şi pot ajunge până la 80-200 de lei pentru rochiile pictate manual sau 1.200 de lei, cât costă cea mai scumpă rochie din magazin“, a spus Teodora Bârsan.

Cele mai căutate articole sunt cele pictate manual, iar cei mai numeroşi clienţi ai magazinului sunt turiştii români şi străini care ajung în Sibiu. În general, vara numărul clienţilor este dublu sau chiar triplu faţă de perioada iernii.  „Clienţii sunt impresionaţi de articolele pictate manual. Noi încercăm să ne mulăm pe cerinţele lor şi de aceea facem şi haine la comandă şi oferim şi consultanţă vestimentară“.

Teodora Bârsan a început afacerea din pasiunea pentru  hainele realizate de designeri. În acest moment, activitatea din magazin este realizată de un singur angajat. „Visez la un magazin cu bijuterii fine şi unicat şi sper să reuşesc să îndeplinesc şi acest lucru.“

Afacerea este o întreprindere individuală, această formă de activitătate economică beneficiază de anumite avantaje, care constau în principal în costuri de înfiinţare mai mici.

Sursă: zf.ro

Membrul Comisiei Electorale Centrală (CEC), Sergiu Gurduza a avut, în 2016, venituri din mai multe surse – arată declarația sa de avere și interes personal.

După cum informează TRIBUNA, Sergiu Gurduza indică că a obținut din activitatea de membru al CEC, adică din salariu/indemnizație  – 81 663,92 lei, bursă de masterat la FRIȘPA, Universitatea de Stat din Moldova – 3 146 lei, dar și a avut venit din Programul de educație civică pentru diasporă „Alegătorii peste Hotare” sub formă de diurne/indemnizație – 612 $.

Soția sa, fiind angajată a Secretariatului Parlamentului, a obținut din salariu 76 537,63 lei. De asemenea, ea are un depozit și a obținut din el dobândă de 7 575 lei, dar și indemnizație din partea Secretariatului Parlamentului – 25 373 lei.

Familia Gurduza deține în proprietate două terenuri în intravilanul mun. Chișinău: unul dobândit în 2002, cu suprafața de 0,8 ha și unul dobândit în 2013, cu suprafața de 0, 0266 ha.

Totodată, familia are un apartament, dobândit în 2008, cu suprafața de 110,8 m.p., dar și un garaj, dobândit în 2013, cu suprafața de 30,1 m.p.

Sergiu Gurduza mai indică în declarație numerar în monedă națională și/sau în valută străină, care depășește suma a 15 salarii medii pe economie, dar care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. El face trimitere şi la documente care încorporează drepturile patrimoniale – numerar 470 000 lei, împrumut în 2013 în sumă de 3 500 euro, împrumut în 2012 în sumă de 4 000$, împrumut în 2014 în sumă de 3 000 euro.

La capitolul interese personale, el indică că e fondator și membru al Consiliului de administrare al Asociației Obșteşti „Centrul pentru dezvoltarea și promovarea regiunii Orheiului Vechi” și al Asociației Obșteşti „Baștina – Chișcăreni”, dar și membru al Consiliului de observatori la Asociația Obștească Comunitatea pentru advocacy și politici „WatchDog.md”.

Sursă: tribuna.md

În Transnistria au fost simplificate reglementările pentru importul mijloacelor de transport și au fost ridicate restricțiile privind limita de vârstă a acestora de 15 ani.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la site-ul Comitetului Vamal al autoproclamatei RMN, ca urmare a modificărilor în legislație, din aprilie, pentru anumite categorii de cetățeni, importul autovehiculelor este scutit de taxe vamale. De asemenea, a fost redusă taxa vamală pentru mașinile noi cu capacitate mare a motorului.

„De scutirea de taxe vamale vor beneficia participanţii conflictului armat pentru apărarea RMN, combatanții în războiul din Afganistan, precum și participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl. Această inițiativă legislativă a fost elaborată de comitet la indicaţia președintelui, a fost prezentată spre examinare guvernului și a fost aprobată la toate nivelurile”, susţin reprezentanţii instituţiei.

În comunicat se precizează că de această facilitate este oferită o singură dată şi este aplicată la importul mijloacelor de transport pentru uz personal, în cazul în care pe numele persoanei care face parte din categoriile menţionate nu a fost înregistrat un alt vehicul. Referitor la automobilul importat în regim preferențial, este interzisă efectuarea oricăror tranzacții cu el sau transferul dreptului de gestionare a acestuia timp de trei ani de la data importului.

