Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familei a publicat în Monitorul Oficial, nr 78-84 din 17 martie curent informaţia cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie, realizat în anul 2016.

Potrivit informaţiei, salariul mediu lunar a constituit 5084,0 lei.

Informaţia a fost publicată în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări sale sănătăţii în timpul obligaţiilor de serviciu şi ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Menţionăm că salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 a fost propus în sumă de 5050 lei. Această sumă a fost stabilită în conformitate cu prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2018.

În acelaşi timp, reamintim că pentru anul 2015 salariul mediu lunar pe economie prognozat a constituit 4500 lei.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Acest lucru este prevăzut de amendamentele legislative aprobate de parlament în prima lectură pentru atragerea în zonele economice libere a noilor investiții și asigurarea implementării proiectelor economice actuale. Prelungirea termenului de activitate ale acestor două ZEL-uri va permite realizarea în cadrul lor a unor mari proiecte investiționale actuale și de perspectivă, care necesită mai mult timp pentru recuperarea investițiilor și nu pot fi realizate în cazul termenului actual de funcționare a zonelor nominalizate. Autorii documentului au menționat că, în ultimul timp, în ZEL Expo-Business-Chisinau au fost înregistrați mai mulți rezidenți noi, care planifică să implementeze, în perspectivă, proiecte investiționale mari. Printre aceștia sunt companiile Industrial Parc Centre, Nanocut, Wood International Traiding. Astfel, proiectul investițional al Industrial Parc Centre prevede construcția unor obiective imobiliare cu suprafața de peste 7 mii de m.p., care ulterior vor fi date în chirie potențialilor investitori pentru activități antreprenoriale. Proiectul investițional al companiei Nanocut prevede fabricarea formelor din detalii metalice pentru export. Compania Wood International Traiding planifică să realizeze proiectul investițional de producere a articolelor din lemn pentru export. Iar n ZEL Taraclia, rezidentul Ispan-LUX a finalizat reconstrucția fabricii de producere a gresiei și faianței Santeк și trebuie să lanseze producția. Acest proiect este important atât pentru regiune, cât și pentru toată țara. În el au fost investite peste $1,5 mln. Aici urmează să fie produse 1,2 mln m.p. de gresie și faianță pe an și să fie create 250 de locuri de muncă. La a doua etapă urmează să fie dublat volumul producției. Un alt rezident al ZEL Taraclia, compania Fres-Tehnolux planifică să realizeze proiectul investițional de producere a energiei electrice cu ajutorul panourilor solare. Investițiile în acest proiect vor fi de aproximativ 6 mln euro. Administrația acestei ZEL a primit și alte propuneri de realizare a proiectelor investiționale în domeniul industriei, pentru exportul producției finite.

Sursă: InfoMarket

Chişinău, 17 mar. /MOLDPRES/. Vinul a fost declarat produs alimentar și va putea fi comercializat după ora 22:00, potrivit unor modificări legislative adoptate astăzi de Parlament în lectură finală, informează MOLDPRES.

Conform modificărilor, vinul este produs alimentar obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială a strugurilor proaspeți sau înghețați, presați sau nu, sau a mustului de struguri proaspăt.

Totodată, noile prevederi vor permite şi publicitatea produselor vitivinicole. „Spre deosebire de majoritatea altor băuturi alcoolice, magazinele alimentare vor putea comercializa vin după ora 22.00. De asemenea, vinurile nu vor nimeri sub incidența articolului referitor la limitarea publicităţii de băuturi alcoolice la televiziune şi în presa scrisă”, a menţionat anterior autorul proiectului, deputatul Ion Balan.

De asemenea, potrivit legii, modificările vor crea premise pentru dezvoltarea sectorului vinicol în R. Moldova.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2015, în Republica Moldova au fost produse aproximativ 134 milioane litri de vin.

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Camera de Comerţ și Industrie Prahova și Consiliul Județean Prahova organizează în premieră Expoziția ”Republica Moldova Prezintă” la Ploiești, România, în perioada 27-29 aprilie 2017.

Potrivit președintelui CCI Sergiu Harea, evenimentul ,,Republica Moldova Prezintă” este o continuare a succesului expoziției din noiembrie 2016, ,,Fabricat în Moldova” la Iași și o proiectare a expoziției naționale și are ca scop facilitarea schimbului de experiență și bune practici, crearea celor mai favorabile condiții de interacțiune și colaborare necesare susținerii producătorilor autohtoni, promovării imaginii Republicii Moldova, amplificării relațiilor comercial - economice cu România dar și cu restul Europei, toate acestea contribuind într-un final la creșterea cifrei de export.

Programul dedicat mediului de afaceri va include: For bilateral moldo-român, sesiuni B2B și de informare privind accesul pe piața UE a companiilor din republică și beneficiile colaborării dintre Republica Moldova și România.

Republica Moldova prezintă la Prahova - deoarece acest județ este unul din cele mai puternice motoare a economiei românești, produsul intern brut fiind de 8,75 mld. Euro, cu alte cuvinte putem spune că PIB-ul din Prahova este cât cel al Republicii Moldova, doar că la un număr de locuitori de 3 ori mai mic.
  
Din cele aproximativ 22.000 societăţi comerciale din judeţul Prahova, cca 2.000 au capital mixt sau integral străin, reprezentând 70 de țări. Mai mult de 50% din investiţia străină din judeţ este făcută de firme ale Uniunii Europene.

La expoziție sunt invitați agenții economici din toate domeniile de activitate, indiferent de regiunea țării.

Carmen Murzea, 30 de ani, şi Robert Eisler, 34 de ani, doi prieteni care împărtăşesc de câţiva ani pasiunea pentru prăjituri, au înfiinţat anul trecut Cuptorul lui Robert, un mic laborator de prăjituri din Braşov în care au investit 20.000 de euro.

„Povestea noastră a început în 2013. Împărtăşind acelaşi hobby, am în­ceput să testăm reţete noi de pră­ji­turi, brioşe şi torturi pentru prieteni şi cunoştinţe. Totul a început ca o joacă, nu ne gândeam pe atunci că vom ajunge să ne deschidem laboratorul de cofetărie“, povesteşte Carmen Murzea, de profesie sociolog. Ea a lucrat într-o agenţie de recrutare locală ca referent re­surse umane până în mai 2014, atunci când activitatea fir­mei a fost suspendată. Robert Eisler, ce­lălalt fondator al afa­cerii, este de profesie tehni­cian IT, iar în prezent lucrează ca trai­ner într-un call center din Braşov.

În prezent, produsele reali­zate de cei doi în laboratorul din Bra­şov, care are o suprafaţă de 40 de metri pătraţi, sunt comer­cia­lizate online. Astfel, clienţii accesează site-ul sau pagina de Facebook a Cuptorului lui Robert, văd produsele, îi con­tac­tează pe cei doi antreprenori, iar după ce comanda este pre­luată şi, mai apoi, finalizată, clientul vine la laborator pentru a-şi ridica tortul, brioşele sau cheesecake-urile co­mandate.

De asemenea, Cuptorul lui Robert realizează torturi pentru nunţi sau botezuri, dar şi candy bar-uri pentru astfel de evenimente.

„Cea mai mare comandă a fost tot pentru o nuntă, cu 400 invitaţi. Am realizat cheesecake-uri cu caramel sărat şi nuci, cake-pops, mousse-uri cu trei ciocolate, panna cotta sau mini-brioşe cu cremă merrengue butter“, mai spune Carmen Murzea, care împreună cu Robert Eisler administrează Cuptorul lui Robert SRL-D. Din noiembrie până în prezent, cei doi antreprenori au investit circa 20.000 de euro în această afacere. Cei doi îşi promovează afacerea prin intermediul reţelelor de socializare, însă Carmen spune că nu au neapărat o politică de marketing bine pusă la punct, ci clienţii noi vin la recomandarea clienţilor fideli.

