Angen-plus SRL este singura întreprindere din Moldova care se ocupă de producția veselei de unică folosință de categorie superioară. Articolele nu se îndoaie, nu se rup, pot fi spălate, rezistă la temperatura de fierbere a apei și pot fi plasate în cuptorul cu microunde.

Fondatorii companiei „Angen-plus”, Ghenadii și Angelina, s-au inspirat din articolele de unică folosință ale companiei italiene „Bibo”, cu care au făcut cunoștință în anul 1998. „Am descoperit faptul că vesela din plastic poate fi și rezistentă, și calitativă și frumoasă, - spune Angelina Homenco, directorul de vânzări al companiei Angen-plus, - și ne-am gândit să producem astfel de articole și în Moldova”.

Chiar rezistă

Angelina Homenco ne-a demonstrat rezistența produselor sale, comparându-le cu cele chinezești. A luat o furculiță ieftină, de producție chineză, și a apăsat-o pe masă – dinții furculiței s-au rupt și au zburat în toate părțile. „Iar acum încercați să realizați același lucru cu furculița noastră”, - a propus Angelina reporterului Madein.md. Reporterul a încercat să apese și să forțeze furculița, dar aceasta nu se rupea, ci doar se arcuia. Nici nu s-a zgâriat. Acestea sunt articolele din plastic de tip Premium – rezistente, calitative și frumoase.

Din ce este confecționată vesela de categorie superioară

Articolele sunt produse din polimer comestibil. El este un material rezistent: în caz de necesitate, un cuțit confecționat din polimer poate fi utilizat pentru a tăia carnea moale.

„Angen-plus” a început producția de articole de unica folosință cu diverse modele și culori – galben, roșu, albastru ș.a. „Am ajuns la concluzia că piața noastră este mult prea mică pentru o ofertă atât de largă, - explică Angelina Homenco. Unele tipuri de veselă se vindeau foarte greu, iar diversitatea de culori nu influența pozitiv cererea. Ca rezultat, ne-am oprit la culoarea optimă – albul, iar în sortiment am păstrat: o farfurie plată, o lingură mică și una mare, un cuțit, o furculiță, un pahar și un pahar pentru înghețată”.

Cele mai populare modele din sortiment

Se observă o cerere mai mare pentru furculițe, farfurii și pahare. Sunt ustensilele luate la grătare, picnicuri sau drumeții. „De aceea, noi producem și seturi de produse, destinate acestor tipuri de evenimente, - spune directorul de vânzări al companiei Angen-plus. – Un set conține câte patru farfurii, furculițe și pahare”.

Unde se vinde și cine cumpără

Este evident faptul că nimeni nu va folosi acasă vesela din plastic. Astfel de produse sunt procurate pentru bufete, evenimente de marketing și alte tipuri de evenimente în aer liber. Astăzi, deseori la natură sunt organizate diverse evenimente de familie: zile de naștere, botezuri, chiar și nunți. În astfel de situații vine în ajutor vesela calitativă de categorie superioară.

O categorie importantă de clienți ai companiei „Angen-plus” sunt persoanele juridice – întreprinderile mari și mici. De exemplu, firmele care oferă servicii de catering – în acest domeniu ustensilele din plastic sunt de neînlocuit. Clienții tradiționali ai veselei de unică folosință de categorie superioară sunt companiile aeriene. Ustensilele sunt folosite pentru servirea mâncării și a băuturilor în timpul zborului.

Consumatorii casnici pot procura produsele „Angen-plus” în cadrul rețelelor de supermarketuri „Pegas”, „Nr.1”, „KVIN” – aici este prezent întregul sortiment. Pe lângă aceasta, în unele supermarketuri mari, sunt utilizate paharele de unica folosință de înghețată pentru comercializarea deserturilor.

Iar, actualmente, „Angen-plus” produce veselă colorată doar la comenzi individuale. Astfel, recent, una dintre bănci a comandat ustensile de culoarea albastră – culoarea brandului. Deseori, clienții solicită și imprimarea logo-ului pe veselă. „Dar volumele acestor comenzi sunt prea mici – 50-100 de bucăți, - spune Angelina Homenco. – De aceea, le recomandăm clienților să utilizeze stickere cu logo”. Este o alternativă mai simplă atât pentru client, cât și pentru producător.

Străinilor le place vesela de categorie superioară din Moldova

Se pare că „Angen-plus” este singurul reprezentant al veselei de categorie superioară de pe piața din Moldova. Aici nu există alți producători de acest tip de produs, iar importarea veselei nu este rentabilă – și angro, și cu amănuntul, prețul ustensilelor va fi mare. Cu toate acestea, vesela de unică folosință de categorie superioară din Moldova poate deveni obiect de export. Produsele „Angen-plus” le-au plăcut oamenilor de afaceri din Israel și deja există discuții în direcția unei potențiale colaborări. Cine știe, poate că în curând, ustensilele din plastic produse în Moldova vor fi comercializate în supermarketurile din străinătate.

Sursă: madein.md

În primele șase luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în sumă de peste 905 milioane dolari SUA, dintre care peste 63 la sută sunt mărfuri de producție autohtonă. Comparativ cu perioada similară a anului 2015, volumul exporturilor de mărfuri a scăzut cu 8,8%, - comunică mybusiness.md.