Totodată, a fost redusă de câteva ori taxa de import pentru autoturismele noi cu o capacitate cilindrică a motorului mai mare de 3000 de centimetri cubi (pentru mașinile cu motoare pe benzină) și mai mare de 2 500 centimetri cubi (pentru autoturisme cu motor diesel). Dacă anterior taxa pentru astfel de vehicule a fost de 16%, dar nu mai puțin de 1,1 $ pentru 1 cm cub, acum aceasta este în mărime de 2,3%, dar nu mai puțin de 0,23 $ pentru 1 cm cub.

În urma ninsorilor din ultimele două zile, acoperișul patinoarului Ice Bravo din capitală a cedat și s-a prăbușit. Imaginea a fost surprinsă de o locuitoare a capitalei.

Din imagini se vede că aproape tot acoperișul patinoarului s-a făcut una cu pământul.

Sursă: bani.md

foto: Carolina Digori

Întreprinderea Balkan Pharmaceuticals a fost întemeiată acum zece ani. În prezent, aceasta produce circa 200 de denumiri de medicamente utilizate pentru tratamentul afecţiunilor endocrine, a sistemului nervos, cardio-vascular, digestiv, respirator, precum şi a altor maladii.

Unul din cei mai importanți pași din istoria activității a fost construcția noului complex de producere din oraşul Sângera. Proiectul este o investiție românească importantă ce va permite crearea a peste 400 de locuri de muncă. Acesta este amplasat pe un teritoriu de 2,5 hectare, are o suprafață de lucru de zece mii de metri pătrați și a fost construit în conformitate cu standardele internaționale și cu Regulile de Bună Practică la Fabricarea Medicamentelor (GMP).

Fabrica are patru linii de producere a medicamentelor, iar în viitorul apropiat este planificată construirea unui bloc nou pentru fabricarea medicamentelor antibiotice.

Pe data de 11 aprilie, echipa Madein.md a vizitat acest complex de producere și fiind ghidați de mecanicul companiei, Iulian Buga, am reușit să facem o incursiune detaliată în procesul de producere a medicamentelor. Această vizită face parte dintr-o serie de excursii pe care proiectul Madein.md urmează să le desfășoare la fabricile sau în secțiile de producere ale companiilor autohtone cu scopul de a dezvolta turismul industrial în Republica Moldova. Pe viitor la astfel de excursii vor putea participa și doritorii, astfel consumatorii vor avea oportunitatea să se familiarizeze cu procesele de fabricare a produselor autohtone. Această inițiativă are ca scop sporirea gradului de încredere în companiile moldovenești și în produsele acestora.

Fabrica Balkan Pharmaceuticals este compusă din două secții mari: secția preparate și secția citostatice (medicamente anti-tumorale, utilizate în tratamentul cancerului). Conform noilor standarde europene GMP, din motive de siguranță, aceste două secții trebuie să funcționeze separat.

Excursia noastră a început în secția citostatice. Pe întreaga suprafață a secției se întinde coridorul pentru vizitatori, unde doritorii pot vedea prin geamuri toate procesele ce au loc în secțiile de producere. Însă, ținând cont de faptul că fabrica încă nu a început să funcționeze, echipa noastră a avut o oportunitate unică de a se familiariza cu utilajul de producere nu doar din spatele geamurilor, ci și în interiorul acestor încăperi, unde pe viitor vor avea acces doar angajații întreprinderii.

Aici am avut ocazia să vedem cum se produce fiecare tip de medicament: comprimatele (pastilele), capsulele și preparatele injectabile (flacoane și fiole).

Sterilitatea și curățenia, pe primul plan

Podeaua în cadrul secțiilor de producere este fabricată din material epoxitic antibacterial, creat special pentru industria farmaceutică, iar pereții sunt vopsiți în câmp electrostatic, la fel cu o vopsea specială, destinată secțiilor de producere a medicamentelor. Culorile podelilor variază de la o secție la alta, ceea ce indică diferite clase de curățenie (există 4 astfel de clase). De ele depinde gradul de acces și echiparea personalului, unele fiind mai sterile, cu o presiune mai mare a aerului, pentru a asigura un proces mai salubru de fabricare a medicamentelor, altele având un grad de sterilitate mai mic.