Cei doi sunt în căutatea unui coleg care să îi ajute în laborator, însă deocamdată, până când vor găsi o persoană potrivită pentru postul de cofetar, de prăjituri se ocupă doar fondatorii afacerii.

„Robert lucrează după terminarea programului de la job, iar eu lucrez de dimineaţă până când reuşesc să termin comenzile.“

Antreprenorii încearcă să încheie colaborări cu baruri şi bistrouri din Braşov cărora să le livreze deserturi, dar speră să poată să deschidă şi propriul magazin „fizic“.

„Într-un an ne dorim să deschidem un magazin de desfacere în centrul Braşovului, unde clienţii nostri vor putea servi la bucată produsele noastre. Momentan, comenzile le facem pentru minim un kilogram din orice sortiment – tort, prajitură“, adaugă Carmen.

Ea povesteşte că antreprenorii mici se confruntă în general cu o serie de provocări.

În general cerinţele şi condiţiile cerute de autorităţi sunt gândite direct pentru afaceri mari, neexistând un cadru care să motiveze oamenii să îşi deschidă mici centre de productie şi să facă producţie locală la nivel mic, consideră cei doi antreprenori.

Un alt impediment pe care îl văd cei doi braşoveni este accesul dificil/ complicat la finanţare, lucru ce le limitează şi le îngreunează dorinţa de creştere şi dezvoltare a companiei.

„Un tânăr care ar dori să-şi facă o mică afacere în acest domeniu trebuie să pună calitatea produselor pe primul loc. Să se înarmeze cu răbdare, să se aştepte la evenimente neprevăzute şi să îşi facă curaj să continue. Şi să fie optimist“.

Sursă: zf.ro

Trei oraşe (Ialoveni, Edineţ, Străşeni) şi trei sate (Colibaşi, Cărpineni, Selemet) au primit granturi de câte 20 de mii de dolari de la Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, pentru a impulsiona dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local.

Beneficiari direcți ai proiectelor vor fi circa 200 de întreprinderi mici și mijlocii, producători agricoli, întreprinderi de procesare, din industria textilă, comerț, produse industriale, precum și rezidenți ai parcurilor industriale din municipiul Edineț și orașul Strășeni. Beneficiarii indirecți ai proiectelor implementate vor fi peste 1200 gospodării de fermier din localitățile rurale direct beneficiare și din cele din imediata vecinătate.  Ca urmare a desfășurării acestor proiecte, vor fi create 1000 de locuri noi de muncă, dintre care jumătate vor fi ocupate de femei.

„Dezvoltarea localităților depinde de viabilitatea mediului de afaceri local. Acesta este motivul pentru care Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare susține autoritățile publice locale în modernizarea infrastructurii economice pentru atragerea investitorilor în satele și orașele din Moldova. Dezvoltarea economică locală și crearea locurilor de muncă bine plătite acasă este cea mai bună soluție pentru provocările pe care le pune migrația în fața Moldovei”, susține Simone Giger, Directoarea Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.

Din valoarea totală de 176 mii USD a proiectelor, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare oferă şase granturi în sumă totală de 120 mii USD, autorităţile locale cofinanţează cu suma de 20 mii USD, iar mediul de afaceri contribuie cu peste 36 mii USD.

„Primăria este principalul liant dintre business şi dezvoltarea comunităţii în ansamblu. În rezultatul acestui proiect, în Cărpineni va fi extinsă reţeaua de gaze naturale, va fi crescută capacitatea reţelei de energie electrică. Astfel ca agenţii economici care activează deja, să-şi poată dubla capacitatea de producţie. În rezultat, populaţia va putea beneficia de 200 locuri noi de muncă”, susţine Ion Cărpineanu, primar de Cărpineni.

Graţie acestor 6 proiecte, va fi îmbunătățită infrastructura de suport a afacerilor (extinderea, construcția de rețele de aprovizionare cu apă, canalizare, energie electrică), vor fi create condiții pentru procesarea producției agricole, oportunități pentru producerea de resurse energetice alternative, condiții pentru atragerea de noi investitori în parcurile industriale, pentru promovarea potențialului local și a oportunităților de investiții.

