Întemeiată la începutul secolului XX de etnici ucraineni, ce au migrat din Ucraina de Vest și au cumpărat pământ de la un boier local, comuna Bălțata din raionul Criuleni numără circa 2000 de locuitori. 

Cu o populație în creștere și o școală mare de întreținut, primăria a decis în anul 2011 să aplice pentru fondurile europene ale Proiectului Energie și Biomasă, instalând o centrală termică de 220 kW, care funcționează pe pelete. Noua centrala termică încălzește școala cu o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, în care învață peste 160 de copii. Până atunci, școala se încălzea pe gaze naturale, însă datorită costurilor înalte, doar o parte din încăperi erau încălzite. 

Comunitatea a beneficiat de investiţii de peste 80.000 EUR, din fonduri europene 

„Nu aveam suficienți bani pentru a încălzi sala de sport, coridoarele, alte încăperi ale școlii și copiii ieșeau în frig. De fapt, nici în clase nu aveam temperatura cea mai confortabilă. Acum, este încălzită întreaga școală și temperatura este mult mai potrivită pentru copii, iar cheltuielile sunt mai mici. În plus, avem siguranța că nu vor fi întrerupte livrările de combustibil, pentru că acesta e produs chiar la noi în sat”, spune directoarea școlii, Galina Todoriuc.

Proiectul Energie și Biomasă a alocat, din fonduri europene, 82 de mii de Euro pentru instalarea sistemului de încălzire pe biomasă, iar comunitatea a contribuit cu puțin peste jumătate de milion de lei. Acum, costurile pentru un sezon de încălzire ajung la cca 120 de mii de lei, cu 40% mai puțin față de încălzirea cu gaz.

„Ne propunem să trecem la încălzirea pe biomasă şi alte instituţii publice: primăria, grădiniţa, casa de cultură. E important să investim în proiecte de dezvoltare sustenabilă a comunităţii pentru a asigura un viitor sigur şi curat generaţiilor următoare”, susţine Olga Coronciuc, primara satului Bălţata. 

Deşeurile pot deveni sursă de energie şi de venit 

Costurile de încălzire sunt și mai mici atunci când biocombustibilul este procurat de la o distanță mică. Este tocmai situația comunei Bălțata, unde Pavel Cersac și-a lansat o afacere acum cinci ani, producând pelete din rumeguș de lemn, paie și coji de floarea soarelui. Ulterior, acesta și-a diversificat afacerea și, cu același utilaj, produce și nutrețuri combinate pentru iepuri.

„Ideea unei afaceri de producere a peletelor mi-a venit la o expoziție internațională, unde am văzut cum biomasa se transformă în biocombustibil. În sat avem câteva întreprinderi de prelucrare a lemnului, câteva cooperative agricole, care generează multe reziduuri lemnoase și m-am gândit că în loc să le considerăm deșeuri, acestea pot deveni o sursă de venit”, spune Pavel Cersac. Antreprenorul vinde școlii din sat circa 40 de tone de pelete pe sezon și, convingându-se de eficiența biocombustibilului, mai multe familii din localitate au trecut la încălzire pe biomasă. Pentru a face față cererii, antreprenorul planifică să sădească plante energetice, care îi vor asigura materie primă de calitate. 

„Energia regenerabilă nu înseamnă doar securitate energetică și prezervarea climei. Aceasta înseamnă modernizare în rând cu alte țări ale Uniunii Europene, eficientă energetic și din punct de vedere al resurselor, echitabilă social și cu emisii de carbon reduse”, a declarat managerul Proiectului Energie și Biomasă, Victor Cotruță. 

