CE 1160x100 4 2

Sâmbătă, 21 Octombrie 2017 09:18

Vaja Jhashi: ”Vrem să aducem Moldova pe harta globală a pieței culturilor cerealiere și oleaginoase”

Vaja JashiForumul agrar-logistic ”Nipru-Dunărea-Marea Neagră”, organizat de Agenția informațional-analitică ”APK-Inform” (lider pe piața serviciilor informaționale cu tematică agricolă din țările CSI) a avut loc anul acesta la Chișinău. Sponsor general și gazdă a evenimentului a fost grupul companiilor Trans Oil. Președintele acestuia, Vaja Jhashi, a oferit un interviu în exclusivitate agenției InfoMarket.

InfoMarket: Moldova găzduiește în premieră o asemenea conferință. Ce așteptări aveți de la forum?

Vaja JHASHI: Noi vrem ca Moldova să apară pe harta globală a pieței culturilor cerealiere și oleaginoase ca țară cu un rol important în Bazinul Mării Negre. Pe piețele globală și regională de culturi cerealiere și oleaginoase mulți vorbesc despre Ucraina, Rusia, România… și puțini vorbesc despre Moldova. Am vrea ca țara noastră să fie, la fel, recunoscută ca un jucător important pe această piață. Și nu măr refer doar la grupul nostru de companii, am în vedere toți participanții de pe piețe. Vreau ca toți jucătorii noștri să activeze, promovând interesele comune ale țării în calitate de producător și exportator.

InfoMarket: Și totuși, grupul Trans-Oil este cel mai mare jucător de pe piața moldovenească.

Vaja JHASHI: Pe piețele externe puțini sunt cei care cunosc Moldova ca pe un producător de cereale și ulei de floarea soarelui, mai des se vorbește despre marfa ucraineană și românească. Promovându-ne pe noi, obținem recunoașterea întregului sector de business agricol moldovenesc. Această conferință este una internațională și, respectiv, mai mulți operatori, iar după ei și consumatori, vor ști că Moldova de asemenea își livrează producția pe piețele globale. Informația despre aceste forumuri se transmite imediat în toate țările interesate. Și acum, suntem convinși, mai mulți oameni de afaceri nu doar din Turcia, dar și din Egipt, Liban și alte țări care cumpără grâu în Rusia, România, Ucraina, se vor adresa exportatorilor moldoveni. Și nu neapărat Trans-Oil - avem pe piață suficienți jucători interesați de export.

InfoMarket: Ce cotă din achiziție și export de cereale din Moldova deține grupul companiilor Trans-Oil?

Vaja JHASHI: Acum este dificil de vorbit despre acest lucru, deoarece au apărut foarte multe companii mici care activează în acest domeniu. Pe piața semințelor de floarea soarelui cota este mai semnificativă – în jur de 75%, iar în segmentul cerealelor – nu mai mult de 50%. Multe companii mici exportă grâu anul acest în România – în această țară a fost livrată în jur de 25-35% din recolta globală. Și nu sunt livrările noastre – de regulă, gospodăriile exportă producția de sine stătător. Probabil, așa le este mai comod, deși, de regulă, noi oferim un preț mai mare pe piața internă.

InfoMarket: Judecând după informația operativă, în acest an recolta de cereale este bună, în special de floarea soarelui...

Vaja JHASHI: Cred că în acest an a fost strânsă o recoltă-record de semințe de floarea soarelui din toată istoria Moldovei post-sovietice. Și suprafețele semănate cu această cultură au fost mai mari decât în anii precedenți. Ne așteptăm la o recoltă de aproximativ 800 de mii de tone de pe tot teritoriul țării, inclusiv Transnistria. La prelucrare vom trimite în jur de 350 de mii de tone de semințe: 200 de mii de tone la Floarea Soarelui (Bălți), 100 de mii de tone la Trans Oil Refinery (Ceadîr-Lunga), încă 50 de mii de tone vor fi prelucrate de oloinițe mici. Restul de 450-500 mii de tone reprezintă potențialul de export. Din acest motiv, anul acesta a crescut brusc presiunea legată de floarea soarelui, în primul rând asupra logisticii.