În total, în cele 6 localități, numărul de locuri noi de muncă ar putea crește cu încă 2000, după finalizarea proiectelor.

Întemeiată la începutul secolului XX de etnici ucraineni, ce au migrat din Ucraina de Vest și au cumpărat pământ de la un boier local, comuna Bălțata din raionul Criuleni numără circa 2000 de locuitori. 

Cu o populație în creștere și o școală mare de întreținut, primăria a decis în anul 2011 să aplice pentru fondurile europene ale Proiectului Energie și Biomasă, instalând o centrală termică de 220 kW, care funcționează pe pelete. Noua centrala termică încălzește școala cu o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, în care învață peste 160 de copii. Până atunci, școala se încălzea pe gaze naturale, însă datorită costurilor înalte, doar o parte din încăperi erau încălzite. 

Comunitatea a beneficiat de investiţii de peste 80.000 EUR, din fonduri europene 

„Nu aveam suficienți bani pentru a încălzi sala de sport, coridoarele, alte încăperi ale școlii și copiii ieșeau în frig. De fapt, nici în clase nu aveam temperatura cea mai confortabilă. Acum, este încălzită întreaga școală și temperatura este mult mai potrivită pentru copii, iar cheltuielile sunt mai mici. În plus, avem siguranța că nu vor fi întrerupte livrările de combustibil, pentru că acesta e produs chiar la noi în sat”, spune directoarea școlii, Galina Todoriuc.

Proiectul Energie și Biomasă a alocat, din fonduri europene, 82 de mii de Euro pentru instalarea sistemului de încălzire pe biomasă, iar comunitatea a contribuit cu puțin peste jumătate de milion de lei. Acum, costurile pentru un sezon de încălzire ajung la cca 120 de mii de lei, cu 40% mai puțin față de încălzirea cu gaz.

„Ne propunem să trecem la încălzirea pe biomasă şi alte instituţii publice: primăria, grădiniţa, casa de cultură. E important să investim în proiecte de dezvoltare sustenabilă a comunităţii pentru a asigura un viitor sigur şi curat generaţiilor următoare”, susţine Olga Coronciuc, primara satului Bălţata. 

Deşeurile pot deveni sursă de energie şi de venit 

Costurile de încălzire sunt și mai mici atunci când biocombustibilul este procurat de la o distanță mică. Este tocmai situația comunei Bălțata, unde Pavel Cersac și-a lansat o afacere acum cinci ani, producând pelete din rumeguș de lemn, paie și coji de floarea soarelui. Ulterior, acesta și-a diversificat afacerea și, cu același utilaj, produce și nutrețuri combinate pentru iepuri.

„Ideea unei afaceri de producere a peletelor mi-a venit la o expoziție internațională, unde am văzut cum biomasa se transformă în biocombustibil. În sat avem câteva întreprinderi de prelucrare a lemnului, câteva cooperative agricole, care generează multe reziduuri lemnoase și m-am gândit că în loc să le considerăm deșeuri, acestea pot deveni o sursă de venit”, spune Pavel Cersac. Antreprenorul vinde școlii din sat circa 40 de tone de pelete pe sezon și, convingându-se de eficiența biocombustibilului, mai multe familii din localitate au trecut la încălzire pe biomasă. Pentru a face față cererii, antreprenorul planifică să sădească plante energetice, care îi vor asigura materie primă de calitate. 

„Energia regenerabilă nu înseamnă doar securitate energetică și prezervarea climei. Aceasta înseamnă modernizare în rând cu alte țări ale Uniunii Europene, eficientă energetic și din punct de vedere al resurselor, echitabilă social și cu emisii de carbon reduse”, a declarat managerul Proiectului Energie și Biomasă, Victor Cotruță. 

