Peste 30 de mirese din Moldova au pășit pragul artistei Elena Muchieviț ca să le împodobească mâinile cu desene orientale albe. Majoritatea mireselor optează pentru desenele care ar imita mănușile tradiționale, însă nu le place să fie extrem de încărcate cu detalii. Noi am vrut să știm totul despre ultimele tendințe, așa că am stat de vorbă cu artista.

Care este originea desenelor în alb? De unde tendințele?

>>pe larg

Sezonul estival se apropie, iar doamnele au grijă să-şi sculpteze corpurile pentru a arăta splendid pe plajă. Nu mai puţin importante sunt costumele de baie, - comunică publika.md.

În ajutor le vin designerii autohtoni care au lansat deja noile colecţii. În acest an sunt în trend costumele întregi cu tăieturi asimetrice şi cele din două piese, care pot avea bustieră sau sutien cu volănaşe.

Când ne aleg un costum pentru plajă, trebuie să ţinem cont de siluetă, spun specialiştii. Tinerele care au celulită pot opta pentru costume de baie practice, dintr-o singură bucată.

"De obicei domnişoarele aleg întregi fără plasa de la mijloc sau cu decolteul adânc pentru că au vergeturi sau unele imperfecţiuni ale corpului, dar unele optează şi pentru a-şi modela silueta", a comunicat consultantul în vânzări, Crina Răilean.

Dacă vreţi să atrageţi toate privirile bărbaţilor puteţi alege un costum de baie din două piese.

"Avem costumul ăsta de baie care este cu volănaşe şi care pune în evidenţă fetele cu pieptul mic. Avem şi topuri mult mai îndrăzneţe, pentru fetele care vor să fie mult mai sexi şi să pună în evidenţă breteluţele din spate şi astfel şi slipii sunt mai minusculi", a afirmat afirmat consultantul în vânzări, Crina Răilean

O atenţie deosebită trebuie să acordaţi şi culorilor, spun designerii. Sunt recomandate costumele de baie în nuanţe cât mai puternice.

"Eu optez mereu pentru culorile deschise: galben, bej, piersic. Astea sunt preferatele mele. Atâta timp cât îmi permit pledez pentru culorile care sunt acum, de vară".

Un costum de baie creat de designerii autohtoni variază între 200 şi 450 de lei. Preţurile sunt accesibile, spun femeile care îşi doresc să schimbe cât mai multe costume de baie atunci câns sunt la plajă.

"Am ales acest costum de baie. Voi merge în Turcia. Este un model potrivit pentru doamenele plinuţe. E frumos, sexy şi potrivit pentru odihnă. Vacanţa va dura 15 zile şi un singur costum e puţin. Voi cumpăra mai multe"

"Ce o să ni se potrivească aceea o să alegem. Din două piese să fie. E mai comod. Putem să combinăm, din trei piese să facem o piesă, diferit să fie".

În magazinele producătorilor autohtoni pot fi găsite şi costume de plajă pentru fetiţe de la trei la 12 ani. Preţul acestora este de 100 de lei.

În Republica Moldova există un singur producător de costume de baie, Mantimex SRL, care activează sub marca comercială „Dammex”.

Începând din această vară, o companie din Moldova va pune în funcţiune o linie de producere a tuburilor vidate pentru colectoarele solare. Costul acestora va fi mai mic cu 20 la sută faţă de cele importate. Compania care va produce colectoare beneficiază şi de un sprijin financiar de 5,5 milioane de lei din partea Guvernului Poloniei şi Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială.

Întreprinderea specializată în producerea şi instalarea sistemelor solare termice a fost selectată în urma unui concurs lansat în toamna anului trecut, de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE). În cadrul proiectului, firma beneficiază de suportul necesar pentru iniţierea afacerii de producere şi comercializare, certificarea procesului tehnologic şi instruirea personalului tehnic.

Acest proiect înseamnă că în Moldova se vor fabrica produse de aceeaşi calitate ca în UE, iar reprezentații AEE speră că până la sfârşitul verii să avem deja produse şi chiar proiecte cu colectoarele date instalate.

