Startup-urile creative încep să câștige din ce în ce mai mult teren. Publicul s-a cam săturat de accesoriile și produsele mainstream care, de cele mai multe ori, suferă atunci când vine vorba de calitate. Piața produselor lucrate manual și cu bun gust recuperează rapid teren, iar numeroase business-uri răsar parcă peste noapte și se bucură de un real succes.

Astăzi vorbim despre Handmade Revolution. Tipul ăla de afacere mică care este însă foarte atentă cu produsele pe care le creează. Ea este rodul a doi prieteni intrați în parteneriat. Alexandru Mănescu și Cristian Stănescu împărtășesc pasiunea pentru brățările de piele sau diversele accesorii realizate din același material.

Alex e băiatul cu cifrele și calculatoarele. Are 22 de ani, e din București și a absolvit Cibernetica. În celălalt colț, Cristi, 28 de ani, și el tot bucureștean. E băiatul care lucrează cu mâinile. Pasionat de pielărit și meșter de brățări. O artă care supraviețuiește încă prin oameni ca el. Împreună fac produse mișto.



Am stat de vorbă cu cei doi despre cum și-au pus pe picioare business-ul, ce îi deosebește pe ei de alții și cum fac față provocărilor unei afaceri pornite și cu ajutorul fondurilor europene: ”De un an am început business-ul, ne-am folosit de fonduri europene. Au fost patru luni la început în care a trebuit să tocăm banii la foc automat că altfel îi pierdeam. Chiar dacă pare ușor, nu a fost așa. Absolut totul trebuia justificat. Acum încercăm să ne organizăm mai bine. Am avut și ajutor de la o prietenă care se pricepe la scris și care ne-a ajutat cu descrierea și povestea”, începe să-mi spună Alex.

Cristi a stat mai tăcut. A fost destul de mirat când m-a văzut intrând pe ușa atelierului. Ne-am recunoscut din priviri, fără să avem habar în prealabil că urmează să ne întâlnim. El a fost barmanul barului la care chiuleam în liceu, prin urmare o relație destul de strânsă. Acum, fiecare dintre noi avea de vorbit despre altceva. O bere mai lipsea.

”Mi-a plăcut de mic foarte mult croitoria și fashion-ul. Stăteam la un moment dat cu sora mea la o bere și am observat brățara ei de la mână. Am întrebat-o cât a dat pe ea și mi-a răspuns că 26 de lei. M-am uitat mai bine la ea și mi-am dat seama că nu face atât. Am zis mai mult în glumă că mă apuc să fac brățări. Iar a doua zi m-am trezit cu aceeași idee în cap și am studiat puțin despre ce ar însemna să mă apuc să fac asta. Și uite așa am început”, îmi spune și Țoancă (Cristi), așa cum îl știam noi, cei din Moisil, în vremuri de mult apuse.

Fata din 41

Cristi a început să strângă bani pentru a face ce își dorea de mult. Și-a luat sculele necesare și a trecut la treabă, n-a mai stat pe gânduri. A început cu brățări cu ținte și succesul nu s-a lăsat prea mult așteptat: ”Timp de opt luni de zile am tot cumpărat brățări asemănătoare cu ce văzusem, pentru a mă documenta. M-am apucat să pun deoparte câte 100 de euro în fiecare lună ca să îmi pot cumpăra sculele necesare pentru realizarea de brățări. Am vrut să le fac din ce în ce mai bune. După toate acestea am dat drumul producției. Tocmai ce era trendul hainelor cu ținte, cu asta am început”.



De la aprecieri de la fete în tramvaiul 41, la etichete celebre cusute pe produsele sale, Cristi a ”devorat” pasiunea asta de când era mic. Ai lui erau croitori și le mai fura câte o etichetă cu vreun brand cunoscut. Adora să coasă și să lucreze cu propriile-i mâini: ”Îmi amintesc de un moment foarte amuzant când mă plimbam cu tramvaiul 41. Era o tipă care a venit și mi-a spus că îi place foarte mult brățara mea. Eu m-am gândit că mă plăcea și nu știa cum să se bage în seamă cu mine. I-am lăsat și numărul de telefon și am fost destul de surprins când mi-a spus că vrea o brățară pentru prietenul ei (râde). Asta m-a făcut să mă simt foarte bine”.

Mama și tata lucrau la Tricodava și aveau multe etichete pe acolo, Bennetton, Stefanel, de toate. Evident că le coseam căciulilor făcute de mine

”Sunt obsedat de detalii și de calitate. Încercăm să le facem din ce în ce mai bine. Nu prea m-am uitat la tutoriale pe net, m-am învățat mai mult singur.  Eu în timp ce lucram și tăiam, îmi dădeam seama că am nevoie de ustensile din ce în ce mai bune. De mic îmi plăcea să cos. Mai făceam și căciuli pe vremuri pe care le vindeam prietenilor. Mama și tata lucrau la Tricodava și aveau multe etichete pe acolo, Bennetton, Stefanel, de toate. Evident că le coseam căciulilor făcute de mine (râde)”, a mai adăugat Stănescu.

Cei doi băieți s-au cunoscut într-o trupă de dans urbanm, de breakdance. Erau bboy, cum se spune în jargonul lor. Chiar dacă diferența de vârstă este una destul de mare, cei doi se înțeleg excelent și fiecare își face partea de treabă. ”Noi ne-am cunoscut într-o trupă de street dance, Supersonic. El face parte din primele generații, eu fiind mai mic am venit mai târziu. Am fost și la câteva concursuri de dans împreună. Noi am aplicat la un intermediar pentru ca să obținem fonduri și am câștigat. M-a ajutat și mama cu business plan-ul. Am respectat tot ce trebuia, chiar dacă unele lucruri erau cam degeaba. Încă venim cu bani de acasă ca să suplimentăm, să nu ducem lipsă de nimic. 16.000 euro am luat finanțare, restul e pus de noi. Nu vrem să mergem la mica ciupeală, vrem să facem totul ca la carte”.

”În afară de un internship în facultate, nu am lucrat niciodată pentru altcineva. Toată treaba asta cu antreprenoriatul, cu luatul pe cont propriu nu a fost gândită în prealabil. Uneori trebuie să te arunci înainte. Vrem să ne întregim echipa. Să găsim oameni care vor să ne ajute la pielărit. Considerăm în continuare că meseria e brățară de aur și că trebuie să respectăm asta. E un meșteșug vechi ăsta și poți câștiga bine”, îmi mai spune Mănescu.

Headspinning și biboială

Cei doi nu s-au oprit numai la brățări. Chiar dacă ăsta e grosul afacerii lor, băieții s-au orientat către o nevoie destul de mare în cadrul sportului pe care l-au practicat atâta vreme, povestește Cristi: ”Mai avem o latură a afacerii, unde ne ocupăm cu produsul de căciuli de headspinning, pentru «biboială». În România doar o cunoștință de-ale noastre mai produce așa ceva, însă n-o face la fel de bine ca noi. Concurența asta e benefică pentru ambele părți. Este foarte importantă o astfel de căciulă. Noi când eram mici ne învârteam ca tâmpiții pe asfalt doar cu o cârpă sub cap. Mulți au chelit, nu ne gândisem la asta. Trebuie un fel de protecție. Vindem foarte bine căciulile. Acum urmează să investim cum trebuie și în magazinul online, pe partea cu brandul de brățări. Vrem să ne lansăm și pe Etsy pentru a începe să vindem în Europa și în restul lumii”.

”Noi niciodată nu vindem ceva fără vopsea pe cant. Asta e semnătura noastră. Dă un aspect foarte plăcut, e finisată cum trebuie. Am tot încercat să iau din chestiile mișto pe care le văd prin vitrine, să le îmbunătățesc. Brățări de la designeri renumiți”, a adăugat tânărul.



Planul pentru viitorul apropiat este accesul pe Etsy, cel mai mare marketplace global pentru produsele și accesoriile lucrate manual. Acolo expunerea ar fi uriașă, iar brățările lor ar putea ajunge în orice colț al lumii. Alex mi-a povestit mai mult despre treaba asta: ”Trebuie să finalizăm strategia de branding și să definim site-ul așa cum voiam de la început. Acum diferența e că cunoaștem oamenii potriviți. Cum spuneam, pasul următor e vânzarea pe Etsy, unde segmentul ăsta de brățări e reprezentat de produse mai simple decât ale noastre. Noi putem aduce ceva în plus. Finisajul nostru mereu va rămâne la fel, in-house. E lucrat manual. Pe termen lung, vrem să fabricăm căciulile de headspin încât să nu le mai facă nimeni ca noi. Și vrem să mergem pe partea asta mai mult, să creăm accesorii de breakdance, de street dance. Să fie o lume separată de unde pasionații să vină să cumpere”.

”O să ne mai diversificăm pe diverse accesorii, vrem să facem și pandantive, chei de piele la gât, cum era pe vremuri. Și pe partea de târguri suntem foarte interactivi. Oamenii pot să vină la noi să învețe cum să lucreze brățările. Am adus și un intrument de gravat pe piele care a fost cel mai mare hit. Pe termen lung vrem să tot adăugăm produse. Am testat piața, am lansat și un model de geantă împreună cu un model de curea, așa mai exclusiviste”, a mai adăugat Mănescu.

Vrem doar să le creăm oamenilor condiții propice pentru a înțelege

Clișeic, dar adevărat. Viitorul sună bine. Handmade Revolution vinde și vinde bine. Brățările lor sunt deosebite și se vede pasiunea depusă care stă la baza producerii lor. Alex și Cristi continuă să-și vadă de treabă, în atelierul lor de la marginea Bucureștiului, și brățările continuă să iasă pe bandă rulantă. Când ceva e făcut cu dăruire și gust, rezultatul nu are cum să fie rău, termină Alex de povestit: ”Vrem să ne concentrăm foarte mult pe brățări. Vrem să ne perfecționăm. Noi trebuie să creăm un cadru pentru consumator, să-l facem să înțeleagă. Nu-mi place asta cu educatul clienților, mi se pare arogant. Nu vrem să educăm pe nimeni. Vrem doar să le creăm oamenilor condiții propice pentru a înțelege”.

Sursă: start-up.ro