Mica întreprindere autohtonă „Viotop” are un domeniu inedit de activitate, producând gheață alimentară sub brandul „Icetop”. Compania nu doar a reușit să se impună pe piața din Moldova, dar și să își mărească treptat volumele de producție. Consumatorul începe să se obișnuiască cu gheața ca produs comercial, la fel cum mai demult s-a obișnuit cu apa îmbuteliată.

Gheața alimentară este produsă de către generatoarele speciale. O astfel de instalație industrială poate produce până la 40 de tone de gheață pe tură. Gheața este produsă după o tehnologie anumită. În congelator gheța crește din exterior – apa din vas prinde o pojghiță de gheață, iar apoi aceasta pătrunde în interior, tot mai adânc. În timpul congelării, apa își mărește volumul cu 10%, în mare datorită bulelor de aer, care rămân în gheață.

În generatorul de gheață însă, apa începe să înghețe din interior – ca în cazul țurțurelui. Din această cauză în gheața industrială nu se găsesc bule de aer care oferă un neplăcut aspect opac gheței obișnuite. Totodată, opacitatea este cauzată de mineralele și sărurile dizolvate în apă. De aceea apa utilizată pentru producția gheței alimentare industriale este purificată cu atenție.

„Înainte ca să ajungă în generatorul de gheață, apa noastră trece prin șase etape de purificare: preliminară, mecanică, de cărbune ... – explică Andrei Topal, directorul „Viotop”. – Ultima etapă este cea astatică, în cadrul căreia la nivel molecular sunt eliminate toate amestecurile de sare și minerale. Urmare a tuturor etapelor de purificare apa devine aproape distilată. De aceea, după congelare, aceasta este transparentă precum sticla”.

„Pentru producția gheței noi utilizăm apa de la robinet, - continuă Andrei Topal,  - dar nu cea epurată din râu, ci acea arteziană. Din această cauză, întreprinderea noastră este localizată în Călărași. Aici apa de la robinet provine de la o adâncime de 150 metri”. Acest tip de apă este cel mai potrivit pentru producția de gheață alimentară.

Cum este utilizată gheața alimentară

„Noi colaborăm cu „Horeca” – restaurante, cafenele și baruri, - spune Andrei Topal. – Colaborăm și cu retailerii – supermarketurile, magazinele, benzinăriile. Gheața nu este adăugată doar în băuturile răcoritoare și în cocktailuri, ci este utilizată și ca o sursă de răcire. De exemplu, este turnată în termosuri, cu scopul de a răci un anumit produs”.  Într-un astfel de termos, de exemplu, la un picnic, sunt plasate sticlele cu băuturi răcoritoare și sunt înconjurate cu gheață alimentară. Într-un astfel de termos, băuturile vor rămâne reci pentru mult timp, dat fiind faptul că gheața „Icetop” se vinde congelată până la temperatura de -18 grade. În magazine, în containerele unde se comercializează produsul respectiv este menținut același nivel de temperatură. „Se spune că din această cauză gheața noastră se topește atât de greu, - precizează Andrei Topal. Dar mai mult din cauza faptului că nu conține impurități și bule de aer”.

Un generator de gheață există în orice bar, restaurant sau supermarket serios, cu toate că această tehnologie este destul de costisitoare. Dar de regulă acestea sunt portabile și cu o putere scăzută, iar în sezonul de vară nu fac față volumului de nevoi și, în acest context, în ajutorul lor vin produsele „Icetop”. Deocamdată, pe piață nu există alți producători serioși de gheață alimentară și nu vor apărea nici în viitorul apropiat. „Atunci când în anul 2009 am început comercializarea gheței alimentare, mulți nu înțelegeau cum ar fi să procuri gheață obișnuită, - spune Andrei Topal. - Și până în prezent nu o percep ca produs. Din această cauză, o perioadă îndelungată de timp, producția noastră a adus doar pierderi. Chiar și acum profitul nu este prea mare. Ne salvează cererea crescută în perioada verii. Pentru a face față fluxului mare de comenzi de vară, am crescut numărul de angajați până la 15 persoane. În perioada rece a anului lucrează 6-8 angajați”.

Contează și forma granulelor de gheață

În hala de producție „Viotop” sunt amplasate utilaje italiene. Generatorul de gheață poate produce granule de o singură formă. Compania „Viotop” produce granule de gheață „Gourmet”. Aceasta este o formă italiană patentată, care seamănă în exterior cu un mic pahar întors cu fața în jos. Andrei Topal continuă: „Cumpărătorilor noștri le place aspectul acestor granule. Am încercat să comercializăm gheață și cu altă formă: un pai gros cu o gaură pe mijloc, dar acest tip de gheață nu a fost prea solicitat. Oamenii sunt mai mult atrași de ineditul și frumosul „Gourmet”. De regulă, sunt comandate granule cu greutatea de 20 grame, dar există și analoage de 38 grame”.

Și sculpturi din gheață

La început, crearea sculpturilor din gheață reprezentau un hobby pentru Andrei Topal, până când „Viotop” a primit mai multe comenzi de acest gen pentru diverse evenimente. Acestea sunt comandate chiar și pentru nunți. Sculpturile din gheață presupun o tehnologie diferită, trebuie congelate volume mari de apă, iar apoi acestea sunt modelate și șlefuite. Conform spuselor lui Andrei Topal, această tehnologie nu este prea complicată, toate principiile prelucrării fiind disponibile pe Youtube. Figurile sau logo-urile pot fi congelate până la -18 grade, iar timpul lor de topire depinde de anotimp. Toamna, când e răcoare, sculptura din gheață se poate topi până la 4-5 ore. Astfel de figuri sunt populare la evenimente din domeniul publicitar și, deseori, la solicitarea clientului, ele au forme inedite. De exemplu, producătorul de încălțăminte sportivă Reebok în cadrul unei prezentări mondiale de publicitate a congelat adidașii și aceștia se topeau treptat. Un astfel de proces de dezghețare arată foarte inedit. „Noi deocamdată primim comenzi mai simple”, - spune Andrei Topal.

Sursă: madein.md

Recent în Moldova a fost lansată producția săpunului, care servește nu doar pentru curățarea corpului, dar și a sufletului. Cel puțin asta afirmă însăși producătorii acestuia, o familie tânără, constituită din adepții unui mod sănătos de viață.

Acum șase ani ucraineanul Nicolae Tangucin, împreună cu soția sa Anna, originară din Moldova, au descoperit secretul de producție a săpunului în baza grăsimilor vegetale. Locuind în Ucraina, tânăra familie a început să-și vândă producția în cadrul diverselor expoziții din Kiev și pe rețele de socializare. Iar cu jumătate de an în urmă ei au venit și în capitala Moldovei.

“Am decis să ne răspândim marfa și pe piața moldovenească. În prezent, ne bucurăm de o cerere ridicată. Participăm la mai multe expoziții și târguri, unde oamenii cu mare plăcere ne cumpără produsul. La fel îl vindem și pe Internet”, a povestit pentru Madein.md Nicolae Tangucin.

Tânărul afirmă că a învățat tehnica de producție a săpunului în câteva luni. Profesorul lui Nicolae a fost unul modern, reprezentat de videouri și masterclass-uri postate pe paginile Web. Zilnic le urmărea timp de câteva ore, analizând diverse metode de executare a săpunului din componente vegetale.

“Am vrut să creez un produs, care nu ar fi luat viața animalelor”, spune Nicolae. Dorința i-a fost împlinită: spre deosebire de un săpun obișnuit, vândut în magazine, produsul familie Tangucin nu conține grăsimi animale. În schimb, materia primă este alcătuită din extracte din plante, uleiuri și alte componente naturale, precum ouă de viermi de mătase, ciocolată neagră, semințe de fructe.