Potrivit specialiştilor, utilizarea energiei solare poate reduce costurile de încălzire a apei menajere cu 70%. Autorităţile dau asigurări că preţul de achiziţie a colectoarelor produse în Republica Moldova va fi mai mic faţă de cele importate.

Lansarea unei linii de producţie a colectoarelor solare cu tuburi vidate face parte din proiectul „Consolidarea capacităţii de producţie locală a sistemelor solare de energie termică în Republica Moldova”. Costul proiectului se ridică la 5,5 milioane de lei. Utilizarea energiei solare poate fi unul dintre elementele locale de dezvoltare, mai ales în regiunile centrale şi de sud ale ţării, unde rata de radiaţie solară ajunge la 3000 de ore pe an.

Sursa: madein.md
Foto: stroyzlat.ru

Noutati in programul Diaspora Start-up: 24 de proiecte depuse de organizatii care vor sa devina administratori de granturi au fost respinse in prima faza a evaluarii, ramanand astfel in cursa 34 de proiecte mari, inainte de contestatii.

Autoritatea de Management (AM) a Programului Operational Capital Uman (POCU) din subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), a anuntat, marti, 2 mai 2017, ca a respins 24 de proiecte depuse de organizatiile care voiau sa devina administratori de granturi in programul Diaspora Start-up, prin care romanii intorsi din strainatate vor putea obtine fonduri nerambursabile de pana la 40.000 de euro pentru deschiderea unei mici afaceri, in anumite conditii.

Potrivit sursei citate, cele mai multe proiecte au picat din cauza neindeplnirii a cate un singur criteriu, dar a fost si un proiect care nu indeplinea 14 criterii, iar un altul, 9 criterii. Solicitantii care au depus aceste proiecte pot face contestatie in perioada 3 - 9 mai 2017, prin sistemul electronic MySMIS 2014, a precizat AM POCU.

documente

Proiecte respinse Faza I Diaspora Start-up

(2 Mai 2017) PDF, 61KB

Aceasta este prima etapa a evaluarii, care a urmarit verificarea conformitatii administrative si eligibilitatii pentru apelul de proiecte POCU/89/3/7/Cresterea ocuparii prin sustinerea intreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbana- Diaspora Start Up.

In acest apel au fost depuse 58 de proiecte, ceea ce inseamna ca in faza urmatoare vor ajunge cel putin 34 de proiecte.  Proiectele au fost depuse in perioada 12 octombrie - 29 noiembrie 2016, insa procedura de evaluare a trenat.

Reamintim ca, in 31 martie 2017,  ministerul de resort spunea ca in luna mai ar urma sa inceapa, estimativ, proiectele din programul Diaspora Start-up, in care sa fie inclusi romanii intorsi din strainatate, care vor sa faca o afacere in tara.

"Referitor la apelurile de proiecte Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up, incepand cu luna ianuarie 2017 la nivelul Autoritatii de Management POCU a inceput procesul de evaluare a proiectelor. Evaluarea se face de catre personalul Autoritatii de Management, in ordinea depunerii, in baza unei metodologii si a unei grile. Estimam ca acest proces se va incheia pana la sfarsitul lunii aprilie, iar din luna mai se vor semna contractele de finantare", a transmis Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, in 31 martie 2017, la solicitarea StartupCafe.ro.

Finantarea Diaspora Start-up - in ce consta ea

(Citeste AICI mai multe despre programul Diaspora Start-up)

Proiectele depuse in cadrul Diaspora Start-up pot avea o valoare maxima de 5 milioane de euro, bugetul total alocat schemei de finantare fiind de 30 de milioane de euro, prin Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

In cadrul acestor proiecte, autoritatile spera sa fie inclusi in programe de formare antreprenoriala cel putin 3.000 de romani care se intorc in tara. De asmenea, cel putin 300 de mici afaceri ar urma sa fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul spera sa se creeze minimum 600 de locuri de munca noi.

Printre organizatiile care vor derula proiectele de pana la 5 miloane de euro se vor numara si asociatii ale romanilor din strainatate.

In cadrul proiectelor mari, de pana la 5 milioane de euro, vor putea fi inclusi pentru a fi pregatiti sa inceapa o afacere romani care au locuit in strainatate si care se intorc ori s-au intors deja in Romania. Aici pot intra si cetatenii din Republica Moldova, care si-au luat cetatenia romana si care locuiesc in Romania.