Avem posibilitate să prelucrăm excedentul de semințe de floarea soarelui din Moldova în România. În orașul Ținderei din județul Ialomița se află fabrica Floarea International SRL, care cu timpul va intra în grupul Trans Oil. La această întreprindere avem posibilitatea să prelucrăm până la 150 de mii de tone de semințe pe an. Capacitățile sunt mai mici decât la fabrica din Bălți, dar mai mari decât la cea din Ceadîr-Lunga. Floarea International nu este departe de portul Constanța, din acest motiv, dacă avem excedent de floarea soarelui în Moldova, e mai bine să îl ducem în România, decât în Turcia, și să vindem producția finită pe piața locală sau să o exportăm.

InfoMarket: În afară de Turcia, unde mai este exportată floarea soarelui și unde sunt livrate cerealele?

Vaja JHASHI: Tradițional, semințele de floarea soarelui sunt cumpărate de Turcia, acesteia revenindu-i până la 90 la sută din semințele exportate. Iar cerealele sunt încărcate pentru livrare în Europa. Spre deosebire de Ucraina, care are anumite cote și Rusia, cu producție taxată, noi avem cu Uniunea Europeană acord de comerț liber. Iată de ce expediem până la 90 la sută din cereale pe piețele europene.

InfoMarket: Și în țările din sud?

Vaja JHASHI: În aceste țări livrăm mai mult porumb – în Libia, Liban, în Turcia. În Europa ajunge puțin porumb pentru că în acest domeniu nu putem concura cu americanii – ei asigură transporturi cu nave mari și exportul lor este cu mult mai mare. Noi trimitem, însă, mărfurile acolo, unde navele mari nu pot acosta.

InfoMarket: Care sunt relațiile companiei cu producătorii?

Vaja JHASHI: Foarte bune. Dar aceștia sunt, de regulă, nemulțumiți când prețurile pentru cereale scad. Acest lucru depinde, însă, de conjunctura pieței și cursului leului moldovenesc. Când leul se întărește, suntem nevoiți să diminuăm prețul de achiziție pe piața internă, pentru că prețul pe piețele internaționale sunt stabilite în dolari și nu sunt influențate de cursul leului moldovenesc.

InfoMarket: Apropo, Banca Națională spune că în acest an au crescut intrările de valută, ce rol revine în acest proces intrărilor de valută de la exportul cerealelor și semințelor de floarea soarelui?

Vaja JHASHI: De la începutul lunii septembrie, când a început exportul semințelor de floarea soarelui și a crescut exportul de cereale, în sistemul bancar al Moldovei ajung, după calculele noastre, câte $15 milioane pe săptămână. Și nu doar de la noi, de la întregul proces de export al producției agricole. Se știe că piața valutară de la noi nu e mare și credem că situația dată exercită o presiune considerabilă asupra cursului leului moldovenesc.

InfoMarket: Și când, în opinia dvs., această presiuni va slăbi?

Vaja JHASHI: Ne așteptăm la reducerea intrărilor de valută din exportul producției agricole în ianuarie-februarie anul viitor. Nu putem influența politica Băncii Naționale, dar vreau să menționez că pe nimeni nu avantajează leul puternic. Nu este benefic nici pentru exporturi, dar și pentru importuri la fel. Cursul trebuie să fie stabil. Salturile în sus sau în jos au un caracter speculativ și duc la incertitudini. Din cauza aceasta, gospodăriile agricole deseori încetează să își mai vândă producția, contând la un profit mai mare, în așteptarea schimbării cursului. Iar din cauza fluctuațiilor leului din Moldova, prețurile globale la cereale nu se modifică, în schimb noi suntem nevoiți să ne adaptăm: în caz de întărire a leului – să reducem prețurile de achiziție (în lei), conform schimbărilor cursului. Gospodăriile sunt nemulțumite, așteaptă când leul se va ieftini în raport cu dolarul… Dar se va produce acest lucru sau nu, și când – nimeni nu știe, poate că leul dimpotrivă, se va întări. Iată de ce pe piața valutară este nevoie de stabilitate, pentru toți.

InfoMarket: Pe lângă capacități de export, din grup fac parte două fabrici de ulei. Ați cumpărat deja materie primă ca să le asigurați activitatea pe parcursul întregului an?