Cifre şi fapte despre Proiectul Energie şi Biomasă: Proiectul Energie şi Biomasă, primul de anvergură în sectorul energiei verzi, lansat în 2011, şi-a propus un mandat ambiţios: de a contribui la producerea sigură, competitivă și durabilă a energiei din biomasă, cea mai viabilă şi accesibilă sursă de energie regenerabilă în Republica Moldova. În cei 6 ani de activitate a realizat o schimbare vizibilă în sectorul energetic naţional:

Energia verde în sectorul public:

·         271 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare au sisteme moderne de încălzire pe biomasă

·         57 de seturi de colectoare solare urmează a fi instalate în grădiniţele şi centrele de sănătate beneficiare ale Proiectului Energie şi Biomasă

·         Peste 190.000 persoane beneficiază de energie sigură, produsă în R. Moldova.

·         400 noi locuri de muncă create

Energia verde în gospodăriile casnice:

·         1000 de familii îşi încălzesc casele cu energie verde datorită Programului de subvenţionare demarat de Proiectul Energie şi Biomasă

·         Subvenţii de până la 1.300 de Euro oferite din fonduri europene pentru fiecare beneficiar

Lansarea pieţei energiei din biomasă:

·         30 de companii asamblează sau produc local cazane pe biomasă

·         35 de afaceri de producere a biocombustibilului au fost lansate prin mecanisme atractive de leasing cu un buget total de 1 milion de Euro (0%TVA, profit, comision)

·         Alte 70 de afaceri de producere a peletelor şi brichetelor au fost lansate desinestătător

·         Primul laborator de testare a biocombustibilului la parametrii fizici şi chimici a fost lansat

Energia verde în şcoli:

·         21.000 de elevi au studiat cursul de energie regenerabilă şi eficienţă energetică

·         400 de copii au participat la Şcolile de Vară ENERGEL

Proiectul „Energie şi Biomasă” este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul pentru etapa a doua a proiectului (2015-2017) este de de 9,41 milioane Euro, acordaţi de Uniunea Europeană.

Compania ucraineană „Avalon” condusă de un moldovean a provocat pagube în valoare de peste 28 de milioane de dolari în urma tranzacțiilor frauduloase operate pe piața valorilor mobiliare din SUA. Comisia de Securitate şi Schimb din SUA a intentat vineri un proces în instanță federală împotriva proprietarului și directorului companiei Avalon, Nathan Fayyer, în vârstă de 34 de ani, originar din Republica Moldova, dar și împotriva lui Serghei Pustelnik, în vârstă de 35 de ani, originar din Ucraina, cel din urmă exercitând controlul efectiv asupra companiei, transmite Agora cu referire la tass.ru.

Pagubele provocate de „sute de mii” tranzacții frauduloase operate de compania „Avalon” pe piața titlurilor de valoare din SUA se ridică la 28 de milioane de dolari.

„Avalon” acționa prin firma de brokeraj din New York „Lek Securities” specializată în efectuarea operațiunilor de bursă în interesul cetățenilor străini.

Persoanele implicate în schema frauduloasă mai întâi plasau comenzi de cumpărare sau vânzare a titlurilor de valoare, după care rapid le anulau. Astfel, ei îi forțau pe partenerii săi să achiziționeze pachete de acțiuni la prețuri umflate artificial.

Comisia de Securitate şi Schimb din SUA a înghețat deja activele companiei „Avalon” aflată sub umbrela „Lek Securities” și a obținut permisiunea instanței de a solicita dezghețarea fondurilor retrase în mod ilegal de această companie în afara Statelor Unite.

Conform documentului făcut public de către Comisia de Securitate şi Schimb din SUA, Nathan Fayyer, în vârstă de 34 de ani, este singurul proprietar și director al companiei „Avalon”. Fayyer s-a născut în Republica Moldova, însă în acest moment este cetățean naturalizat american. Fayyer are vize de reședință atât în New Jersey, SUA, cât și în Kiev, Ucraina.