La capatul unui proces de formare, unii dintre acesti cetateni (grup tinta) vor putea obtine granturi de pana la 40.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri, in baza unui plan de afaceri.

Firmele nou infiintate de catre romanii care se intorc in tara vor trebui sa aiba sediul social si, dupa caz, punctul/ punctele de lucru in mediul urban, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate. Asta inseamna ca firma nu trebuie sa aiba sediul social si nici punctul de lucru in Bucuresti sau judetul Ilfov.

Fiecare antreprenor care va fi luat cei pana la 40.000 Euro va trebui sa angajeze, la cel tarziu 6 luni de la semnarea contractului de ajutor de minimis, cel putin 2 persoane. Persoanele angajate in cadrul intreprinderilor nou infiintate vor avea, in mod obligatoriu, domiciliul sau resedinta in mediul urban sau rural, oriunde in tara, cu exceptia judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti.

Resurse utile:

• Descarca de AICI Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte Romania Start-up Plus
• Descarca de AICI schema de minimis Romania Start-u Plus
• Desscarca de AICI anexa 1 - criterii verificare conformitate si eligibilitate
• Descarca de AICI anexa 2 - criterii evaluare proiect
• Descarca de AICI anexa 3 - conventie acordare subventie
• Descarca de AICI anexa 4 - instructiuni cerere finantare
• Descarca de AICI Orientarile generale in accesarea banilor din POCU 2014-2020

Descarca de AICI Ghidul solicitantului Diaspora Start-up Plus si alte documente necesare in program

Sursă: startupcafe.ro

În imensul și legendarul centru comercial Macy’s din Washington DC, SUA, au ajuns haine produse de creatori moldoveni. Aici au fost expuse hainele a trei creatori din Republica Moldova: Jullia Allert, Georgette și Irina Madan.

Hainele au fost expuse în cadrul evenimentului ce întrunește designeri din toată lumea, Celebration of Global Fachion at Macy’s.

Sursă: bani.md

Pe parcursul istoriei, ţăranul moldovean s-a simţit întotdeauna legat prin rădăcini adânci de pământul său, pe care l-a apărat, l-a lucrat și l-a prețuit. Mulți locuitori din mediul rural, din respect pentru munca şi tradiţia moştenită au continuat a lucra grădina şi a creşte animale şi păsări. Unii o fac pentru a se hrăni, iar alții încearcă să facă din agricultură o afacere, pentru a împărtăși cu cei din jur gustul irepetabil al fructelor și legumelor crescute pe meleagurile țări noastre.

Despre campanie

Drumul Fructelor este o campanie socială, de încurajare a consumului de fructe autohtone de sezon, lansată în anul 2016 de către proiectul Madein.md. Prin această inițiativă ne-am dorit să promovăm producătorii din domeniul agricol și micile gospodării țărănești din diferite regiuni ale țării, dar și să stimulăm consumul activ, zilnic de produse agricole moldovenești.

Pe parcursul anului trecut, am organizat 10 vizite la fermierii și agricultorii din diferite regiuni ale Moldovei. La aceste vizite a putut lua parte fiecare doritor, participanților oferindu-se ocazia de a gusta fructele chiar din livezi sau de pe planații, de a participa la culesul roadei și de a procura fructe și pomușoare direct de la producător. S-a dovedit a fi o activitate frumoasă, una de suflet, prin intermediul căreia echipa noastră și-a dorit să ajute agricultorii din țară care deseori se află într-o situație dificilă, dar și să stimuleze consumul de fructe proaspete și sănătoase în rândul populației urbane.

Ne-am dori mult să Drumul Fructelor această inițiativă și în anul 2017, pentru că inițiativa s-a dovedit a fi utilă atât producătorilor, cât și consumatorilor din țară.

Suport agricultorilor

Unul din scopurile de bază a campaniei este creșterea vizibilității și popularizarea întreprinderilor sau gospodăriilor țărănești pe care le vizităm, pentru că una din marile probleme cu care se confruntă agricultorii este lipsa unor piețe de desfacere pentru a-și realiza producția. Faptul că această inițiativă este vast mediatizată de portalul nostru, dar și de alte resurse constituie un mare avantaj în popularizarea acestor producători.