Vaja JHASHI: În decurs de o lună și jumătate ne-am asigurat necesitățile de semințe de floarea soarelui în proporție de 60-65%. Vom continua achizițiile până la sfârșitul lunii octombrie, poate vor mai fi livrări și în noiembrie și vom asigura necesitățile fabricilor de materii prime, ca să le fie asigurate până în mai anul viitor.

InfoMarket: Anual, contractați credite mari de la organizații financiare internaționale și bănci...

Vaja JHASHI: Și anual dle achităm. Faceți un calcul: pentru a cumpăra volumul producției agricole prin care asigurăm funcționarea fabricilor noastre pentru un an, dar și pentru export, sunt nevoie de mijloace circulante enorme – cel puțin $100 de milioane. Și este o presiune mare asupra companiei, nimeni nu păstrează așa mijloace circulante, iată de ce apelăm la creditare. Și este un proces normal. Le este convenabil tuturor: și gospodăriilor – acestea primesc la timp bani pentru producția lor, și noua, și creditorilor. Iar noi am demonstram că suntem creditori și parteneri siguri.

InfoMarket: În clasamentul elaborat de compania SeeNews fabrica Floarea Soarelui a intrat în TOP-100 al celor mai mari companii din Moldova, cu un venit de 58,7 milioane de euro, care a crescut timp de un an cu 55,93%. Cum a fost asigurată o astfel de creștere?

Vaja JHASHI: Din contul exportului uleiului de floarea soarelui în Irak. Am câștigat licitația organizată de Ministerul Apărării din Irak pentru livrarea uleiului rafinat îmbuteliat FLORIS în sumă de $25 milioane pe an. Irak este un mare consumator de ulei de floarea soarelui. În acest an încheiem realizarea contractului și din noiembrie inițiem negocierile pentru prelungirea lui. Vom spera pe continuarea acestei activități.

InfoMarket: Ați menționat producția înaltă a semințelor de floarea soarelui în acest an, dar și faptul că va fi suficientă și pentru piața internă, și pentru export. Dar în cazul culturilor cerealiere, au fost suficiente recoltate ca țara să-și permită să le exporte?

Vaja JHASHI: Suficiente. În acest an estimăm o producție de 4,5 milioane de tone de cereale și de semințe de floarea soarelui, în timp ce necesitățile Moldovei sunt de numai 2 milioane de tone. Adică în cazul acestor poziții, potențialul de export va fi în acest an de 2,5 milioane de tone. Pentru comparație, anul trecut, recolta globală pentru aceste culturi a fost de 3,8 milioane de tone.

InfoMarket: Dar cea mai mare producție din ultimul deceniu a fost în 2014…

Vaja JHASHI: În cazul cerealelor – da, cam cu 15% la sută mai mult față de ceea ce avem în acest an. Dar în cazul florii soarelui, în anii precedenți, recolta era stabilă – aproximativ 550-600 mii de tone. Cred ca la exportul de cereale, acest an va fi unul record și va depăși indicatorii din 2014 – atât din contul semințelor de floarea soarelui recoltate, cât și din contul exportului soldurilor din 2016.

InfoMarket: Care sunt perspectivele imediate ale grupului de companii Trans Oil în Moldova?

Vaja JHASHI: În primul rând, efectuăm investiții în modernizarea activelor noastre – este un proces continuu. În acest an ne gândim că dacă se va menține tendința excedentului de semințe de floarea soarelui în Moldova, care sunt în prezent exportate, vom examina varianta construcției în portului Giurgiulești a unei fabrici mici de ulei.

Tot din acest an, vom începe să oferim capacitățile noastre portuare pentru uz general. Adică este în proces de creare o companie aparte, care se va ocupa de sine stătător de colectarea cererilor de transbordare a cerealelor prin port, inclusiv de la alte companii din grupul Trans Oil. Procesul de transbordare va fi organizat. Și dacă nu va fi suficient loc în port, vom spori actuala capacitate de transbordare a portului, de 750 de mii de tone de cereale pe an, până la 1 milion de tone (fără să ne mai referim și la capacitățile noastre din portul Reni, Ucraina). Astfel, orice exportator, chiar și unul mic, poate depune cerere și această companie va fi responsabilă de plasarea și executarea ei. Cu alte cuvinte, deja din noiembrie, exportul de cereale din Moldova va fi organizat și simplificat pentru toți participanții de pe piață.

infomarket.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика