În luna octombrie, expertul internațional Liliana Nichita, a efectuat un studiu privind posibilitatea de a utiliza biomasa din deșeurile menajere în R. Moldova în scopuri energetice. Expertul a fost contractat de Proiectul Energie și Biomasă și a studiat situația din mai multe localități din toate regiunile țării, printre care orașele Rezina, Cimișlia, Orhei, Hâncești și Lipcani și satele Congaz, Gura Galbenă, Peresecina și Chișcăreni. În baza raportului final elaborat de către expert, dar şi în urma consultărilor cu partenerii Proiectului, va fi luată decizia privind lansarea proiectelor pilot de producere a biocombustibilului în baza deșeurilor din biomasă. Într-un interviu pentru newsletterul Proiectului, Liliana Nichita a împărtășit constatările și recomandările pentru Republica Moldova.

Doamnă Nichita, ați vizitat 9 localități pentru a studia situația în domeniul deșeurilor menajere și potențialul de exploatare a biomasei. Care sunt principalele constatări?

În perioada 4-19 octombrie, am vizitat mai multe localități din Republica Moldova, cu obiectivul de a identifica potențialul de biomasă în deșeurile menajere, pentru a organiza eventuala lor colectare separată și utilizarea în producerea de combustibil. Populația, cu excepția zonelor rurale, unde oamenii au livezi și curăță pomii, nu generează deșeuri menajere care să conțină biomasă. Însă, în toate localitățile, în special urbane, întreprinderile municipale curăţă parcurile şi spaţiile verzi rezultând deşeuri de biomasă, crengi de la pomii pe care îi curăță și întrețin. În Orhei de aceste lucrări se ocupă o întreprindere privată. În general există interes la nivelul autorităţilor locale, iar în unele comunităţi există locații ce pot servi pentru a crea un proiect pilot împreună cu primăria și întreprinderea municipală.

Un obiectiv secundar al studiului este identificarea nivelului de dezvoltare a serviciilor de colectare a deșeurilor. Desigur, gradul de dezvoltare diferă destul de mult și cele mai dezvoltate sunt orașele, în special cele care au beneficiat de asistență în cadrul unor proiecte internaționale sau din partea Agențiilor de Dezvoltare Regională. Dotarea întreprinderilor municipale, de asemenea variază, însă se evidențiază de departe orașele Orhei și Hâncești, unde sistemul funcționează cel mai bine. În Hâncești există un depozit conform cu standardele în domeniu, iar în Orhei, chiar dacă nu este un depozit autorizat de deșeuri, locul e foarte bine întreținut și gestionat.

În rest, gunoiștile din țară sunt într-o stare ce trebuie corectată. Aici se colectează și se depozitează deșeuri foarte diferite, în amestec, şi se regăsesc mai ales materiale de construcție, deşeuri reciclabile - mase plastice (care sunt foarte vizibile) și mai puțin deşeuri organice, în special în mediul rural. Dotarea în toate localitățile lasă de dorit – unele nu au containere pentru colectarea deșeurilor, altele nu au suficiente containere sau nu au utilaje speciale pentru golirea acestora. În toate cazurile, am observat că oamenii se străduiesc să facă lucruri bune cu ce au la îndemână, improvizează, repară și suplinesc lipsa resurse prin inventivitate.

Putem vorbi de un potențial proiect pilot de utilizare a biomasei în scopuri energetice din colectarea deșeurilor menajere?

Acum, biomasa brută, provenită din curățirea copacilor din localități, oricum ajunge în curtea și în responsabilitatea întreprinderilor municipale specializate. Singurul cost pe care îl suportă acestea este cel legat de curățarea copacilor și de transport. Proiectul pilot își propune să construiască o instalație de producere a combustibilului solid din biomasă, care va încălzi întreprinderea municipală, iar surplusul să fie comercializat instituțiilor publice din localitate sau chiar mediului privat. Un alt beneficiu creat prin această inițiativă este că instituțiile publice ce se încălzesc cu biomasă nu vor trebui să-și facă stocuri, ci vor putea beneficia de livrări de la întreprinderile municipale.

Am identificat două posibile locații pentru a fi lansate asemenea proiecte pilot. În primul rând e vorba de Rezina, unde există potențial de biomasă suficient cât să asigure un flux constant de materie primă pentru funcționarea unei instalații. Și, în al doilea rând, este vorba de Cimișlia. În ambele există deschidere din partea administrației, iar dotările necesare, chiar dacă nu sunt la cel mai înalt nivel, există și pot asigura startul proiectului. În același timp, îmbunătățirea sistemului de încălzire în cele două localități este o necesitate – în Rezina, de exemplu, încăperile întreprinderii municipale se încălzesc cu lemne, iar în Cimișlia – cu energie electrică. Trecerea la încălzire pe biocombustibil solid ar eficientiza funcționarea întreprinderilor și costurile pentru încălzire. Ulterior, întreprinderile specializate din cele două localități vor putea obține venituri suplimentare din comercializarea biocombustibilului, ceea ce le-ar ajuta să se dezvolte.

Care este experiența României în acest domeniu?

În România au fost lansate mai multe proiecte în domeniu încă din anul 2000, însă acestea s-au preocupat de utilizarea deșeurilor de la gatere și fabricile de prelucrare a lemnului, la acea dată. Prin aceste proiecte, pe lângă utilizarea rumegușului în biocombustibil, s-au curățat râurile și au fost create primele centrale pe biomasă în unele localități. Astfel de proiecte sunt eficiente în special în zonele rurale, unde sunt case de vacanță ce merită încălzite pe biomasă, fără a se conecta la rețelele de gaze.

Când ar urma să se lanseze aceste proiecte pilot? Pot fi ele replicate în alte localități din țară?

Cu cât mai repede sunt lansate, cu atât mai bine. Totuși, urmează făcute calcule pentru amplasamentele cele mai potrivite pentru astfel de produceri și sper că anul viitor lucrurile vor începe. Cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, astfel de proiecte pot fi extrapolate la teritoriul întregii țări. Aș pune, totuși, accentul pe localitățile unde există o experiență în acest sens, unde există cerere pentru biocombustibil, astfel încât să se diminueze costurile de transport. După doi-trei ani de funcționare, ca un exemplu de bună practică, astfel de proiecte ar fi îmbrățișate și de alte localități.

Sursă: biomasa.md