Comprimatele

Incursiunea noastră a început cu secția unde se află materia primă. Aici se stochează acea materie primă care va merge nemijlocit la producerea unei serii de produs. O astfel de serie reprezintă cantitatea de produs (de ex. 50, 80 sau 100 kg) care este validată și aprobată de Agenția Medicamentului pentru a fi pusă în vânzare.

Urmează analiza de identificare a materiei prime. Laboratorul vine și face relevarea, un proces ce are loc într-o hotă (boxă) speicală cu flux de aer laminat. Materia primă merge la producerea seriei doar după ce rezultatele analizei de laborator sunt pozitive și confirmă faptul că sunt utilizate substanțele și coeficienții respectivi. Într-o altă incăpere se face decontaminarea și cântărirea materiei prime. Secția respectivă este dotată cu o boxă de cântărire, ce conține flitre de 0,01 microni, care oferă un flux de aer laminat. Materia primă se introduce în această boxă una câte una și se colectează cantitatea necesară pentru producerea seriei.

Urmează camera de reîntregire a seriei, unde s-a adunat toată materia primă necesară pentru a merge mai departe la producere. Aici are loc transferul substanței către secția unde se produc soluțiile sterile. Tot aici se afla o altă boxa de transfer care conține un filtru de aspirare și unul ce decontaminează ambalajul în care se afla substanța.

Urmează secția de preparare a medicamentelor în formă de comprimate. Aici se produc pastile și capsule. Prima etapă este cea de omogenizare cu ajutorul un dispozitiv cu mișcare tridimensională. Omogenizarea reprezintă amestecul tuturor componentelor necesare pentru o serie. Există și anumite etape de omogenizare care trebuie respectate cu strictețe, fiindcă de această etapă depinde concentrația substanței active în preparat. Toate componentele pe care le conține o pastilă, le găsim pe cutie sau pe prospect, însă etapele de omogenizare reprezintă un secret comercial al producătorului.

Urmează însăși secția de producere a capsulelor. Procesul de fabricare a acestora este complet automatizat, formele de capsule fiind umplute cu substanța respectivă, după care acestea mai trec un proces de purificare și desprăfuire. Capacitatea de producere este de 36 mii de capsule pe ore, iar pentru a opera utilajul e nevoie de o singură persoană.

După aceasta ajungem și la etapa de ambalare, care de asemenea este una automatizată. Aici avem dozatorul care distribuie substanța pe masa de lucru, ea se comprimă și se obțin pastilele. Apoi acestea trece printr-un aparat ce se numește detector de metale. Prezența acestuia reprezintă o rigoare a noilor standarde GMP și asigură faptul că pastilele nu conțin impurități metalice. Compania produce pastile de formă rotundă, patrată, precum și capsule.

Un alt proces important în fabricarea comprimatelor este filmarea. În acest caz pe pastilă se aplică un înveliș special (de obicei asta se referă la pastilele gastrorezistente, care sunt sensibile de umiditate), adică o soluție este pulverizată pe pastile, fără a intra în reacție cu ele, dar oferindu-le un strat protector.

Pentru ambalarea primară se utilizează folia PVC de două tipuri: fumurie și albă simplă. Pastilele sunt aranjate pe masa de lucru, unde mai multe perii le plasează la locul lor în folii. Întreg procesul este automatizat. Tot aici, există și o stație de detectare cu senzori care verifică dacă foliile sunt pline cu pastile. Apoi este aplicată folia de aluminiu, pe care e imprimată denumirea produsului, concentrația substanțelor, denumirea producătorului, etc. După aceasta are loc procesul de lipire a foliilor: aluminiu și PVC, sub influenta temperaturii și presiunii.

Astfel, pastilele sunt aranjate în blistere, care la rândul lor trec iarăși printr-o boxă de transfer in următoarea sectie unde sunt plasate în ambalajul primar. Mai departe descoperim un nou utilaj - o mașină de ambalat automată care plasează într-o cutie de carton trei blistere și un prospect. Și, astfel, avem produsul finit.  

După aceasta totul este plasat în cutii mai mari care se păstrează în zona de carantină până când vin cei de la Agenția Medicamentului și fac relevarea. Se iau aliatoriu câteva cutii și se fac toate analizele necesare: de concentrație, de duritate, de dizolvare, etc. Pe cutii este indicată și data producerii/ expirării preparartului. E important de știut că data producerii unui medicament este data primei analize de identificare, deci este una prestabilită.

Soluțiile sterile și turnarea lor în flacoane

Apoi am mers în camera de producere a soluțiilor sterile și de pregătire a acestora pentru a fi turnate in flacoane. Aici putem vedea un utilaj fabricat de compania Santorius, o întreprindere destul de populară în industria respectivă, având circa 500 de invenții în domeniul aparatajului farmaceutic. Acest dispozitiv este asigurat cu un sac steril și cu o morișcă care este activată de un mixer magnetic, dotat cu un cântar.

Odată preparată soluția trece prin trei trepte de filtrare, iar apoi transferul acesteia către secția de umplere se petrece printr-o țeavă specială cu ajutorul unei pompe peristaltice. Are loc pomparea soluției ce trece prin trei filtre care sunt supuse unui test de integritate. Dacă cel puțin unul nu este integru, procesul se repetă.

Într-o altă încăpere se afla mașina de spălat flacoanele. Acestea ințial sunt umplute cu apă, trec prin baia cu ultrasunet, apoi o serie de ace intră în flacoane și le pulverizează în interior cu apă distilată. După aceasta are loc pulverizarea cu aer pur, ca mai apoi flacoanele să fie plasate în tunelul de sterilizare.  

Există trei tipuri de flacoane: simple (albe), fumurii (care trebuie ferite de lumină) și acidorezistente. Acestea din urmă au perioada și temperatură de sterizilizare diferită.

În imediata apropiere se găsește și mașina de umplut flacoane. În această încăpere este stabilită cea mai mare clasă de curățenie care există în fabrică. Un angajat care va lucra în această secție va avea trei echipamente. Aparatul conține o serie de mănuși care permit lucrul în interiorul lui. Acesta mai conține trei senzori - magneți, fiecare din ei reacționând în cazul deschiderii ușilor și oprind aparatul din funcțiune. Flacoanele se plasează pe masa rotativă și în ele se injecteaza soluție sterilă care apoi se introduce intramusuclar sau intravenos.

În caz de necesitate, într-un dispozitiv special, soluția lichidă este transformată în praf. Este un proces lung și complex care durează de la 12 la 24 de ore. Acest lucru este practicat în cazul în care soluția nu este stabilă și e preferabil de a o comercializa substanța în formă de praf.

Ultima etapă constă în sterilizarea capacelor și plasarea lor pe flacoane. Inițial sunt sterilizate și plasate pe sticle capacele de cauciuc, pe care apoi, pentru siguranță, sunt puse și capacele de aluminiu.

La final am vrea să menționăm că majoritatea aparatelor, utilajelor și echipamentelor sunt de proveniență străină. De fapt, ele toate sunt asamblate de o companie chineză, însă componentele utilizate pot fi selectate de către producător și aparțin diferitor branduri cum ar fi Bosch, Siemens, etc.

Implementarea standardelor GMP

Aplicarea regulilor de bună practică la producerea medicamentelor (GMP) reprezintă partea cea mai importantă a sistemului de asigurare a calității acestora. Acest lucru garantează faptul că preparatele farmaceutice sunt produse şi controlate în mod consecvent după standarde de calitate adecvate utilizării lor şi conform cerinţelor certificatului de înregistrare sau specificaţiei produsului.  

Întreprinderea Balkan Pharmaceuticals are implementate regulile GMP pentru mai multe state din spațiul CSI (Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, etc), ceea ce îi permite exportul medicamentelor în aceste țări.  

Însă, la construcția fabricii de la Sângera s-a ținut în primul rând de standardele GMP europene, pentru că implementarea lor deschide numeroase oportunități și piețe de desfacere pentru producătorii din domeniul farmaceutic.  

De exemplu, una din norme GMP-ului european constă în faptul că fabrica trebuie să fie amplasată în afara orașului, într-o zonă ecologic curată. De asemenea, toate normele de sterilitate, împărțirea secțiilor pe clase de curățenie sunt prevăzute în acest dispoziții fixate prin lege.  

Ingredientele utilizate la fabricarea medicamentelor provin din diferite state, care au de asemenea implementat standardul european GMP. Aceasta este una din condițiile de bază la fabricarea unui medicament.

Un alt lucru care ne-a surprins este faptul că în cadrul noii fabrici există camere de supraveghere amplasate în majoritatea încăperilor de producere. Aceasta este de asemenea o rigoare a standardului GMP și astfel de camere există în toate fabricile de acest tip din Europa. Astfel, Comsia Europeana pentru GMP are acces online nelimitat la aceste camere, iar producătorul este obligat să respecte cu strictețe toate regulile și normele prestabilite la producerea unui medicament.  

Concluzii

Pentru prima dată am avut ocazia să vedem cum se fabrică produsele farmaceutice și am descoperit faptul că este un proces foarte complex, cu respectarea a numeroase norme și reguli, iar la Balkan Pharmaceuticals tot acest sistem este deja implementat și bine pus la punct.

Produsele întreprinderii trec toate controalele de vigoare pentru a asigura consumatorii cu preparate de calitate. În prezent, acestea sunt accesibile practic în toate rețelele de farmacii din țară, întreprinderea mai lucrând direct și cu numeroase spitale, policlinici și centre de diagnostic.  

Majoritatea angajaților de la secția de producere din Chișinău, vor fi transferați la fabrica nouă. Se prevede că aceasta va avea circa 400 de angajați și din spusele lui Iulian Buga pregătirile se află pe ultima sută de metri și în timpul cel mai apropiat fabrica va începe să producă medicamente. Felicitări și mult succes!

Sursă: madein.md

Retailerul suedez de modă H&M îşi adaugă un nou brand în portofoliu, sub numele Arket, potrivit publicaţiei Business of Fashion.

Primul magazin sub acest nume va fi deschis în Londra, pe Regent Street, cel târziu la începutul toamnei. În acelaşi timp, noul brand va fi disponibil şi online în 18 ţări europene, urmând ca apoi să fie inaugurate alte magazine fizice în Bruxelles, Copenhaga şi Munchen, scrie ZF.

„Produsele Arket vor avea preţuri uşor mai mari decât cele ale produselor principale H&M, cămăşile bărbăteşti de exemplu având preţuri care pornesc de la 39 de euro şi ajungând până la 115 euro”, scrie publicaţia citată.

Focusul suedezilor este pe ţările europene deocamdată, dar nu şi pe România, după cum a spus pentru ZF Jay Woods, persoana care se ocupă de expansiunea noului brand Arket.

„În prezent, nu avem planuri de expansiune în România. Deocamdata, scopul nostru este să deschidem magazine în Bruxelles, Londra, Copenhaga şi Munchen”, a spus Jay Woods.

Magazinele Arket vor include şi un concept de cafenele care vor avea şi o parte de bucătărie specific suedeză.

În limba suedeză, „arket” înseamnă „foaie de hârtie”, ceea ce, după cum au spus reprezentanţii H&M pentru Business of Fashion, sugerează optimismul şi oportunităţile creative.
Potrivit sursei citate, suedezii au în plan să deschidă 430 de magazine noi în acest an financiar, incluzând unele în Kazahstan, Columbia, Islanda, Vietnam şi Georgia.

Din portofoliul H&M fac parte acum brandurile & Other Stories, COS, Cheap Monday, Monki şi Weekday, alături de brandul-fanion H&M, care dă şi numele grupului.

Vânzările grupului H&M au crescut în primul trimestru al anului cu 7%, ajungând la 5,4 miliarde de coroane suedeze (circa 6 miliarde de dolari), scrie Business of Fashion.

Sursă: bani.md

Neavând posibilitatea să plece peste hotare, dar și fiind siguri, că și acasă poți face bani buni, au decis să investească în creșterea oilor, afacere, care pe lângă venitul ce li-l aduce, le creează şi o deosebită satisfacţie a unor visuri împlinite. E vorba de familia Cocieru Vitalie (37 de ani) și Constanța (30 de ani) din s. Bozieni care dețin o mini fermă de oi, amplasată într-un cadru pitoresc și mioritic la hotarul dintre satele Bozieni și Dubovca. Departe de cele lumeşti, fără acces la internet, ba chiar şi la telefonia mobilă, în schimb într-o plină oază de verdeaţă şi linişte sufletească - aşa i-am găsit pe soţii Cocieru, modeşti şi foarte primitori din fire, muncind de cu zori printre mioarele sale.

  Și-au început afacerea în oierit acum 15 ani, având doar 12 de capete, pe care, ne zice Vitalie, le avea ca moștenire de la părinți. Astăzi are în stâna sa deja peste 600 de capete, printre care și 6 berbeci de rasă, pe care i-a cumpărat recent de la un crescător de oi din Briceni. „Ne-am lărgit afacerea în toţi aceşti ani în baza selecţiei din ovinele noastre, acum însă am decis să obţinem şi nişte soiuri de prăsilă, de aceea am procurat câţiva berbeci de rasă Caracul Buhar şi Caracul brumăriu - ne-a specificat oierul. Pentru a-şi dezvolta afacerea şi amplasa stâna şi-au arendat fosta casă a viticultorilor, dar şi câteva hectare de pământ (păşune) pe care îşi pasc în libertate mioarele.

  În toți acești ani, venitul de bază al familiei Cocieru se trage din comercializarea brânzei, cărnii și al pielcelelor. „De fapt, oile sunt crescute ori pentru carne, ori pentru lapte sau lână, noi, însă facem ca-n zicală, „jupim trei piei de pe o oaie”, le creștem și pentru carne, piele și lapte. Acum 2-3 ani, pielicelele erau mai scumpe chiar ca carnea de miel, mergând la piață, luam câte 350 lei pentru o piele, acum, însă pe una poți lua doar 100 lei. Primăvara aceasta, mulțumim Domnului, a mers foarte bine carnea de miel, costând de la 60-65 lei/kg. Nemaivorbind de brânză, care la noi întotdeauna este la mare căutare, având deja cumpărătorii noștri permanenți” - ni se laudă proprietarul stânei. Şi oile sunt foarte bune de lapte, în mediu o oaie mulgătoare dă până la 700 grame, dar sunt şi unele mioare, care dau şi peste un litru de lapte la mulgere.”

   Meşteriţa delicioasei brânze de oi, este de fapt, chiar stăpâna casei, care deşi este o veritabilă orăşeancă (originară din or. Chişinău), nu regretă nici pentru o clipă că a schimbat oraşul pe sat. „Da, sunt din capitală, m-am căsătorit la 17 ani, şi atunci când Vitalie m-a adus la Bozieni, împărtăşindu-mi planurile sale de viitor, nu am ezitat nici pentru o clipă să-l urmez şi să-i fiu alături. Deşi, creşterea oilor era ceva străin şi nou pentru mine, acum am impresia că trăiesc de o viaţă la ţară… - ne mărturiseşte zâmbind, soţia Constanţa. Procedeul de închegare a laptelui şi prepararea brânzei, la început, l-am deprins de la mama-soacră, după care, ulterior mi-am modernizat tehnologia, informându-mă din mai multe surse şi astăzi mă bucur foarte mult când cumpărătorii mei îmi spun că pregătesc cea mai gustoasă brânză”- ne spune entuziasmată Constanţa, pe care în majoritatea zilelor de joi şi vineri o poţi vedea comercializându-şi producţia la piaţa „Chiril” din or. Hânceşti.  

  Nu au luat niciodată vreun credit de la bancă, dar nici nu au avut careva susţinere din partea statului, pe parcursul anilor, familia Cocieru s-a descurcat pe cont propriu, mizând pe posibilităţile sale. Cu toate acestea, cele mai grave probleme le întâmpină din cauza, că stână, fiind amplasată departe de localitate, nu dispune de un drum de acces, nu este conectată la apă, lumină, fiind totodată, amplasată în afara ariei de acoperire mobilă… „Am încercat să ne conectăm la energia electrică, dar tarifele foarte costisitoare prezentate de reprezentanţii „Union Fenosa” ne obligă să lucrăm 2-3 ani ca să ne achităm cu ei în acest sens…”- se plânge disperat Vitalie Cocieru.

  La moment, oierul dorește să-și legitimeze stâna, pentru a fi cu acte în regulă, sperând astfel, să atragă poate niște investiții străine. „Vreau să-mi înregistrez stâna de oi și numai atunci poate mi se vor deschide noi posibilități, putând să atrag și niște investiții, dar și să închei unele contracte de comercializare a brânzei și a cărnii. Totodată, la moment, negociem cu primăria în vederea procurării terenurilor, care le avem la moment luate în arendă” - a explicat dânsul.

  Aproape de încheierea discuţiei, l-am întrebat, totuşi, pe Vitalie, de ce a ales să facă anume afacere în oierit, nefăcând parte de fapt, dintr-o dinastie de acest gen. „Da, mulţi consăteni se miră şi se întreabă de unde, mă rog, aşa pasiune pentru oi, ştiind că nimeni din familia mea nu a avut aşa ocupaţie, dar, sincer să fiu, creşterea oilor a fost, de fapt, un vis al meu din copilărie…”- ne-a mărturisit Vitalie.

  Despre afacerea în oierit a familiei Cocieru, care este una de succes, se cunoaşte şi la Direcția raională Agricultură şi Alimentaţie. „ La moment, în raion avem 15 860 de capete de ovine. Cei mai prosperi oieri avem în localităţi: or. Hânceşti, Caracui, Mireşti, Ciuciuleni, etc. Apreciem mult curajul şi eroismul tinerilor producători agricoli, care încearcă să se realizeze aici, pe piaţa autohtonă, în pofida tuturor greutăţilor întâmpinate – menţionează specialistul principal al Direcţiei Anatolie Popuşoi. Familia Cocieru, este un exemplu demn de urmat, şi cred că statul ar trebuie să aprecieze la justa valoare eforturile depuse pentru a le veni în întâmpinare cu careva subvenţii, pentru a-i stimula să se menţină nu doar aici pe piaţa internă a ţării, dar şi pe cea externă.”

  Astăzi chiar dacă s-a ivit acea posibilitate de a pleca cu traiul peste hotare, în România, soţii Vitalie şi Constanţa Cocieru, cred că, deocamdată, nicăieri nu le va fi mai bine, aşa ca acasă, de aceea la moment,  pentru oferirea unor condiţii mai bune, dar şi unei educaţii de calitate celor trei copii, pe care îi au, şi-au schimbat domiciliul în or. Hânceşti. Iar în perioada, când copiii le sunt implicaţi în procesul de instruire şi educaţie, Vitalie şi Constanţa se refugiază la stâna de oi, unde împreună, cot la cot, îşi pun afacerea pe roate, iar dragostea, respectul şi înţelegerea reciprocă, le sunt pilonii de bază ai familiei lor. „Omul e fericit acolo unde se simte împlinit, unde e stăpân pe posibilităţile şi dorinţele sale, unde fiind fericit el, îi poate face fericiţi pe cei de alături” – acesta este crezul soţilor Cocieru, pe care ni l-au spus la plecarea de la stâna cu mioare.

 Sursă: Curierul de Hîncești

Fenomenul kilometrajului modificat pare să continue în Moldova. Cel puțin asta reiese din mesajul pe care l-am primit de la un vizitator fidel al site-ului nostru la adresa .

După ce a văzut un Volkswagen Jetta pe site-ul 999.md, clientul potențial și-a dorit să se asigure că distanța parcursă de 140.000 de kilometri menționată în anunțul plasat este cea reală. Astfel nu a stat mult pe gânduri și i-a dat un mesaj vânzătorului din Olanda.

La rândul său vânzătorul a răspuns promt printr-un e-mail în care declară că mașina care ar avea un preț final de 10.200 euro în Moldova, poate fi procurată cu 8.300 de euro din Olanda și că distanța parcursă este de 241.255 de kilometri. Deci o diferență de tocmai 101.255 de kilometri între anunțul proprietarului olandez al mașinii și cel plasat de vânzătorul din Moldova.

Drept dovadă că nu este vreo greșeală la mijloc, numărul de înmatriculare al mașinii pe care îl putem vedea în poze coincide cu cel din emailul expediat de proprietarul olandez.

Vă reamintim că deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat în lectură finală proiectul de lege care prevede sancţiuni pentru fraudarea datelor odometrelor automobilelor.

Astfel, cei care vor fi prinşi că mai practică acest lucru vor scoate din buzunar de la 100 la 150 unităţi convenţionale (de la 5.000 la 7.500 de lei) pentru a achita amenda, aici cu referire la persoanele fizice. În schimb, cele juridice, vor fi sancţionaţi mult mai dur, suma amenzii variind între 350 şi 450 unităţi convenţionale (între 17.500 şi 22.500 de lei).

Sursă: autoblog.md