În primul semestru al anului curent, peste 63% din exporturile de mărfuri au fost orientate spre piețele Uniunii Europene, 20,7% - CSI, iar 15,9% spre piețele altor țări. În perioada de referință, principalii parteneri comerciali, în desfășurarea exporturilor Republicii Moldova au fost România (23,8%0, Federația Rusă (10,8%), Italia (10%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (6,5%), Germania (6,5%), Belarus (6%), etc.

Datele statistice denotă că în ianuarie-iunie 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a fost atestată o creștere a exporturilor de fire, țesături și articole textile de 1,7 ori, mobilă și părțile ei cu 27,4%, articole prelucrate de metal de 1,8 ori, produse chimice de 6,8 ori, etc. Totodată, în perioada respectivă de timp  s-au micșorat exporturile de legume și fructe cu peste 37%, grăsimi și uleiuri vegetale cu circa 49 la sută, semințe și fructe oleaginoase cu peste 17%, zahăr și miere cu 21,5%, etc.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în primul semestru 2016, s-au majorat semnificativ exporturile de produse agricole vegetale. Astfel, în primele șapte luni ale anului curent au fost exportate 87 mii de tone de mere, față de 52 mii de tone în aceeași perioadă a anului trecut; 2,8 mii de tone de piersici, care anul trecut practic nu au fost exportați. În aceeași perioadă a anului curent, s-au exportat 956 tone de zmeură, față de 478 tone în primele șapte luni din 2015. A crescut şi cantitatea de căpșune exportate: 360 de tone față de 80 de tone. Au fost exportate şi nuci în coajă, aproximativ 600 de tone, cantități mari de mure şi rădăcini de hrean. Ținem să comunicăm că lista firmelor exportatoare de produse agricole depășește  cifra de o mie.

În primele 6 luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în valoare de circa 1,9 miliarde dolari SUA, cu 5,9% mai puțin, comparativ cu primul semestru al anului 2015. Circa 50 la sută din mărfurile importate au venit în țara noastră de pe piețele UE, câte 25% - din statele CSI  sau alte state ale lumii.

Principalii parteneri comerciali în desfășurarea importurilor au fost Federația Rusă (13,5%), România (12,9%Î, Ucraina (9,2%), China (9%), Germania (8%), Italia (7,4%), Turcia (7,2%), etc. Comparativ cu primele 6 luni ale anului 2015, în primul semestru al anului curent, s-au redus importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz cu circa 40 la sută, petrol cu 24,3%, legume și fructe cu peste 17%, produse medicale și farmaceutice cu 12,4%, etc. Totodată, au sporit importurile de fire, țesături și articole textile cu circa 25%, îmbrăcăminte și accesorii cu 21,4%, pește, crustacee și moluște cu circa 23%, băuturi alcoolice și nealcoolice cu peste 35 la sută, etc.

Datele statistice denotă că comparativ cu anii precedenți, în expresie cantitativă, Republica Moldova exportă mai multe produse agroalimentare și industriale, dar în expresie valorică se atestă o reducere a exporturilor datorită conjuncturii regionale de prețuri și reducerilor semnificative atestate pe plan internațional la resursele energetice, care au o pondere considerabilă în costuri. Mai mult, oferta Republicii Moldova de export este limitată și datorită reducerii volumului de producție agricolă în termeni reali în anii 2015 și 2016 urmare a condițiilor climaterice.

Se observă consolidarea tendințelor de reorientare a exporturilor de pe piețele țărilor CSI spre cele din UE. Cu toate acestea, se impun eforturi consolidate orientate spre sustenabilitatea livrărilor și conformității produselor la cerințele internaționale.

În căutarea unui trai mai bun, deseori, mulţi moldoveni sunt nevoiți să aleagă calea străinătății. În timp ce unii pleacă doar temporar la muncă peste hotare, alții se stabilesc definitiv împreună cu familia într-o altă țară.

Un exemplu în acest sens este și tânărul originar din Chișinău, Dumitru Șlapac, care a plecat din țară acum opt ani cu doar 100 de dolari în buzunar. În prezent, acesta deține propria rețea hotelieră la Moscova. În cadrul emisiunii „Moscova cu accent”, difuzată de postul rusesc „Moscova 24”, Dumitru a relatat în detalii cum a început povestea sa de succes.

În cadrul reportajului, se spune că moldovenii sunt cei mai muncitori străini din Moscova. În special, aceștia sunt remarcați în domeniul construcțiilor. Totodată, eroul emisiunii a vorbit despre tradițiile și obiceiurile noastre, iar la final a fredonat melodia „Să-mi cânți, cobzar”.

Urmăriți emisiunea integral mai jos:

https://www.youtube.com/watch?time_continue=175&v=BlX9yptRjCo

Sursă: diez.md

Primul job te poate ajuta enorm în formarea ta. Unii dintre cei mai importanti oameni de pe planeta au vândut peruși, servit înghețată și au lucrat în benzinării, iar acum au miliarde de dolari în conturi.

Iată ce joburi au avut o serie de personalități ale lumii, potrivit Businessinsider.

Barack Obama

Cel mai puternic om de pe planetă, președintele Statelor Unite ale Americii și-a petrecut o parte din adolescență în Honolulu. Acesta își câștiga banii de buzunar lucrând la o gelaterie, unde servea înghețată.


Hillary Clinton

Prima slujbă pe care a avut-o candidata la fotoliul de președinte al Statelor Unite ale Americii a fost aceea de a supraveghea un parc din apropierea casei sale. Hillary declara că familia sa punea foarte mult accent pe dezvoltarea personala și pe ideea de a munci.

Donald Trump

Candidatul republicanilor pentru postul de președinte al SUA, cunoscut pentru averea sa și drept un adevarat mogul al imobiliarelor, Donald Trump a crescut într-un mediu bogat, însă tatăl său a dorit ca acesta sa învețe valoarea banilor încă de mic. Trump a povestit ca în copilărie, tatăl lor îi ducea pe șantiere și îi punea să strângă sticlele goale pentru care primeau bani când le duceau la reciclat. Acesta a declarat că nu câștiga cine știe ce, dar l-a învățat cât de important este să fie independent și să lucreze pentru banii săi, scrie Wall-street.ro.

Richard Branson

Branson declara, într-un post pe LinkedIn, că la vârsta de 11 ani, el și cel mai bun prieten al său, Nik Poweel, au început sa crească peruși pentru a-i vinde colegilor săi. Păsările s-au înmulțit mai mult decât s-au așteptat și decât ar fi putut ei vinde, așa că s-au reorientat către altă "afacere".

În apropierea Craciuniului, acestia s-au gandit sa faca o afacere cu brazi, asa ca au cumparat cativa puieti pe care i-au plantat, insa afacerea lor a fost compromisa de catre iepuri.

Warren Buffett

Warren Buffett a fost interesat de a face si a economisi bani inca de cand era un copil, Astazi, presedintele si CEO-ul Berkshire Hathaway are o afacere estimala la 61,2 miliarde, conform Forbers, avere ce il face unul dintre cei mai bogati oameni de pe planeta.

La varsta de 13 ani, Warren Buffett isi petrecea diminetile vanzand copii ale ziarului The Washington Post, conform biografiei sale. In acelasi an, acesta a investit 1,200$ din economiile sale in terenuri agricole.

Michael Dell

Ca si fondator si CEO al Dell Inc, acesta a cunoscut prosperitatea in perioada de boom a industriei PC. Astazi, Dell are o avere estimata la 18,7 miliarde $, conform Forbes. Prima sa slujba a avut-o la 12 ani, spaland vase intr-un restaurant, conform biografiei.

David Murdock

David Murdock are 91 de ani și este președintele si CEO-ul Dole Foods. Acesta a tranformat aceasta companie în cel mai mare producator si vânzator de fructe și legume. Astăzi are o avere estimata la 2,9 miliarde $, conform Forbes. În copilarie, acesta a fost foarte sarac și a abandonat liceul. Prima sa slujba a fost la o stație de gaz, unde a lucrat pana a fost inrolat in armata in 1943, relateaza Forbes.

Jeff Bezos

Fondatorul si CEO-ul Amazon s-a lansat pe piața muncii lucrând pentru McDonald"s. Acesta lucra pe perioada verii în perioada adolescenței.

Jeff Bezos a declarat ca cea mai mare provocare pentru el, în perioada în care lucra la McDonald"s, a fost de a reuși să facă totul bine în momentele aglomerate. Acesta a mai declarat că a avut un manager priceput care reușea să îi păstreze mereu concentrați.

Winfrey Oprah

Cariera din media a făcut-o pe Oprah prima femeie, de culoare, miliardară. Aceasta are o avere estimata la 3 miliarde $, potrivit Forbes. Înainte de a cunoaște prosperitatea financiară, aceasta s-a confruntat cu o copilarie încarcata de greutăți

În perioada adolescentei, ea a lucrat vânzatoare la un magazin situat lângă frizeria tatalui ei.

Marissa Mayer

Marissa Mayer, CEO-ul Yahoo, a declarat că prima ei slujba a avut-o la vârstă de 16 ani, vânzătoare într-un market. Această slujbă a ajutat-o să devină mai responsabilă, să realizeze importanța pe care o are munca în formarea unei persoane.

Sursă: bani.md

„Andrieș Stone” utilizează piatră naturală pentru realizarea unei game largi de produse: baruri, blaturi pentru mese, pardoseli și scări. Dar munca de bază a companiei „Andrieș Stone”, care necesită un grad sporit de migală, constă în tăierea din piatră naturală a elementelor unei rozete.

„Noi lucrăm doar cu piatră naturală, - spune directorul și proprietarul companiei Andrieș Stone, Ion Josan. – Cu onix, marmură și granit”. Fiind întrebat despre semnificația lui „Andrieș” din denumirea companiei, directorul a explicat scurt „Este numele nepotului meu”. Și a schimbat subiectul, relatând despre procesul de producție.

Pentru tăierea din piatră au fost procurate utilaje de înaltă calitate. Mașina de tăiat cu banc hidraulic este din SUA, iar cea de tăiere mecanică – din Italia. Recent a fost procurată și o mașină din Anglia, care urmează să fie probată. „Multe companii care lucrează cu piatră naturală realizează comenzile utilizând utilajele noastre, - explică Ion Josan, - deoarece în Moldova, deocamdată, nu mai pot fi găsite astfel de echipamente.”. Utilajele sunt complexe, de aceea sunt manevrate de specialiști cu studii tehnice – ingineri cu experiență.

Ce înseamnă „rozetă”?

Este o imagine geometrică sau ornamentală, realizată din combinarea pietrelor naturale de diferite tipuri și culori. De cele mai multe ori rozetele sunt plasate pe podea și, mai rar, pe pereți. Și niciodată pe tavan. Ion Josan a explicat faptul că tinerii clienți preferă rozetele cu ornamente geometrice, iar cumpărătorii mai în vârstă – varianta „clasică” – stilizări de flori, frunze, ornamente orientale sau occidentale tradiționale. Varianta „clasică” este mai complicată în realizare, de aceea este și mai scumpă. Sunt comandate și ornamente cât se poate de inedite. Pentru un client am realizat o rozetă sub forma emblemei clubului lui de fotbal preferat.

Clienții obișnuiesc să vină fie cu desenele proprii, fie designerii realizează pe loc schițele. Apoi, desenele sunt urcate pe un stick de memorie, care este introdus în calculatorul mașinii și, ulterior, în baza desenului, sunt tăiate elementele rozetei. Toate schițele complicate sunt realizate pe mașina americană de tăiat cu banc hidraulic, care taie piatra cu apă sub presiune ridicată – 6 mii de atmosfere. O astfel de prelucrare permite ajustarea elementelor rozetei cu o precizie de până la 1 milimetru.

Cât despre montarea rozetei, acest proces nu este prea complicat. Montajul poate fi realizat atât de către echipa întreprinderii, cât și de către echipa clientului, dat fiind faptul că există  un desen de ansamblu și elementele rozetei sunt numerotate.

Rozetele pentru încăperi pot fi realizate cu utilizare de onix, marmură sau granit. Cele pentru exterior – doar din granit. Articolele realizate din alte tipuri de pietre naturale, fiind păstrate în aer liber și supuse diferențelor de temperatură, se acoperă cu crăpături. Apropo, cel mai ușor și rapid tip de serviciu, oferit de către „Andrieș Stone”, este realizarea căzilor de duș. De regulă, pentru acest tip de lucrări sunt utilizate soiuri ieftine de marmură, cu grosimea de 3 mm.

Piatra naturală este o chestiune delicată

Pentru a realiza o rozetă calitativă și, respectiv, pentru a satisface clientul, este nevoie ca alegerea pietrelor să fie cât se poate de diversă. „Pentru confecționarea rozetelor complexe utilizăm până la 10 tipuri de pietre, de diferite modele, culori și nuanțe. Dacă, de exemplu, clientul își dorește să găsească în rozeta lui marmură cu tentă verzuie, atunci acest tip de marmură ar trebui să existe neapărat la noi în sortiment”, - a adăugat Ion Josan. Acum este imposibil să amăgești clientul, zicându-i că nuanța pe care și-o dorește nu există în natură, deoarece, cu siguranță, el a văzut-o deja pe Internet. Acest aspect îi determină pe producători să păstreze la depozit pietre naturale de diverse culori, nuanțe și texturi.

Pe de o parte, această depozitare creează dificultăți mari întreprinderilor: banii au fost investiți, dar piatra scumpă, exclusivă, de o culoare sau cu o textură rară nu își poate găsi clientul. „Dar acest lucru ține de specificul domeniului nostru de activitate, - continuă Ion Josan. – În sortimentul nostru se găsesc și pietre naturale foarte scumpe, și pietre ieftine – pentru orice buzunar. Procurăm pietre naturale, în partide mari, direct de la producător, aspect care reduce costul materialului și ne permite să concurăm în materie de preț final al produsului. Toate pietrele, cu excepția celor italiene, le transportăm pe cale maritimă. Prin urmare, pentru noi a fost avantajoasă deschiderea terminalului de la Giurgiulești, acțiune care a redus cheltuielile pentru transport – mai înainte livram piatra prin Odesa sau Constanța”.

În mare, „Adrieș Stone” procură pietre naturale din trei țări: Italia, Spania și China. În Moldova, în raionul Soroca, de asemenea există mici depozite de granit, dar acesta nu a fost extras niciodată. Piatra exclusivă se găsește în Italia. Celebra lor marmură de Carrara este albă cu dungi de culoare gri-albăstruie este cunoscută în întreaga lume. Ea a început să fie extrasă încă din timpurile Imperiului Roman – în urmă cu câteva mii de ani. În lume nu a fost găsită o marmură mai bună, deocamdată. „La italieni este ridicat și nivelul de calitate al prelucrării materialului, - adaugă Ion Josan. – Cu toate acestea, și în Spania se lucrează bine în această direcție”. „Prelucrarea” se referă la acțiunea prin care bolovanii de marmură, granit sau onix sunt tăiate atent în plăci dreptunghiulare cu suprafața cuprinsă între 6 și 8 metri pătrați și grosimea de 0.7-4 cm.

Nu doar marmură și granit

Noul tip de serviciu, oferit de „Andrieș Stone” constă în inserarea onixului semitransparent într-un imprimeu bogat. Rezultatul final constă într-un tablou mare din piatră naturală, cu suprafața de 2-3 metri pătrați. În sala de expoziții a întreprinderii există un model al acestui tablou – o placă lustruită din onix de culoare ruginie. Iar textura este formată din bule mari, de diferite dimensiuni. Cu o sursă de lumină instalată în partea din spate, „tabloul” arată extrem de elegant.

Un alt tip de serviciu, oferit de curând de către „Andrieș Stone” constă în acoperirea cu piatră naturală a șemineurilor. În cele mai scumpe vile sunt acum în vogă șemineurile din onix, din această cauză, în sala de expoziție a întreprinderii pot fi găsite trei mostre de astfel de șemineuri – din onix de culoarea laptelui, în nuanțe roz și roșcate.

„S-a dovedit a fi faptul că și în Mexic există granit și marmură calitativă, cu un model bogat, - spune Ion Josan. – Acum pregătesc procurarea primei partide”.  Se pare că în Moldova va exista și piatră naturală din Mexic – piatră de la „Andrieș Stone”.

Sursă: madein.md

Ghinion pentru o americancă. Femeia a luat la test drive un Mercedes-Benz GLE 350 şi peste câteva secunde a intrat cu el în câteva maşini parcate în faţa showroom-ului. Ulterior SUV-ul s-a mai şi răsturnat.

Incidentul s-a întâmplat la vineri, 19 august, în parcarea unui dealer oficial Mercedes din Ballston, Virginia.

Potrivit informaţiilor, femeia ar fi încurcat pedalele, apăsând pe accelerator în loc de frână. Patru maşini au fost avariate înainte ca SUV-ul de culoare albă să se răstoarne pe o parte.

Patru oameni se aflau în total în maşină şi aceştia au ieşit de sine stătător, înainte ca poliţia şi salvatorii să ajungă la faţa locului. Doar un angajat al showroom-ului care era în interior pentru a supraveghea cum are loc test drive-ul a fost examinat de medici.

Sursă: autoblog.md

Automatul de miere – investiția pe care un apicultor constănțean a făcut-o pentru a-ți valorifica mai ușor producția din stupină. Afacerea, una abia la început, promite să îl scutească pe stupar de bătăile de cap de a găsi clienți. Cu condiția, însă, ca românii să învețe să aibă încredere că mierea sa este autentică, la fel ca și cea pe care o găsesc la târgurile apicole.

Nicolae Zanfir, apicultor și președinte al Asociației Apicola Tomis din județul Constanța, a găsit o variantă inedită pentru a-și vinde producția de miere din stup: automatul de miere. De câteva luni bune, constănțenii pot cumpăra miere din stupina sa prin intermediul automatului amplasat în Auchan din municipiul Constanța. Investiția în aparat l-a costat pe apicultor în jur de 1.600 euro, cu tot cu transport, și a fost adus tocmai din America.

”Am început activitatea apicolă cu pași mărunți, acum 15 ani, cu câțiva stupi, pentru că totul a început din pură pasiune. Treptat, pasiunea s-a transformat într-o mică afacere de familie, ghidat în activitate și de secretele pe care le-am moștenit, fiind la a treia generație de apicultori. De la câțiva stupi am ajuns acum să avem undeva peste 230 de familii de albine. Când m-am apucat de apicultură nu am știut că o să îmi placă așa de mult. Mi-a plăcut atât de mult activitatea apicolă încât am decis să mă ocup de asta. Am reușit să construim cu pași mărunți o afacere de familie în care eu mă ocup de albine și extracția mierii și soția se ocupă de tot ce înseamnă afacerea în sine”, a declarat pentru Agrointeligența Nicolae Zanfir, apicultor și președinte al Asociației Apicola Tomis, din județul Constanța.

Singurul apicultor din România care deține un automat de miere

Ideea de a aduce în România un automat de miere a venit din nevoia de a ajunge direct la consumator. Cum vânzarea în piețe și oboare nu prea dădea rezultatele dorite, apicultorul s-a gândit să vândă mierea adusă direct de la stup prin intermediul automatului.

”Sunt singurul apicultor din România care a adus pe piață automatul de miere. Automatul a costat 1.600 de euro și a fost adus din America, de la o firmă specializată, și l-am adaptat pentru a se potrivi condițiilor de păstrare ale mierii. Automatul era destinat pentru vânzarea de produse alimentare, adică era dotat și cu frigidere, ori pentru miere nu ai nevoi de frig. În acest sens, am renunțat la frigidere și am păstrat sistemul de ventilare. Mierea se păstrează cel mai bine la temperatura mediului înconjurător, dacă e cald e bine să stea la cald, dacă e frig e bine să stea la frig. De asemenea, a fost nevoie să adaptez și sistemul de plată, adică moneda acceptată pentru plată să fie leul românesc”, a mai spus apicultorul.

În medie, se vinde un kilogram de miere pe zi

În acest moment, la Constanța funcționează singurul aparat de acest gen pe piață și chiar dacă încă nu se simte o îmbunătățire a vânzărilor de miere, apicultorul este convins că, în timp, își va recupera banii cheltuiți.

”Dacă fiecare am avea așa ceva la poarta stupinei și românii ar consuma mai multă miere și mierea ar fi de mai bună calitate. Am un singur automat și sincer vă spun că merge în pierdere. Oamenii nu sunt obișnuiți cu automatele, cu atât mai puțin să-și cumpere miere de la automat. În general vindem cam două borcane de miere pe zi, aproximativ un kilogram de miere, dar am convingerea că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. La automat se plătește doar în lei și în cazul în care există o problemă, avem afișat numărul de telefon și oricând este o problemă cineva poate ajunge în 10 minute și se poate remedia situația”, a mai spus apicultorul.

35 lei/kg de miere de salcâm- prețul la automat

Potrivit apicultorului, la automatul de miere, prețurile sunt mult mai mici decât cele practicate pe piața mierii din România de ”așa-zișii producători”.

”Dacă mergeți în piață să cumpărați de la falșii stupari găsiți produse apicole mult mai scumpe decât cele de la mine, de la automat. De exemplu mierea de salcâm este 35 lei/kg, mierea polifloră este 25 lei/kg. La automat se pot găsi mai toate sortimentele de miere, propolis, polen. Lăptișorul de matcă nu poate fi vândut la automat pentru că ai nevoie de refrigerare și nu pot vinde deocamdată și acest produs de stup. Vindem aceste produse și cei care ne cunosc și cumpără de la noi, apelează și pentru alte produse ce nu se găsesc la automat. Avem clienți care ne-au sunat și ne-au lăudat produsele, nici nu se putea altfel pentru că noi și acum suntem în pastoral. Familiile de albine sunt deplasate în zonele melifere unde culeg nectarul florilor și nu altceva”, a precizat Nicolae Zanfir, apicultor și președintele asociației Apicola Tomis, din județul Constanța.

A avut nevoie de autorizațiile DSV pentru automat

Pentru a putea amplasa automatul de miere apicultorul Zanfir a avut nevoie doar de autorizațiile DSV pe care le deținea pentru dotările folosite la extragerea mierii.

”Pentru a putea pune automatul de miere am avut nevoie de autorizații de la DSV, unde ne autorizează în funcție de dotările pe care le avem la extragerea mierii și cam atât. Vânzarea se realizează direct de la producător și atunci nu se impune un alt tip de autorizație. Faptul că avem acest tip de acte certifică încă o dată că mierea provine de la un producător local și nu este pusă în borcan din alte surse”, a mai spus apicultorul.

Își propune să facă un ”drum al mierii” în Dobrogea

Președintele asociației Apicola Tomis din Constanța își propune să realizeze un drum al mierii amplasat pe distanța Hârșova-Delta Dunării, un drum care să le permită turiștilor din zonă să meargă în vetrele de stupină, să vadă cum se produce miere și să plece acasă cu un suvenir- un borcan de miere direct de la stup sau direct de la automat.

”În ceea ce privește mierea și activitatea apicolă am foarte multe planuri, multe dintre ele legate direct de activitatea colegilor de la mine din zonă. Mi-am propus să fac Drumul Mierii în Dobrogea. Îmi doresc ca în fiecare localitate apicolă importantă din această zonă să existe cât un astfel de automat, unde apicultorul sau apicultorii din zonă să-și vândă mierea. În cadrul Asociației Apicola Tomis avem membri din toate județele din Dobrogea și s-ar preta ca în fiecare localitate importantă să existe un apicultor care să-și vândă direct mierea. Drumul mierii ar fi amplasat pe distanța dintre Hârșova și Delta Dunării, unde avem turiști. Acesta este planul pe care nu îl putem pune încă în aplicare pentru că investiția este destul de însemnată. Dacă am primi ceva fonduri și, cu efortul depus de noi, am putea ajunge să avem acest proiect”, a declarat pentru Agrointeligența Nicolae Zanfir, apicultor și președintele asociației Apicola Tomis, din județul Constanța.

Sursă: agrointel.ro

Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității (UIPAC) a aprobat spre finanțare alte trei dosare, - comunică mybusiness.md.

Este vorba despre companii care vor să exporte în Uniunea Europeană căpșuni, cereale bio și vin.
 
„Impex Business Grup” din raionul Criuleni, specializată în creşterea căpșunilor în seră, conform tehnologiei hidroponice, și-a propus să-și îmbunătățească procesele de producție și calitatea produselor pentru a face față concurenței pe piața externă. Compania a exportat căpșuni în lanțul valoric iar acum intenționează să ajungă în rețelele de supermarketuri din Uniunea Europeană. Întreprinderea a solicitat de la PAC Granturi susținerea financiară pentru experți, inclusiv, din străinătate, în promovare și marketing și pentru expertiza unui consultant în hidroponică.

O altă companie care va beneficia de asistență financiară din partea PAC GRANTURI este ”Vinăria Purcari”. Întreprinderea exportă în prezent  în peste 25 de țări, printre care,  SUA, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Cehia, China, Polonia, Tarile Baltice, Coreea, iar în România a devenit chiar unul din liderii de piață. Chiar și așa, managerii companiei vor să-și sporească competitivitatea la export. În acest scop, întreprinderea a solicitat grant pentru studii de piață în  piețele țintă, pentru consultanță agricolă, tehnologică și oenologică.
 
Și întreprinderea ”Prograin Organic” a fost acceptată pentru finanțare din partea PAC GRANTURI.  Activitatea de bază a companiei este de a dezvolta agricultura organică în Republica Moldova, prin inițierea și dezvoltarea unui întreg lanț valoric al cerealelor organice începând cu instruirea agricultorilor și finalizând cu comercializarea produselor organice. În prezent, compania colaborează cu 65 de gospodării țărănești  cărora le oferă asistență pe parcursul întreg ciclului de producere organică, de la livrarea semințelor și hibrizilor spre plantare (floarea soarelului, porumb, mazăre, soia) atît și preparate de uz fitosanitar necesare în procesul de creștere, pentru a asigura respectarea cerințelor către produsele organice, inclusiv asistență consultativă. Întreprinderea a exportat în Federația Rusă, însă după impunerea embargoului la producția moldovenească de către autoritățile de la Moscova, managerii companiei au decis să se orienteze la piața Uniunii Europene, unde standardele de calitate sunt mai mari.

Cu susținerea financiară a PAC GRANTURI compania va aplica certificarea GMP +,  un standard internațional de asigurare a securității hranei, va dezvolta un soft de procesare / baze de date pentru asigurarea trasabilității produselor în întreg lanțul de producere și va contracta un consultant tenhic.
„Remarcăm faptul că dosarele care sunt depuse spre finanțare la PAC Granturi sunt din domenii foarte diverse și prevăd servicii specifice, ce necesită expertiză și cunoștințe de nișă, care vor face afacerile moldovenești mai competitive pe piețele externe”, a declarat Aureliu Casian, directorul executiv al Unității de implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității. Aureliu Casian a subliniat că mai mulți beneficiari ai Proiectului au efectuat deja primele exporturi urmare a serviciilor de care au beneficiat cu sprijinul financiar al PAC Granturi și a îndemnat și alți antreprenori să aplice pentru finanțare.

Până în prezent au fost aprobate spre finanțare 29 de dosare, alte 8 sunt în proces de examinare.
 
Componenta de Granturi a Proiectului Ameliorarea Competitivității are un buget de USD 3 mil. IMM-urile din Moldova pot beneficia de granturi pentru servicii de îmbunătățire a competitivității produselor și accesarea noilor piețe de desfacere. Din bugetul total al proiectului, prin PAC II urmează a fi acordate finanțări nerambursabile pentru acoperirea a 50% din costul serviciilor de consultanță, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar. Astfel, agenții economici își vor putea spori calitatea produselor și a serviciilor, lansa altele noi, optimiza procesele interne, îmbunătăți imaginea companiei, identifica clienți și piețe noi, dar și stabili parteneriate pe lanțurile valorice.
 
Pentru cofinanțare pot aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanțul valoric orientat la export din patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaționale. Totodată, pentru finanțare pot aplica și întreprinderi din alte sectoare ale economiei, însă aceste patru sectoare vor avea prioritate.
 
Notă. Cu un buget total de 45 milioane de dolari SUA, PAC II va fi implementat în perioada 2015-2019. Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor și costurilor pentru gestionarea afacerii. Totodată, proiectul va contribui la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii  prin facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, fortificarea capacităților instituționale ale ODIMM şi MIEPO, oferirea de granturi agenților economici privați pentru servicii de consultanță, care să contribuie la sporirea competitivității de export, etc.

Un vinificator la domiciliu are nevoie de echipamente speciale. Pentru a măcina recolta de struguri, trebuie să utilizeze un zdrobitor. Ulterior, se folosește presa, iar la final intră în joc butoiul de vin.

Zdrobitor pentru struguri

„Mai demult, uzina "Alimentarmaș" le producea în mii de bucăți, - explică directorul micii întreprinderi „777 și C”, Petru Lungu, - iar astăzi de acest tip de producție ne ocupăm doar noi și, poate că, alte câteva firme mai micuțe”. În principiu, zdrobitorul (concasorul) de la „777 și C” nu dispune de elemente inovatoare, căci tot ce a putut fi inventat pentru acest obiect a și fost inventat în urmă cu un secol. „Atâta doar că, mai demult, concasoarele erau confecționate din lemn, apropo multe dintre ele funcționează și până în prezent, iar noi le producem din metal. - spune Petru Lungu. – Buncărul zdrobitorului este confecționat fie din metal, acoperit cu vopsea alimentară, fie din oțel inoxidabil – care este puțin mai scump. În jur de jumătate din cumpărători preferă oțelul inoxidabil, cealaltă jumătate – metalul vopsit. Cererea pentru acest produs este sezonieră – sfârșit de vară, început de toamnă. În viitorul apropiat urmează să primim primele telefoane”.

„777 și C” produce și zdrobitoare cu motor, în baza comenzilor individuale. „Asamblăm pe concasor un motoraș, scripete și o telecomandă cu butoane, - explică Petru Lungu. Noi nu am testat productivitatea acestui tip de produs, însă cumpărătorii spun că zdrobitorul macină cu ușurință trei tone de struguri pe oră. Respectiv, este vorba despre o căldare de struguri în 3 secunde”.

Un zdrobitor manual poate prelucra într-o oră 800-900 kg de struguri, buncărul are o capacitate de 2 căldări de struguri. Avantajul principal al construcției constă în rolele care macină strugurii care nu sunt confecționate din aluminiu, cum se face de obicei, ci din cauciuc alimentar. Această dotare facilitează munca viticultorului, „dat fiind faptul că, în cazul rolelor din cauciuc, strugurii nu trebuie împinși, ca în cazul rolelor din aluminiu, - spune Petru Lungu. – Iar cele două role au dimensiuni diferite pentru ca strugurii să fie măcinați și nu doar presați”.

Apoi vine rândul teascului

Pentru cei care nu știu, teascul este o presă pentru struguri. „777 și C” produce cinci tipuri de prese. Patru modele sunt cu șurub și au un volum de 10,18, 25 si 50 de litri și un model cu volumul de 50 litri, cu mufă. Mufa este mai comodă din considerentul că lucrul se accelerează și presa poate fi manevrată de un singur om. Teascul cu șurub este mai tradițional, dar în manevrarea lui trebuie să participe două persoane. Cu toate acestea, conform spuselor lui Petru Lungu, cu teascurile de 10 și 25 litri se poate descurca și o singură persoană.

Compania „777 și C” produce și prese combinate – metal și lemn la care se utilizează vopsea alimentară. Este folosit lemnul de esență tare – stejarul sau frasinul.

Nu există vin fără butoi

În cazul butoaielor, lemnul folosit pentru confecționare joacă un rol crucial. Singura întreprindere din Moldova, care produce butoaie utilizând tehnologia franceză, se află în satul Cojușna, în apropiere de Chișinău, și se numește „Alsev”. Întreprinderea a fost fondată în anul 1995, având capital moldo-francez, iar  investiția principală a părții franceze a constat în transmiterea tehnologiei de producție a butoaielor „de coniac”, adică pentru păstrarea divinului de calitate înaltă.

Directorul întreprinderii „Alsev”, Dan Severin, este un dogar ereditar. Întreprinderea este orientată pe piața externă. Până la 80% din produse sunt exportate în Franța și Ungaria. Este vorba despre butoaie cu volumul de 225 litri, destinate învechirii coniacurilor nobil. Din această cauză, pentru producția acestui tip de butoaie este folosit stejarul de o anumită calitate. Conform spuselor lui Dan Severin, stejarul necesar este procurat din regiunea Krasnodar, din Rusia. Acesta are o vârstă de 80-130 ani, este prelucrat, tăiat în bușteni. Stejarii sunt lăsați în aer liber timp de trei ani și abia după pot fi folosiți pentru producția butoaielor pentru coniac.

Secretul producției butoaielor pentru coniac constă nu doar în calitatea lemnelor utilizate. Este la fel de importantă realizarea prăjirii calitative a butoaielor – procedură de prelucrare cu flacăra a suprafeței interioare a butoiului. Este o muncă meticuloasă, necesită un grad înalt de experiență și durează între 1.5 și 2 ore. În total, în cadrul întreprinderii sunt utilizate patru metode de prăjire a butoaielor. Cea mai rapidă durează 15 minute.

Pe lângă butoaiele cu volumul de 225 litri, „Alsev” produce și butoaie de 350 și 500 litri, în baza comenzilor primite de la vinificatorii locali. Iar pentru vinificația la domiciliu, întreprinderea a lansat seria de butoaie cu volumul ce variază între 10 și 100 litri.

În Moldova există o cerere ridicată pentru butoaiele calitative din stejar. Vinificatorii amatori obișnuiesc să procure, în detrimentul unui butoi mare de 200 litri, două butoaie mici a câte 100 litri. Conform spuselor lui Dan Severin, aceatsă decizie are un anumit sens. Butoiul mai mic poate fi spălat mai ușor și este mai mobil. Totodată, existența a două butoaie permite păstrarea vinului roșu într-un butoi, și a vinului alb în alt buoi. Și gustul vinului, păstrat în butoaie de lemn, este diferit de cel al vinului învechit în butoaie de oțel inoxidabil, fiind mai fin și mai bogat.

Poze: mybusiness.md, madein.md

Sursă: madein.md

Brutăria MamaPan din Bucureşti, un start-up  înfiinţat în septembrie anul trecut, cu scopul creării de locuri de muncă pentru femei din grupurile vulnerabile, a ajuns la vânzări totale de circa 60.000 de euro în primul semestru din 2016.

Brutăria produce în medie 100 de pâini pe zi şi 75 de produse de patiserie, cu ajutorul a  nouă angajate.

„Produsele sunt distribuite printr-o reţea de şapte magazine-partenere, la târguri şi evenimente de profil. În plus, o pondere importantă din distribuţie este asigurată prin livrare la domiciliul clienţilor, pe bază de comandă online, vânzările online reprezentând circa 40% din cifra de afaceri“, a declarat Irina Sorescu, preşedinte al „Centrului Parteneriat pentru Egalitate”, fundaţia prin care funcţionează afacerea socială.

Sursă: zf.ro