Cifre şi fapte despre Proiectul Energie şi Biomasă: Proiectul Energie şi Biomasă, primul de anvergură în sectorul energiei verzi, lansat în 2011, şi-a propus un mandat ambiţios: de a contribui la producerea sigură, competitivă și durabilă a energiei din biomasă, cea mai viabilă şi accesibilă sursă de energie regenerabilă în Republica Moldova. În cei 6 ani de activitate a realizat o schimbare vizibilă în sectorul energetic naţional:

Energia verde în sectorul public:

·         271 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare au sisteme moderne de încălzire pe biomasă

·         57 de seturi de colectoare solare urmează a fi instalate în grădiniţele şi centrele de sănătate beneficiare ale Proiectului Energie şi Biomasă

·         Peste 190.000 persoane beneficiază de energie sigură, produsă în R. Moldova.

·         400 noi locuri de muncă create

Energia verde în gospodăriile casnice:

·         1000 de familii îşi încălzesc casele cu energie verde datorită Programului de subvenţionare demarat de Proiectul Energie şi Biomasă

·         Subvenţii de până la 1.300 de Euro oferite din fonduri europene pentru fiecare beneficiar

Lansarea pieţei energiei din biomasă:

·         30 de companii asamblează sau produc local cazane pe biomasă

·         35 de afaceri de producere a biocombustibilului au fost lansate prin mecanisme atractive de leasing cu un buget total de 1 milion de Euro (0%TVA, profit, comision)

·         Alte 70 de afaceri de producere a peletelor şi brichetelor au fost lansate desinestătător

·         Primul laborator de testare a biocombustibilului la parametrii fizici şi chimici a fost lansat

Energia verde în şcoli:

·         21.000 de elevi au studiat cursul de energie regenerabilă şi eficienţă energetică

·         400 de copii au participat la Şcolile de Vară ENERGEL

Proiectul „Energie şi Biomasă” este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul pentru etapa a doua a proiectului (2015-2017) este de de 9,41 milioane Euro, acordaţi de Uniunea Europeană.

Compania ucraineană „Avalon” condusă de un moldovean a provocat pagube în valoare de peste 28 de milioane de dolari în urma tranzacțiilor frauduloase operate pe piața valorilor mobiliare din SUA. Comisia de Securitate şi Schimb din SUA a intentat vineri un proces în instanță federală împotriva proprietarului și directorului companiei Avalon, Nathan Fayyer, în vârstă de 34 de ani, originar din Republica Moldova, dar și împotriva lui Serghei Pustelnik, în vârstă de 35 de ani, originar din Ucraina, cel din urmă exercitând controlul efectiv asupra companiei, transmite Agora cu referire la tass.ru.

Pagubele provocate de „sute de mii” tranzacții frauduloase operate de compania „Avalon” pe piața titlurilor de valoare din SUA se ridică la 28 de milioane de dolari.

„Avalon” acționa prin firma de brokeraj din New York „Lek Securities” specializată în efectuarea operațiunilor de bursă în interesul cetățenilor străini.

Persoanele implicate în schema frauduloasă mai întâi plasau comenzi de cumpărare sau vânzare a titlurilor de valoare, după care rapid le anulau. Astfel, ei îi forțau pe partenerii săi să achiziționeze pachete de acțiuni la prețuri umflate artificial.

Comisia de Securitate şi Schimb din SUA a înghețat deja activele companiei „Avalon” aflată sub umbrela „Lek Securities” și a obținut permisiunea instanței de a solicita dezghețarea fondurilor retrase în mod ilegal de această companie în afara Statelor Unite.

Conform documentului făcut public de către Comisia de Securitate şi Schimb din SUA, Nathan Fayyer, în vârstă de 34 de ani, este singurul proprietar și director al companiei „Avalon”. Fayyer s-a născut în Republica Moldova, însă în acest moment este cetățean naturalizat american. Fayyer are vize de reședință atât în New Jersey, SUA, cât și în Kiev, Ucraina.

Proiectul noii fabrici de prelucrare a cărnii va fi realizat de compania Produse de Familie (proprietar al mărcii Filletti în Moldova) și "Basarabia-Nord", cu implicarea investițiilor italiene și cu sprijinul financiar al programelor europene de granturi. Volumul investițiilor în producție și distribuție va fi de 14 milioane de euro, perioada de implementare a proiectului 2017-2018.

Pe 10 martie curent, în Austria, a avut loc reuniunea grupului de lucru al investitorilor, în cadrul căreia a fost aprobat planul departamentelor și fluxurile tehnologice ale noii fabrici de prelucrare a cărnii. Proiectul este conceput de designerii austrieci.

Fabrica va fi construită pe teritoriul combinatului de carne "Basarabia-Nord" (Bălți). Sub construcție este alocată o suprafață de aproximativ 6 hectare, cu toată infrastructura și utilitățile inginerești necesare. Conceptul proiectului permite extinderea modulară a departamentelor de producție. Această soluție de planificare arhitecturală – inițial nu este din cele mai ieftine dar, permite sporirea mijloacelor de producție în funcție de necesități, în schimbul construcției departamentelor mari fără încărcătură garantată cu materie primă a echipamentelor (astfel de exemple există în România). Capacitatea inițială de procesare a materiei prime va fi de aproximativ 20 tone/schimb sau 400 tone/lună și aceasta poate fi dublată.

Noua fabrică se va numi "Filletti". Specialitatea acesteia – producția a 150 produse diferite din carne: semifabricate și carne refrigerată; mezeluri fierte, semiafumate, fierte-afumate si afumate crude; crenvurști, safalade, șuncă și delicatese în segmentul "mediu" și "premium".

«Noua noastră fabrică de prelucrare a cărnii va fi o producție modernă, la care vor fi utilizate pe scară largă tehnologii inovatoare de economisire a energiei, - afirmă directorul general Basarabia-Nord, Dumitru Munteanu. Aceasta se va conforma pe deplin standardelor europene, care pe termen scurt, va constitui baza cadrului de reglementare pentru producția de produse de origine animală în Republica Moldova. De aceea am implicat în proiect un investitor italian, cu o vastă experiență în industria cărnii din Europa de Vest. Și, desigur, lansarea unei noi fabrici high-tech ne va permite să ne consolidăm poziția de lider în industria de prelucrare a cărnii din Moldova».

Ministerul Sănătăţii poate restitui parţial cheltuielile suportate de pacienţii care sunt nevoiţi să se trateze peste hotare, dacă tratamentul respectiv nu poate fi asigurat în ţară. Solicitată de IPN, ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, a declarat că aşa se procedează în situaţia în care un pacient, cu diagnostic stabilit, a fost consultat de specialiştii din ţară şi aceştia au emis o concluzie că nu poate fi tratat în Moldova.

Concluzia respectivă trebuie să ajungă la comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii împreună cu cererea din partea pacientului, dar şi cu un set de documente. La cerere se mai anexează factura de la instituţia medicală din afară, dacă pacientul a identificat unde se poate face tratamentul necesar, cu costul tratamentului respectiv şi dovada faptului că este programat la intervenţie. De asemenea, pacientul trebuie să prezinte şi poliţa de asigurare medicală obligatorie.

Comisia din cadrul Ministerului Sănătăţii evaluează şi ia o decizie. Dacă într-adevăr se stabileşte că intervenţia nu poate fi efectuată în Republica Moldova, pacientului i se comunică suma care poate fi alocată de către stat. Pacientul se deplasează la instituţia medicală din afară, beneficiază de tratament şi revine cu toate actele care demonstrează că a beneficiat de serviciul medical, costurile acestuia şi abia atunci i se restituie suma stabilită iniţial.

Un regulament precizează că suma compensată nu poate depăşi 25% din costul tratamentului. Însă sunt şi situaţii când suma alocată poate fi majorată, afirmă ministra Sănătăţii.

Totodată, în cazul în care este decizia pacientului să se trateze în străinătate, iar comisia ministerului nu confirmă această necesitate, cheltuielile suportate nu sunt compensate, mai menționează sursa citată.

Un nou spațiu de coworking destinat specialiștilor din domeniul IT a fost deschis în data de 9 martie, în Chișinău.  Amplasat în sectorul Botanica al capitalei, spațiul comun de lucru a fost creat cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și Guvernul Suediei și poartă denumirea de „404 Not Found”.