Tehnica de producție nu este una complexă, însă necesită mult timp și inspirație. “Săpunul fierbe trei ore într-un vas din oțel inoxidabil. După, substanța obținută se toarnă în forme speciale, până la răcire și întărirea completă. Uneori ne ocupăm de extracția substanțelor necesare din plante, ceea ce ne consumă mai mult timp. Activitatea noastră devine captivantă datorită faptului că mereu producem noi tipuri de săpunuri. Aici ne vin în ajutor imaginația și intuiția, astfel încât noi alegem materia primă și încercăm să înțelegem ce folos ea poate aduce organismului uman”, a spus producătorul.

Nicolae și Anna oferă clienților 14 tipuri de săpunuri. Fiecare dintre acestea are efecte deosebite asupra corpului omului. De exemplu, săpunul “de ciocolată” stimulează circulația sanguină, cel “de mătase” contribuie la elasticitatea pielii, iar “aloe și pătrunjel” duce la eliminarea petelor de vârstă. Prețul unei bucăți de săpun de mărimi standarde constituie 70 de lei.

Pe lângă producție și vânzare, Nicolae organizează masterclass-uri de fierbere a săpunului. Cel mai recent training a fost organizat în Sudak, Crimeea.    

În prezent, familia Tangucin trimite cereri de participare la diferite expoziții internaționale de handmade, mai ales cele organizate pe teritoriul Uniunii Europene. “Nu știu, unde vom ajunge. Ne lăsăm în voia sorții”, a spus Nicolae.  

Sursă: madein.md

Plaje cu prea mult nisip şi prezenţa peştilor în mare se numără printre cele mai absurde şi bizare plângeri ale turiştilor britanici din concediile petrecute de aceştia în străinătate.
 

Reclamaţiile au fost menţionate pe Twitter, pe un cont dedicat vacanţelor britanicilor. Este de aşteptat ca lista de plângeri inedite să crească în mod considerabil în sezonul estival. Sub protecţia anonimatului, un turist îşi exprimă „groaza” legată de prezenţa peştilor în mare.

„Nimeni nu ne-a avertizat despre asta. Copiii erau de-a dreptul terifiaţi”, a scris bărbatul. Un alt utilizator de Twitter şi-a împărtăşit nemulţumirea legată de disconfortul creat de „plaja cu prea mult nisip”.

O doamnă s-a plâns de faptul că a cerut pentru ea şi logodnicul ei o cameră cu două paturi separate, în schimb au primit un pat matrimonial, iar acum este însărcinată.

O altă turistă a fost nemulţumită de faptul că soţul său, care venise să se odihnească, a fost deranjat de imaginea doamnelor care făceau plajă fără sutien.

Un alt britanic a susţinut că a fost neplăcut impresionat de faptul că fasolea servită la micul dejun nu a fost marca sa preferată.
Pe lista nemulţumirilor absurde figurează şi plângerea unui turist, deranjat de castelele de nisip construite pe plajă de copiii mult prea gălăgioşi.

 Sursă: one.ro

Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității a aprobat alte cinci dosare de finanțare a serviciilor de consultanță pentru lărgirea exporturilor. Companiile planifică să cucerească piețe noi, precum România, Germania și Statele Unite ale Americii, - comunică mybusiness.md.

Producătorul de nutrețuri „Mărculești Combi” și-a propus să lanseze pe piață un nou produs - nutrețuri pentru porci, vite și păsări, pe bază de recepturi care includ substituirea șrotului de soia prin borhot uscat, produs care să fie vândut pe piața locală și exportat în România. În acest scop, cu sprijinul financiar al PAC Granturi, compania va efectua un audit tehnologic al întreprinderii, optimiza procesele de producere, importa know-how tehnologic și va instrui personalul. Totodată, „Mărculești-Combi” va contracta servicii de cercetare a pieței din România și un specialist în marketing.

Un alt beneficiar al Proiectului este „Homy Decor SRL”, primul producător de mobilier alternativ de tip bean bag din Moldova, comercializat sub brandul „Because”. Potrivit managerilor companiei, sunt gata de export cinci modele de bean bag-uri ce pot fi produse din peste 200 de tipuri de piele și stofă. Întrucât piața internă este relativ mică, capacitatea de producere a companiei este utilizată la doar 20%, astfel bean bag-urile moldovenești țintesc piețele din România, SUA și UE.

„S.C. Milabrega SRL” își propune să cucerească piața din Uniunea Europeană și SUA prin blănurile naturale de miei, nutrii, iepuri, caraculi și ovine. În acest scop, compania va efectua, cu sprijinul financiar al PAC Granturi, o cercetare a pieței din România pe segmentul blănurilor și a produselor din blană, a clienților potențiali și preferințelor acestora. Totodată, „Milabrega” va contracta servicii de design și producere a ambalajului corespunzător blănurilor de lux și de elaborare a etichetei conform normelor UE. Finanțarea din partea Proiectului Ameliorarea Competitivității va permite și identificarea unor parteneri care ar facilita intrarea produsului pe piața românească, inclusiv pregătirea procesului de export angro, cu perfectarea setului de documente vamale. Un alt serviciu este deschiderea propriu-zisa a unui punct de desfacere cu ajutorul unui consultant local, care sa asiste compania în identificarea localului, amenajarea acestuia conform tehnicilor de vânzări și atragere a clienților, găsirea de personal calificat și instruirea acestuia privind specificul vânzării produselor din blană.

„Bilargo-Prim” este unicul producător de poliuretan din Republica Moldova. Întreprinderea produce toate tipurile de poliuretan cunoscute pe piață, importând materia primă de la companii ca Shell, Byer sau Dau. Ca parte a lanțului valoric la export, poliuretanul produs de „Bilargo-Prim” este exportat deja în țări ca România, Rusia, Ucraina, Germania și Franța, fiind utilizat la producerea mobilei și semifabricatelor. Având în vedere evoluția negativă a pieței interne și a celei din Ucraina, compania planifică să-și extindă vânzările în România și Germania.
„Oiltech” este un producător de sisteme de protecție pentru țevi, care în ultimii 14 ani a livrat protectoare din plastic utilizate pentru țevile de forare și extragere a petrolului și a gazelor naturale unor clienți internaționali importanți. Pentru a-și spori competitivitatea la export, „Oiltech” a solicitat susținere financiară în implementarea unui soft de automatizare a gestionării întreprinderii. Acesta va permite gestionarea centralizată a informației din companie; reacția promptă la modificările pieței, cerințelor clienților, cerințelor legale; identificarea rezervelor interne pentru creșterea volumului producției, calității, satisfacerii clienților;
 
Notă. Cu un buget total de 45 milioane de dolari SUA, PAC II va fi implementat în perioada 2015-2019. Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor și costurilor pentru gestionarea afacerii. Totodată, proiectul va contribui la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) prin facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, fortificarea capacităților instituționale ale ODIMM şi MIEPO, oferirea de granturi agenților economici privați pentru servicii de consultanță, care să contribuie la sporirea competitivității de export, etc. Componenta de Granturi are un buget de USD 3 mil. IMM-urile din Moldova pot beneficia de granturi pentru servicii de îmbunătățire a competitivității produselor și accesarea noilor piețe de desfacere. Din bugetul total al proiectului, prin PAC II urmează a fi acordate finanțări nerambursabile pentru acoperirea a 50% din costul serviciilor, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar. Astfel, agenții economici își vor putea spori calitatea produselor și a serviciilor, lansa altele noi, optimiza procesele interne, îmbunătăți imaginea companiei, identifica clienți și piețe noi, dar și stabili parteneriate pe lanțurile valorice.

Pentru cofinanțare pot aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanțul valoric orientat la export din patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaționale. Totodată, pentru finanțare pot aplica și întreprinderi din alte sectoare ale economiei, însă aceste patru sectoare vor avea prioritate.

Angajatorii din R. Moldova vor trebui să asigure o serie de condiţii minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la calculator, începând cu 1 ianuarie 2017

O hotărâre în acest sens a fost publicată la 8 iulie curent în Monitorul Oficial.

Astfel, angajatorii vor fi obligaţi să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă pe care aceştia le creează lucrătorilor, în special cu privire la posibilele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi probleme de tensiune nervoasă. După aceasta, angajatorii vor trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile profesionale constatate:

- posturile de lucru create după 1 ianuarie 2017 să îndeplinească cerinţele minime;

- posturile de lucru existente înainte de 1 ianuarie 2017 să fie adaptate astfel încât să corespundă cerinţelor minime, în termen de cel mult un an de la data menţionată;

- lucrătorii să fie informaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă aferente postului de lucru şi, în special, cu privire la măsurile care sunt puse în aplicare în conformitate cu cerinţele minime. 

- fiecare lucrător să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori este schimbată substanţial organizarea postului de lucru.

Printre cerinţe se regăseşte faptul că angajatorii vor trebui să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât activitatea zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului.

Pentru protecţia ochilor şi a vederii, angajatorul va asigura lucrătorilor examinarea oftalmologică înainte de a începe lucru la monitor, prin examinarea oftalmologică la cererea angajatului la angajare, la intervale stabilite de actele normative în vigoare și atunci când lucrătorii vor simți dificultăţi vizuale cauzate de lucrul la monitor. Dacă în urma examenului oftalmologie vor fi depistate dereglări vizuale, angajatorul va fi obligat să pună la dispoziţie aparate de corecţie normale sau de corecţie speciale, cheltuielile fiind suportate în întregime de către angajator.

Utilizarea echipamentului de lucru nu trebuie să prezinte riscuri profesionale pentru lucrători, în hotărâre fiind stipulate şi cerinţele tehnice privind ecranul, tastatura, masa sau suprafața de lucru şi scaunul angajatului.

Durata generală a zilei de muncă la monitor va trebui să fie de 8 ore, totodată se va admite activitatea în schimburi cu durata de 12 ore. Pentru asigurarea capacităţii optime de muncă şi menţinerea sănătăţii, în afară de pauza obligatorie pentru prânz, în decursul zilei de muncă se vor efectua pauze suplimentare, care se vor include în timpul de muncă.

Astfel, în ziua de muncă de 8 ore, pauzele reglementate se vor acorda după 2 ore de la începutul schimbului şi după 2 ore după prânz, cu durata de 15 minute fiecare, iar în ziua de muncă de 12 ore, pauzele reglementate vor trebui să fie efectuate în primele 8 ore ca şi pauzele din ziua de 8 ore, iar în ultimele 4 ore, după fiecare oră câte 15 minute. Nu se va admite activitatea la monitor mai mult de 2 ore fără pauze reglementate.

În scopul combaterii monotoniei, suprasolicitărilor neuropsihice, oboselii aparatului vizual şi celui locomotor, al menţinerii capacităţii maxime de muncă, în timpul pauzelor reglementate lucrătorilor li se recomandă exerciţii fizice pentru ochi şi relaxare psihologică.

De notat că hotărârea nu se va aplica cabinelor şoferilor la vehicule sau cabinelor de control la utilaje; sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice de la bordul mijloacelor de transport; sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice prevăzute în special pentru uz public; sistemelor portabile care nu se utilizează un timp îndelungat la un post de lucru; maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricăror echipamente cu un afişor mic de date sau măsuri necesare utilizării directe a echipamentului.

Sursă: eco.md

Aroma intensă și deosebit de plăcută de cais fac ca acesta să fie unul din cele mai apreciate fructe de masă, constituind totodată și o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Din ele se prepară gem, compot, marmeladă, dulceață, suc, sirop, nectar, caisată, ele au numeroase utilizari în cofetarie (inghetate, sufleu, serbet, prajituri, creme, etc.). În acest articol vom încerca să analizăm o parte din produsele autohtone fabricate pe bază de cais sau care au în componența lor aroma sau gustul acestor fructe.

Domeniul prelucrării fructelor și legumelor

Gemurile, magiunurile și dulcețurile fabricate din caise sunt destul de răspândite în țara noastră. Pe lângă numeroasele rețete de casă, companiile producătoare oferă și ele un mare asortiment de producție de acest gen. În acest context am putea gemul de caise fabricat de SA Orhei-Vit sub brandul Vita, precum și cele fabricate de SA Alfa Nistru sau Fabrica de Conserve din Călărași.

La categoria compoturi și sucuri avem o varietate mai mare de produse. Aici am putea specifica compotul de caise de la Natur Bravo, fabricat sub brandul Delicios. Din categoria sucurilor SA Orhei-Vit propune: nectarul din mere și caise “Naturalis”, sucul de morcov, caise și mere “Vita Premium” și acelați produs cu dovleac în loc de morcov. SA Alfa Nistru produce de asemenea compot de caise, precum și nectar de mere și caise “Premium”. Tot aici am putea specifica și un produs mai deosebit - e vorba de Topping-ul (siropul) de Caise produs de compania Triodor din raionul Telenești.

Din domeniul fructelor procesate am putea numi caisele uscate, produse și comercializate sub brandul “Balance” de compania Neutron Plus, preum și caisele (jumătăţi) rapid congelate de la SA Alfa Nistru.



Dulciuri și cofetărie

Pe piața autohtonă de dulciuri există o multitudine de bomboane, ciocolate, copturi și alte produse de desert care utilizează arome sau adaosuri cu gust de cais. Astfel, cel mai mare producător de dulciuri din țară, SA Bucuria oferă consumatorilor produse pe bază de cais cum ar fi Gloria Caprice și Gloria-Frutellia (cu cremă de caise), bomboanele Inspirație, Vara, caramela Fruticela, precum și setul de bomboane din prune şi caise uscate cu umplutură de migdale întregi, acoperite cu glazură clasică de ciocolată (6 bucăți în cutie de carton). Compania Rifero propune consumatorilor faimoasele caise în ciocolată, un produs foarte apreciat nu doar la noi, dar și peste hotarele țării.

Cel mai mare producător de patiserie din Moldova, SA “Franzeluța” oferă și el o varietate de produse pe bază de cais cum ar fi fursecurile ”Farmec” cu umplutura cu aroma de caise, checul “Delicat” de formă ovală cu adaos de caise deshidratate în aluat şi pe suprafaţă, foitajul cu caise si morcov, tort ”Cu Caise” și multe altele. Am remarca și biscuiții Savoarea Nucilor de la Dulcinella ce au ca ingrediente de bază magiun de caise și miez de nucă și tot aici vom numi și brânzica Big Lapik Caise fabricată de compania Lapmol.



Băuturi Alcoolice

Și aici avem o varietate de produse interesante, fabricate în Moldova, din care am putea evidenția Rachiul special de caise Nimorinka, produs din distilat de caise după metoda tradițională. Fără adaosuri și aromatizatori. Pentru obținerea unei sticle de 0.5 l s-au utilizat 6 kg de caise. Un al produs este rachiul de caise de clasă premium, Crideni Silver DE CAISE de la compania Mold Nord, produs printr-o dublă distilare a fructelor fermentate. De asemenea am putea numi Lichiorul de desert fabricat sub brandul Perfect (produs după o rețetă elaborată de specialiștii fabricii; are un gust ușor, plăcut și fin de vișină proaspătă) sau lichiorul Tornado fabricat de compania Maurt.

Sursă: madein.md

Jocul produs de Niantic in colaborare cu Nintendo a adus deja peste 9 miliarde de dolari profit pentru compania japoneza, - scrie startupcafe.ro referitor la similarweb.com.

Utilizatorii petrec in joc mai mult timp decat petrec folosind aplicatiile unor platforme sociale cum ar fi Instagram sau Snapchat.

Adina Sima şi Dan Bergan au investit în urmă cu doi ani suma de 20.000 de euro într-o afacere cu dulciuri din Capitală - atelierul DulceBun - , iar dacă în primul an de activitate abia şi-au recuperat investiţia, pentru anul acesta estimează vânzări cu 75% mai mari şi au în plan extinderea echipei.

„Am lucrat nouă ani în publicitate şi marketing înainte să-mi redescopăr pasiunea pentru dulciuri, să investesc în pregătirea mea şi în laboratorul de cofetărie. Ţin minte că în trecut făceam dulciuri pentru prieteni şi vecini“, a spus Adina Sima, managing partner al firmei Buttercup Sweets, care administrează brandul de dulcuri DulceBun.

Investiţia iniţială de 20.000 de euro a provenit din resursele acţionarilor, iar banii au fost folosiţi pentru achiziţia unui cuptor profesional, o masă frigorifică, frigider şi alte materiale necesare pentru derularea activităţii.

„Cele mai apreciate dulciuri de anul trecut au fost macarons cu caramel sărat, tortul de morcov cu mousse de brânză, iar anul acesta am lucrat mai mult la dezvoltarea gamei de biscuiţi şi până acum câştigătorii au fost cei din gama short bread cu caramel sărat“, a mai spus Adina Sima.

Afacerea Buttercup Sweets a încheiat anul trecut cu afaceri de 20.000 de euro, iar fondatorii spun că voiau ca în primul an de activitate doar să-şi acopere investiţia, lucru care s-a întâmplat. Pentru anul acesta, ei estimează creşterea businessului până  la 35.000 de euro.

„Colaborăm cu agenţii de publicitate şi dezvoltăm produse speciale pentru campanii“, a mai precizat Adina Sima.

Produsele brandului DulceBun sunt realizate doar la comandă, iar preţurile variază între 80 şi 120 de lei per kg când vine vorba de torturi, macarons se vând cu câte 3,5 lei bucata iar cupcakes-urile au preţuri cuprinse între 10 şi 14 lei.

„Unul dintre cel mai frumoase şi grele proiecte a fost dezvoltarea de căsuţe de turtă dulce, care aveau un design ce permitea ca în cadrul acestora să intre câte un bec inteligent, care poate fi controlat prin telefon. Am avut o cerere de 100 de astfel de case, fiecare dintre ele având câte 16 mici decoraţiuni, câte 8 ferestre făcute din câte şase pătrăţele mici“, îşi aminteşte Adina Sima.

Anul trecut, în cadrul atelierului a activat un singur angajat, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, iar anul acesta acţionarii vor să mai angajeze doi cofetari. Totodată, planurile pentru anul acesta includ ca afacerea Dulce Bun să fie mai vizibilă în mediul online, având în vedere că în prezent se lucrează la site-ul atelierului de dulciuri.

Sursă: zf.ro

Foto: facebook.com

Agenția pentru Protecția Consumatorilor a lansat astăzi aplicația online imipasa.md, prin care consumatorii vor putea depune sesizări privind încălcările drepturilor lor, - comunică mybusiness.md.

Platforma Îmipasă.md a fost concepută în 2015 de Laboratorul de inovații sociale MiLab – un proiect comun al PNUD Moldova și al Centrului de Guvernare Electronică. Proiectul este susținut financiar de Ambasada Britanică la Chișinău.

„Am acceptat cu entuziasm provocarea de a lansa această aplicație, în încercarea de a fi cât mai aproape de consumatori și nevoile acestora, astfel crescând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În același timp, Agenția pentru Protecția Consumatorului este conștientă de necesitatea unui echilibru între consumatori și operatorii economici, care sunt contribuabili importanți la bugetul de stat și fără care nici consumatorii nu ar avea bunurile necesare”, a declarat Iurie Eremia, directorul Agenției pentru Protecția Consumatorilor. Totodată, oficialul a îndemnat cetățenii să fie cooperanți cu inspectorii Agenției după ce depun o sesizare și să ofere informații suplimentare, dacă aceasta va fi necesar.

În cadrul unui eveniment public de lansare a platformei îmipasă.md, directorul APC, Iurie Eremia, și adjunctul coordonatorului rezident al Programului Națiunilor Unite în Moldova, Narine Sahakian, au semnat un acord de colaborare între instituții, care va permite lărgirea ariei de colaborare între acestea.

„În Moldova, economia subterană reprezintă cca 44% din Produsul Intern Brut, în timp ce în țările UE doar cca 18,5%. Principalele cauze sunt evaziunea fiscală și neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Prin astfel de aplicații, se va întări comunicarea între instituțiile statului și cetățeni, care vor putea primi și feedback de la autorități”, a declarat Narine Sahakian. Suplimentar, pe îmipasă.md, cetățenii vor putea lansa inițiative civice, ce vor fi premiate de Fondul de bună guvernare al Marii Britanii.

În prezent, consumatorii pot depune sesizări legate de termenul de valabilitate expirat al produselor, lipsa informației în limba de stat pe ambalajul acestora, diferența de preț între raft și casă sau fraude la cântărire. În curând și Serviciul Fiscal de Stat se va alătura platformei îmipasă.md, astfel că aici vor putea fi semnalate și nereguli legate fiscale, cum ar fi neeliberarea bonului de casă.

„Neonorarea obligațiilor fiscale nu trebuie tolerată și sper că vom putea asigura reducerea evaziunii fiscale și asigurarea condițiilor egale pentru toți agenții economici. În plus, acest proiect are și o componentă de educare a cetățeanului, care trebuie sa înțeleagă că doar prin implicare proprie își poate spori bunăstarea”, a spus, la rândul său, Adrian Timotin, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat.

„Vrem o societate care-și încurajează cetățenii să respecte regulile și sper că, în viitor, aceștia vor avea cât mai puține motive să raporteze nereguli, dar pentru a ajunge acolo, implicarea în acest proiect și la nivelul comunităților e absolut necesară”, a spus Excelența Sa, Phil Batson, Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău.

Procesul de raportare este simplu și accesibil:

1.       Utilizatorul va raporta frauda pe platforma www.imipasa.md

2.       Instituția de resort va examina cererea

3.       Inspectorul responsabil de caz va publica statutul sesizării.

Astfel, fiecare cetățean care a raportat un caz fraudulos pe platformă va primi un răspuns de la instituția responsabilă în decurs de 30 de zile, fără a se deplasa la oficiul instituției pentru a depune o cerere sau pentru a afla statutul acesteia. Platforma este foarte ușor de utilizat, iar procesul de raportare durează mai puțin de 5 minute.

Valoarea totală a investițiilor în proiect a constitui 13 mii de dolari din partea PNUD și 10 mii de lire sterline din partea Marii Britanii.


Pe poza: Narine Sahakian și Phil Batson

Foto mybusiness.md

Angajații Secției echipe mobile ”Centru” a Serviciului Vamal au contracarat o tentativă de plasare pe piață a 250 kg de cafea naturală nedeclarată, cu valoarea totală estimată la aproximativ 100 000 lei, - comunică mybusiness.md.

Marfa a fost reținută pe o stradă din municipiul Chișinău, urmare a verificării unor informații operative privind activitatea de contrabandă desfășurată de către un grup de cetățeni moldoveni. Aceasta era transportată de către un locuitor al capitalei, în vârstă de 48 de ani. După controlul fizic al compartimentului marfar al autovehiculului condus de acesta, inspectorii vamali au depistat o mie de pachete de cafea naturală, marca ”Lavazza”, fără acte de însoțire.

Cercetările în acest caz sunt continuate în vederea identificării tuturor persoanelor implicate în activitatea de contrabandă, infracțiune pasibilă de pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 3 la 10 ani, conform art. 248, alin. (5), lit. b) al Codului Penal al R. Moldova.

Foto: customs.gov.md