Pe lângă faptul că se confruntă cu probleme legate de vânzarea produselor agricole, anul acesta numeroși agricultori din raioanele de sud și de centru au avut de suferit enorm din cauza înghețurilor și căderilor masive de zăpadă din zilele de 20 și 21 aprilie 2017. Au fost compromise un număr mare de pomi fructiferi (pruni, piersici, caise) şi nuci, precum şi suprafeţe considerabile de rapiţă.

Prin intermediul campaniei noastre vom face tot posibilul să evidențiem regiunile din țară în care calamitatea a afectat considerabil recolta și să oferim alternative consumatorilor în ceea ce privește accesul la fructe și pomușoare de calitate. Vom încerca să explorăm și raioanele de Nord ale țării care nu au fost afectate de ninsori și înghețuri și care nici nu au făcut parte din traseul nostru de anul trecut. Nu vom ezita să vizităm și agricultorii, o parte din recolta cărora a fost afectată, pentru a-i susține, a-i populariza și a le oferi posibilitatea să-și vândă mai rapid roada, pentru că anume ei vor avea cele mai mari pierderi financiare în acest an.

Fructe pentru nevoiași

Pe lângă faptul că Drumul Fructelor reprezintă o ocazie perfectă pentru Chișinăuieni de a ieși în mediul rural și de a procura produse agricole de calitate, intenționăm să oferim fructe proaspete și celor care nu au ocazia să le cumpere.

Vom stabili contacte cu producătorii din țară și vom dona produse agricole către orfelinate, case de copii, către familii vulenrabile și persoane cu dizabilități. Cu ajutorul proiectului caritate.md vom intra în legătură cu diverse familii aflate în dificultate, cu mulți copii, cu familii ale căror copii suferă de diverse afecțiuni și au nevoie de o alimentație sănătoasă, bogată în vitamine. Ne dorim să aducem cel puțin un strop de fericire celor ce nu se pot bucura din plin de viață, iar un fruct dulce și savuros întotdeauna bucură copii și le ridică dispoziția. E puținul pe care îl putem face pentru acești micuți.

Avem nevoie de ajutorul Dvs.

Cu părere de rău, Madein.md nu dispune de resursele necesare pentru a repeta campania și în acest an. Ținând cont că aceste vizite sunt gratuite, cheltuielile legate de organizarea transportului și de alte elemente legate de logistică nu pot fi acoperite fără un ajutor extern. Salutăm orice propuneri sau idei de colaborare din parte organizațiilor de stat, obștești, internaționale sau non-guvernamentale care ar dori să se implice în campania noastră.

Pentru 2017 se planifică 17 ediții, iar pentru realizarea lor madein.md are nevoie de 2.500 dolari.

Știrile legate de campanie le puteți vedea pe site-ul www.madein.md și pe pagina de facebook a proiectului sau a campaniei Drumul Fructelor.

Cum puteți dona:

1. Pe caritate.md

2. Prin sms

Expediați un SMS cu conținutul “madeinmd” la:
9002 (abonații Unite), 1 SMS – 45 MDL
2910 (abonații Moldcell), 1 SMS – 45 MDL

3. Prin telefon

Sunați la numărul 090009002 (abonații Moldtelecom), pentru a dona 45 lei.

4. Prin BPay

Plătiți rapid și ușor prin automatele de plată Qiwi: selectați compartimentul „E-money”, după care accesați „BPay” și întroduceți codul „17002149”.

Să susținem împreună producătorii autohtoni și să promovăm în continuare consumul de fructe din Moldova!

12 pretendenți la titlul de sommelier au susținut marți, 25 aprilie 2017, examenul pentru atribuirea certificatului de sommelier european, după ce au urmat un curs de instruire în acest domeniu.
Sesiunea de instruire a avut loc în perioada 13-25 aprilie 2017, fiind organizată de Asociația Sommelierilor Europeni și Oficiul National al Viei si Vinului din Moldova (ONVV) , în parteneriat cu Școala de Sommelier din Moldova și Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Participanții au fost instruiți în arta servirii corecte a vinului de către Brigitte Leloup, vicepreședintele Asociației Sommelierilor Europeni și de către Nicolae Luca, directorul Școlii de Sommelier din Moldova. Cursanții au urmat 7 module de instruire, teoretice și practice, în domeniul serviciului de calitate al vinurilor, asocierea cu bucate și descrierea profilului organoleptic.