Proiectul de încadrează în activitățile desfășurate de cei doi donatori internaționali pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial tehnologic din RM care are un impact important pentru dezvoltarea industriei IT din Moldova.  Astfel, noul spațiu de coworking face parte din multitudinea de elemente ale ecosistemului antreprenorial IT și le oferă freelancerilor, specialiștilor IT și programatorilor specializați în cloud computing oportunități de cooperare cu parteneri străini, încurajează actorii pe piață să colaboreze și să creeze start-upuri ce au rolul de a exporta servicii  IT calitative.

Daniel Thomson, șeful Secției creștere economică, USAID Moldova: „Noul spațiu de coworking “404. Not found” destinat specialiștilor IT aliniază Moldova la trendurile internaționale din domeniul IT și implicit o plasează pe harta mondială a celor mai atractive destinații IT din întreaga lume. Aici tinerii specialiști și start-upurile IT vor descoperi noi oportunități de dezvoltare, iar cel mai important vor munci pe cele mai importante piețe externe, de aici, de acasă.  USAID Moldova susține domeniul IT din Moldova de mai mulți ani, deoarece  are un ritm rapid de dezvoltare și servește drept catalizator al creșterii economice a țării prin transformare tehnologică și inovație.”


Noul spațiu de coworking este o încăpere comună de birouri, care poate fi folosit de mai mulți antrepenori și profesioniști independenți, fiind însă extrem de atractiv pentru freelanceri, persoanele care călătoresc mult sau companiile care se află la început de cale.  Incinta va găzdui  3 săli de conferințe, o bucătărie dotată, 2 băi și un spațiu de coworking capabil să găzduiască  50 de persoane.  

   
Vladimir Ursu, director „404 Not Found”:  „Obiectivul nostru este de a crea o comunitate de profesioniști și start-up-uri din domeniul IT și de a le oferi o platformă unde își pot dezvolta cunoștințele și aptitudinile pentru a deveni competitivi atât la nivel local cât și la nivel global. Planificăm să organizăm diferite evenimente, training-uri și team building-uri pentru a crește calificarea membrilor comunității în tehnologiile inovatoare de Cloud Computing și programare.”

Detalii despre noul spațiu de cowoking  găsiți pe link-ul www.404.md

Despre suportul USAID în domeniul TIC

Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Guvernul Suediei, prin Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA), a susținut industria IT din RM încă din faza embrionară, creând o viziune clară pentru valorificarea potențialului său. Creșterea competitivității sectorului este abordată din patru direcții strategice: adaptarea educației IT la cerințele industriei, poziționarea Moldovei ca destinație IT în regiune, consolidarea unei viziuni comune și a unui mediu de afaceri propice, crearea unei comunități puternice de „tech startup”. Această abordare complexă, definită din necesitățile industriei, a trasat o nouă traiectorie pentru dezvoltarea domeniului IT în Republica Moldova.

Domeniul IT în Republica Moldova are un ritm rapid de dezvoltare și a înregistrat o creștere de 20 de ori a exporturilor de servicii IT în ultimii 12 ani. Având capacitatea de a influența pozitiv starea economiei, IT-ul este plasat în topul priorităților de competitivitate ale țării. Cu susținerea Proiectului de Competitivitate din Moldova, Parlamentul RM a adoptat noua Lege privind parcurile IT, introducând conceptele inovatoare de 7% impozit unic pe profit și „rezident virtual”, stimulentele fiscale fiind extinse până în anul 2020. Industria TIC constituie 7% din PIB-ul RM, angajează peste 20.000 de persoane, dintre care 10.000 – în IT, și oferă unele dintre cele mai mari salarii pe economie.