Proiectul noii fabrici de prelucrare a cărnii va fi realizat de compania Produse de Familie (proprietar al mărcii Filletti în Moldova) și "Basarabia-Nord", cu implicarea investițiilor italiene și cu sprijinul financiar al programelor europene de granturi. Volumul investițiilor în producție și distribuție va fi de 14 milioane de euro, perioada de implementare a proiectului 2017-2018.

Pe 10 martie curent, în Austria, a avut loc reuniunea grupului de lucru al investitorilor, în cadrul căreia a fost aprobat planul departamentelor și fluxurile tehnologice ale noii fabrici de prelucrare a cărnii. Proiectul este conceput de designerii austrieci.

Fabrica va fi construită pe teritoriul combinatului de carne "Basarabia-Nord" (Bălți). Sub construcție este alocată o suprafață de aproximativ 6 hectare, cu toată infrastructura și utilitățile inginerești necesare. Conceptul proiectului permite extinderea modulară a departamentelor de producție. Această soluție de planificare arhitecturală – inițial nu este din cele mai ieftine dar, permite sporirea mijloacelor de producție în funcție de necesități, în schimbul construcției departamentelor mari fără încărcătură garantată cu materie primă a echipamentelor (astfel de exemple există în România). Capacitatea inițială de procesare a materiei prime va fi de aproximativ 20 tone/schimb sau 400 tone/lună și aceasta poate fi dublată.

Noua fabrică se va numi "Filletti". Specialitatea acesteia – producția a 150 produse diferite din carne: semifabricate și carne refrigerată; mezeluri fierte, semiafumate, fierte-afumate si afumate crude; crenvurști, safalade, șuncă și delicatese în segmentul "mediu" și "premium".

«Noua noastră fabrică de prelucrare a cărnii va fi o producție modernă, la care vor fi utilizate pe scară largă tehnologii inovatoare de economisire a energiei, - afirmă directorul general Basarabia-Nord, Dumitru Munteanu. Aceasta se va conforma pe deplin standardelor europene, care pe termen scurt, va constitui baza cadrului de reglementare pentru producția de produse de origine animală în Republica Moldova. De aceea am implicat în proiect un investitor italian, cu o vastă experiență în industria cărnii din Europa de Vest. Și, desigur, lansarea unei noi fabrici high-tech ne va permite să ne consolidăm poziția de lider în industria de prelucrare a cărnii din Moldova».

Ministerul Sănătăţii poate restitui parţial cheltuielile suportate de pacienţii care sunt nevoiţi să se trateze peste hotare, dacă tratamentul respectiv nu poate fi asigurat în ţară. Solicitată de IPN, ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, a declarat că aşa se procedează în situaţia în care un pacient, cu diagnostic stabilit, a fost consultat de specialiştii din ţară şi aceştia au emis o concluzie că nu poate fi tratat în Moldova.

Concluzia respectivă trebuie să ajungă la comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii împreună cu cererea din partea pacientului, dar şi cu un set de documente. La cerere se mai anexează factura de la instituţia medicală din afară, dacă pacientul a identificat unde se poate face tratamentul necesar, cu costul tratamentului respectiv şi dovada faptului că este programat la intervenţie. De asemenea, pacientul trebuie să prezinte şi poliţa de asigurare medicală obligatorie.

Comisia din cadrul Ministerului Sănătăţii evaluează şi ia o decizie. Dacă într-adevăr se stabileşte că intervenţia nu poate fi efectuată în Republica Moldova, pacientului i se comunică suma care poate fi alocată de către stat. Pacientul se deplasează la instituţia medicală din afară, beneficiază de tratament şi revine cu toate actele care demonstrează că a beneficiat de serviciul medical, costurile acestuia şi abia atunci i se restituie suma stabilită iniţial.

Un regulament precizează că suma compensată nu poate depăşi 25% din costul tratamentului. Însă sunt şi situaţii când suma alocată poate fi majorată, afirmă ministra Sănătăţii.

Totodată, în cazul în care este decizia pacientului să se trateze în străinătate, iar comisia ministerului nu confirmă această necesitate, cheltuielile suportate nu sunt compensate, mai menționează sursa citată.