Examenul de certificare s-a desfășurat în una dintre sălile de degustare a complexului subteran Cricova și a inclus două probe:   însușirea cunoștințelor teoretice și prezentarea practică. După evaluarea lucrărilor, participanții la program vor fi certificați cu Diploma de Sommelier European, recunoscută de Intergrupul pentru Vinuri, Băuturi Spirtoase și Produse de Calitate al Parlamentului Uniunii Europene, care oferă perspective internaționale de dezvoltare. Cursul a fost urmat de angajați ai vinăriilor, lucrători din HoReCa, turism, etc.

Brigitte Leloup, vicepreședintele Asociației Sommelierilor Europeni, președintele juriului: „Organizăm pentru a treia oară certificarea sommelierilor din Republica Moldova cu Diploma Europeană de Sommelier și mă bucur să constat că profesia de sommelier ia avânt aici, iar calitatea vinurilor ne impresionează de fiecare dată. Vinul poate deveni un catalizator al vânzărilor în restaurante, dar și direct la vinării, dacă acestea vor fi servite și prezentate așa, încât consumatorul să devină el însuși promotor al acestui produs”.

Sergiu Botezatu, manager senior proiecte USAID Moldova, membru al juriului : „Profesia de sommelier a fost oficial înregistrată și promovată printre profesioniștii din Republica Moldova începând cu 2011 cu suportul proiectelor USAID, iar certificarea europeană acordată specialiștilor în domeniu reprezintă o încununare a succesului nostru comun. Sommelierul este o verigă importantă în promovarea vinului și a turismului, de aceea susținem dezvoltarea acestei profesii”.

Elizaveta Breahnă, degustător autorizat, expert în vinificație ONVV, membru al juriului : „Oficiul Național al Viei și Vinului investește în promovarea vinului și a unei imagini bazată pe calitate, tradiție și credibilitate. Sommelierii trebuie să cunoască valorile brandului de țară „Vinul Moldovei”, a vinurilor locale și să susțină eforturile producătorilor locali prin servicii de calitate, îndreptate spre crearea unei experiențe unice pentru consumatorul de vin.”
Nicolae Luca, directorul Școlii de Sommelier din Moldova, membru al juriului, a apreciat că numărul doritorilor de urma cursuri specializate este în creștere, iar sommelieria devine o profesie veritabilă în Republica Moldova.

Titularii Diplomei de Sommelier European vor fi anunțați și li se vor înmâna oficial certificatele profesionale pe 27 aprilie, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Vernisajului Vinului – „Vernisaj în vals de primăvară”.

Sesiunea de instruire și certificare cu Dimplomă de Sommelier European este parte a campaniei Wine Friendly, organizată de Oficiul National al Viei si Vinului din Moldova, cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Meșterița Lorina Țurcanu are mâini de aur, fără exagerare. Sculptează în lut tot ce îți poftește inima. Până nu demult, meșterea pâini, creier de om, fructe și legume, accesorii pentru reprezentantele sexului frumos. Vara trecută, însă, niște miri i-au cerut figurine din lut polimeric pentru tortul de nuntă. Zis și făcut.

Astăzi aflăm că Lorina Țurcanu sculptează oameni în lut polimeric, fără pic de osteneală. Ministrul Culturii, Monica Babuc, este unul din modele. Am cerut mai multe amănunte despre noua îndeletnicire, așa că vedeți interviul.



Lorina, cine sunt clienții tăi? Cine își dorește o copie din lut polimeric?