Pe poza: Vladimir Ursu

Poze: mybusiness.md

Fiecare al zecelea tânăr din Republica Moldova este șomer. “Așa arată statisticile oficiale. În realitate, cred că numărul lor este mult mai mare. Chiar și tinerii care și-au găsit o slujbă se simt într-un fel șomeri, fiind nevoiți să muncească pentru un salariu derizoriu, în condiții precare. Eu m-am opus acestei perspective și, cu ajutorul Centrului Syslab din Comrat, finanțat de Uniunea Europeană, am reușit să-mi găsesc un loc de muncă decent, la mine acasă”, spune Olga Dudoglo, o tânără de 25 de ani din orașul Comrat.

În vara anului 2016, Olga era în căutarea unei surse de existență. Cu o diplomă de master în drept civil și nouă luni de experiență la o clinică juridică din Comrat, ea credea că va găsi ușor un loc de muncă în orașul natal. Însă au urmat mai multe luni de căutări zadarnice. „Eram gata să-mi fac valiza și să plec la muncă în străinătate, așa cum au făcut jumătate din colegii mei de facultate. Nu mă înduram însă să-l las pe tata și bunelul singuri, mai ales că aveau nevoie de mine. Norocul a făcut ca în acea perioadă să aud la radio că Centrul Syslab din Comrat, finanțat de Uniunea Europeană, oferă asistență gratuită pentru obținerea unui job”, ne povestește Olga Dudoglo.

A venit la Centru cu mari speranțe și schimbările n-au întârziat. „În cele patru săptămâni de instruire m-am redescoperit: am căpătat mai multă încredere în forțele proprii, mi-am dezvoltat abilitățile de comunicare și lucru în echipă. Mi-au fost de mare folos și lecțiile practice, la care am exersat tehnicile de prezentare în timpul interviurilor cu angajatorii. Astfel încât la finele cursului știam exact ce vreau și ce trebuie să fac pentru a obține serviciul dorit. Eram gata să cuceresc și Everestul”, ne spune Olga zâmbind. O credem, pentru că în noiembrie 2016, cu ajutorul Centrului Syslab, a fost angajată la un birou notarial din Comrat. „Am un salariu decent, condiții bune de muncă și perspective profesionale. Dar cel mai important, îmi place mult ceea ce fac, mi-am găsit nișa pentru realizare. E un mare succes, dacă ținem cont de faptul că femeile, mai ales tinerele absolvente, își găsesc mai greu un loc de muncă decât bărbații”, mai spune Olga Dudoglo. Observațiile ei sunt susținute și de datele Biroului Naţional de Statistică, care arată că pe piața muncii există diferențe pronunțate sub aspect gender. Rata de angajare în rândul femeilor este mai mică, chiar dacă acestea au un nivel de instruire mai înalt decât cel al bărbaților. Mai mult decât atât, femeile sunt remunerate mai prost decât bărbații.

Olga Dudoglo spune că pe lângă șansele de a găsi un loc de muncă, Centrul Syslab i-a oferit posibilitatea de a se socializa și de a crește profesional. “Din cei 10 colegi de-ai mei de grupă, 9 au fost angajați cu succes. Toți facem parte din rețeaua absolvenților Syslab, o comunitate de prieteni, care fac schimb de informații și anunțuri de angajare și se ajută reciproc”, ne spune Olga Dudoglo.

Centrul de dezvoltare inovativă a carierei Syslab a fost lansat la Comrat, în aprilie 2015, pentru a instrui și ajuta gratuit șomerii, absolvenții calificați și migranții reveniți acasă în obținerea unui loc de muncă sau demararea și promovarea unei afaceri. Din 2016 Centrul Syslab din Comrat este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de PNUD. Pe parcursul ultimului an, ca parte a programului SARD, Centrul Syslab a oferit instruire și consultanță individuală pentru 64 de persoane, dintre care 59 au fost angajate cu succes. Totodată, 22 de persoane au fost instruite în domeniul antreprenoriatului, iar 3 tineri au lansat propriile afaceri.

Pentru Alexandru Pușca din Comrat, Centrul Syslab înseamnă o șansă de a începe o afacere acasă. După ce a beneficiat de instruire și consultanță individuală, Alexandru a câștigat un grant în valoare de 3 mii dolari SUA, ceea ce i-a permis să deschidă un atelier de prelucrare artistică a lemnului.

La sfârșitul anului 2016, Alexandru și-a asamblat un strung de lemn, a găsit software-urile potrivite de proiectare și s-a apucat de lucru. Și-a folosit imaginația pentru a crea icoane, jucării și obiecte de decor din lemn. Deja are o listă de clienți, iar cele mai solicitate obiecte sunt icoanele lucrate în lemn, ca de mâna unui giuvaer. Are doar câteva luni de când a lansat afacerea, dar deja a reușit să creeze 5 locuri noi de muncă. “Mereu mi-am dorit o afacere, care să-mi poată oferi independență financiară. Fără ajutorul Uniunii Europene și a Centrului Syslab n-aș fi reușit să pun pe roate acest atelier”, spune Alexandru Pușca. El consideră că orice afacere implică multă muncă și investiții intelectuale, însă răsplata este pe măsura efortului.  

Puncte de reper:

·         În 2016, în cadrul Centrului Syslab Comrat, 64 de persoane au beneficiat de instruire și consultanță individuală, dintre care 59 au fost angajate cu succes.

·         22 persoane au fost instruite în domeniul antreprenoriatului, dintre care 3 au lansat propriile afaceri.

·         Prin intermediul Centrului Syslab Comrat, în UTA Găgăuzia au fost create 11 locuri noi de muncă.

·         În cadrul programului SARD, ca urmare a unei competiții deschise, 15 antreprenori începători și cu experiență din Găgăuzia și Taraclia au fost selectați și vor beneficia de granturi și consultanță pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM-uri) din regiune, ceea ce va genera încă 90 de locuri noi de muncă.

Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Fabrica companiei Sumitomo Electric Bordnetze, construită la Orhei, ar putea fi dată în exploatare în luna noiembrie a anului curent. O declarație în acest sens a fost făcută de către directorul companiei „SE Bordnetze SRL”, Igor Corman, în cadrul unui interviu pentru Tribuna.

Fostul deputat spune că după ce a renunțat la mandatul său în octombrie 2015 la mandatul de deputat, se ocupă de implementarea unui nou proiect investițional în țara noastră.

„Gestionez afacerea Companiei SEBN, care constă în producerea cablajelor pentru industria de automobile. În decembrie 2015 am înregistrat Societatea cu Răspundere Limitată SE Bordnetze, iar apoi am selectat echipa de manageri și am pregătit toate contractele necesare pentru construcția unei fabrici noi. Am început afacerea de la zero, iar în prezent avem deja peste 300 de angajați. În septembrie 2016 am iniţiat procesul de producere într-o hală din orașul Orhei. În paralel, în august 2016, a demarat construcţia fabricii la marginea Orheiului, care va fi dată în exploatare cel târziu în noiembrie anul curent. Suprafaţa totală va fi de 27 mii m.p., ceea ce înseamnă că vor putea fi angajaţi în anii următori circa 2500 de muncitori.”

Bani.md amintește că în toamna anului 2015, compania japoneză "Sumitomo Electric Bordnetze GmbH" a anunțat că intenționează să implementeze în Republica Moldova un proiect investițional major, orientat spre export.  

Astfel, în vederea amplasării unui astfel de proiect industrial major, la Orhei a fost creată o subzonă a Zonei Economice Libere ”Bălţi”, pe un teren de 8 ha, în zona industrială a orașului.

„Sumitomo Electric Bordnetze GMBH" preconizează să investească nu mai puţin de 17 milioane de euro în fabrica de producţie a cablajului electric pentru automobile, unde vor lucra aproximativ 3.200 de persoane. În afară de aceasta, investitorul este disponibil să investească în sistemul energetic, sistemul de aprovizionare cu apă, sistemul de canalizare, gazificare.

Doar în cadrul proiectului investiţional înaintat, volumul anual al vânzărilor producţiei industriale va constitui nu mai puţin de 500 mii lei, iar toată producţia va fi exportată. În cadrul noii subzone se planifică realizarea şi altor proiecte economice.

De menționat că fostul președinte al Parlamentului, Igor Corman este director al reprezentanței companiei "Sumitomo Electric Bordnetze GMBH" în Republica Moldova - o companie transnaţională mare, membru al grupului nipon Sumitomo Electric Industries Group, care este unul dintre cei mai importanţi furnizori internaţionali din industria de automobile.

Producţia de bază a companiei este reprezentată de cablajele electrice, componentele electrice şi electronice ale sistemelor de control pentru automobile.

Sumitomo Electric Bordnetze are în prezent peste 25 mii de persoane angajate în 21 de locaţii din întreaga lume. În Europa locaţiile sunt amplasate în Germania, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, România.

Sursă: bani.md

România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro.

„HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare.

Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 - 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 - 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

„Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

Sursă: businessmagazin.ro

Pentru prima dată în Republica Moldova, Primăria orașului Orhei începe construcția locuințelor sociale pentru familiile tinere și angajații din sectorul public. Planul de rezolvare a problemelor locative ale acestor categorii de persoane este inclus în programul de dezvoltare pentru 2017.

Primăria orașului, împreună cu AO „Pentru Orhei”, își propune să dea start proiectului deja în lunile aprilie - mai anul curent, Pentru construcția locuințelor vor fi utilizate cele mai noi tehnologii. Programul de finanțare va permite noilor proprietari să-și răscumpere locuința fără a aduce prejudicii bugetului familiei, achitând doar 500 lei lunar.

Acest proiect promite a fi unul de succes nu doar în oraș, dar și în toată țara.

Ținând cont de faptul că este vorba despre persoanele cu venituri reduse, Primăria orașului Orhei și-a propus să fie prima administrație locală din țară, care rezolvă astfel de probleme. Mai mult decât atât, proiectul are ca scop motivarea tinerilor de a rămâne în oraș pentru a trăi și munci, contribuind la dezvoltarea Orheiului. Acest program va permite, de asemenea, în viitorul apropiat, să atragă specialiști necesari pentru creșterea economiei orașului.

Informația privind condițiile de participare la acest proiect, precum și categoriile de cetățeni care se pot califica pentru aceste locuințe vor fi publicate pe site-ul Primăriei după aprobarea și finalizarea tuturor procedurilor.

Sursă: orhei.md

A muncit în Statele Unite ale Americii, a obținut experiența în România și odată revenit în R.Moldova și-a pus pe picioare propria afacere. Este vorba de Alexei Sotnic în vârstă de 28 de ani din Chișinău, care a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, iar de mai bine de jumătate de an este proprietarul unei covrigării. Și pentru că în capitală concurența este acerbă, a mers în sudul țării, mai exact la Cantemir.

”M-am inspirat de la proprietarii de covrigării din Chișinău. Revenit din SUA, mi-am dorit să realizez ideea mea la Cantemir. Oamenii merită să mănânce corect, sănătos și la un preț accesibil. La început mi-a fost mai greu, oamenii nu prea înțelegeau ce fel de afacere este. O pâine costă cinci lei, iar un covrig patru lei. Merită pentru patru lei să se să spună ”Poftă bună!” și în rezultat primim un zâmbit, o mirare și un mulțumesc. Îmi este mai complicat să-i conving pe oamenii de la sate că merită să te alinți o dată în săptămână sau o dată în zi, să fii deservit frumos”, spune la RFI, proprietarul patiseriei, Alexei Sotnic.

Zece mii de euro – cu această sumă și-a început afacerea cu covrigi, bani munciți în SUA, dar și din împrumuturi. Pentru a afla mai multe din culisele unei patiserii,tânărul moldovean a mers la Galați, acolo fiind ajutat de mai mulți colegi să însușească meseria de covrigar.

”Avem covrigi, tartă cu mere, brioșe și vom începe să producem gogoși, în primăvară. Tinerii, dar și angajații din sfera bugetară și cei care muncesc în instituții private, sunt clienții noștri fideli. Cu regret, nu mi-a reușit să-i conving pe cei de la sate să ne calce pragul. Vor și în continuare pateuri, ca pe timpuri, care nu sunt tocmai sănătoase. De obicei, primăvara și toamna, produsele de patiserie sunt la mare căutare. Iarna, dar și vara cumpărători sunt mai puțini. Pentru a avea un produs de calitate, optăm și pentru făină foarte bună. O cumpărăm de la Măgdăcești, unde găsim unica moară din R.Moldova care face făină de calitate superioară, conform standardelor europene”, ne explică tânărul proprietar.

Alexei Sotnic s-a arătat surprins de deschiderea autorităților locale când a venit vorba de lansarea afacerii la Cantemir.”Cred că am fost printre puținii norocoși cu care autoritățile din Cantemir au colaborat. Am fost susținut. Mi-a reușit, zic eu, să-i conving că vreau să fac un lucru bun și ei au venit în întâmpinarea mea și pentru asta le sunt recunoscător”.

”Cea mai mare problemă, totuși, am avut-o cu salariații. Credeam de la bun început că dacă ofer un salariu bun, cetățeanul trebuie să muncească. Dar a fost cea mai mare dezamăgire. Am muncit luni întregi până am găsit persoane de încredere. Chiar dacă oferi un salariu mediu pe economie, este puțin și oamenii chiar nu vor să muncească pentru acești bani. Mi-a reușit totuși să atrag oameni, bazându-ne pe o relație de prietenie. Și atunci când e vorba de covrigăria mea, niciodată nu le spun clienților și colegilor că e doar meritul meu. Suntem o echipă. Vorbim de produsul comun pe care îl facem”, continuă tânărul moldovean.

Proprietarul de covrigărie își dorește să-și extindă afacerea și la Chișinău. Recunoaște însă că are de muncit, împreună cu echipa sa, ”la aspectul produselor, chiar dacă sunt foarte bune”.”Mi-ar plăcea ca într-o bună zi tinerii care învață în oraș să zică - noi pe acest covrigar îl cunoaștem și îl recomandăm”.

”Clientul din R.Moldova este mai sofisticat. Noi avem nevoie de educație pentru a frecventa un local unde se servește ceva bun și acest lucru poate fi transmis din generație în generație. Poate nu avem nici istoria unor localuri cu anumite tradiții pentru că la fiecare patru-cinci ani se face un rebranding”.”Noi producem în funcție de fluxul de cumpărători pe care îl avem. Dacă nu se vând, nu rămân pentru a doua zi. Sunt zile în care ieșim în stradă și împărțim covrigii rămași mamelor cu copii, elevilor, șoferilor, bătrânilor. Ieșim cu coșurile în stradă și oferim gratis produsele noastre. Este o plăcere și pentru cei din jur”, ne spune Alexei Sotnic.

Potrivit  unui sondaj, realizat la comanda fondatorilor Acceleratorului de Inovații și Antreprenoriat DreamUps, tot mai mulți tineri din Moldova vor să se implice în afaceri, însă lipsa banilor și corupția din sistem, le taie din elan, scrie realitatea.md. Sunt câteva dintre concluziile studiului național în rândul tinerilor antreprenori și celor potențiali, care au determinat provocările și viziunea lor despre afaceri. Astfel, cel mai mare impediment în dezvoltarea unei afaceri de către tineri este lipsa banilor, dar în același timp și situația politico-economică din R.Moldova.

Cu toate acestea, 56% dintre respondenți doresc să-și deschidă o afacere sau au asemenea intenții. În același timp se observă că ponderea bărbaților în afaceri este mai mare decât cea a femeilor. În urma cercetării s-a constatat că domeniile care trezesc cel mai mare interes în rândul tinerilor pentru deschiderea unei afaceri sunt cele tradiționale – agricultura (22%), comerțul (20%) și prestarea serviciilor (17%).

Sursă: rfi.ro