„Materialul cu care lucrez eu este lutul polimeric Fimo, care necesită o prelucrare termică după modelare, astfel încât să devină tare. Totul a început vara, când o cunostință m-a rugat să fac un cake topper pentru nuntă cu un mire și o mireasă. Apoi, o altă cunoștință m-a rugat să îi fac ceva asemănător pentru aniversarea lor de 10 ani de la căsătorie. Peste ceva timp, m-a contactat o persoană necunoscută, care își face studiile la facultatea de stomatologie. Voia o figurină stilizată a unui doctor stomatolog. Mi-a arătat o imagine pe care a găsit-o pe internet, cu un suport pentru cărți de vizită și m-a rugat să fac ceva în același stil. A ieșit o figurină abstractă. Următoarea comandă a fost un suport pentru cărțile de vizită ale unui medic oftalmolog, dar s-a cerut să aibă cât mai multe detalii. Cam așa a pornit totul. Au urmat alți medici, apoi alte profesii. Am ajuns la figurina unui director de fabrică la care se produce cimentul, iar într-un final și la ministrul Culturii, Monica Babuc.”

De ce ai nevoie ca să realizezi lucrarea. Presupun că, în primul rând, ai nevoie de fotografii, după care detalii despre domeniul de activitate al omului, căci am observat că ai grijă să sculptezi accesorii reprezentative.

„Când preiau o comandă de acest fel rog solicitanții să îmi transmită poze sau chiar imagini video cu persoanele pe care vor să le reprezinte și să îmi comunice cât mai multe detalii despre profesia, genul de activitate, hobby, interese, etc. Uneori clienții îmi permit să dau frâu liber imaginației mele și mă lasă să adaug eu detaliile. Alteori, mi se spune doar cu ce instrumente operează persoana data și eu le modelez în miniatură. Totul este variabil, dar imi place totuși să am libertatea de a crea. Lucrul manual este destul de migălos și înainte de a executa o astfel de comandă îmi ia mult timp să gandesc conceptul final și compoziția în sine, aranjamentul elementelor, funcționalitatea, etc. În mod normal, o astfel de lucrare durează 3-4 zile, dar când mai sunt alte comenzi în așteptare, poate dura pâna la câteva săptămâni procesul de creație. Nu îmi place să lucrez în grabă sau să fiu gonită din urmă, de asta mă bucură mult când clienții au încredere și răbdare.”

Care a fost cea mai haioasă comandă?

„M-aș referi la două lucrări haioase, ambele cu doctori ginecologi. În primul caz era vorba de un ginecolog, care asistă nasteri și îi place mult să călătorească, așa că i-am făcut un geamantan și un glob pe lângă alte elemente.”„În al doilea caz, era vorba de un ginecolog mai în vârstă, dar care este amator de bere bună. A fost dificil, dar în același timp foarte haios să combin instrumentele medicale cu sticlele de bere.”

 

Și dacă vorbim despre momentele haioase, trebuie să vă spun că una din figurine semăna leit cu președintele țării, dar numai fără păr. După ce am adăugat peruca, a devenit un alt om!”

Lorina numără în jur de 14 figurine confecționate din lut polimeric. Te lași de accesorii?

„Nu mă las, îmi place doar să experimentez. Încă mai fac accesorii: cercei, coliere, brățări și broșe. Pe langa asta, mai decorez cu lut cănuțe și tacâmuri personalizate. Am multe idei pe care vreau încă să le realizez, dar nu îmi ajung încă vreo 2-3 perechi de mâini și 12 ore în plus într-o zi.”

Nu cred că pot să îmi închipui câte ai reuși, dacă ai avea ajutoare și mai mult timp la dispoziție. Ceea ce faci acum e mai mult decât impresionant. Îți dorim inspirație și așteptăm vești de la tine. Vom povesti cu drag despre noile tale proiecte!

Sursă: ea.md

Teodora Bârsan, din Sibiu, în vârstă de 28 de ani, a investit 2.000 de euro într-un magazin de haine unde vinde articole de îmbră­că­minte şi acce­sorii create de de­sig­neri ro­mâni. Anul trecut ma­ga­zinul a avut vânzări de 47.000 de euro şi speră ca la sfârşitul anului să ajungă la o cifră de aproape 70.000 de euro.  

„Am început afacerea în anul 2011 din dorinţa de a crea haine unicat. Am propus ideea mea unor designeri pe care îi cunoşteam, iar ei au fost de acord să colaboreze în cadrul proiectului“, a spus Teodora Bârsan, proprietara Gossip Tree Boutique.  

În acest moment antreprenoarea co­la­borează cu aproximativ 40 de desi­g­neri români care creează haine pentru băr­baţi şi femei, dar şi genţi, accesorii şi încălţăminte pictată. „La înce­put am avut doi designeri vesti­men­tari, după care am început să caut aproape zilnic noi colaboratori prin lumea designului ro­mânesc. În prezent lucrez cu apro­ximativ 40 de artişti care creează haine pentru femei şi bărbaţi, iar în curând ne vom extinde şi în zona pentru copii.“

Preţurile din magazin variază între 10 lei şi 1.200 de lei, cele mai ieftine produse sunt accesoriile, iar cele mai scumpe sunt articolele vestimentare, în special rochiile.

„Preţurile încep de la 10 lei pentru o pereche de cercei unicat şi pot ajunge până la 80-200 de lei pentru rochiile pictate manual sau 1.200 de lei, cât costă cea mai scumpă rochie din magazin“, a spus Teodora Bârsan.

Cele mai căutate articole sunt cele pictate manual, iar cei mai numeroşi clienţi ai magazinului sunt turiştii români şi străini care ajung în Sibiu. În general, vara numărul clienţilor este dublu sau chiar triplu faţă de perioada iernii.  „Clienţii sunt impresionaţi de articolele pictate manual. Noi încercăm să ne mulăm pe cerinţele lor şi de aceea facem şi haine la comandă şi oferim şi consultanţă vestimentară“.

Teodora Bârsan a început afacerea din pasiunea pentru  hainele realizate de designeri. În acest moment, activitatea din magazin este realizată de un singur angajat. „Visez la un magazin cu bijuterii fine şi unicat şi sper să reuşesc să îndeplinesc şi acest lucru.“

Afacerea este o întreprindere individuală, această formă de activitătate economică beneficiază de anumite avantaje, care constau în principal în costuri de înfiinţare mai mici.

Sursă: zf.ro

Membrul Comisiei Electorale Centrală (CEC), Sergiu Gurduza a avut, în 2016, venituri din mai multe surse – arată declarația sa de avere și interes personal.

După cum informează TRIBUNA, Sergiu Gurduza indică că a obținut din activitatea de membru al CEC, adică din salariu/indemnizație  – 81 663,92 lei, bursă de masterat la FRIȘPA, Universitatea de Stat din Moldova – 3 146 lei, dar și a avut venit din Programul de educație civică pentru diasporă „Alegătorii peste Hotare” sub formă de diurne/indemnizație – 612 $.

Soția sa, fiind angajată a Secretariatului Parlamentului, a obținut din salariu 76 537,63 lei. De asemenea, ea are un depozit și a obținut din el dobândă de 7 575 lei, dar și indemnizație din partea Secretariatului Parlamentului – 25 373 lei.

Familia Gurduza deține în proprietate două terenuri în intravilanul mun. Chișinău: unul dobândit în 2002, cu suprafața de 0,8 ha și unul dobândit în 2013, cu suprafața de 0, 0266 ha.

Totodată, familia are un apartament, dobândit în 2008, cu suprafața de 110,8 m.p., dar și un garaj, dobândit în 2013, cu suprafața de 30,1 m.p.

Sergiu Gurduza mai indică în declarație numerar în monedă națională și/sau în valută străină, care depășește suma a 15 salarii medii pe economie, dar care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. El face trimitere şi la documente care încorporează drepturile patrimoniale – numerar 470 000 lei, împrumut în 2013 în sumă de 3 500 euro, împrumut în 2012 în sumă de 4 000$, împrumut în 2014 în sumă de 3 000 euro.

La capitolul interese personale, el indică că e fondator și membru al Consiliului de administrare al Asociației Obșteşti „Centrul pentru dezvoltarea și promovarea regiunii Orheiului Vechi” și al Asociației Obșteşti „Baștina – Chișcăreni”, dar și membru al Consiliului de observatori la Asociația Obștească Comunitatea pentru advocacy și politici „WatchDog.md”.

Sursă: tribuna.md